Decizie CNSC 313/2026

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 313/C10/4826 Data: 04.02.2026 Prin contestația înregistrată la CNSC cu nr. 86205/08.12.2025, formulată de către NOMIS 2003 SRL, cu sediul în Galați, Strada Furnaliștilor nr. 8, Bl. J5, Sc. 5, Et. 5, Ap. 167, Județul Galați, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J17/190/2003, având CIF R015193295, reprezentată prin avocat Alexandru Codescu, împotriva rezultatului procedurii de atribuire consemnat în Raportul procedurii nr. 4240/28.11.2025 și Comunicarea nr. 4244/28.11.2025, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție având ca obiect „Modernizare drumuri de interes local în Comuna Bunești- Averești, Județul Vaslui" - COD CPV: 45233120-6, de către COMUNA BUNEȘTI- AVEREȘTI (Consiliul Local Bunești-Averești) cu sediul în Localitatea Averești, str. Ștefan Negruzzi nr. 20, Județul Vaslui, cod poștal 737115, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: (i) Anularea Raportului procedurii nr. 4240/28.11.2025 și a Comunicării rezultatului procedurii nr. 4244/28.11.2025, a proceselor-verbale de evaluare aferente acestora, precum și a tuturor actelor anterioare sau subsecvente în privința declarării ofertei ca inacceptabilă; (ii) Obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de achiziție cu privire la oferta Nomis 2003 SRL, la reevaluarea acesteia potrivit considerentelor deciziei care va fi pronunțată de CNSC și la refacerea clasamentului ofertanților cu luarea în considerare și a ofertei; (iii) Obligarea autorității contractante să ne achite cheltuielile făcute pentru soluționarea prezentei contestații, potrivit prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 89654/19.12.2025, VIACONS RUTIER SRL, având sediul în Huși, str. Huși-Stănilești nr. 48A, județul Vaslui, Pagina 1 din 2

înmatriculată la Registrul Comerțului J37/256/2001, având CUI R014234540, reprezentată de administrator Ciomaga Ioan și convențional prin Cabinet de Avocat Anastasia Vădan cu sediul în București, str. Prof. Daniel Barcianu nr.22, sector 3, în calitate de ofertant câștigător al procedurii, a depus cerere de intervenție, privind contestația formulată de NOMIS 2003 SRL, solicitând: A. Admiterea în principal a cererii de intervenție, admiterea pe fond a cererii de intervenție; B. Respingerea contestației ce face obiectul dosarului nr. 4826/C10/2025. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge contestația formulată de NOMIS 2003 SRL, în tot, ca nefondată, împotriva Raportului procedurii nr. 4240/28.11.2025 și a adresei de comunicare a respingerii ofertei sale, în contradictoriu cu COMUNA BUNEȘTI- AVEREȘTI (Consiliul Local Bunești-Averești), autoritate contractantă în procedura inițiată prin anunțul simplificat nr. SCN1163746 din 09.06.2025. Admite, în principiu, dar și pe fond, cererea de intervenție accesorie formulată de VIACONS RUTIER SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei, potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU,

Redactată în 5 (cinci) exemplare originale. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ..../C10/.... Data: .... Prin contestația înregistrată la CNSC cu nr. ...., formulată de către ..., cu sediul în ..., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ...., având CIF ..., reprezentată prin avocat ..., împotriva rezultatului procedurii de atribuire consemnat în Raportul procedurii nr. ... și Comunicarea nr. ..., organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție având ca obiect „Modernizare drumuri de interes local în ..., în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: (i) Anularea Raportului procedurii nr. ... și a Comunicării rezultatului procedurii nr. ..., a proceselor-verbale de evaluare aferente acestora, precum și a tuturor actelor anterioare sau subsecvente în privința declarării ofertei ca inacceptabilă; (ii) Obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de achiziție cu privire la oferta ..., la reevaluarea acesteia potrivit considerentelor deciziei care va fi pronunțată de CNSC și la refacerea clasamentului ofertanților cu luarea în considerare și a ofertei; (iii) Obligarea autorității contractante să ne achite cheltuielile făcute pentru soluționarea prezentei contestații, potrivit prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. ...., ..., având sediul în ..., înmatriculată la Registrul Comerțului ..., având CUI R0..., reprezentată de administrator ...., în calitate de ofertant câștigător al procedurii, a depus cerere de intervenție, privind contestația formulată de ..., solicitând: A. Admiterea în principal a cererii de intervenție, admiterea pe fond a cererii de intervenție; B. Respingerea contestației ce face obiectul dosarului nr. ..... Pagina 1 din 42

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... reclamă rezultatul procedurii de atribuire în dezbatere, solicitând cele de mai sus. Contestatorul face o scurtă prezentare a situației de fapt, precizând că, în cadrul procedurii de atribuire, ..., a depus o oferta cu respectarea dispozițiilor legale, în vigoare, și a prevederilor documentației de atribuire publicată în SEAP. Contestatorul apreciază ca fiind netemeinică decizia autorității privind neconformitatea ofertei, pentru motivele reținute în cuprinsul Comunicării nr. ... și raportul procedurii nr. .... Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „[...]Contestație.....pdf.p7s” postat de autoritate în SEAP la ..., în cadrul documentelor asociate anunțului de participare nr. .... Reproducerea în cuprinsul deciziei a ansamblului motivării nu se justifică, din moment ce întreaga contestație poate fi vizualizată liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată. Sintetizarea de mai sus nu prejudiciază nici părțile și nici terții, din moment ce oricine are la dispoziție spre vizualizare și descărcare prin intermediul SEAP întreaga contestație. Desigur, motivarea completă va fi avută în vedere de membrii completului la adoptarea soluției. Prin adresa nr. ...., înregistrată la Consiliu sub nr. ...., autoritatea contractantă a formulat punct de vedere cu privire la contestația depusă de ..., prin care solicită Onoratului Consiliu, ca după administrarea probatoriului în prezenta cauză, să dispună respingerea contestatiei ca netemeinică și nefondată. Prin Decizia Curţii de Apel ... nr. ... s-a respins ca nefondată plângerea formulată de către petenta ..... Acest fapt a condus la punerea în aplicare a Deciziei CNSC nr. ... care a dispus anularea solicitării de clarificări nr. ...., raportul procedurii de atribuire nr. ..., precum şi adresa nr. ... subsecventă raportului procedurii de atribuire, în partea ce priveşte decizia de respingere a ofertei ... din procedura iniţiată pe baza anunţului de participare simplificat nr. .... De asemenea, CNSC a dispus continuarea procesului de analiză a ofertei ..., prin solicitarea informaţiilor de interes, indiferent dacă acestea privesc conţinutul propunerii tehnice sau al documentelor de calificare, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016. Având in vedere dispoziţiile hotararilor judecătoreşti, Comisia de evaluare si-a reluat activitatea de evaluare a ofertelor incepand cu data de .. procedând la: anularea adresei de solicitare de clarificare nr. ..., Raportul procedurii nr. ... şi a Comunicării rezultatului procedurii nr. ..., partea de evaluare din Procesul- verbal nr. ... în ceea ce priveşte oferta ... și în totalitate Procesul-verbal nr. .... Ținand cont de deciziile instanțelor, Comisia de evaluare a admis oferta ... la etapa evaluării DUAE. Aceste aspecte au fost consemnate și în SEAP în Procesul-verbal privind evaluarea garanţiei de participare, a informaţiilor din DUAE şi a documentelor care îl însoţesc nr. ... (Anexa _..._reevaluare DUAE). Pagina 2 din 42

Comisia de evaluare a continuat procesul de evaluare, conform dispoziţiilor Deciziei CNSC nr. .... și a Deciziei Curţii de Apel lasi nr. ..., respectiv a evaluat propunerea tehnică a ofertantului .... În acest sens, autoritatea contractantă a finalizat procesul de evaluare in data de ..., întocmind Raportul procedurii de atribuire nr. ... prin care a dispus: Oferta (propunerea tehnică) depusă de ... a fost respinsă, fiind declarată neconformă, în baza art. 137 alin (3) lit. "a" din H.G. 395/2016, respectiv oferta (propunerea tehnică) nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini și inacceptabilă, în baza art. 134 alin (5) din H.G. 395/2016, întrucât clarificările transmise nu sunt concludente și art 134 alin (6) din acelaşi act normativ, intrucât prin răspunsurile la clarificări pe care le prezintă comisiei de evaluare, ofertantul modifică continutul propunerii tehnice. Autoritatea contractantă precizează că oferta depusă de ... este caștigătoarea procedurii de atribuire, întruct îndeplineşte toate cerinţele, condiţiile şi criteriile stabilite prin anunţul de participare şi documentele achiziţiei, respectiv are o oferta admisibilă din punct de vedere al conţinutului DUAE, propunerii tehnice si propunerii financiare și în urma aplicarii criteriului de atribuire "cel mai bun raport calitate - preţ", avand cel mai mare punctaj, respectiv 100 puncte. Nemulțumit de rezultatul evaluării ofertelor, ... a formulat o nouă contestație. Autoritatea contractantă susține că prin adresa de comunicare a rezultatului procedurii nr. ... sunt detaliate motivele concrete de respingere a ofertei depuse de .... Autoritatea contractană consideră că pe tot parcursul procedurii, contestatorul a formulat afirmaţii şi acuzaţii grave, nedovedite, inclusiv în prezenta contestaţie, depăşind cadrul legal al unui demers de contestare a rezultatului unei proceduri de achiziţie publică și va analiza oportunitatea sesizării organelor competente, având în vedere gravitatea afirmaţiilor formulate fără susţinere probatorie, în vederea verificării caracterului calomnios al acestor acuzaţii. Autoritatea solicită Consiliului să reţină că întreaga motivare de respingere a propunerii tehnice depuse de ..., ca neconformă şi inacceptabilă, are ca referinţa cerinţele documentaţiei de atribuire: Fişa de date, Caietul de sarcini, formulare, precum şi jurisprudenţa relevantă în speţe similare, indicată punctual în Comunicarea rezultatului procedurii. Comisia de evaluare a aplicat aceste cerinţe în mod unitar şi nediscriminatoriu, fără a introduce condiţii noi faţă de cele publicate şi fără a se îndepărta de legislaţia incidenţă (Legea nr. 98/2016 şi HG nr. 395/2016). Referitor la respectarea limitelor clarificărilor si a principiului tratamentului egal, comisia de evaluare a avut în vedere în mod expres principiul potrivit căruia „Autoritatea contractantă nu are dreptul ca, prin clarificările/completările solicitate, să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat". În consecinţă, solicitările de clarificări adresate ... au vizat exclusiv explicarea, corelarea sau localizarea informaţiilor deja existente în propunerea tehnică, fără a permite completarea sau modificarea conţinutului iniţial al ofertei. Orice documente esenţiale depuse ulterior termenului de depunere a Pagina 3 din 42

ofertelor nu au putut fi avute în vedere, în acord cu art. 134 alin. (6) din HG nr. 395/2016. Prin depunerea ofertei în cadrul procedurii se presupune că ofertanţii şi-au însuşit documentaţia de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripţiile ei, care le sunt opozabile până la cel mai mic detaliu. Documentaţia de atribuire are aceeaşi valoare pentru părţi şi niciuna dintre ele nu îi poate ignora prevederile. De asemenea, principiul egalităţii de tratament prevăzut de art. 2 lit. b) din Legea nr. 98/2016 impune ca toţi participanţii la o procedură de atribuire să beneficieze de aplicarea aceloraşi condiţii, astfel încât să se garanteze că este înlăturată orice posibilă favorizare din partea autorităţii contractante. Art. 60 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 stabileşte obligaţia fiecărui operator economic de a transmite oferta numai până la data si ora limită de depunere a ofertelor prevăzute în anunţul de participare simplificat. Totodată, clarificarea aspectelor din ofertele participanţilor în procesul de evaluare reprezintă un drept al autoritatii contractante si nu o obligaţie. Autoritatea contractantă consideră că prin contestaţia formulată, ... face abstracţie totală de regulile şi cerinţele expres menţionate la fiecare capitol din conţinutul Formularului de propunere tehnică, coroborat cu cerinţele din Fişa de date și Caietul de sarcini, reguli preluate din legislaţia aplicabilă și distorsionează cerinţele clare şi fără echivoc ale documentaţiei de atribuire, încercând să susţină că aceste cerinţe nu ar exista sau ar avea doar caracter orientativ. Argumentele contestatorului nu pot conduce la rescrierea, pe cale jurisprudenţială, a cerinţelor documentaţiei. În ceea ce priveşte „Metodologia de lucru propusă pentru realizarea contractului", contestatorul avea obligaţia de a prezenta „cel puţin" informaţiile solicitate în subpunctele din acest capitol, într-o manieră concretă şi adaptată la obiectul contractului, nu de a copia ad-litteram informaţiile din documentaţia de atribuire, pretinzând că astfel ar fi răspuns cerinţei. Indicarea generală a unor activităţi şi responsabilităţi, fără detalii privind succesiunea, interdependenţele, relaţiile între participanţi şi modul efectiv de realizare a lucrărilor, nu echivalează cu respectarea cerinţei privind Planificarea activităților contractului. De asemenea, informaţiile prezentate de ... în propunerea tehnică la pag. ... ca fiind „modul de execuţie a activităţilor/ metodele de lucru care fac obiectul contractului", de fapt sunt informaţii identice - copy -paste din proiectul tehnic / caietul de sarcini. Ofertantul are pretentia de lua in considerare, in vederea îndeplinirii cerinţei, copierea a cca 80 pagini din cadrul proiectului tehnic - partea scrisă ca fiind propria tehnologie și descriere a modului de execuţie. Autoritatea contractantă nu a solicitat copierea și transpunerea în ofertă a informaţiilor din proiectul tehnic, a standardelor, STAS-urilor sau a cerinţelor din Caietul de sarcini, ci a solicitat o descriere a metodologiei de executare a lucrărilor, aplicată la lucrare, cu descrierea modului in care Ofertantul intenţionează să execute toate activităţile solicitate prin Caietul de Sarcini, astfel încât sa fie asigurate condiţiile ca lucrările sa fie realizate la parametrii calitativi solicitaţi şi să fie finalizate in termenul limită solicitat. Pagina 4 din 42

Autoritatea contractantă menționează faptul că, potrivit art. 20 alin (1) din HG 395/2016, documentaţia de atribuire este alcătuită din următoarele: a) DUAE şi instrucţiunile către ofertanţi/candidaţi. b) caietul de sarcini sau documentul descriptiv, acesta din urmă fiind aplicabil în cazul procedurilor de dialog competitiv, de negociere sau de parteneriat pentru inovare; c) proiectul de contract conţinând clauzele contractuale obligatorii; d) formulare şi modele de documente. Totodată menționează că, unul din motivele respingerii ofertei depuse de ... îl reprezintă „nu satisface în mod corespunzător cerinţele caietului de sarcini", asa cum este prevăzut la art. 137 alin (3) lit. a) din HG 395/2016, ceea ce demonstrează în plus că interpretarea prezentată mai sus reflectă scopul normativ al documentaţiei de atribuire, acela de a asigura transparenţa, tratamentul egal şi proporţionalitatea soluţiilor propuse de ofertanţi, raportat la obiectul concret al achiziţiei. Spre deosebire de contestatorul ..., metodologia prezentată de ofertanta câştigătoare, la paginile 1-97 din propunerea tehnică, este completă şi răspunde cerinţelor documentaţiei de atribuire. În această secţiune, ofertanta câştigătoare descrie în mod detaliat planificarea activităţilor contractului, prezentând activităţile, succesiunea lor şi resursele necesare fiecărei etape de execuţie. Totodată, ofertanta câștigaătoare detaliază tehnologia de execuţie pentru fiecare activitate în parte, într-o manieră proprie, evidenţiind capacitatea tehnico-organizatorică disponibilă pentru realizarea obiectului contractului. Acest aspect demonstrează că cel puţin un participant la procedură a înţeles cerinţa şi a prezentat o metodologie particularizată lucrării, care descrie modul concret în care se intenţionează executarea activităţilor solicitate prin Caietul de sarcini, astfel încât să fie asigurate parametrii calitativi şi respectarea termenului de finalizare. Acesta reprezintă elementul esenţial care lipseşte din propunerea tehnică a .... Contestatorul a tratat cerinţa referitoare la planificarea activităţilor ca pe o simplă intenţie generală, fără corelarea etapelor şi mijloacelor din Caietul de sarcini, fără a demonstra modul efectiv de realizare a lucrărilor. Lipsa detaliilor şi absenţa corelării proceselor de execuţie conduc la neîndeplinirea cerinţei. În lipsa acestor informaţii, cerinţa este neîndeplinită de către ..., argumentele acesteia fiind neîntemeiate. Motivele complete şi exemplele concrete de neconformitate se regăsesc în Comunicarea rezultatului procedurii la pct, 1-18 şi pct. 19—53. În ceea ce priveşte Programul de Execuţie detaliat al întregului Contract, toate argumentele prezentate în contestaţie sunt eronate şi nefondate. ... relativizează în mod nepermis cerinţele documentaţiei de atribuire. Curtea de Apel ..., prin decizia civilă nr. ... (prezentată in cadrul adresei de comunicare), pronunţată într-o speţă cu cerinţe identice privind programul de execuţie, a statuat că oferta unui alt ofertant era neconformă întrucât nu a ţinut cont de zilele nelucrătoare şi de perioada de timp friguros, deşi graficul de execuţie trebuia să respecte aceste restricţii. În prezenta procedură, eroarea de planificare rezultă din simpla analiză a intervalului contractual .... Conform cerinţelor Caietului de sarcini şi Pagina 5 din 42

prevederilor normativului C16-84, în acest interval există doar 246 zile lucrătoare efective în care pot fi executate lucrări. Diferenţa până la totalul de 518 zile calendaristice este reprezentată de perioade în care execuţia este imposibilă sau interzisă: timp friguros, zile nelucrătoare şi sărbători legale. Cu toate acestea, ... a planificat o durată de 370 zile lucrătoare, depăşind cu 124 zile numărul maxim de zile lucrătoare disponibile în mod obiectiv în intervalul contractual. Această diferenţă nu poate fi justificată tehnic sau calendaristic şi reprezintă o neconformitate materială a propunerii tehnice, iar analiza clarificărilor depuse nu justifică durata de 370 de zile lucrătoare asumate în propunerea tehnică. Intervalul contractual analizat (...) cuprinde două categorii de restricţii obligatorii: • perioade de timp friguros în care lucrările sunt interzise, conform Caietului de sarcini si Normativului ...: o ... o ... o total: ... zile calendaristice în care lucrările sunt interzise • zile nelucrătoare conform Codului Muncii: o sâmbete, duminici şi sărbători legale: ■ în perioada ... zile nelucrătoare ■ în perioada ... zile nelucrătoare o total: .. zile nelucrătoare În intervalul contractual există, în mod obiectiv, doar ..zile lucrătoare posibile de execuţie: • ... zile lucrătoare în 2025 • ... zile lucrătoare în 2026 Prin urmare, asumarea unei durate de 370 zile lucrătoare de către ... este matematic imposibilă, indiferent de modalitatea de reprezentare grafică a lucrărilor. Diferenţa de 124 zile constituie o eroare materială evidentă, iar răspunsul la clarificări nu oferă nicio justificare privind modul de calcul, limitându-se la afirmaţii generale. Comisia de evaluare nu poate primi drept justificare explicaţia potrivit căreia intervalele calendaristice din grafic reprezintă doar început şi sfârşit, iar în coloana „Duration" ar fi fost utilizate zile lucrătoare. Chiar acceptând această premisă, numărul total de zile lucrătoare disponibile în intervalul analizat rămâne ... iar zilele libere legale şi perioadele de timp friguros sunt zile calendaristice reale, care nu pot fi ignorate. În consecinţă, planificarea realizată de ... nu respectă cerinţele documentaţiei de atribuire privind corelarea activităţilor cu restricţiile de execuţie şi nu demonstrează modalitatea de realizare a lucrărilor în termenele asumate. Aceasta constituie o neconformitate tehnică majoră, pentru care răspunsul la clarificări nu poate substitui lipsa unei planificări realizate corect, în acord cu realitatea calendaristică şi cu normele aplicabile. Contestatorul interpretează normativul ...în mod eronat şi tendenţios, indicând selectiv pasaje privind posibilitatea realizarii anumitor lucrări in perioada de timp friguros (ex: săpătură), fără a prezenta contextul complet al normativului şi legătura cu cerinţele de calitate şi cu interdicţiile din caietul de sarcini. Pagina 6 din 42

Cerinţa din Caietul de sarcini privind interzicerea planificării de lucrări în perioada de timp friguros are la bază atât exigenţele de calitate (autoritatea contractanta avand aceasta obligaţie in conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea in constructii), cât şi lipsa resurselor suplimentare necesare aplicării măsurilor speciale prevăzute de normativ în intervalul restrictionat. Normativul ... arată că se pot realiza unele lucrări în perioada de timp friguros, dar acest lucru necesită realizarea unor măsuri speciale cu cheltuieli suplimentare, situatie în care autoritatea contractantă a precizat în mod expres în Caietul de sarcini că „sunt interzise realizarea de lucrări care fac parte din obiectul contractului și care sunt prevăzute in Normativul ... in perioada convenţională de timp friguros, respectiv ...". Explicaţiile contestatorului referitoare la justificarea planificării de lucrări în perioada de timp friguros și în zilele libere legale, conform Codului Muncii pe o perioada continuă de ... zile lucrătoare, sunt contrazise de informaţiile prezentate în oferta sa. Așa cum a arătat în detaliu în adresa de comunicare a rezultatului procedurii, neconformitatea planificării activităților contractului este evidentă. Autoritatea contractantă redă câteva exemple concrete de activităţi programate în perioada de timp friguros și în zilele libere legale, conform Codului Muncii, conform Programului de Execuţie detaliat indicat de ofertant: • „Suprastructură - drumuri principale" - .. zile lucrătoare ...- se suprapune parţial peste perioada ...; • „Suprastructură - drumuri laterale"- .. zile lucrătoare ... - include integral intervalul ..., interzis pentru lucrări de drumuri; ... a programat pentru categoria „Suprastructura - Drumuri laterale" o durată totală de ... de zile lucrătoare în intervalul ..., deşi data de ... reprezintă atât o zi de sărbătoare legală, cât şi o zi situată în perioada de timp friguros în care executarea lucrărilor este interzisă conform Caietului de sarcini. Stabilirea unei activităţi de execuţie cu debut într-o zi nelucrătoare şi într-o perioadă interzisă contravine cerinţelor obligatorii privind programarea realistă şi conformă a lucrărilor. Pentru „Drumuri laterale", ... indică acelaşi interval total de ... de zile lucrătoare ...., însă lucrările de terasamente şi suprastructură, inclusiv verificările calităţii execuţiei, sunt prezentate ca fiind finalizate la data de ...." • „Siguranţa circulaţiei"-... zile lucrătoare .... • Verificarea calităţii la categoria „Siguranţa circulaţiei" este programată ..., deşi lucrările aferente continuă până la ...- deci controlul calităţii are loc înainte de finalizarea lucrărilor, ceea ce este neconform cu logica tehnologică şi cu prevederile HG 766/1997 şi Legea 10/1995. ... susţine că ofertanta câştigătoare nu ar fi planificat activitatea de „siguranţa circulaţiei". Argumentul potrivit căruia activitatea „Siguranţa circulaţiei" ar trebui planificată ca o perioadă continuă de ...de zile lucrătoare este contrar atât cerinţelor documentaţiei de atribuire, cât şi normelor tehnice aplicabile. în practică, semnalizarea rutieră temporară se instituie strict pe durata şi în perimetrul etapelor de execuţie, fiind o activitate auxiliară subordonată lucrărilor propriu-zise. Aceasta nu reprezintă o activitate critică autonomă, desfăşurată independent şi continuu, ci se realizează etapizat, în funcţie de deschiderea fronturilor de lucru şi de natura intervenţiilor, conform Normelelor Pagina 7 din 42

metodologice privind condiţiile de închidere a circulaţiei şi de instituire a restricţiilor de circulaţie în vederea executării de lucrări în zona drumului public şi/sau pentru protejarea drumului" aprobate prin Ordinul comun al Ministerului de Interne şi Ministerului Transporturilor nr... publicat în Monitorul Oficial nr. ..... Semnalizarea definitivă se execută exclusiv după finalizarea infrastructurii şi are o durată redusă, distinctă şi ulterioară lucrărilor principale, neputând justifica o perioadă de .. de zile. A planifica „Siguranţa circulaţie/" ca bloc de timp continuu, egal cu durata contractului, ignoră succesiunea tehnologică, afectează structura programului de execuţie şi conduce la rezultate ilogice, inclusiv la denaturarea drumului critic. În consecinţă, susţinerea ... privind o planificare continuă a activităţii „Siguranţa circulaţiei" nu reflectă modul real de desfăşurare a lucrărilor, contravine normelor tehnice şi denaturează logica programului de execuţie, fără a se referi la neconformităţile propriei oferte, care au fost corect reţinute de comisia de evaluare. În ceea ce priveşte susţinerile ... referitoare la drumul critic şi, în special, la includerea activităţii „Pregătirea recepţiei la terminarea lucrărilor", se impun următoarele precizări: Argumentele prezentate în contestaţie nu corespund justificărilor furnizate anterior prin răspunsul la solicitarea de clarificări. Prin clarificările transmise, ... a arătat expres că activitatea de „pregătire a recepţiei la terminarea lucrărilor" acoperă perioada „de la momentul anunţului de finalizare execuţie lucrări şi până la momentul la care beneficiarul stabileşte recepţia la terminarea lucrărilor", cu activităţi precum pregătirea Cărţii tehnice, transmiterea valorii finale a investiţiei etc. Cu alte cuvinte, chiar ofertantul a calificat această activitate ca fiind ulterioară finalizării execuţiei şi legată de demersurile beneficiarului pentru organizarea recepţiei, şi nu ca o activitate de execuţie propriu- zisă. În prezent, prin contestaţie, ... încearcă să reinterpreteze această activitate ca fiind una critică, plasată în interiorul celor 17 luni de execuţie, distinctă de cele două luni rezervate recepţiei şi aparţinând executantului. Autoritatea contractantă menționează HG nr. 273/1994 privind recepţia construcţiilor. Argumentele ... privind drumul critic ignoră, de asemenea, cerinţele clare ale documentaţiei de atribuire. La subpunctul 7.8.2 „Evaluare şi indicatori de performanţă", Caietul de sarcini defineşte o serie de „puncte intermediare" ce devin jaloane de monitorizare: „Ordin de începere a lucrărilor", „Infrastructura drum", „Suprastructura drum", „Scurgerea şi evacuarea apelor", „Siguranţa circulaţiei", „Probe, teste, încercări pentru recepţia la terminarea lucrărilor". Aceste jaloane au rolul de a permite evaluarea evoluţiei contractului prin raportare la Graficul de execuţie al lucrărilor, însă nu transformă automat toate aceste momente în activităţi critice din drumul critic al executantului. În mod corect, drumul critic trebuie să includă activităţi de execuţie efectivă ale executantului, asupra cărora acesta are control, nu acte sau proceduri aparţinând exclusiv autorităţii contractante. Contestatorul nu demonstrează o înţelegere corectă a modului de planificare a proceselor de execuţie pentru terasamente, fundaţii din balast şi Pagina 8 din 42

piatră spartă, suprastructură rutieră, aşternerea mixturilor asfaltice, sistemul de scurgere a apelor sau elementele de siguranţă a circulaţiei. Activităţilor esenţiale le sunt alocate rezerve de timp fictive, cu consecinţa directă a depăşirii duratei legale şi a ignorării perioadei de timp friguros, deşi acestea sunt categorii de lucrări care, în mod logic şi tehnologic, ar trebui să se regăsească pe drumul critic. Această eroare reprezintă o neconformitate tehnică majoră, care afectează posibilitatea realizării lucrărilor în termenul stabilit. De asemenea, toate argumentele ... referitoare la „timpul friguros" sunt nesusţinute de informaţiile şi documentele depuse în propunerea tehnică. În graficul prezentat nu există un impact real al perioadei ... asupra duratelor, succesiunilor sau resurselor, iar activităţi care, potrivit Normativului ... şi Caietului de sarcini, nu pot fi executate în intervalul de timp friguros sunt programate ca şi cum restricţia nu ar exista. Aceasta conduce la un drum critic nesustenabil şi la un program de execuţie incompatibil cu cerinţele documentaţiei de atribuire, astfel că cerinţa privind programul de execuţie şi drumul critic nu este îndeplinită. În consecinţă, argumentele contestatorului privitoare la includerea „Pregătirii recepţiei la terminarea lucrărilor" şi la structura drumului critic nu pot înlătura constatarea Comisiei de evaluare că Programul de execuţie propus de ... este neconform, atât prin modul de definire a activităţilor critice, cât şi prin distorsionarea duratei reale de execuţie a lucrărilor şi ignorarea restricţiilor tehnice şi climatice prevăzute în documentaţia de atribuire. Spre deosebire de contestatorul ..., Programul de execuţie prezentat de ofertanta castigatoare la pag. ... in propunerea tehnică este conformă și răspunde la cerinţele documentaţiei de atribuire. Astfel, planificarea activitatilor contractului sunt prevăzute a fi realizate intr-o perioada de ... zile lucratoare in intervalul .., luând in calcul toate restricţiile solicitate de documentaţia de atribuire, respectiv neplanificarea de lucrări in perioada de timp friguros ... si zilele libere legale, conform Codului Muncii. Totodată, drumul critic analizat conţine activitatile relevante din cadrul obiectului contractului, respectiv activitatile de terasamente, fundaţii din balast si piatra sparta, astemerea mixturilor asfaltice, scurgerea apelor, siguranţa circulaţiei, prezentate intr-o succesiune logica si cu rezerva de timp zero. Diagrama WBS cuprinde activitatile ierarhice si sunt corelate cu activitatile din Graficul Gantt si diagrama PERT. Acest aspect arata ca cel puţin unul dintre ofertanţii participanţi la procedura a inteles pe deplin cerinţa, dovedind ca are capacitatea tehnico-organizatorica de a realiza lucrările conform cerinţelor. Cerinţa privind programarea lucrărilor în raport cu perioada de timp friguros şi cu zilele nelucrătoare este formulată expres şi fără echivoc: autoritatea contractantă a stabilit că lucrările prevăzute de Normativul C16-84 sunt interzise în intervalul ...., tocmai pentru că nu sunt prevăzute cheltuielile suplimentare şi măsurile speciale necesare executării pe timp friguros. Citarea Normativului ...-... are rolul de a defini perioada şi natura restricţiilor, nu de a deschide posibilitatea executării de lucrări în această perioadă. Invocarea ulterioară de către ... a unor pasaje izolate din normativ, pentru a justifica lucrări planificate exact în intervalul interzis, echivalează cu o rescriere a cerinţei din caietul de sarcini, ceea ce nu este permis. Pagina 9 din 42

în loc să prezinte un program de execuţie în care activităţile principale (terasamente, fundaţii, suprastructură, mixturi asfaltice, scurgerea apelor, siguranţa circulaţiei) să fie corelate realist cu restricţiile de timp friguros, cu zilele nelucrătoare şi cu resursele declarate, ... : • planifică efectiv lucrări în perioada de timp friguros şi în zile de sărbătoare legală; • depăşeşte matematic numărul maxim de zile lucrătoare posibile ...; • construieşte drumul critic pe activităţi administrative (Ordin de începere, organizare de şantier, pregătirea recepţiei, finalizare execuţie), în loc să includă activităţile constructive cu risc real de întârziere; • încearcă ulterior, prin contestaţie, să schimbe sensul propriilor clarificări (în special privind „pregătirea recepţiei"), pentru a crea aparenţa unei conformităţi inexistente. Depunerea unei proceduri tehnice pentru lucrări pe timp friguros (PTE 20) nu demonstrează conformitate, ci dimpotrivă, intră în contradicţie directă cu cerinţa expresă a caietului de sarcini, care interzice astfel de lucrări în intervalul .... şi exclude, la nivel de buget, orice măsuri speciale aferente normativului ... În aceste condiţii, susţinerea ... că cerinţa ar fi „neclară" sau că prin „restricţii" nu s-ar fi interzis planificarea de lucrări în perioada de timp friguros este lipsită de temei. Cerinţa este clar formulată, a fost corect înţeleasă şi respectată de ofertanta câştigătoare, iar neconformităţile din oferta ... decurg exclusiv din modul eronat în care aceasta şi-a conceput programul de execuţie, nu din vreo ambiguitate a documentaţiei. Prin urmare, neconformitatea Programului de Execuţie şi a drumului critic propuse de ... este una materială, obiectivă şi ireparabilă prin clarificări, iar respingerea ofertei sub acest aspect este pe deplin întemeiată. Motivele concrete privind respingerea ofertei depuse de ... se regăsesc în Comunicarea rezultatului procedurii la pct. .... În ceea ce priveşte Planul de Management al calităţii, absenţa precizării domeniului de certificare constituie o neconformitate a propunerii tehnice. Cerinţa vizează siguranţa calităţii lucrărilor executate şi nu are caracter formal; ea trebuie dovedită, explicit, prin documente care atestă domeniul concret de aplicare al certificării. Această informaţie nu poate fi suplinită prin afirmaţii generale privind deţinerea unui certificat ISO, deoarece certificarea ISO este validă doar în limitele domeniului pentru care a fost emisă. Argumentul contestatorului potrivit căruia autoritatea contractantă „ar fi trebuit să deducă" existenţa domeniului de certificare nu poate fi primit. Evaluarea conformităţii unei oferte nu se realizează prin deducţii, interpretări sau prezumţii, ci exclusiv pe baza informaţiilor şi documentelor prezentate de ofertant. în lipsa menţionării domeniului, autoritatea contractantă nu are temei legal pentru a suplini prin interpretare ceea ce ofertantul nu a demonstrat prin documente. Lipsa domeniului de certificare nu reprezintă un simplu viciu de formă, întrucât nu există în propunerea tehnică niciun alt document sau informaţie care să suplinească explicit această lipsă, aspect prevăzut expres de art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016. Aşadar, neîndeplinirea cerinţei privind domeniul certificării atrage neconformitatea propunerii tehnice. Pagina 10 din 42

Analiza propunerii tehnice este o etapă distinctă de verificarea DUAE si care nu a fost afectată de autoritatea de lucru judecat, întrucât obiectul evaluării este diferit. Limitele autorităţii de lucru judecat sunt determinate de cadrul obiectiv al litigiului anterior. În speţă, deciziile CNSC şi ale Curţii de Apel privesc strict verificarea DUAE, nu evaluarea tehnică. Extinderea artificială a efectelor asupra propunerii tehnice este inadmisibilă. De asemenea, lipsa unor proceduri ale sistemului calităţii (instruire, controlul proceselor, păstrarea produsului, controlul dispozitivelor de măsurare şi monitorizare) din cadrul propunerii tehnice conduce la neîndeplinirea cerinţei, întrucât nu se poate verifica modul efectiv în care ofertantul asigură calitatea lucrărilor, contestatorul indica diverse pagini în care aceasta ar fi prezentat răspunsul la cerinţe, dar verificând în mod concret aceste pagini se observa fara echivoc lipsa completa si conforma a îndeplinirii cerinţei. În ceea ce priveşte procedura tehnică „Execuţia lucrărilor pe timp friguros ...", argumentele formulate de ... sunt lipsite de relevanţă pentru prezenta procedură. Cerinţa documentaţiei de atribuire este explicită: lucrările care fac parte din obiectul contractului sunt interzise în perioada convenţională de timp friguros, respectiv ... pentru care autoritatea contractantă nu a prevăzut resurse suplimentare sau măsuri specifice, conform Normativului.... Acesta este un element de proiectare contractuală de la care comisia de evaluare nu se poate abate. Prin urmare, includerea unei proceduri tehnice destinate executării lucrărilor pe timp friguros contravine direct cerinţei din caietul de sarcini. Normativul C16-84 permite desfăşurarea unor categorii de lucrări în perioade cu temperaturi scăzute doar în condiţiile întocmirii unui program special de măsuri, implicând costuri suplimentare pentru organizarea şantierului, consum suplimentar de energie şi alte resurse dedicate. în mod expres, autoritatea contractantă a precizat că aceste costuri nu sunt prevăzute şi, în consecinţă, lucrările trebuie planificate exclusiv în afara perioadei convenţionale de timp friguros. Faptul că ofertantul introduce o procedură tehnică de „acţionare pe timp friguros" pentru lucrări de pământ, fundaţii, betonări, montaj prefabricate sau suduri de armătură — activităţi care sunt interzise prin cerinţele caietului de sarcini — denotă nerecunoaşterea şi neadaptarea sistemului de management al calităţii la cadrul tehnic particular al contractului. Această procedură nu este doar inutilă, ci contrazice direct interdicţia stabilită în documentaţia de atribuire. Argumentul potrivit căruia procedura PTE 20 ar fi aplicabilă „în afara intervalului convenţional ..." este, de asemenea, nefondat. Normativul C16-84 distinge între perioada convenţională de timp friguros şi „zile friguroase" ocazionale, însă prevederile referitoare la organizarea de şantier şi măsuri speciale se aplică în ambele situaţii şi necesită resurse suplimentare. în prezenta procedură, aceste resurse nu surit prevăzute, iar ofertantul nu poate suplini prin proceduri teoretice o interdicţie explicită instituită de autoritate în documentaţia de atribuire. În consecinţă, includerea procedurii PTE 20 nu îndeplineşte cerinţele contractului, nu demonstrează particularizarea sistemului de calitate la obiectul lucrării şi nu poate fi reţinută ca element de conformitate. Cerinţa viza Pagina 11 din 42

conformitatea cu interdicţia de a planifica sau executa lucrări în perioada de timp friguros — nu elaborarea unor măsuri care presupun cheltuieli suplimentare neprevăzute. Lipsa corelării între cerinţele documentaţiei şi procedura depusă atrage neconformitatea propunerii tehnice, în temeiul principiului conform căruia oferta trebuie să fie fundamentată tehnic, logistic şi în raport cu resursele prevăzute, astfel cum rezultă din Fișa de date a achiziţiei. Totodată, contestatorul nu prezintă verificările şi încercările (PCCVI) pentru toate categoriile de lucrări specificate în Caietul de sarcini, respectiv nu se regăsesc verificările, încercările şi controlul calităţii pentru etapele de execuţie aferente categoriilor de lucrări rigole de acostament şi rigole carosabile. Lipsa unui răspuns complet la cerinţa solicitata echivalează cu neindeplinirea cerinţei. Spre deosebire de contestatorul ..., Planul de Management al calităţii prezentat de ofertanta castigatoare, la pag. ... in propunerea tehnica, este conforma si răspunde la cerinţele documentaţiei de atribuire. Astfel, aceasta precizeaza la pag. ... ca deţine certificat ISO 9001 nr. ..., valabil pana la data de ... pentru domeniile: Lucrări de drumuri şi poduri. De asemenea, de la pag. ... ofertanta caștigătoare prezintă descrierea procedurilor sistemului calitatii pentru toate cerinţele solicitate, iar de la pag. ... sunt prezentate procedurile tehnice de execuţie aplicabile in cadrul prezentului contract. PCCVI- urile prezentate cuprind toate lucrările care fac parte din obiectul Contractului, pe fiecare etapa de execuţie, respectiv: Terasamente, Strat din balast, Strat din piatra sparta, Mixturi asfaltice, Rigole de acostament, Şanţuri / rigole pereate, Rigole carosabile, Podeţe tubulare (calitatea betonelor, cofraje, armaturi, fundaţii, elevaţie, camera de cădere, timpane, coronament, prefabricate), Accese proprietati, Semnalizare rutiera (marcaje rutiere, indicatoare rutiere). Motivele concrete privind respingerea ofertei depuse de ... se regăsesc în Comunicarea rezultatului procedurii la pct. .... Referitor la infrastructura disponibilă şi propusă pentru executarea contractului şi modalitatea de acces la aceste resurse, contestatorul a susţinut în contestaţiile anterioare că utilajul prezentat in oferta sa doar prepara (amesteca) emulsia bituminoasa, nu o si produce, deşi utilajul - inslalație de preparare emulsie bituminoasa - a fost solicitat în mod expres in documentaţia de atribuire, atât ca cerinţă de calificare, cât şi ca cerinţa în propunerea tehnică. ... a arătat că emulsia bituminoasă ar fi aprovizionată în baza unui contract de furnizare şi a prezentat un certificat de conformitate al produsului. Întrucât emulsia bituminoasă face parte din procesul tehnologic de asternere a mixturilor asfaltice, iar contestatorul a recunoscut ca nu deţine un utilaj care produce emulsia, ci doar o aprovizioneaza si o prepara in vederea asternerii, potrivit dispoziţiilor CNSC, s-a retinut ca ... are acces la aceasta emulsie prin aprovizionarea de la un tert. Dar, in urma verificării propunerii tehnice s-a constatat ca atât contractul de furnizare emulsie bituminoasă, cât şi certificatul de conformitate aferent emulsiei (documente depuse de contestatoare in propunerea tehnica iniţiala) erau expirate la data depunerii ofertelor. Aşadar, ... nu a făcut dovada nici ca Pagina 12 din 42

ar avea o instalatie de preparare (care produce) emulsie bituminoasa si nici dovada aprovizionării emulsiei. Prin clarificari, contestatorul a incercat modificarea propunerii tehnice iniţiale prin depunerea de documente conforme (de altfel, incomplete, intrucat certificatul de conformitate al emulsiei depus iniţial, tot nu a fost depus vizat cu valabilitate la data depunerii ofertelor) ceea ce a condus la neîndeplinirea cerinţei. Lipsa valabilităţii documentelor la data limită de depunere este o neconformitate materială, pentru care jurisprudenţa CJUE interzice depunerea ulterioară. De asemenea, contestatorul susţine că descrierea calităţii mixturilor asfaltice şi a betoanelor s-ar regăsi în propunerea tehnică iniţiala, însă certificatele de control al producţiei în fabrică şi declaraţiile de conformitate pentru betoane şi mixturi asfaltice au fost depuse ulterior depunerii ofertelor, prin clarificări, deşi au fost solicitate în mod expres prin Caietul de sarcini, Or, îndeplinirea cerinţei se apreciază la data depunerii ofertei, iar documente esenţiale precum CPF şi declaraţii de performanţă nu pot fi adăugate ulterior fără a încălca art. 134 alin. (6) din HG nr. 395/2016. În aceste condiţii, ... nu avea cum să îndeplinească cerinţa referitoare la descrierea calităţii materialelor (betoane şi mixturi asfaltice) contrar explicaţiilor aduse prin răspunsul la clarificări. Şi pentru această cerinţă, spre deosebire de ..., infrastructura disponibilă şi propusă pentru executarea contractului, prezentată de ofertanta câştigătoare la paginile....din propunerea tehnică, este completă şi corespunde cerinţelor documentaţiei de atribuire. Ofertanta câştigătoare a depus pentru toate utilajele şi instalaţiile solicitate rapoarte de inspecţie emise în conformitate cu „îndrumar privind mentenanţa echipamentelor tehnologice aflate în exploatare, pentru asigurarea calităţii lucrărilor de construcţii", indicativ NE 003-2015, aprobat prin Ordinul MDRAP nr. 819/2015. Printre acestea se regăsesc si rapoartele de inspecţie pentru cele patru autobetoniere şi pentru instalaţia de preparare a emulsiei bituminoase, din care rezultă fără echivoc caracteristica tehnică de producere a emulsiei bituminoase ...., ceea ce demonstrează capacitatea ofertantei de a produce emulsia bituminoasă necesară lucrărilor. De asemenea, propunerea tehnică conţine, începând cu pagina ..., prezentarea principalelor materiale utilizate în procesul tehnologic (nisip, balast, piatră spartă, betoane, mixturi asfaltice, prefabricate din beton), sursele de aprovizionare, furnizorii şi datele de contact, distanţele de transport, precum şi certificatele materialelor. Sunt anexate documente relevante privind controlul producţiei în fabrică, agremente tehnice, declaraţii de conformitate, inclusiv pentru betoane şi mixturi asfaltice. Cerinţa nu a presupus si prezentarea contractelor de furnizare. Totodată, este inclusă descrierea calităţii principalelor materiale de construcţii, cu precizarea: • condiţiilor de introducere pe piaţă a produselor pentru construcţii, • modalităţii de asigurare a materialelor necesare execuţiei lucrărilor, • caracteristicilor de calitate ale materialelor utilizate, • certificatelor privind controlul producţiei în fabrică, Pagina 13 din 42

• obligaţiilor furnizorilor privind garanţiile, • metodelor de transport şi depozitare. Propunerea tehnică a ofertantei câştigătoare este astfel completă şi conformă cu cerinţele achiziţiei. În consecinţă, susţinerile contestatorului cu privire la oferta câştigătoare sunt nefondate, cu atât mai mult cu cât sunt formulate tardiv. Autoritatea contractantă a evaluat propunerile tehnice ale ambilor ofertanţi exclusiv prin raportare la cerinţele documentaţiei de atribuire. Din cauza afirmaţiilor eronate şi neîntemeiate ale contestatorului, s-a impus demonstrarea, prin comparaţie, că propunerea tehnică depusă de ... nu poate fi considerată conformă. Motivele complete privind neconformitatea şi inacceptabilitatea se regăsesc în Comunicarea rezultatului procedurii la pct.... În ceea ce priveşte măsurile aplicabile pe perioada contractului pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor din domeniul mediului, din domeniul social şi al relaţiilor de muncă, precum şi Planul de management al riscurilor, structura generală a informaţiilor prezentate de ofertant evidenţiază confuzii majore între categoriile de măsuri solicitate. Măsuri de protecţia mediului sunt amestecate cu măsuri de protecţia muncii, iar elementele privind managementul riscurilor sunt dispersate în mai multe capitole, fără logică internă şi fără respectarea structurii impuse. Această abordare nu permite verificarea distinctă a îndeplinirii fiecărei cerinţe şi demonstrează neînţelegerea cadrului tehnic stabilit prin documentaţia de atribuire. Deşi contestatorul susţine, inclusiv în răspunsul la clarificări, că informaţiile s-ar regăsi în diverse capitole ale propunerii tehnice, verificarea acestora nu confirmă îndeplinirea cerinţelor. Ofertantul avea obligaţia de a prezenta informaţiile explicite în structura impusă de documentaţia de atribuire. Comisia a verificat întregul conţinut al propunerii tehnice - dar informaţiile fragmentate nu au permis identificarea corelării logice, impusă de art. 127 lit. f) HG 395/2016. Lipsa unei structuri impuse nu poate fi suplinită prin reconstrucţie interpretativă, întrucât ar genera un tratament preferenţial, interzis prin art. 2 alin. (2) Legea 98/2016. Conform art. 127 lit. f) din HG nr. 395/2016, comisia de evaluare verifică propunerea tehnică strict în raport cu cerinţele din caietul de sarcini; nu este de datoria acesteia să reconstruiască informaţii dispersate, incomplete sau implicite. Lipsa unei prezentări structurate şi clare reprezintă exclusiv responsabilitatea ofertantului şi conduce la caracterul neconcludent al răspunsurilor la clarificări. Având în vedere cerinţele documentaţiei şi informaţiile furnizate atât în propunerea tehnică, cât şi în răspunsurile la clarificări, comisia de evaluare constată că propunerea tehnică nu demonstrează confonnitatea cu cerinţele caietului de sarcini, astfel că cerinţa este neîndeplinită. Motivele complete se regăsesc în Comunicarea rezultatului procedurii la pct. ....' ... critica faptul ca evaluarea propunerilor tehnice ale celor doi ofertanţi implicaţi in procedura ar fi fost evaluate diferit. Dar, este evident ca absenta neconformităţilor ofertantei câștigătoare a condus la o evaluare rapidă. Complexitatea deficienţelor din propunerea tehnică depusă de ... a impus detalierea si clarificarea unor neconcordante si lipsuri. Criteriul unic de evaluare Pagina 14 din 42

este conformitatea cu cerinţele documentaţiei, nu volumul evaluării. Volumul motivării este proporţional cu volumul neconformităţilor, nu cu identitatea ofertantului. Detalierea constatată nu indică discriminare, ci aplicarea principiului proporţionalităţii: gravitatea neconformităţilor a impus o motivare amplă, bazata pe jurispudenta europeana si naţionala relevanta. Eventualele critici privind oferta câştigătoare exced obiectului acestei proceduri, care priveşte strict decizia de respingere a ofertei depuse de .... Hotărârea autorităţii contractante nu se întemeiază pe comparaţii între ofertanţi, ci exclusiv pe conformitatea obiectivă cu cerinţele documentaţiei de atribuire. în procedura de achiziţie publică, nu există prezumţie de conformitate - există doar dovadă prin documente. Autoritatea contractantă subliniază că intenţia în formularea cerinţelor din documentaţia de atribuire a fost pe deplin proporţională cu complexitatea şi specificul obiectului contractului. Cerinţele de calificare, precum şi cele privind capacitatea tehnică şi financiară au fost stabilite cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 98/2016 şi ale HG nr. 395/2016, într-o manieră clară, nediscriminatorie şi adecvată scopului urmărit. Aceste cerinţe nu au fost contestate în termenul legal şi, prin urmare, produc efecte obligatorii pentru toţi participanţii. Este relevant faptul că cel puţin un ofertant a înţeles şi a respectat integral cerinţele documentaţiei de atribuire, demonstrând că acestea sunt inteligibile şi aplicabile în practică. În acest context, devine evident că neconformităţile ofertei ... nu îşi au originea în pretinse ambiguităţi ale documentaţiei, ci în modul în care ofertantul a ales să îşi structureze şi să îşi susţină propria propunere. Chiar dacă Autoritatea contractantă şi-a însuşit observaţiile instanţelor referitoare la necesitatea clarificării anumitor aspecte în etapa DUAE şi a procedat în consecinţă la reevaluare, analiza propunerii tehnice şi a răspunsurilor la clarificări a evidenţiat lipsuri majore şi încercări repetate ale ... de a relativiza cerinţele documentaţiei de atribuire prin interpretări nepermise, precum şi de a completa sau corecta oferta după data depunerii acesteia. Astfel de demersuri sunt incompatibile cu principiile transparenţei, tratamentului egal şi securităţii juridice care guvernează procedurile de achiziţie publică. Mai mult, neconformităţile identificate în Metodologia de executare a lucrărilor, Programul de execuţie şi Planul de management al calităţii privesc componente aflate în mod direct în sfera factorilor de evaluare care compun criteriul „cel mai bun raport calitate-preţ", componenta tehnică având o pondere de 40% din punctajul total. Admiterea unei oferte în aceste condiţii - fără remedierea neconformităţilor materiale - ar conduce la includerea în clasamentul ofertelor a unei propuneri care ar acumula punctaj pe baza unor documente neconforme şi ar putea influenţa decisiv stabilirea ofertantului câştigător. Aceasta ar afecta rezultatul procedurii şi ar contraveni principiilor legalităţii, proporţionalităţii şi competiţiei reale. Respingerea ofertei ... ca neconformă şi inacceptabilă este consecinţa directă a neîndeplinirii cerinţelor documentaţiei de atribuire, iar nu a vreunei atitudini părtinitoare a Autorităţii contractante. Toate criticile formulate în contestaţie sunt nefondate, motiv pentru care solicită respingerea acesteia în întregime. Pagina 15 din 42

Autoritatea contractantă solicită Consiliului să examineze oferta ... în integralitatea sa şi să reţină numeroasele neconformităţi şi omisiuni existente în propunerea tehnică, aşa cum au fost evidenţiate în comunicarea rezultatului procedurii. Eventualele acuzaţii la adresa altui ofertant nu pot substitui obligaţia legală a fiecărui participant de a-şi dovedi, prin conţinutul propriei oferte, capacitatea reală de a îndeplini cerinţele achiziţiei. Pentru toate aceste motive, solicită Consiliului respingerea contestaţiei formulate de ..., ca netemeinică şi nefondată, şi confirmarea legalităţii şi temeiniciei deciziei Comisiei de evaluare. Prin cererea de intervenție, înregistrată la Consiliu sub nr. ..., ..., a solicitat: - Admiterea în principal a cererii de intervenție, admiterea pe fond a cererii de intervenție; - Respingerea contestației ce face obiectul dosarului nr. .... Intervenientul susține că oferta ... nu contine informatiile minime obligatorii solicitate la cap. 1 „Metodologia de lucru propusa pentru realizarea contractului", respectiv, elementele privind planificarea activităților contractului si detalierea modului de executie a lucrărilor. " Precizează că ..., afirmă fără dovezi sau mize relevante pentru demersul său în fața Consiliului că intervenientul a executat lucrări pe străzile ce fac obiectul procedurii de atribuire și această susţinere este falsă și susceptibilaă să facă obiectul unei plangeri penale. Calitatea propunerii tehnice nu este egala sau echivalenta cu cantitatea numărului de pagini. Principiul proportionalității nu se aplică din perspectiva indicată de contestator. Nu contează că oferta sa are ... de pagini, contează calitatea acestor pagini. Nu există o prevedere legală sau cutumiară care să spună cam la câte pagini de erori sau generalități consideră că propunerea tehnică nu raspunde cerintelor caietului de sarcini. Demersul în cadrul evaluării propunerilor tehnice este unul calitativ, nu cantitativ. Oferta ... a conținut o serie de erori și generalităi, anexe inexistente, documente expirate la data depunerii ofertelor, structuri facute după propriul plac, nu in rigorile documentatiei de atribuire etc. ce au fost identificate de către autoritatea contractantă în mod corect, concret și au fost sancționate prin aplicarea prevederilor documentatiei de atribuire si Legii nr. 98/2016. Desi, potrivit Fișei de date era foarte clar și asumat decatre toti ofertanții ca lipsa unui document aferent propunerii financiare/tehnice și/sau completarea gresita sau generică a unui document ori neprezentarea acestuia continand cel putin informatiile solicitate, poate conduce la declararea ofertei ca fiind neconforma, contestatorul pretinde că autoritatea contractantă să fi trecut peste aceste erori (repetate) în mod discriminatoriu. Intervenientul consideră că ... avea obligatia sa prezinte informatiile conform cerintelor documentatiei de atribuire, cerința nu poate fi considerată îndeplinită prin simpla copiere a informațiilor din caietul de sarcini și a proiectului. Pagina 16 din 42

Prin contestația sa încearcă aparent să demonteze unul dintre motivele de respingere a ofertei ... - modul de realizare a lucrărilor. Argumentatia autorității contractante este cât se poate de clară. În linie cu argumentația autorității contractante, propunerea tehnică a ..., în buna parte a sa și mai ales sub aspectul metordologiei de executie NU se referă la procedura în cauză. Programul de lucru Prin documentatie s-a cerut respectarea atât indicațiilor normativului ... - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrărilor de construcţii şi a instalaţiilor aferente, cât și intreruperea lucrărilor pe timpul sărbătorilor legale, ofertatnul ... nu a respectat astfel aceste cerințe. Asumarea unei durate de ... zile lucrătoare de către ... este imposibilă, asa cum a aratat judicious autoritatea contractantă, indiferent de modalitatea de reprezentare grafică a lucrărilor. Diferenţa de ... zile constituie o eroare evidentă, iar răspunsul la clarificări nu oferă nicio justificare privind modul de calcul, limitându-se la afirmaţii generale. Raspunsul la solicitarea de clarificări, asa cum rezultă si din contestație, nu putea fi calificat altfel decât neconcludent având în vedere că prevederile Fisei de date sunt cat se poate de clare: "La intocmirea graficului de execuţie se va tine cont de durata prevazuta pentru realizarea obiectivului, respectiv 24 luni, precum si de lunile de iarna cu temperaturi joase (conform normativ C16- 84), in care nu se pot realiza lucrări." Astfel că este irelevant ca ... a considerat că poate realiza anumite lucrari, dimpotriva, aceasta afirmatie avand exact valenta unei recunoasteri a faptului ca NU au fost avute in vedere deloc perioade de iarna in care nu se pot executa lucrari. Mai mult decat atat, având în vedere durata contractului este evident că această durată acoperă și luni de iarna, pe care contestatorul trebuia să le prevadă în graficul Gantt și care influentează întreaga metodologie de realizare a contractului. Mai mult decat atat, in acest sens, normativul C16-84 prevede in mod expres ca perioada .... este o perioada conventională de timp friguros, în care activitatea de constructii este influențată defavorabil de fenomene meteorologice precum ninsori, vânt puternic etc., cu o probabilitate maxima ca frecventa zilelor friguroase sa depasească 90% din totalul zilelor din acest interval. Așadar, absenta acestor perioade nu numai ca nu este în acord cu prevederile documentației de atribuire si normativelor în vigoare, dar indică indubitabil o subestimare în modul de abordare a contractului, cu evident un impact negativ asupra indeplinirii corespunzătoare a obiectivului. Planul de management al calității Intervenientul Planul Calităţii prezentat de ... nu respectă cerinţele documentaţiei de atribuire, fiind redactat, din nou, într-o manieră generală şi declarativă, fără adaptare la specificul proiectului. Acesta nu descrie concret modul de organizare, implementare și monitorizare a managementului calităţii pe durata execuţiei lucrărilor si nu demonstrează capacitatea reală a ofertantului de a asigura controlul calităţii în cadrul proiectului. Pagina 17 din 42

Procedurile incluse în ofertă sunt formulate exclusiv la nivel general, având caracter standard, aplicabil generic oricărui tip de lucrare, fără a fi particularizate în raport cu: • obiectul contractului; • tipologia lucrărilor; • fazele determinante; • succesiunea activităţilor şi condiţiile concrete de execuţie. În lipsa acestei adaptări, procedurile nu sunt apte să asigure controlul efectiv al calităţii şi nu permit verificarea modului de aplicare în cadrul proiectului supus achiziţiei. PCCVI este insuficient elaborat şi necorelat cu propunerea tehnică şi graficul de execuţie, nefiind identificate în mod complet fazele determinante, metodele de control, documentele de verificare şi responsabilităţile personalului desemnat. În mod esenţial, PCCVI nu cuprinde planuri de control distincte pentru lucrări relevante din cadrul proiectului, respectiv: • rigola carosabilă; • rigola de acostament. Absenţa PCCVI pentru aceste elemente constructive importante face imposibilă verificarea respectării cerinţelor tehnice, a toleranţelor admise şi a fazelor determinante prevăzute de reglementările în vigoare. Lipsa adaptării procedurilor la proiect, necorelarea Planului Calităţii cu PCCVI şi omisiunea PCCVI pentru rigola carosabilă şi rigola de acostament compromit în mod fundamental conformitatea propunerii tehnice, oferta nefiind susţinută de garanţii reale privind respectarea cerinţelor tehnice, a normativelor aplicabile şi a standardelor de calitate impuse de autoritatea contractantă. Deficienţele constatate reprezintă neconformităţi grave, care nu pot fi remediate prin clarificări, întrucât ar conduce la completarea sau modificarea substanţială a propunerii tehnice. În consecinţă, respingerea ofertei ca neconformă este legală, temeinică şi corect fundamentată. Referitor la emulsia bituminoasă, ... a indicat ca emulsia bituminoasă este aprovizionată de la un terț. În urma verificării propunerii tehnice s-a constatat ca atât contractul de furnizare emulsie bituminoasa, cât si certificatul de conformitate aferent emulsiei (documente depuse de contestator ăn propunerea tehnică iniţială) erau expirate la data depunerii ofertelor. Aşadar, ... nu a făcut dovada nici că ar avea o instalaţie de preparare (care produce) emulsie bituminoasa si nici dovada aprovizionării emulsiei. Prin raspunsul la clarificări, ... a depus un certificat care NU era în termenul de valabilitate la momentul depunerii ofertelor. Deşi contestatorul susţine, inclusiv în răspunsul la clarificări, că informaţiile s-ar regăsi în diverse capitole ale propunerii tehnice, verificarea acestora nu confirmă îndeplinirea cerinţelor. Ofertantul avea obligaţia de a prezenta informaţiile explicite în structura impusă de documentaţia de atribuire. Intervenientul solicită astfel Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor să admită aceasta cerere de interventie voluntară și, pe cale de consecință, să respingă în tot contestatia formulată și orice completări sau Pagina 18 din 42

formalități ulterioare, cu consecința menţinerii Raportului procedurii în vigoare la aceasta dată și a tuturor documentelor anterioare și subsecvente acestuia. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. ..., ..., a transmis răspuns la punctul de vedere al autorității contractante, prin care solicită: - înlăturarea ca nefondate a susţinerilor autorităţii contractante, cu consecinţa admiterii contestaţiei, aşa cum aceasta a fost formulată. Printre primele menţiuni ale Punctului de vedere, autoritatea contractantă acuză faptul că ar fi făcut în contestaţie „afirmaţii si acuzaţii grave, nedovedite" „depăşind cadrul legal al unui demers de contestare a rezultatului unei proceduri de achiziţie publică". Autoritatea contractantă nu indică în mod precis care sunt acuzaţiile grave şi pretins „nedovedite" pe care le-ar fi făcut în contestaţie. Dacă ar fi făcut această precizare, contestatorul ar fi în măsură să indice dovezile respectivei afirmaţii. În paragraful 12 al punctului de vedere, autoritatea contractantă afirmă că „... face abstracţie totală de regulile şi cerinţele expres menţionate la fiecare capitol din conţinutul Formularului de propunere tehnică, coroborat cu cerinţele din Fişa de date şi Caietul de sarcini (...)". Această afirmaţie este dezminţită de verificarea fiecărei critici invocate de ... prin contestaţie, critici care se bazează, fără excepţie, pe prevederile documentaţiei de atribuire. Dimpotrivă, aşa cum a arătat în contestaţie, autoritatea contractantă este cea care a adăugat nepermis la cerinţele documentaţiei de atribuire, invocând pretinse cerinţe care nu se regăsesc în documentaţie. Contestatorul învederează apărările autorităţii contractante, prin raportare la criticile invocate (privind, succesiv, pretinsele motive de respingere a ofertei) și solicită respectuos înlăturarea ca nefondate a apărărilor cu consecinţa admiterii contestaţiei. 1 Autoritatea contractantă a reţinut în mod nefondat pretinsa neconformitate referitoare la „Metodologia de lucru pentru realizarea contractului"; 1.1 Contrar susţinerii autorităţii contractante, contestatorul susține că a respectat cerinţele privitoare la sub-secţiunea „b) Planificarea activităţilor contractului", parte a Metodologiei de lucru; 1.2 De asemenea, contrar susţinerii autorităţii contractante, consideră căa respectat cerinţele privitoare la sub-secţiunea „c) Detalierea modului de execuţie a activităţilor/metodele de lucru pentru lucrările care fac parte din obiectul contractului", parte a Metodologiei de lucru; 2 Contestatorul susține că sunt nefondat reţinute şi pretinsele neconformităţi referitoare la Programul de execuţie detaliat al Contractului; 2.1 Autoritatea contractantă a considerat în mod eronat că nu ar fi respectat în Programul de execuţie cerinţele privitoare la perioada convenţională de timp friguros, precum şi la zilele nelucrătoare potrivit legislaţiei muncii; 2.2 Sunt nefondat reţinute şi celelalte pretinse neconformităţi referitoare la Programul de execuţie a lucrărilor; 3 Contrar susţinerilor autorităţii contractante, contestatorul susține că a respectat cerinţele şi cu privire la Planul de management al calităţii; Pagina 19 din 42

3.1 Este complet abuzivă susţinerea autorităţii contractante potrivit căreia nu ar fi respectat cerinţa de a „preciza dacă ofertantul are un sistem de management al calităţii certificat conform standardelor din seria ISO pentru domeniile care fac parte din obiectul contractului, respectiv pentru lucrări de drumuri"; 3.2 Autoritatea contractantă a reţinut în mod profund nefondat pretinsa neîndeplinire a cerinţei de la pct. 3 lit. b) din Formularul de propunere tehnică referitoare la „Lista procedurilor sistemului calităţii"; 3.3 În egală măsură, autoritatea contractantă a reţinut în mod profund nefondat caracterul pretins neconform al introducerii procedurii tehnice referitoare la „Execuţia lucrărilor pe timp friguros PTE 20", considerând eronat că „nu are aplicabilitate la prezenta lucrare"; 3.4 Autoritatea contractantă a reţinut în mod nefondat şi pretinsa neîndeplinire a cerinţei de la pct. 3 lit. c) din Formularul de propunere tehnică referitoare la „..."; 3.5 De asemenea, autoritatea contractantă a reţinut total nefondat că am fi depus PCCVI care nu ar fi particularizate la lucrare; 4 Sunt nefondat reţinute şi pretinsele neconformităţi privitoare la infrastructura disponibilă şi propusă pentru executarea contractului şi modalitatea de acces la aceste resurse; 4.1 Contrar celor reţinute de către autoritatea contractantă, depunerea de către contestator, odată cu răspunsul la solicitarea de clarificări, a documentelor de conformitate pentru betoanele de ciment şi betoanele asfaltice produse, precum şi a dovezii prelungirii contractului cu ..., respectiv a dovezii prelungirii certificatului de conformitate pentru indicatoare rutiere nu constituie o modificare a propunerii tehnice, acestea confirmând informaţii existente în propunerea tehnică iniţială; 4.2 Autoritatea contractantă a reţinut în mod nefondat şi că ar lipsi descrierile pentru materiale solicitate la p. 20 din Formularul de propunere tehnică; 4.3 Autoritatea contractantă a considerat a fi o neconformitate nedepunerea dovezii prelungirii certificatului pentru controlul producţiei în fabrică al emulsiei bituminoase în condiţiile în care pentru emulsia bituminoasă documentaţia de atribuire nu solicită depunerea unui astfel de certificat; 5 De asemenea, sunt nefondat reţinute, în sarcina contestatorului pretinsele neconformităţi referitoare la Măsurile aplicabile de Ofertant pe perioada Contractului pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor din domeniul mediului ce derivă din îndeplinirea obiectului Contractului, Măsurile aplicabile de Ofertant pe perioada Contractului pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor din domeniul mediului, social şi al relaţiilor de muncă ce deriva din îndeplinirea obiectului Contractului sau alte prevederi legale (incluzând informaţii privind măsurile prevăzute pentru siguranţa şi sănătatea în muncă, asigurarea condiţiilor de munca şi odihna, etc.) şi Planul de management al riscurilor. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. ..., autoritatea contractantă a transmis răspuns la punctul de vedere şi cererea de interventie. După analizarea documentelor depuse ulterior de ..., în care se constată că acestea nu răspund punctual neconformităţilor reţinute de Comisia de Pagina 20 din 42

evaluare, ci urmăresc în principal relativizarea şi reinterpretarea cerinţelor documentaţiei de atribuire, fără a prezenta dovezi concrete care să ateste îndeplinirea acestora. Contestatorul susţine că afirmaţiile sale privind pretinsele „acuze grave" ar fi, în majoritate, dovedite şi că numai aspectele referitoare la executarea unor lucrări pe anumite străzi ar fi fost prezentate „incident", fără documente. Această abordare este profund eronată şi nu poate fi reţinută. În primul rând, caracterul „grav" al afirmaţiilor nu este determinat de volumul de link-uri sau fotografii anexate, ci de natura acuzaţiilor formulate: se sugerează existenţa unor lucrări executate pe amplasamentul investiţiei, suprapunerea unor intervenţii cu obiectul contractului supus achiziţiei, precum şi o presupusă „obstinaţie" a autorităţii contractante de a elimina ... din procedură, chiar cu preţul încălcării legii. Toate aceste aprecieri vizează conduita autorităţii contractante şi pun sub semnul îndoielii legalitatea întregii proceduri, fără ca oferta însăşi să fie probată ca fiind conformă. Or, o astfel de retorică nu poate substitui obligaţia esenţială a ofertantului: aceea de a demonstra, prin conţinutul propriei propuneri tehnice, respectarea cerinţelor documentaţiei de atribuire. Regimul juridic al contestaţiei nu permite transformarea acesteia într-o platformă pentru lansarea de suspiciuni generale, cu caracter insinuant, fără legătură directă cu neconformităţile concrete reţinute la evaluare. În al doilea rând, pretinsele „fotografii geo-localizate" şi concluziile unilaterale trase de ... nu probează existenţa unor lucrări care s-ar suprapune obiectului contractului. Mai mult, aspectele invocate sunt colaterale procedurii de atribuire şi nu au vocaţia de a dovedi conformitatea propunerii tehnice. Chiar şi în ipoteza pur teoretică a existenţei unor lucrări distincte, acestea nu ar schimba obligaţia legală a ofertantului de a formula o ofertă completă, conformă şi fundamentată. Relevant este şi faptul că, în mod oficial, ..., prin adresa nr. ... (anexata la prezenta), a precizat că: • nu a intervenit şi nu a executat lucrări pe străzile indicate de ..., • lucrările efectuate au fost realizate exclusiv în baza contractului nr. ..., • acestea au fost recepţionate legal prin Procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. ... Prin urmare, afirmaţiile ... cu privire la presupuse lucrări „executate în paralel" sunt neîntemeiate şi nu sunt susţinute de elemente obiective verificabile. În al treilea rând, încercarea contestatorului de a justifica, prin astfel de speculaţii, presupusa „atitudine părtinitoare" a autorităţii şi de a lega neconformităţile propriei oferte de pretinse împrejurări exterioare, reprezintă o deturnare a cadrului analizelor ce se impun în faţa Consiliului. Contestaţia trebuie să răspundă strict motivelor de respingere indicate în Comunicarea rezultatului procedurii. Or, în loc să răspundă concret şi punctual criticilor tehnice reţinute de Comisie, ... mută constant discuţia pe planuri paralele, fără relevanţă pentru legalitatea evaluării. În concluzie, acest set de susţineri: • nu dovedeşte conformitatea propunerii tehnice; Pagina 21 din 42

• nu infirmă constatările Comisiei privind neconformităţile majore reţinute; • nu poate fundamenta nici ideea unei pretinse „părtiniri" a autorităţii contractante. Diminuarea rolului cerinţelor tehnice, înlocuirea probelor cu suspiciuni şi încercarea de a muta analiza din zona juridico- tehnică în zona speculaţiilor nu poate fi acceptată. Evaluarea ofertei se face exclusiv pe baza documentelor depuse, iar pe acest teren, ... nu reuşeşte să dovedească respectarea cerinţelor esenţiale ale documentaţiei de atribuire. a). În ceea ce priveşte criticile formulate de ... referitoare la pretinsa „nelegalitate" a reţinerii neconformităţilor la capitolul „Metodologia de lucru pentru realizarea contractului", Autoritatea contractantă menţine integral concluziile din comunicarea rezultatului procedurii şi din Punctul de vedere depus la dosar. Contestatorul porneşte de la premisa falsă că, în lipsa unei „matrici" de conţinut minimal detaliat pentru fiecare subsecţiune a Metodologiei, Autoritatea ar fi lipsită de orice marjă de apreciere şi ar fi obligată să considere conformă orice redactare formală, indiferent de gradul de generalitate sau de lipsa de aplicare concretă la lucrare. Această abordare ignoră complet textele exprese din documentaţia de atribuire: Secţiunea IV.4.1 din Fişa de date prevede că informaţiile din formularul de propunere tehnică „trebuie prezentate şi descrise de către Ofertant la un nivel de detaliere corespunzător", iar Metodologia trebuie să fie „aplicată la lucrare, cu descrierea modului în care Ofertantul intenţionează să execute toate activităţile solicitate prin Caietul de sarcini, astfel încât să fie asigurate condiţiile ca lucrările să fie realizate la parametrii calitativi solicitaţi şi să fie finalizate în termenul limită solicitat". Aceste formulări constituie, în sine, un standard minim de conţinut, nu o formalitate decorativă. Autoritatea nu a inventat ex post alte cerinţe, ci a verificat dacă, în concret, propunerea tehnică atinge acest standard de detaliu şi de aplicare la lucrare. În subsecţiunea „b) Planificarea activităţilor contractului", ... nu oferă o descriere reală, structurată, a modului în care intenţionează să planifice şi să coreleze etapele execuţiei, ci se limitează la afirmaţii generale şi la trimiterea implicită către Programul de execuţie. Or, documentaţia delimitează clar rolul Metodologiei de rolul Programului de execuţie: Metodologia explică logica tehnică şi organizatorică („cum gândeşte" Antreprenorul execuţia), în timp ce Programul de execuţie (Grafic Gantt, PERT, WBS etc.) transpune această logică într-o structură temporală şi cantitativă. Faptul că anumite elemente de planificare apar în Programul de execuţie nu exonerează ofertantul de obligaţia de a descrie, în Metodologie, planificarea activităţilor într-o manieră coerentă şi aplicată. În oferta ..., această descriere este pur formală, nu explică succesiunea reală a proceselor, nu corelează fazele principale cu resursele şi cu riscurile şi, în mod evident, nu permite Autorităţii să înţeleagă „cum" intenţionează ofertantul să realizeze contractul în termenul şi condiţiile impuse. Tocmai de aceea Comisia a reţinut neconformitatea. În ceea ce priveşte subsecţiunea „c) Detalierea modului de execuţie a activităţilor/metodele de lucru", contestatorul încearcă să reducă cerinţa la o simplă preluare „la literă" a descrierilor din documentaţia tehnică, afirmând Pagina 22 din 42

chiar că aceasta ar fi „modalitatea optimă" de a asigura îndeplinirea cerinţelor. Această poziţie este contrară atât textului Fişei de date, cât şi scopului cerinţei. Secţiunea IV.4.1 precizează expres că „simpla copiere a cerinţelor din Caietul de sarcini nu este considerată drept răspuns la cerinţele Autorităţii contractante", iar cerinţele minime trebuie „prezentate şi descrise [...] la un nivel de detaliere corespunzător". Or, Metodologia ... reproduce, pe porţiuni întregi, formulări din documentaţia tehnică (inclusiv din partea scrisă a proiectului), fără particularizare la organizarea proprie, la utilajele declarate, la resursele asumate şi la condiţiile specifice amplasamentului şi graficului. Nu se explică, în mod concret, modul propriu de lucru, ci se reia, generic, ceea ce proiectantul a stabilit ca exigenţă tehnică. Contestatorul încearcă să evite acest reproş invocând o interpretare ultra- formalistă a termenului „Caiet de sarcini" şi susţinând că interdicţia de copiere ar privi exclusiv documentul intitulat „Caiet de sarcini", nu şi partea scrisă a proiectului tehnic şi „caietele de sarcini" care o compun. Această distincţie este artificială şi contrară sensului legii şi al documentaţiei. Atât Legea nr. 98/2016, cât şi HG nr. 395/2016 şi art. 20 din Normele metodologice definesc „caietul de sarcini" ca ansamblul documentelor care conţin cerinţele şi prescripţiile tehnice obligatorii. Fişa de date însăşi arată că „cerinţele minime sunt prezentate în detaliu în secţiunile din cadrul Caietului de sarcini la care se adaugă informaţiile prezentate în PTh partea scrisă, PTh partea desenată etc." - ceea ce evidenţiază caracterul unitar al documentaţiei tehnice, nu o delimitare formală între un „Caiet" şi restul. Interdicţia de „simplă copiere" vizează conţinutul cerinţelor tehnice, indiferent în care fişier sau subsecţiune sunt redactate, tocmai pentru ca propunerea tehnică să exprime modul propriu de abordare al ofertantului, nu o multiplicare mecanică a textului proiectantului. Chiar dacă, prin absurd, s-ar accepta interpretarea îngustă propusă de ..., Metodologia rămâne neconformă: ea nu se limitează la preluarea unor formulări standardizate inevitabile (de exemplu, denumiri de norme sau procese), ci reproduce blocuri întregi din descrierile tehnice fără a introduce elementele specifice care ţin de modul propriu de organizare - succesiunea fazelor, logistica, modul concret de utilizare a utilajelor declarate, integrarea constrângerilor de amplasament, de timp friguros şi de trafic. Or, cerinţa de la lit. c) priveşte tocmai „modul de execuţie" al ofertantului, nu re-redactarea proiectului tehnic. Cât priveşte acuzaţia de tratament inegal prin raportare la oferta ..., este de subliniat că Autoritatea nu a utilizat oferta câştigătoare ca „reper de conformitate", ci strict cu titlu ilustrativ, pentru a demonstra că aceleaşi cerinţe din documentaţie pot fi înţelese şi respectate în mod natural şi coerent: Metodologia ofertantului câştigător conţine descriere detaliată, în limbaj propriu, a activităţilor, succesiunilor şi resurselor, particularizată la lucrare şi corelată cu programul de execuţie, în timp ce Metodologia ... rămâne în zona generalităţilor şi a preluărilor de text. Diferenţa de tratament nu există; diferenţa se regăseşte în conţinutul efectiv al ofertelor. În concluzie, critica ... privind „Metodologia de lucru" nu răstoarnă constatarea Comisiei de evaluare. Metodologia depusă de contestatoare: • nu este aplicată concret la lucrare, Pagina 23 din 42

• nu detaliază în mod real planificarea şi modul de execuţie a activităţilor, • se bazează, în proporţie semnificativă, pe copierea cerinţelor tehnice, • nu permite verificarea efectivă a capacităţii tehnico-organizatorice de a realiza lucrările la parametrii şi în termenul solicitat. Neconformitatea nu rezultă din „nivelul de exigenţă" al Autorităţii, ci din conţinutul insuficient şi neadaptat al propunerii tehnice depuse de ... . b). În ceea ce priveşte criticile formulate de ... cu privire la „Programul de execuţie detaliat al întregului contract", Autoritatea contractantă menţine concluzia că neconformităţile reţinute de Comisia de evaluare sunt temeinice şi întemeiate juridic, iar susţinerile contestatorului nu fac decât să relativizeze şi să deturneze sensul clar al cerinţelor documentaţiei de atribuire. 1. Perioada de timp friguros - clauză clară, obligatorie si încălcată Contestatorul susţine că Autoritatea ar fi „interpretat eronat' cerinţa privind perioada convenţională de timp friguros de la p. 10 din Caietul de sarcini şi că lucrările nu ar fi fost „interzise", ci doar „restricţionate", invocând, selectiv, prevederi din Normativul C16-84. Această abordare ignoră atât formularea expresă a documentaţiei de atribuire, cât şi natura lucrărilor supuse contractului: Caietul de sarcini prevede explicit că, în perioada ..., „sunt interzise realizarea de lucrări care fac parte din obiectul contractului şi care sunt prevăzute în Normativul C16-84", iar Autoritatea contractantă „nu a prevăzut cheltuieli suplimentare cu măsuri de organizare şi realizare a lucrărilor pe timp friguros". Lucrările preponderente ale contractului sunt exact cele intrate sub incidenţa Normativului C16-84: terasamente, fundaţii, turnare betoane, mixturi asfaltice, îmbrăcăminţi asfaltice, marcaje rutiere - categorii de lucrări pentru care normativul impune măsuri speciale cu consumuri suplimentare de resurse, iar pentru îmbrăcăminţi asfaltice prevede interdicţia expresă de execuţie pe timp friguros. În acest context, clauza din Caietul de sarcini are un conţinut clar: autoritatea a decis, în mod legitim, să NU permită execuţia acestor lucrări în intervalul ..., tocmai pentru că nu a bugetat programe speciale şi costuri suplimentare, în acord cu obligaţiile ce îi revin potrivit Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii. Contestatorul nu poate rescrie sensul clauzei, după depunerea ofertelor, invocând exemple teoretice (de tip săpături) pe care nici măcar nu le-a planificat izolat, ci împreună cu activităţi expres interzise (betoane, mixturi asfaltice, îmbrăcăminţi asfaltice). Mai mult, ... recunoaşte chiar în propunerea tehnică faptul că „se va întocmi un plan de măsuri pe această perioadă, lucrările fiind reduse la maximum" (p. ... - descrierea graficului Gantt), ceea ce confirmă că a avut în vedere aplicarea Normativului C16-84 şi executarea unor lucrări pe timp friguros, în contradicţie cu interdicţia de principiu şi cu lipsa bugetării acestor măsuri în documentaţia de atribuire. Introducerea procedurii PTE „Execuţia lucrărilor pe timp friguros" şi planificarea efectivă de lucrări în perioadele .... demonstrează tocmai încălcarea, nu respectarea cerinţei. Pagina 24 din 42

Cerinţa din formularul de program de execuţie, potrivit căreia ofertantul trebuie să includă „aspecte privind perioada de timp friguros", nu autorizează ignorarea interdicţiei, ci obligă la evidenţierea explicită a modului în care programarea respectă această perioadă ca interval fără lucrări din categoriile afectate. Faptul că ... a planificat 370 de zile lucrătoare de execuţie într-un interval calendaristic în care, obiectiv, există maximum 246 de zile lucrătoare posibile (după excluderea perioadelor .... şi a zilelor de sâmbătă, duminică şi sărbători legale) nu poate fi justificat prin interpretări „flexibile" ale normativului: este o incompatibilitate factuală şi matematică cu cerinţele documentaţiei. În loc să prezinte un calcul concret care să arate cum ajunge, respectând restricţiile, la 370 de zile lucrătoare, contestatorul se rezumă la argumente teoretice şi la fraze generale privind „planul de măsuri", ceea ce nu înlătură neconformitatea materială a programului. 2. „Siguranţa circulaţiei" - planificare fictivă şi necorelată tehnologic În privinţa activităţii „Siguranţa circulaţiei", ... susţine că durata de 331 de zile lucrătoare ar fi conformă, invocând faptul că obiectul o reprezintă „semnalizarea rutieră pentru asigurarea continuităţii circulaţiei pe timpul executării lucrărilor". Este corect că managementul traficului şi semnalizarea temporară trebuie asigurate pe întreaga perioadă în care se lucrează efectiv în zona drumului public. Însă acest lucru nu înseamnă că: • activitatea trebuie planificată ca un bloc continuu, autonom, cu rezervă de timp zero, • verificarea calităţii la „Siguranţa circulaţiei" poate fi programată la începutul execuţiei, în timp ce lucrările aferente continuă până spre finalul contractului, • semnalizarea temporară poate fi decuplată de fronturile de lucru concrete şi introdusă în drumul critic ca activitate „administrativă", substituind procesele tehnologice reale. Programul ... prezintă exact aceste derapaje: • activitatea „Siguranţa circulaţiei" este planificată pe 331 de zile lucrătoare ... acoperind inclusiv perioade de timp friguros şi zile nelucrătoare, fără corelare reală cu fazele de terasamente, fundaţii, suprastructură şi structuri rutiere; • verificarea calităţii pentru „Siguranţa circulaţiei" este programată în intervalul ..., deci cu mult înainte de finalizarea tuturor lucrărilor aferente, ceea ce contravine succesiunii tehnologice elementare şi cadrului legal (Legea nr. 10/1995 şi HG nr. 766/1997 privind controlul calităţii în construcţii); • activitatea este tratată ca „fir roşu" continuu, fără a reflecta faptul că semnalizarea temporară se realizează etapizat, pe sectoare, în funcţie de deschiderea şi închiderea fronturilor de lucru, conform Normelor metodologice aprobate prin Ordinul comun nr. .... Prin urmare, problema nu este că ... „a prevăzut semnalizarea pe toată durata lucrărilor", ci că a utilizat această activitate într-un mod artificial, pentru a construi un drum critic format din jaloane şi activităţi administrative, în vreme ce procesele tehnologice cu risc real (terasamente, fundaţii, suprastructură, mixturi asfaltice) sunt scoase de pe drumul critic prin alocarea Pagina 25 din 42

unor rezerve fictive de timp. Aceasta dezechilibrează întreaga structură a programului şi împiedică evaluarea fezabilităţii reale a execuţiei. Compararea cu oferta câştigătoare nu a fost făcută pentru a stabili un „reper de conformitate", ci pentru a ilustra faptul că aceeaşi cerinţă privind „Siguranţa circulaţiei" poate fi abordată coerent: semnalizarea temporară este integrată logic în succesiunea activităţilor de execuţie, iar semnalizarea definitivă, corespunzătoare marcajelor şi elementelor finale de siguranţă, este programată după finalizarea infrastructurii, cu durată realistă şi distinctă. Afirmaţia ... privind o aşa-zisă „încălcare flagrantă a tratamentului egal" se bazează pe o premisă greşită: Autoritatea nu a criticat faptul că semnalizarea temporară ar trebui asigurată pe toată durata lucrărilor, ci modul formal, ilogic şi necorelat tehnologic în care contestatorul a planificat această activitate şi a utilizat-o în structura drumului critic. 3. Drumul critic si jaloanele - activităţi tehnologice vs. activităţi administrative Contestatorul susţine că Autoritatea „nu este de acord" cu jaloanele şi activităţile critice alese de ... şi că, în lipsa unui „şablon" în documentaţie, ar avea libertate totală în definirea drumului critic. Această poziţie este incompatibilă cu cerinţele clare privind Programul de execuţie: • documentaţia prevede explicit că Graficul Gantt „va fi realizat utilizând analiza drumului critic" şi că „drumul critic va fi evidenţiat şi va corespunde cu succesiunea de activităţi a cărei durată maximă este durata de execuţie"; • activităţile trebuie corelate cu cantităţile de lucrări, dimensiunea fronturilor, resursele şi restricţiile (timp friguros, Codul muncii), iar relaţiile de condiţionare trebuie să reflecte succesiunea tehnologică reală. În acest cadru, Comisia de evaluare a constatat că drumul critic propus de ... este format, în esenţă, din: • Ordin de începere, • Organizare de şantier, • Pregătirea recepţiei, • Finalizarea execuţiei, în timp ce activităţile cu cel mai mare risc tehnologic - de exemplu, „Suprastructură - drumuri principale" (200 zile) - sunt scoase de pe drumul critic prin acordarea unor rezerve de timp care nu se justifică în raport cu volumul şi complexitatea lucrărilor. Activităţile precum emiterea Ordinului de începere şi organizarea şi desfăşurarea recepţiei la terminarea lucrărilor aparţin, juridic şi practic, Autorităţii contractante (HG nr. 273/1994 pentru recepţia construcţiilor, Fişa de date - durată contract: 17 luni de la ordinul de începere + 2 luni pentru recepţie). Ele nu sunt activităţi de execuţie asupra cărora Antreprenorul are control efectiv al duratei, astfel încât includerea lor ca activităţi critice în Diagrama PERT nu reflectă un drum critic tehnologic, ci o construcţie formală, care maschează lipsa de fundament a duratelor propuse pentru lucrările propriu-zise. Interpretarea secţiunii 7.8.2 din Caietul de sarcini de către ... este, de asemenea, nefondată. Această secţiune defineşte „puncte intermediare" utilizate de Autoritatea contractantă ca jaloane de monitorizare (Ordin de Pagina 26 din 42

începere, Infrastructură drum, Suprastructură drum, Scurgerea apelor, Siguranţa circulaţiei, Probe/teste/încercări pentru recepţie). Ele au rol de repere pentru evaluarea progresului fizic, nu de listă de activităţi care, prin simpla enumerare, devin sau nu devin „critice". Faptul că unele dintre aceste jaloane corelează cu activităţi critice în programul unui ofertant nu înseamnă că orice activitate administrativă sau de natură contractuală (ex. pregătirea recepţiei) poate fi transformată într-un capăt de drum critic în locul proceselor tehnologice reale. În plus, în propriul răspuns la clarificări, ... a definit activitatea de „Pregătire a recepţiei la terminarea lucrărilor" ca acoperind perioada „de la momentul anunţului de finalizare execuţie lucrări şi până la momentul la care beneficiarul stabileşte recepţia la terminarea lucrărilor", deci ca o etapă post- execuţie, legată de demersurile Autorităţii contractante. Ulterior, prin contestaţie, ofertantul încearcă să reinterpreteze aceeaşi activitate ca fiind parte integrantă a drumului critic al execuţiei, situată „în interiorul celor 17 luni". Această schimbare de poziţie este inadmisibilă: clarificările fac parte din conţinutul ofertei, iar contestatorul nu poate rescrie, după respingere, nici programul de execuţie, nici sensul propriilor explicaţii, pentru a acoperi o eroare de planificare. În ansamblu, Programul de execuţie prezentat de ... : • ignoră, în mod concret, efectele perioadelor de timp friguros şi ale zilelor nelucrătoare, conducând la o durată de 370 de zile lucrătoare imposibil de realizat într-un interval cu maximum 246 de zile lucrătoare disponibile; • construieşte un drum critic artificial, bazat pe activităţi administrative, nu pe procesele tehnologice care determină, în mod real, durata contractului; • programează lucrări în perioade interzise prin Caietul de sarcini şi Normativul C16-84, fără a justifica măsuri speciale (care, oricum, nu au fost bugetate); • nu demonstrează capacitatea efectivă de a finaliza lucrările la termen, ci doar o prezentare formală, incompatibilă cu cerinţele legale şi tehnice. Susţinerile ... potrivit cărora Autoritatea ar „relativiza" sau „interpreta abuziv" propriile cerinţe nu sunt susţinute de niciun calcul concret şi nu răspund neconformităţilor punctuale reţinute de Comisie. Din contră, răspunsurile depuse confirmă caracterul nesustenabil al Programului de execuţie propus şi încearcă să substituie o analiză tehnică reală cu argumente pur teoretice şi critici la adresa altor ofertanţi. În aceste condiţii, Comisia de evaluare apreciază că neconformităţile referitoare la Programul de execuţie sunt pe deplin justificate, iar argumentele contestatorului nu pot înlătura caracterul nefezabil şi neconform al programării lucrărilor. c). În ceea ce priveşte susţinerile ... referitoare la Planul de management al calităţii, Comisia de evaluare menţine concluzia că cerinţele documentaţiei de atribuire nu sunt îndeplinite, iar argumentele din răspunsul la punctul de vedere nu fac decât să reia, într-o formă amplificată retoric, aceleaşi apărări deja analizate şi respinse. 1. Certificarea ISO - domeniul de aplicare nu poate fi „dedus" Pagina 27 din 42

Cerinţa din Formularul de propunere tehnică este clară: ofertantul trebuie să precizeze dacă deţine un sistem de management al calităţii certificat conform standardelor din seria ISO pentru domeniile care fac parte din obiectul contractului, respectiv pentru lucrări de drumuri. În Propunerea tehnică, ... se limitează la o formulare generică, de tipul „deţinem certificarea ISO 9001", fără a indica domeniul concret pentru care este valabil certificatul şi fără a-l corela expres cu lucrări de drumuri (sau cu domeniile din obiectul contractului). În mod evident, nu se poate porni de la premisa că, doar pentru că propunerea tehnică vizează o lucrare de drumuri, orice menţiune generică privind „certificarea ISO 9001" ar fi, automat, aplicabilă acestui domeniu. Cerinţa impune o precizare explicită, tocmai pentru a exclude interpretările şi pentru a permite verificarea directă a relevanţei domeniului certificat. Afirmaţiile ulterioare din răspunsurile la clarificări, potrivit cărora certificarea ar acoperi „inclusiv lucrări de construire a drumurilor", reprezintă o completare a informaţiei lipsă, nu o simplă explicare a unui element deja precizat în ofertă. Evaluarea propunerii tehnice nu se poate baza pe deducţii sau prezumţii favorabile ofertantului, ci pe informaţii explicite, verificate şi asumate în ofertă. Invocarea certificatelor ISO depuse anterior, în etapa DUAE, nu schimbă această concluzie. Documentele ataşate unui răspuns la o solicitare de clarificări emisă ulterior ... - şi anulată prin Decizia CNSC nr. ....- nu pot fi utilizate pentru a acoperi o lipsă de conţinut în Planul de management al calităţii. Mai mult, prima decizie a CNSC .... a vizat strict etapa de evaluare a DUAE, constatând că, la acel moment, anumite informaţii se regăseau în documentele ataşate, nu că Planul de management al calităţii depus ulterior îndeplineşte integral cerinţele tehnice ale formularului. Res judicata nu poate fi extinsă, aşa cum încearcă ..., la o validare generală a tuturor cerinţelor tehnice pentru etapele ulterioare, nici nu poate anula dreptul şi obligaţia autorităţii de a constata, la momentul evaluării propunerii tehnice, lipsa unei precizări esenţiale (domeniul de certificare) în Planul de management al calităţii. A admite contrariul ar însemna ca un certificat depus incidental într-o fază anterioară să „repare" orice omisiune dintr-un document obligatoriu distinct, depus ulterior, ceea ce contravine dispoziţiilor art. 134-135 din HG nr. 395/2016 privind clarificările şi completările, precum şi principiului separării etapelor de evaluare. În concluzie, lipsa indicării exprese a domeniului de certificare în Planul de management al calităţii nu poate fi acoperită prin prezumţii, prin trimitere la documente ataşate în altă etapă sau prin interpretări ulterioare în contestaţie. Neconformitatea a fost corect reţinută de Comisia de evaluare. 2. Lista procedurilor sistemului calităţii - documente generice, nu plan particularizat Cerinţa de la pct. 3 lit. b) din Formularul de propunere tehnică viza prezentarea listei procedurilor sistemului calităţii relevante pentru contract, însoţite de Planul de asigurare a calităţii, particularizat la lucrare. Nu era suficientă existenţa, în abstract, a unui manual ISO intern al operatorului economic; era necesară o prezentare structurată, care să arate, clar şi complet: Pagina 28 din 42

• ce proceduri ale sistemului de calitate se aplică acestui contract; • cum sunt acestea adaptate categoriilor de lucrări din obiectul contractului; • cum se corelează cu etapele de execuţie, responsabilităţile, documentele de control şi verificare. ... indică, în contestaţie şi în răspunsuri, o serie de pagini din propunerea tehnică (150-307) în care s-ar regăsi „procedurile sistemului calităţii", susţinând că lista există şi că procedurile sunt descrise extensiv. Această trimitere nu înlătură însă problema de fond reţinută de Comisie: • în ofertă nu există o secţiune clară şi unitară care să redea lista procedurilor sistemului calităţii aplicabile contractului, aşa cum a fost formulată cerinţa; • documentele indicate sunt, în bună măsură, proceduri interne generice, unele lipsind cu desavarsire (procedura de instruire, procedura de control al proceselor procedura de pastrare a produsului si procedura de control al dispozitivelor de masurare si monitorizare), fără particularizare la specificul lucrărilor de infrastructură rutieră şi fără integrarea lor explicită în fluxul tehnologic al contractului; • adaptarea la lucrare este, cel mult, declarativă (prin menţiuni generale în antet), fără reflectarea concretă a riscurilor şi etapelor specifice acestui obiect de investiţii. Clarificările prin care ... listează titluri de proceduri şi pagini nu pot transforma, retroactiv, un ansamblu de documente interne într-un Plan de calitate operabil şi particularizat, aşa cum este solicitat de documentaţie. Comisia nu are obligaţia - şi nici dreptul - să reconstruiască ea însăşi, prin extragerea unor pagini disparate, un plan adaptat, acolo unde ofertantul nu l-a structurat şi prezentat clar. Evaluarea propunerii tehnice se bazează pe ceea ce este explicit şi coerent prezentat în ofertă, nu pe capacitatea autorităţii de a căuta şi interpreta, în locul ofertantului, fragmente dintr-un manual general de calitate. Din acest motiv, constatarea neîndeplinirii cerinţei privind lista procedurilor sistemului calităţii este întemeiată. 3. Procedura „Execuţia lucrărilor pe timp friguros" - neadaptare la cadrul contractual În ceea ce priveşte includerea procedurii tehnice „Execuţia lucrărilor pe timp friguros - PTE 20", ... susţine că aceasta ar fi nu doar permisă, ci chiar „obligatorie", invocând faptul că timp friguros poate apărea şi în afara perioadei convenţionale şi că normativul C16-84 reglementează astfel de situaţii. Această abordare ignoră însă cadrul contractual concret: • Caietul de sarcini prevede explicit că, în perioada convenţională de timp friguros ...sunt interzise lucrările care fac parte din obiectul contractului şi care sunt reglementate de C16-84, iar Autoritatea nu a bugetat cheltuieli suplimentare pentru măsuri speciale; • Cerinţa privind programul de execuţie obligă ofertantul să planifice lucrările în afara acestei perioade pentru categoriile de lucrări afectate de normativ (terasamente, betoane, mixturi asfaltice, îmbrăcăminţi asfaltice etc.), tocmai pentru a evita executarea pe timp friguros. Pagina 29 din 42

În acest context, introducerea unei proceduri PTE care descrie, în detaliu, modul de executare pe timp friguros a unor categorii de lucrări interzise contractual în perioada convenţională nu reprezintă un „avantaj competitiv", ci o dovadă a neadaptării sistemului de management al calităţii la cerinţele specifice ale contractului. Contestatorul nu a anexat o procedură destinată exclusiv unor episoade izolate de temperaturi scăzute în afara intervalului ..., ci o procedură generală prin care intenţionează, în mod evident, să execute lucrări (inclusiv turnări de betoane şi mixturi asfaltice) pe timp friguros, în contradicţie cu Caietul de sarcini. A invoca acum Normativul C16-84 pentru a justifica această procedură, în condiţiile în care autoritatea a ales în mod explicit să nu utilizeze opţiunea execuţiei pe timp friguros cu măsuri speciale şi să interzică aceste lucrări în intervalul convenţional, înseamnă a contrazice lex specialis al contractului. Normativul oferă un cadru tehnic general; documentaţia de atribuire, în schimb, stabileşte reguli concrete pentru acest proiect, iar acestea prevalează. Prin urmare, concluzia Comisiei - că procedura PTE 20 nu este adaptată prezentului contract şi contrazice interdicţiile din Caietul de sarcini - este pe deplin justificată. 4. PCCVI - rigole şi particularizarea la lucrare În ceea ce priveşte Planurile de control calitate şi verificări (PCCVI), ... susţine că: • ar fi depus PCCVI pentru rigole de acostament şi rigole carosabile ..., • ar fi întocmit PCCVI „pentru fiecare fază de execuţie", având în vedere că tipurile de rigole s-ar încadra într-o singură fază unitară - „Scurgerea şi evacuarea apelor". Din analiza Comisiei rezultă însă că: • PCCVI indicate de ofertant sunt redactate într-o manieră generică, fără a distinge clar între tipurile de rigole prevăzute în proiect (acostament, carosabile, alte soluţii de scurgere), deşi cerinţa viza un control şi o verificare particularizate pe faze de execuţie specifice; • tratamentul „unificat" al tuturor tipurilor de rigole, sub o singură fişă de control, nu permite identificarea etapelor, parametrilor de calitate şi responsabilităţilor specifice fiecărei soluţii tehnice concrete din proiect; • anumite PCCVI reproduc în mod evident modele standard ale operatorului, fără a reflecta particularităţile detaliate ale lucrării (volum, amplasament, condiţii geotehnice şi hidrologice, soluţii de detaliu). Cerinţa de la pct. 3 lit. c) din Formularul de propunere tehnică nu viza depunerea unor PCCVI „de principiu", ci a unor planuri de control şi verificare adaptate exact lucrărilor contractului, aşa cum au fost ele proiectate. A prezenta o fişă generică, care grupează mai multe tipuri de rigole într-un singur document, fără diferenţieri operaţionale, nu echivalează cu îndeplinirea cerinţei. Clarificarea din ..., prin care ... explică faptul că „indiferent de tipul de rigolă" faza de execuţie ar fi aceeaşi, nu modifică conţinutul PCCVI depuse odată cu oferta şi nu poate substitui lipsa particularizării. Comisia nu poate considera îndeplinită o cerinţă tehnică doar pe baza unei interpretări ulterioare Pagina 30 din 42

a ofertantului, în lipsa unui suport documentar clar şi diferenţiat în propunerea tehnică. 5. PCCVI „generale" şi comparaţiile cu oferta câştigătoare Contestatorul susţine că PCCVI depuse nu ar fi „generale", ci adaptate lucrării, invocând faptul că în antet apare obiectul contractului şi că procedurile conţin rubricile cerute de formular. Simplul fapt că într-un antet este menţionat titlul contractului nu este suficient pentru a transforma un model standard de PCCVI într-un plan particularizat. Comisia a reţinut că: • unele PCCVI includ referinţe la tipuri de betoane asfaltice sau categorii de lucrări care nu corespund exact soluţiilor din prezentul proiect, ceea ce indică utilizarea unor şabloane generice; • menţionarea simultană a mai multor tipuri de betoane asfaltice din aceeaşi clasă, fără delimitarea clară a celor efectiv prevăzute în proiect, creează incertitudine privind conformitatea soluţiilor propuse; • nu rezultă o legătură directă, clară şi completă între PCCVI şi fazele determinante efective ale lucrărilor de drumuri, aşa cum rezultă din proiect şi din legislaţia privind calitatea în construcţii. Cât priveşte comparaţiile cu oferta câştigătoare, Autoritatea contractantă nu a utilizat oferta ... ca „standard unic de conformitate", ci, punctual, pentru a demonstra că aceleaşi cerinţe pot fi înţelese şi îndeplinite corect, prin planuri de calitate coerente, particularizate, fără a genera controverse privind domeniul certificatului, lista procedurilor sau aplicabilitatea PCCVI. Evaluarea conformităţii ofertei ... s-a făcut exclusiv în raport cu documentaţia de atribuire; comparaţia cu o ofertă conformă are doar rol ilustrativ, nu de substituire a criteriilor legale. În realitate, argumentaţia ... confirmă tendinţa constantă de a: • muta discuţia din zona conţinutului concret al Planului de management al calităţii în zona efectelor deciziilor CNSC sau a tratamentului aplicat unui alt ofertant; • înlocui demonstrarea efectivă a conformităţii (prin documente clare, structurate şi adaptate contractului) cu trimiteri la pagini multiple, formulări generale şi interpretări ulterioare ale propriei oferte. Or, potrivit legislaţiei achiziţiilor publice, sarcina de a prezenta o ofertă conformă, clară şi verificabilă revine ofertantului. Autoritatea contractantă nu are obligaţia să suplinească lipsurile de conţinut ale Planului de management al calităţii, ale listei procedurilor sau ale PCCVI, nici să deducă din documente anterioare sau din clarificări ceea ce nu este explicit şi complet prezentat în propunerea tehnică. În consecinţă, susţinerile ... referitoare la Planul de management al calităţii, certificarea ISO, lista procedurilor sistemului calităţii şi PCCVI nu înlătură, ci dimpotrivă, confirmă corectitudinea constatărilor Comisiei de evaluare. Cerinţele aferente acestui factor de evaluare nu sunt îndeplinite, iar neconformităţile sunt de natură tehnică şi juridică, nu rezultatul unei pretinse „abordări abuzive" a autorităţii contractante. d). În ceea ce priveşte susţinerile ... referitoare la „infrastructura disponibilă si propusă" şi la materialele principale, concluziile Comisiei de evaluare rămân neschimbate, iar argumentele noi formulate nu fac decât să Pagina 31 din 42

confirme tendinţa de a relativiza cerinţele şi de a muta discuţia din zona conformităţii propriei oferte către comparaţii speculative cu oferta .... 1. Asa-zisa încălcare a tratamentului egal - comparaţie construită pe o premisă falsă Contestatorul porneşte de la teza că, în timp ce ... nu ar fi depus documente doveditoare pentru principalele materiale enumerate la p. .. din Formularul de propunere tehnică, autoritatea contractantă i-ar fi respins ei oferta pentru lipsa sau neconformitatea unor documente privind alte materiale (emulsie bituminoasă, semnalizare rutieră). Această prezentare este incompletă şi tendenţioasă: • pentru ..., cerinţa de la p. ... a fost îndeplinită printr-o prezentare structurată a surselor de aprovizionare, furnizorilor, distanţelor de transport şi certificatelor pentru controlul producţiei în fabrică pentru materialele listate (nisip, balast, piatră spartă, betoane, mixturi asfaltice, prefabricate din beton); • în oferta ... , Comisia a constatat neconcordanţe şi lipsuri concrete în raport cu aceeaşi cerinţă, precum şi documente depuse din proprie iniţiativă (emulsie, indicatoare) care erau fie incomplete, fie expirate, fie neconfirmate la data ofertei. Principiul tratamentului egal înseamnă aplicarea aceloraşi cerinţe tuturor ofertanţilor, nu egalizarea situaţiilor de fapt diferite. Faptul că pentru ... nu a fost necesară solicitarea de clarificări suplimentare derivă din conformitatea documentelor deja depuse, nu dintr-un „regim preferenţial". În schimb, în cazul ... , lipsurile şi neconcordanţele au impus clarificări, iar răspunsurile au confirmat că anumite cerinţe nu sunt îndeplinite sau sunt susţinute cu documente emise ulterior depunerii ofertei. Prin urmare, nu există o dublă măsură, ci o diferenţă obiectivă de conţinut între cele două oferte. 2. Materialele principale de la p. ... - dovada capacităţii reale, nu simplu exerciţiu declarativ Cerinţa de la p. ... din Formularul de propunere tehnică este clară: pentru principalele materiale utilizate în procesul tehnologic (nisip, balast, piatră spartă, betoane, mixturi asfaltice, prefabricate din beton) trebuie prezentate: • sursele de aprovizionare, • furnizorii şi datele de contact, • distanţele de transport, • certificatele pentru controlul producţiei în fabrică. Scopul acestei cerinţe este dublu: (i) să demonstreze că ofertantul are acces real şi sigur la materialele esenţiale; (ii) să garanteze calitatea acestora prin documente tehnice verificabile. ... susţine că depunerea ulterioară, prin clarificări, a certificatelor CPF pentru betoane şi mixturi asfaltice „confirmă" informaţiile deja declarate în ofertă. Or, Comisia a reţinut corect că: • oferta iniţială nu conţinea toate documentele solicitate sau acestea erau depuse într-o formă care nu permitea verificarea completă şi actuală; • clarificările nu pot fi utilizate pentru a introduce în mod substanţial documente esenţiale lipsă, ci doar pentru a confirma informaţii deja suficiente şi clare .... Pagina 32 din 42

Cu alte cuvinte, dacă descrierea calităţii materialelor şi prezentarea certificatelor ar fi fost complete încă din ofertă, clarificările ar fi avut un rol pur confirmator. În realitate, răspunsurile ... au avut rolul de a suplini lipsuri şi de a înlocui documente, ceea ce reprezintă o modificare substanţială a propunerii tehnice, inadmisibilă după termenul de depunere. 3. Emulsia bituminoasă si semnalizarea - nu poţi depune singur documente si apoi susţine că sunt „necerute" Contestatorul susţine că: • pentru emulsia bituminoasă nu exista nicio cerinţă de depunere a certificatului de control al producţiei în fabrică; • pentru indicatoarele rutiere şi echipamentele de semnalizare documentaţia nu ar impune prezentarea de certificate, astfel că respingerea ofertei pe astfel de motive ar fi „profund nelegală". Această poziţie ignoră două aspecte esenţiale: ... a ales singură să îşi fundamenteze oferta pe contractul cu un anumit furnizor de emulsie bituminoasă şi pe anumite certificate de calitate pentru semnalizare, invocand ca detinerea unei instalatii de preparare emulsie bituminoasa nu este obligatorie. În momentul în care ofertantul îşi construieşte propria propunere tehnică pe existenţa unor astfel de documente, acestea devin parte integrantă a demonstraţiei sale de capacitate tehnică. Comisia are nu doar dreptul, ci şi obligaţia să verifice valabilitatea şi coerenţa acestor documente. În cazul emulsiei şi al semnalizării, neconformităţile nu au fost reţinute pentru „lipsa" obligaţiei de a depune certificate în sine, ci pentru că documentele efectiv prezentate (contracte, certificate, prelungiri) erau fie neactualizate, fie neprobate la data ofertei, fie completate ulterior prin clarificări cu acte emise după termenul-limită. Nu se poate pretinde, în acelaşi timp, ca anumite documente să fie luate în considerare atunci când par favorabile ofertantului şi să fie tratate ca „nerelevante" sau „necerute" atunci când se dovedeşte că sunt incomplete ori nevalabile. Odată ce ... a introdus aceste elemente în propunerea sa tehnică, acestea se supun aceloraşi standarde de verificare şi coerenţă ca şi documentele expres cerute de documentaţia de atribuire. 4. Clarificările - limită între confirmare şi completare inadmisibilă Contestatorul invocă în mod repetat art. 134 şi 135 din HG nr. 395/2016 pentru a susţine că: • depunerea ulterioară a certificatelor CPF pentru betoane şi mixturi asfaltice, • depunerea dovezilor de prelungire a contractului de furnizare a emulsiei, • depunerea dovezii de prelungire a certificatului pentru indicatoare rutiere ar reprezenta simple confirmări ale unor informaţii deja prezente în ofertă. În realitate: • în privinţa unor materiale, oferta iniţială nu conţinea documente complete şi valabile, astfel încât nu exista un conţinut suficient care să poată fi doar „confirmat"; Pagina 33 din 42

• o parte din documentele invocate în clarificări sunt emise după termenul-limită de depunere a ofertelor, ceea ce înseamnă că ele nu puteau exista în mod obiectiv la momentul formulării propunerii tehnice; • clarificările au schimbat substanţial situaţia de fapt declarată iniţial (prin extinderea duratei contractelor, prelungirea certificatelor etc.), depăşind cadrul permis de art. 135 alin. (3), care interzice modificarea sau completarea unei oferte în sensul remedierii unor lipsuri esenţiale. A admite o astfel de interpretare ar însemna ca, prin etapa de clarificări, un ofertant să îşi poată rescrie, în fapt, infrastructura de materiale şi documentele de calitate, în timp ce ceilalţi ofertanţi rămân legaţi de conţinutul depus la termen. O asemenea situaţie ar anula atât principiul securităţii juridice, cât şi condiţiile de concurenţă loială. 5. „Descrierea calităţii" materialelor - informaţia fragmentată nu suplineşte cerinţa ... arată că: • pentru betoane şi mixturi asfaltice, calitatea ar fi fost descrisă prin enumerarea capacităţilor proprii, a staţiilor, a procedurilor de preparare, transport şi punere în operă, a listelor de furnizori (în care figura chiar ...) şi a strategiei de aprovizionare; • ulterior, certificatele CPF depuse prin clarificări ar fi doar confirmări. Comisia de evaluare a constatat că: • informaţiile sunt dispersate pe un număr mare de pagini şi nu sunt structurate într-o prezentare coerentă care să acopere explicit toate elementele cerute la p. ... (condiţii de introducere pe piaţă, caracteristici de calitate, obligaţiile furnizorilor, metode de transport şi depozitare), pentru fiecare material principal în parte; • certificarea calităţii prin CPF, chiar dacă este menţionată generic, nu este probată prin documente complete şi valabile la momentul depunerii ofertei; • simpla referire la faptul că „suntem producător şi avem staţii proprii" nu substituie obligaţia de a prezenta, într-o formă clară şi verificabilă, documentele tehnice aferente materialelor principale. Cerinţa de la p. ... nu vizează o aglomerare de informaţii disparate, ci o descriere clară, completă şi unitară a calităţii principalelor materiale, corelată cu documente de conformitate verificabile. Acest standard nu este atins prin modul în care ... şi-a structurat propunerea. 6. Emulsia bituminoasă - nu este „scutită" de logică tehnică doar pentru că nu e enumerată expres Contestatorul insistă că, întrucât emulsia bituminoasă nu este nominalizată în lista materialelor de la p. ..., Autoritatea nu ar fi putut reţine nicio neconformitate legată de documentele aferente acestui material. Din perspectiva Comisiei: • este adevărat că p. ... vizează, în mod expres, anumite categorii de materiale; • totuşi, infrastructura materială a ofertei nu se limitează la aceste poziţii, iar pentru un material critic precum emulsia bituminoasă (esenţială în procesul tehnologic al lucrărilor de drumuri), ofertantul a ales să îşi Pagina 34 din 42

documenteze oferta printr-un contract concret de furnizare şi prin certificate de calitate; • odată ce aceste elemente au fost introduse în ofertă, Comisia este îndreptăţită să le verifice valabilitatea, coerenţa şi acoperirea temporală - mai ales când chiar ofertantul îşi fundamentează programul de execuţie şi capacitatea tehnică pe existenţa lor. Neconformitatea constatată nu derivă din faptul că emulsia ar fi trebuit să fie „automată" în lista de la p. ..., ci din faptul că documentele prezentate de ... cu privire la acest material nu permiteau o concluzie certă asupra continuităţii şi calităţii aprovizionării în perioada de execuţie. Clarificările ulterioare încearcă să repare aceste deficienţe prin acte noi şi prin prelungiri ulterioare, ceea ce depăşeşte limitele permise de legislaţie. 7. Concluzie pe acest capitol Pe ansamblu, susţinerile ... privind infrastructura şi materialele: • nu dovedesc îndeplinirea integrală a cerinţelor de la p. .. din Formularul de propunere tehnică; • confundă confirmarea unor informaţii preexistente cu completarea esenţială a ofertei prin documente noi sau actualizate după termenul-limită; • instrumentalizează principiul tratamentului egal pentru a acoperi propriile neconformităţi, prin raportare la oferta unui alt operator, fără a răspunde punctual constatărilor legate de propria propunere tehnică. Constatarea Comisiei - că oferta ... este neconformă sub aspectul infrastructurii materiale şi al documentelor aferente - este corectă şi rămâne pe deplin întemeiată. e). În ceea ce priveşte susţinerile ... referitoare la măsurile de mediu, sociale, de relaţii de muncă, sănătate si securitate în muncă si planul de management al riscurilor, concluzia Comisiei rămâne aceea că aceste cerinţe nu au fost îndeplinite la nivelul minim impus de documentaţia de atribuire, iar argumentele reluate în răspuns nu fac decât să confirme tendinţa contestatorului de a invoca pagini şi trimiteri, fără a demonstra, în concret, conţinutul efectiv şi caracterul aplicat la lucrare al acestor documente. Contestatorul se limitează să arate că a indicat, în răspunsul la clarificări şi în contestaţie, o listă de pagini din propunerea tehnică unde „s-ar regăsi" obiectivele de mediu, legislaţia de mediu avuta în vedere, planul de măsuri, măsurile specifice pentru zgomot, praf, deşeuri, poluări accidentale, respectiv măsurile din domeniul mediului, social şi al relaţiilor de muncă şi planul de management al riscurilor. Or, Comisia de evaluare nu a reţinut neconformitatea pentru că nu ar exista nicio referire formală la aceste teme, ci pentru că: • informaţiile sunt prezentate fragmentar, într-o formă generică, de tip „politică internă a societăţii", fără particularizare la amplasamentul, soluţiile tehnice şi graficul de execuţie ale contractului supus achiziţiei; • obiectivele de mediu nu sunt formulate ca obiective specifice, măsurabile şi legate de activităţile concrete ale şantierului (lucrări de terasamente, betoane, mixturi asfaltice, circulaţie rutieră în localitate), ci ca afirmaţii generale de tip „ne angajăm să protejăm mediul"; • nu există o corelare explicită între obligaţiile legale invocate (acte normative din domeniul mediului, muncii, SSM) şi măsuri operaţionale concrete, cu responsabilităţi, termene, frecvenţe şi modalităţi de monitorizare; Pagina 35 din 42

• lipsesc, în mod substanţial, măsuri specifice pentru riscurile reale ale contractului (trafic rutier în zone locuite, protecţia pietonilor, gestionarea deşeurilor din frezări şi săpături, riscul de poluare accidentală a emisarilor, impactul asupra locuinţelor din zonă în ceea ce priveşte zgomotul şi vibraţiile etc.), fiind utilizate formule standard, neadaptate contextului. Afirmaţia ... că „structura impusă de documentaţie" nu ar fi clară sau că Autoritatea ar fi introdus „rigid" condiţii noi este lipsită de temei. Documentaţia de atribuire a prevăzut în mod expres: • existenţa unor secţiuni distincte privind măsurile aplicabile în domeniul mediului şi în domeniul mediului/social/relatii de muncă/SSM, cu indicarea obiectivelor, a legislaţiei relevante şi a măsurilor concrete aplicabile pe perioada contractului; • prezentarea unui Plan de management al riscurilor, corelat cu programul de execuţie şi cu resursele alocate. Nu s-a cerut doar existenţa unor titluri sau a unor referiri generale, ci prezentarea unor măsuri specifice, aplicabile şantierului. Comisia nu a sancţionat lipsa unei anumite „forme" sau a unui anumit model, ci lipsa de conţinut efectiv: nu există o matrice clară risc-măsură-responsabil-perioadă; nu sunt identificate riscurile critice (inclusiv riscurile de neîncadrare în termen din cauze organizatorice, riscuri privind calitatea lucrărilor, riscuri de accidente rutier/lucrători), iar planul de management al riscurilor nu este corelat nici cu Programul de execuţie, nici cu Metodologia de lucru. Simplul fapt că ... indică pagini în care apar termeni precum „mediu", „deşeuri", „zgomot" sau „SSM" nu este suficient pentru a transforma o colecţie de clauze standard într-un plan veritabil, adaptat contractului. Evaluarea se face pe conţinut, nu pe volum sau pe numărul de pagini invocate. Contrar susţinerilor contestatorului, Autoritatea nu a inventat, în etapa de evaluare, o „structură rigidă" suplimentară, ci a verificat dacă informaţiile prezentate acoperă în mod real elementele minime prevăzute în Formular şi în Caietul de sarcini. Concluzia a fost negativă: lipsesc obiective specifice pentru lucrarea de faţă, lipsesc indicatori de performanţă şi responsabilităţi clare, lipsesc măsuri corelate cu etapele de execuţie şi cu tipurile de lucrări, iar planul de management al riscurilor nu oferă o bază credibilă pentru monitorizarea şi controlul riscurilor pe durata contractului. În loc să răspundă acestor constatări, ... reia aceeaşi abordare: enumeră pagini, invocă generic respectarea cerinţelor şi califică drept „arbitrară" evaluarea Comisiei, fără a indica punctual unde anume, în propunerea sa tehnică, se regăsesc: • obiective de mediu şi sociale specifice acestui contract, • măsuri concrete pentru fiecare tip de risc relevant, • corelarea acestor măsuri cu graficul de execuţie, cu resursele şi cu organizarea de şantier. În aceste condiţii, neconformităţile reţinute de Comisia de evaluare în legătură cu măsurile de mediu, sociale, de relaţii de muncă, sănătate şi securitate în muncă şi cu Planul de management al riscurilor rămân pe deplin valabile. Răspunsul ... nu aduce elemente noi de conţinut, nu demonstrează îndeplinirea cerinţelor, ci reiterează aceeaşi strategie de a substitui proba concretă cu trimiteri formale şi aprecieri subiective la adresa Autorităţii. Pagina 36 din 42

Cu privire la respectarea confidenţialităţii ofertelor si utilizarea nepermisă a informaţiilor aparţinând ... Din analiza susţinerilor formulate de ... rezultă că aceasta îşi fundamentează o parte semnificativă a argumentaţiei pe informaţii detaliate referitoare la propunerea tehnică a ... — informaţii care nu au fost puse la dispoziţia sa în mod legal şi care, prin natura lor, sunt protejate de confidenţialitate. În Raportul procedurii, la cap. 2.4.8, au fost consemnate explicit următoarele elemente esenţiale: • prin adresa nr. ...., autoritatea contractantă a solicitat acordul scris al ... pentru permiterea accesului ... la documentele declarate confidenţiale; • prin adresa nr.... a refuzat în mod expres divulgarea informaţiilor tehnice şi comerciale, arătând inclusiv posibilele consecinţe juridice ale divulgării nepermise; • dosarul achiziţiei a fost transmis CNSC marcat corespunzător cu menţiunea de confidenţialitate; • prin adresa nr. ..., ... a fost informat oficial cu privire la refuzul de divulgare. Mai mult, ... afirmă, prin adresa nr. ..., că ar fi primit în integralitate — inclusiv propunerea tehnică, propunerea financiară şi datele cu caracter personal — oferta depusă de ... „din partea CNSC". Această afirmaţie este în contradicţie directă cu realitatea procedurală: • în deciziile CNSC nr. ..şi nr. ... nu există nicio dispoziţie privind accesul la ofertele declarate confidenţiale; • nici prin Decizia Curţii de Apel ... nu a fost dispus acces la astfel de informaţii; • autoritatea contractantă nu a transmis şi nu a pus la dispoziţia ... oferta tehnică a SC .... Rezultă, aşadar, că informaţiile la care face referire ... : • fie nu provin din circuitul procedural legal, • fie sunt prezentate într-o manieră care creează aparenţa unui acces la date confidenţiale fără temei juridic.  În condiţiile dispoziţiilor Legii nr. 98/2016 şi ale HG nr. 395/2016, confidenţialitatea ofertelor constituie garanţie fundamentală a concurenţei loiale, iar încălcarea ei atrage răspunderea persoanelor care dobândesc, divulgă sau utilizează ilegal astfel de informaţii. Prin urmare: • argumentele formulate de ... pe baza conţinutului presupus al ofertei SC ... nu pot fi avute în vedere; • aceste susţineri nu pot produce efecte juridice, întrucât se întemeiază pe informaţii la care contestatorul nu avea drept de acces; • existenţa unei posibile încălcări a confidenţialităţii trebuie privită cu maximă rigoare, întrucât afectează integritatea întregii proceduri. În acest cadru, autoritatea contractantă subliniază că eventualele comparaţii sau critici aduse propunerii tehnice a ... sunt nu doar irelevante din punct de vedere juridic, ci şi formulate pe baza unor date obţinute în afara cadrului legal de consultare a documentelor și solicită Consiliului să analizeze oferta ... în ansamblul său şi să reţină neconformităţile şi omisiunile evidente Pagina 37 din 42

din propunerea tehnică, aşa cum au fost corect consemnate în comunicarea rezultatului procedurii. Criticile formulate de contestator la adresa propunerii tehnice a ... sunt, pe de altă parte, lipsite de relevanţă juridică în prezenta cauză: acestea sunt formulate tardiv, nu au fost contestate în termenul legal şi, pe cale de consecinţă, situaţia juridică astfel consolidată beneficiază de autoritatea de lucru judecat, nemaiputând fi reanalizate la acest momement, întrucât a fost inclusa in circuitul juridic, asa cum s-a dispus și în cazul ... pentru DUAE. Acuzaţiile îndreptate împotriva unui alt ofertant nu pot substitui obligaţia proprie a ... de a demonstra, prin conţinutul propriei oferte, respectarea integrală a cerinţelor documentaţiei de atribuire şi capacitatea reală de executare a contractului. Pentru toate aceste motive, solicită Consiliului respingerea contestaţiei formulate de ..., ca neîntemeiată şi nefondată, precum şi menţinerea ca legală şi temeinică a deciziei Comisiei de evaluare. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. ..., ... depune dovezi cheltuieli (factura nr. ..., în sumă de ... lei, reprezentând asistență juridică și factura nr. ..., în sumă de ... lei, reprezentând asistență juridică și pentru apărarea împotriva cererii de intervenție). Prin adresa nr. ..., înregistrată la CNSC cu nr. ..., ... a depus, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii, nr. ..., emisă de CEC Bank – Sucursala ... RON, potrivit dispozițiilor art. 611 din Legea nr. 101/2016. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ... a inițiat o procedură simplificată, în scopul atribuirii contractului de achiziție având ca obiect „Modernizare drumuri de interes local în Comuna ..." - COD CPV: 45233120-6, prin publicarea anunțului simplificat nr. ... și a documentației aferente. În Raportul procedurii nr. ..., s-a consemnat depunerea a 2 oferte, respingerea ofertei ..., ca inacceptabilă, iar oferta depusă de ... a fost desemnată câștigătoarea procedurii de atribuire, cu 100 de puncte, după aplicarea criteriului de atribuire. ..., nemulțumit fiind de rezultatul procedurii de atribuire, comunicat prin adresa nr. ... și indicat în raportul procedurii nr. ..., a depus 2 contestații, ce au fost admise, prin Decizia CNSC nr. ...., în care Consiliul a dispus: ”Admite contestațiile conexate și anulează raportul procedurii de atribuire ..., precum și actele prealabile dar și subsecvente lui, în partea ce privește decizia de respingere a ofertei ..., precum și în partea ce privește desemnarea ofertei câștigătoare. Obligă autoritatea contractantă la continuarea procesului de analiză a ofertei ..., prin constatarea existenței informațiilor pretins a lipsi, referitor la anexa DUAE. Obligă autoritatea contractantă la continuarea procesului de analiză, în 15 zile de la primirea deciziei, conform motivării ce precede. Admite în principiu și respinge cererea de intervenție aparținând ..., ca nefondată. Pagina 38 din 42

Respinge, ca nefondate, excepțiile formulate de autoritatea contractantă și intervenientul accesoriu ... în contradictoriu cu .... Obligă autoritatea contractantă la plata a ...lei, iar intervenientul la plata a ... lei, către ..., cu titlu de cheltuieli ocazionate de soluționarea contestațiilor, constând în onorariu avocațial”. Reluând procesul de evaluare a ofertei contestatorului, autoritatea .... și adresa de comunicare a rezultatului procedurii nr. .., acte atacate prin contestațiile ce fac obiect al dosarelor ..., conexate. Acele contestații ale ... au fost soluționate prin Decizia CNSC nr. ..., în care Consiliul a dispus: „Admite contestațiile conexate și anulează solicitarea de clarificare nr. ..., raportul procedurii de atribuire nr. ..., precum și adresa nr. ... subsecventă lui, în partea ce privește decizia de respingere a ofertei ... din procedura inițiată pe baza anunțului de participare simplificat nr. .. Obligă autoritatea contractantă .... la continuarea procesului de analiză a ofertei ..., conform motivării ce precede, în 15 zile de la primirea deciziei. Admite în principiu cererea de intervenție formulată de ..., pe care o respinge, ca nefondată. Obligă autoritatea contractantă la plata a ... lei, către ..., cu titlu de cheltuieli ocazionate de soluționarea contestațiilor, constând în onorariu avocațial. Obligă intervenientul accesoriu ... la plata a ... lei către contestator, cu titlu onorariu avocațial”. Conform susținerilor părților, dar și documentelor prezentate, autoritatea contractantă a continuat procesul de evaluare a ofertelor, iar în Raportul procedurii nr. ..., privind reevaluarea ofertelor conform deciziei CNSC nr. ..., autoritatea contractantă a consemnat respingerea ofertei ..., ca inacceptabilă, iar oferta depusă de ... a fost desemnată câștigătoarea procedurii de atribuire. Împotriva noului rezultat aului procedurii consemnat în Raportul procedurii nr. ..., ... a depus contestația ce face obiectul dosarului nr..., solicitând anularea măsurii de respingere a propriei oferte. Ca un aspect prealabil, Consiliul va admite, în principiu, cererea de intervenție accesorie, formulată de ..., întrucât autorul ei are interes să intervină în cauză, deoarece oferta sa a fost desemnată câștigătoarea procedurii de atribuire, potrivit Raportului procedurii nr. ..., fiind incidente în cauză dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 și art. 61 și următoarele din cod procedură civilă. Din modul expres de formulare a criticilor contestatorului, rezultă că ... pretinde că autoritatea contractantă nu ar fi asigurat un tratament egal celor două oferte aflate în competiție, în sensul că oferta sa a fost analizată minuțios, în timp ce oferta câștigătoare ar fi fost acceptată chiar dacă ar fi avut nevoie de clarificări minimale (dând ca exemplu, modul de prezentare a activității de semnalizare rutieră, în cadrul graficului de realizare a lucrărilor). Văzând conținutul celor două oferte, Consiliul constată că modalitatea de întocmire a propunerii tehnice din oferta ... este concordantă cu regulile de întocmire stabilite de autoritatea contractantă, prezentarea informațiilor fiind clară și într-o succesiune lipsită de dubiu. Pagina 39 din 42

În același timp, Consiliul are în vedere că, cel puțin în parte, solicitările de clarificare și răspunsurile contestatorului, în privința propriei propuneri tehnice, relevă abateri de la regulile de întocmire a ei. Disputa părților privitoare la interdicția executării lucrărilor pe timp friguros, cu raportare la conținutul caietului de sarcini, nu poate fi soluționată în sensul pretins de contestator. Autoritatea contractantă a ”întărit” interdicția în cauză, prin menționarea faptului că nici nu a alocat fonduri pentru lucrările care s-ar derula în condiții de timp friguros, ceea ce înlătură dubiul privind interpretarea textului legat de ”lucrări care fac parte din obiectul contractului și care sunt prevăzute în Normativul C16-84”. În mod implicit, este subînțeles că nici aspectul formal al întocmirii graficului de execuție, prin indicarea perioadei derulării acelor lucrări interzise pe timp friguros, care a condus la influențarea termenului de execuție, nu este respectat, în sensul că, deși există o corelare a informațiilor, privind succesiunea lucrărilor, acestea se bazează pe termene ce nu pot fi considerate realiste (nefiind acceptată, prin documentația de atribuire, acea perioadă). De asemenea, Consiliul constată că autorul contestației recunoaște copierea conținutului caietului de sarcini pe specialități (inclusiv, prin răspunsul de clarificare a ofertei), considerând că această secțiune a documentației de atribuire (parte din Proiectul Tehnic de Execuție) nu s-ar supune interdicției exprese de preluare a textului caietului de sarcini, document distinct al procedurii. Or, chiar dacă autoritatea contractantă nu ar fi aplicat o interpretare gramaticală a interdicției de copiere a caietului de sarcini, prin extindere și asupra conținutului caietelor de sarcini pe specialități, așa cum se apără contestatorul, s-ar înțelege că, totuși, acesta nu ar respecta regula generală de a asigura o descriere a propriilor metode de lucru, conform cu cele impuse prin fișa de date a achiziției (Secțiunea IV.4.1 Modul de prezentare al propunerii tehnice. Informațiile prezentate de către Ofertanți în formularul de Propunere tehnica reprezintă fundament pentru evaluarea Propunerii Tehnice prin raportare la cerințele minime din Caietul de Sarcini): [...] Descrierea cerintelor se regaseste in Formularul de Propunere tehnica In Sectiunea Formulare. 1. Metodologia de lucru propusă pentru realizarea contractului 2. Program de Execuţie 3. Planul de management al calitatii 4. Personalul disponibil si propus pentru executarea contractului si modalitatea de acces la aceste resurse 5. Infrastructura disponibila și propusa pentru executarea contractului si modalitatea de acces la aceste resurse; 6. Măsurile aplicabile de Ofertant pe perioada Contractului pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor din domeniul mediului ce derivă din îndeplinirea obiectului Contractului 7. Masurile aplicabile de Ofertant pe perioada Contractului pentru asigurarea îndeplinirii obligațiilor din domeniul mediului, social și al relațiilor de muncă ce deriva din îndeplinirea obiectului Contractului sau alte prevederi legale; Pagina 40 din 42

8. Planul de management al riscurilor 9. Planul de management al traficului rutier 10. Angajament privind termenul de executie a lucrarilor si perioada de garantie acordata 11. Propuneri privind clauzele contractuale și/sau declarație privind acceptarea clauzelor contractuale 12. Angajamentul ofertantului de a nu subcontracta execuția lucrărilor ulterior emiterii dispoziției de începere lucrări fără acceptul autorității contractante. Invocarea existenței unei corelări a textului preluat din documentația de atribuire cu procedurile tehnice de execuție nu poate justifica absența propriei metodologii de lucru propusă pentru realizarea contractului. Corelarea metodologiei de lucru proprii cu propriile proceduri tehnice de execuție este subînțeleasă, dar lipsa uneia dintre aceste secțiuni nu poate fi suplinită de prezentarea alteia. Tocmai modalitatea precisă de prezentare a ofertei, impusă de autoritatea contractantă, crea obligația ofertanților de a indica, prin aport propriu, informațiile care să releve înțelegerea deplină a condițiilor de derulare a viitorului contract. Simpla copiere a caietului de sarcini pe specialități, ca modalitate de întocmire a unei părți a propunerii tehnice, nu probează acestă înțelegere, ci pretextează asumarea specificațiilor tehnice cuprinse de acesta. În fapt, formularul specific pentru întocmirea propunerii tehnice detalia nivelul informațiilor ce trebuiau a emana de la ofertanți (1. Metodologia de lucru propusă pentru realizarea contractului In aceasta sectiune, ofertantii vor descrie metodologia de executare a lucrărilor, aplicată la lucrare, cu descrierea modului in care Ofertantul intenționează să execute toate activitățile solicitate prin Caietul de Sarcini, astfel încât sa fie asigurate condițiile ca lucrările sa fie realizate la parametrii calitativi solicitați...). Este evident că, prin răspunsurile de clarificare, contestatorul nu ar fi putut acoperi absența informațiilor care să fie produse de el și nici nu putea să înlocuiască acele informații eronat cuprinse în ofertă (precum programarea lucrărilor în perioada de timp friguros), decât prin modificarea propunerii tehnice inițiale. Chiar dacă Consiliul consideră lipsită de temei aprecierea autorității contractante că, prin efectul deciziilor precedente ale CNSC sau instanței, care au anulat anumite etape din procedură, ar fi necesară redepunerea unor documente analizate în acele etape (precum cele privind certificare ISO), finalitatea analizei asupra acestei oferte nu ar putea fi modificată, pentru neconformitățile sus amintite, decât prin încălcarea dispozițiilor documentației de atribuire ori a prevederilor Legii nr. 98/2016 (alin. 2 al art. 209) sau principiilor din domeniu. De asemenea, nici eventuala înlăturare a motivelor de respingere bazate pe absența preciziei sau detalierii unor părți din propunerea tehnică (precum unele proceduri neadaptate, PCCV incomplet, descrierea unor materiale etc.) ori a motivelor netemeinice privitoare la prezentarea, prin răspunsul de clarificare, a dovezilor privind certificarea controlului de calitate a producției betoanelor de ciment, mixturilor asfaltice, prefabricatelor și a calității indicatoarelor rutiere, nu ar putea înlătura caracterul neconform al ofertei. Pagina 41 din 42

În acest context, susținerile contestatorului că oferta sa nu a beneficiat de tratament egal, în comparație cu oferta desemnată câștigătoare, dar fără a solicita Consiliului invalidarea modului de evaluare a acesteia (acte definitive ale autorității contractante, prin neatacarea lor), reprezintă o apărare strict speculativă. Drept care, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, în tot, ca nefondată, contestația formulată de ..., împotriva Raportului procedurii nr. ... și a adresei de comunicare a respingerii ofertei sale, în contradictoriu cu ... Pe cale de consecință, menținând actele atacate, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, coroborat cu dispozițiile art. 61 și următoarele din Codul de procedură civilă, Consiliul va admite cererea de intervenție accesorie, în sprijinul autorității contractante, formulată de ....

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge contestația formulată de ..., în tot, ca nefondată, împotriva Raportului procedurii nr. ... și a adresei de comunicare a respingerii ofertei sale, în contradictoriu cu ..., autoritate contractantă în procedura inițiată prin anunțul simplificat nr. .... Admite, în principiu, dar și pe fond, cererea de intervenție accesorie formulată de .... Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei, potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU,

Redactată în 5 (cinci) exemplare originale. Pagina 42 din 42