Decizie CNSC 304/2026

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 304/C8/199 Data: 03.02.2026 Prin contestația nr. 07/26.01.2026, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 4691/26.01.2026, formulată de MATRA LIVCO TRADING SRL, cu sediul în Slatina, str. Eugen Ionescu, nr. 4, bl. 4AB, sc. B, ap. 22, județul Olt și cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la punctul de lucru din Scornicești, B-dul Muncii, nr. 21, bl. 3, sc. A, parter, județul Olt, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J2013000232287, având CUI 31498780, reprezentată legal prin administrator Bodescu Cosmina Maria, împotriva documentației de atribuire elaborată de COMUNA HÂRTIEȘTI, cu sediul în localitatea Hârtiești, str. Principală nr. 349, județul Argeș, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii proprii în vederea atribuirii contractului având ca obiect „SERVICII DE CATERING MASĂ CALDĂ PENTRU PREȘCOLARII ȘI ELEVII DIN UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR DE STAT DE PE RAZA COMUNEI HÎRTIEȘTI, JUDEȚUL ARGEȘ”, s-a solicitat, eliminarea factorului de evaluare: distanța de la locul de producție până la locul de consum/mediul de transport prietenos, precum și suspendarea procedurii până la soluționarea contestației. Prin Încheierea nr. 321/C8/199 din 29.01.2026, Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de MATRA LIVCO TRADING SRL. Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge ca nefondată contestația formulată de MATRA LIVCO TRADING SRL, în contradictoriu cu COMUNA HÂRTIEȘTI. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pagina 1 din 2

Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016.

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ..../C8/.... Data: ...... Prin contestația nr. ......., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ......, formulată de ......., cu sediul în ....... și cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură la punctul de lucru din ......., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr........., având ....., reprezentată legal prin administrator ......, împotriva documentației de atribuire elaborată de ......., cu sediul în ......, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii proprii în vederea atribuirii contractului având ca obiect „.......”, s-a solicitat, eliminarea factorului de evaluare: distanța de la locul de producție până la locul de consum/mediul de transport prietenos, precum și suspendarea procedurii până la soluționarea contestației. Prin Încheierea nr. ......, Consiliul a respins, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulată de ........ CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin contestația formulată, ......., în calitate de operator economic interesat de participarea la procedură, critică cerința privind factorul de evaluare-distanța de la locul de producție până la locul de consum/mediul de transport prietenos. Contestatoarea apreciază că, în condițiile în care în cadrul factorului de evaluare, distanța cuprinsă între 0-10 km se punctează cu 30 de puncte, între 11-15 km se punctează cu 15 puncte, între 16-30 km se punctează cu 5 puncte, iar pentru o distanță mai mare de 30 de km nu se va puncta, caracterul necesar al cerinței privind distanța dintre locul de producție și locul de consum trebuia să reiasă ca atare din documentația tehnică și să fie detaliat și motivat de către însăși autoritatea contractantă, ponderea ridicată de 30% acordată acestuia, nefiind justificată obiectiv în lipsa unei corelări cu parametri măsurabili precum timpul efectiv de transport sau temperatura la livrare. Pagina 1 din 31

Subliniază că cerința privind distanța dintre locul de producție și locul de consum nu este motivată de autoritatea contractantă nici din punct de vedere al necesității și nici din punct de vedere al oportunității. În plus, apreciază că această cerință nu este necesară, în condițiile în care autoritatea contractantă a impus în documentația tehnică mecanisme clare pentru asigurarea calității şi siguranței mesei calde (transport autorizat, termoboxuri, menținerea temperaturii), însă a acordat o pondere semnificativă unui criteriu care nu este corelat cu

niciun parametru tehnic măsurabil (timp de transport, temperatură la livrare). În opinia sa, prin introducerea factorului de evaluare distanța de la locul de producție la locul de consum/mediul de transport prietenos, cu o pondere de 30%, au fost încălcate principiile nediscriminării, al tratamentului egal, al transparentei și al proporționalității, deoarece impunerea fără justificare tehnică a unei anumite cerințe tehnice care nu se justifică din punct de vedere al performanței sau din alte necesități de ordin tehnic reprezintă o lipsă de transparență și încalcă principiul proporționalității, restrângându-se în mod abuziv accesul operatorilor economici la procedura de atribuire. Totodată, apreciază că acordarea unei ponderi de 30% criteriului de distanță produce un efect eliminatoriu de facto asupra operatorilor economici care pot îndeplini integral cerințele tehnice, dar sunt localizați la o distanță mai mare, fiind, totodată, discriminatorie şi aptă să conducă la înlăturarea concurenței, ceea ce contravine dispozițiilor art. III, alin. (1) din legea nr. 98/2016. Prin punctul de vedere nr. ......, înregistrat la Consiliu cu nr. ....., ....... a solicitat Consiliului respingerea contestației formulate de ........ ....... arată că prin adresa nr. .... ....... a solicitat clarificări având în vedere criteriul de evaluare "Distanța de la locul de producție până la locul de consum/mediu de transport prietenos", cu pondere de 30% din punctajul total, precum și prevederile caietului de sarcini aferent procedurii, iar prin adresa nr. ....., autoritatea contractantă a transmis un răspuns, pe care l-a postat și pe site-ul propriu, menționând că documentația de atribuire nu va fi revizuită deoarece factorii de atribuire au fost stabiliți în conformitate cu legislația în vigoare. Subliniază că, ....... nu a așteptat răspunsul autorității, ci a depus contestație, fiind evident caracterul dolosiv. Referitor la motivele invocate în contestație, în ceea ce privește stabilirea punctajului, autoritatea contractantă arată că acesta a fost determinat în deplină concordanță cu prevederile HG nr. 1171/2025 privind instituirea Programului național „Masă sănătoasă" în anul 2026. Mai arată că singura cerință din punctul de vedere al HG nr. 1171/2025, este aceea de a respecta prevederile legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, și pe lângă acest aspect, este necesară introducerea unei defalcări a costurilor, per porție, pe următoarele categorii: materie primă, preparare și transport, cerință preluată și în caietul de sarcini și în cadrul criteriilor de atribuire. Scoate în evidentă faptul că autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziție publică în baza legii nr. 98/2016, or, contestatoarea critică documentatei de atribuire din perspectiva legalității, invocând încălcarea dispozițiilor art. 2 alin. (2) raportat la art. 62 alin. (1), art. 63 alin. (3) și art. 101 alin. (3) și alin. (4) din legea nr. Pagina 3 din 31

99/2016 după cum rezultă din conținutul contestației pagina 4 paragraful 2. În aceste circumstanțe, autoritatea contractantă subliniază că la stabilirea punctajului s-au luat în considerare atât prevederile art. 187 din legea nr. 98/2016, cât și cele ale HG nr. 395/2016, documentația de atribuire fiind întocmită, astfel încât să reflecte cerințele tehnice și financiare necesare pentru a asigura realizarea corespunzătoare a contractului.

Autoritatea contractantă arată că a stabilit factorii de atribuire în conformitate cu legislația în vigoare, respectiv: - prevederile art. 188 alin. (3) lit. c) din legea nr. 98/2016, potrivit cărora: „în sensul dispozițiilor alin. (1), pentru categoriile de contracte de achiziție publică/ acorduri-cadru prevăzute la art. 187 alin. (8) lit. c), autoritatea contractantă va avea în vedere cel puțin factori de evaluare în legătură cu: (...) c) cea mai scurtă distanță de la locul de producție la locul de consum." - prevederile Ordinului nr. 1946/09.08.2024 pentru aprobarea criteriilor ecologice aplicabile categoriilor de produse care au impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viață, prevăzute în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, respectiv în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, respectiv Anexa 12 - Alimente, unde la Secțiunea - Factori de evaluare, se regăsesc următoarele informații: „Distanța de la locul de producție până la locul de consum/mediul de transport prietenos. Aplicabil pentru produsele ce urmează a fi consumate în stare proaspătă. Se urmărește reducerea amprentei de carbon. Se punctează cea mai scurtă distanță de livrare de la zona de producție la o locație de referință. (...)". Prin urmare, autoritatea contractantă susține că s-a prevalat de aceste norme legale, legiuitorul permiţându-i utilizarea factorului de evaluare în discuție. În ceea ce privește componenta tehnică - cea mai scurtă distanță de la locul de producție la locul de consum, autoritatea contractantă precizează că acest factor de evaluare, are o legătură directă cu o altă cerință prevăzută în cadrul caietului de sarcini, pe lângă cele enumerate de contestatoare, și anume: „în cazul în care vor constata abateri care pot conduce la consecințe grave pentru starea de sănătate a beneficiarilor, personalul de specialitate al beneficiarului vor avea dreptul să sisteze distribuirea hranei, iar prestatorul va fi obligat să înlocuiască suportul alimentar în cauză cu alta/altele corespunzătoare, fără a pretinde plăti suplimentare pentru aceasta, în termen de maxim 30 (treizeci) minute de la primirea notificării." . Autoritatea contractantă a stabilit acest timp deoarece copiii trebuie să servească masa în fiecare zi, înainte de terminarea orelor de curs. Astfel fiind, cerința pentru criteriul distanței dintre locul de producție și destinația finală are ca scop reducerea costurilor de transport și a impactului asupra mediului și asigurarea unui timp mai redus de livrare. Ofertele care propun locuri de producție sau surse de aprovizionare foarte apropiate vor genera economii semnificative de Pagina 5 din 31

costuri de transport și vor permite o livrare rapidă și eficientă, iar calitatea suportului alimentar va fi net superioară. Totodată, autoritatea contractantă a transmis documente din dosarul achiziției. Prin adresa nr. ......., înregistrat la Consiliu cu nr. ....., autoritatea contractantă a comunicat Consiliului că „a fost depusă o ofertă, iar comisia de evaluare a hotărât ca deschiderea ofertei să aibă loc după emiterea unei decizii de către CNSC (...)”.Consiliul constată că societatea ....... a înaintat Consiliului contestația de față, depunând, în original,

recipisa de consemnare a cauțiunii nr. ...... emisă de ...... în data de ....., stabilită potrivit art. 611 din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare, în sumă de ..... lei. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ......., în calitate de autoritate contractantă, a organizat o procedură proprie în vederea atribuirii contractului având ca obiect „.......”, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând, pe site-ul primariahartiesti.ro anunțul nr. ......, data deschiderii ofertelor fiind stabilită pentru ....., ora 09:00. Nemulțumită de conținutul documentației de atribuire, respectiv de conținutul factorului de evaluare: distanța de la locul de producție până la locul de consum/mediul de transport prietenos, ....... a formulat prezenta contestație solicitând eliminarea acestuia. Prin urmare, analiza actului atacat al autorității contractante, din punctul de vedere al legalității și temeiniciei, se face prin prisma motivelor invocate de contestatoare, în acord cu principiul disponibilității care guvernează și procedura administrativ-jurisdicțională în fața Consiliului, aceasta solicitând expres eliminarea factorului de evaluare, nicidecum diminuarea ponderii alocate lui. În menținerea acestui factor, autoritatea contractantă justifică, prin punctul de vedere, că utilizarea factorului de evaluare „distanța de la locul de producție până la locul de consum/mediul de transport prietenos” are legătură directă cu o altă cerință prevăzută în caietul de sarcini, și anume: „în cazul în care se vor constata abateri care pot conduce la consecințe grave pentru starea de sănătate a beneficiarilor, personalul de specialitate al beneficiarului vor avea dreptul să sisteze distribuirea hranei, iar prestatorul va fi obligat să înlocuiască suportul alimentar în cauză cu alta/altele corespunzătoare, fără a pretinde plăți suplimentare pentru aceasta, în termen de maxim 30 (treizeci) de minute de la primirea notificării”. În soluționarea prezentei cauze, Consiliul reține relevante și aplicabile următoarele prevederi din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice care admit utilizarea factorului de evaluare „cea mai scurtă distanță de la locul de producție la locul de consum”, și anume: Art. 187. - (1) Fără a aduce atingere dispozițiilor legale sau administrative privind prețul anumitor produse ori remunerarea anumitor servicii, autoritatea contractantă atribuie contractul de achiziție publică/acordul-cadru ofertantului care a depus oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. (2) În sensul dispozițiilor alin. (1), autoritatea contractantă stabileşte oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pe baza criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare prevăzuți în documentele achiziției. (3) Pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic în conformitate cu dispozițiile alin. (2), autoritatea Pagina 7 din 31

contractantă are dreptul de a aplica unul dintre următoarele criterii de atribuire: a) cel mai bun raport calitate-preț; b) cel mai bun raport calitate-cost; c) costul cel mai scăzut; d) prețul cel mai scăzut. [...] (4) În sensul alin. (3) lit. a) şi b), cel mai bun raport calitate- preț/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ

aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale în legătură cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru. (41) Pentru atribuirea contractelor de achiziție publică al căror obiect are impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viață, autoritatea contractantă va include în cadrul criteriului de atribuire prevăzut la alin. (3) lit. a) şi b) factori de evaluare privind protecția mediului. (5) Factorii de evaluare prevăzuți la alin. (4) pot viza, printre altele: a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcționale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toți utilizatorii, caracteristicile sociale, de mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condițiile acesteia; b) organizarea, calificarea şi experiența personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului; c) serviciile post-vânzare, asistența tehnică şi condițiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de finalizare. d) ofertantul are la nivel de unitate contract colectiv de muncă încheiat cu o organizație sindicală sau îi este aplicabil un contract colectiv de muncă la nivel de sector de negociere colectivă. (6) În sensul alin. (3) lit. a), criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preț include de regulă un element de preț sau de cost; în situația în care autoritatea contractantă inițiază o procedură de atribuire cu buget fix, în care elementul de preț sau de cost este un preț sau cost fix, factorii de evaluare se referă numai la aspecte calitative ale produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziției. (7) În sensul alin. (3) lit. c), costul cel mai scăzut se determină pe considerente de rentabilitate, utilizând factori precum calcularea costurilor pe ciclul de viață. (8) Cu excepția aplicării procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare prevăzută la art. 104 alin. (1) lit. b), autoritatea contractantă nu va utiliza costul cel mai scăzut/prețul cel mai scăzut drept criteriu de atribuire în cazul: a) categoriilor de contracte de achiziție publică/acorduri-cadru de lucrări sau de servicii care au ca obiect servicii intelectuale; b) contractelor de achiziție publică/acordurilor-cadru de proiectare şi execuție sau de servicii care sunt aferente proiectelor de infrastructură de transport transeuropene, aşa cum sunt definite în prezenta lege, şi drumuri județene; c) anumitor categorii de contracte de achiziție publică/acorduri-cadru de produse care au impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viață. (9) Categoriile de contracte de achiziție publică/acorduri- cadru prevăzute la alin. (8), precum şi ponderea maximă pe care elementul preț sau cost o poate avea în cadrul criteriului de atribuire a acestor contracte se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Pagina 9 din 31

(91) Categoriile de contracte de achiziție publică/acorduri-cadru prevăzute la alin. (8) lit. c) se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. [...] Art. 188. - (1) Factorii de evaluare prevăzuți la art. 187 alin. (4) au legătură directă cu obiectul contractului de achiziție publică/acordului-cadru atunci când se referă în orice mod la produsele, serviciile sau lucrările care urmează a fi furnizate/prestate/ executate în temeiul contractului de achiziție publică/acordului-cadru şi în orice stadiu al ciclului lor de viață, chiar dacă

aceşti factori nu fac parte din substanța materială a produselor, serviciilor sau lucrărilor respective. (2) În sensul dispozițiilor alin. (1), autoritatea contractantă poate avea în vedere factori de evaluare în legătură cu: a) procesul specific de producție, furnizare sau comercializare a lucrărilor, produselor sau serviciilor; b) un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viață a lucrărilor, produselor sau serviciilor. (3) În sensul dispozițiilor alin. (1), pentru categoriile de contracte de achiziție publică/acorduri-cadru prevăzute la art. 187 alin. (8) lit. c), autoritatea contractantă va avea în vedere cel puțin factori de evaluare în legătură cu: a) contribuția procesului de fabricație la protecția mediului; b) lanțul de aprovizionare - canale scurte de aprovizionare; c) cea mai scurtă distanță de la locul de producție la locul de consum. De asemenea, prin HG nr. 395/2016 se stabilește, între altele: Art. 32. - (1) În cazul în care criteriul utilizat este criteriul «cel mai bun raport calitate-preţ» sau «cel mai bun raport calitate-cost», astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3) lit. a) şi b) din Lege, stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul. (2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum şi algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar şi detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire şi vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi şi trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali şi să poată fi urmăriţi în cadrul procesului de evaluare a ofertelor şi aplicare a criteriului de atribuire. (3) În aplicarea art. 187 alin. (3) lit. a) şi b) din Lege, în cazul în care calitatea personalului ce va realiza efectiv activităţile care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit are un impact semnificativ asupra nivelului de executare şi a rezultatului acestuia, factorii de evaluare a ofertelor se pot referi şi la organizarea/calificarea şi/sau experienţa respectivului personal. (4) Autoritatea contractantă nu poate folosi organizarea/calificarea şi/sau experienţa personalului desemnat pentru a efectua activităţile contractului, respectiv cel precizat la alin. (3), ca parte a procesului de calificare şi selecţie în cadrul procedurii de atribuire a respectivului contract. (5) În cazul în care, în cadrul unei proceduri de atribuire, autoritatea contractantă stabileşte factori de evaluare de natura celor prevăzuţi la alin. (3), precum şi criteriile de calificare în condiţiile art. 179 lit. g) din Lege, aceste criterii se pot referi doar la calificarea şi experienţa profesională a personalului permanent, în special de conducere, al operatorului economic candidat/ofertant, care este precizat în DUAE, respectiv la alte persoane decât cele desemnate pentru a efectua activităţile contractului în cauză. (6) Criteriile de atribuire prevăzute la alin. (1) se aplică în mod obligatoriu în cazul contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru Pagina 11 din 31

prevăzute la art. 187 alin. (8) din Lege, iar ponderea alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%. (61) Categoriile de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă, în sensul art. 187 alin. (8) lit. c) şi alin. (91) din Lege, sunt prevăzute în anexa nr. 2. [...] (8) Atunci când stabileşte factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care:

a) nu au o legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit; b) nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea factorului de evaluare respectiv. (9) Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. Pentru fiecare factor de evaluare autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect: a) importanţa caracteristicii tehnice/funcţionale considerate a reprezenta un avantaj calitativ, de mediu şi/sau social ce poate fi punctat; sau b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanţii le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini sau documentul descriptiv. [...] Anexa nr. 2 - Categorii de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă [...] 6. Alimente Prezintă relevanță și Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Achiziții Publice nr. 1.946/2024 pentru aprobarea criteriilor ecologice aplicabile categoriilor de produse care au impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viață, prevăzute în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achizițiile sectoriale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 394/2016, respectiv în anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016, ordin care include anexa nr. 12 - „Alimente” (urmează captură de ecran de la pag. 162 din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 bis din 20 august 2024): Așadar, legislația națională pe linie de achiziții publice nu doar recunoaște utilizarea, ca factor de evaluare, a celei mai scurte distanțe de la locul de producție la locul de consum, ci chiar o recomandă, în cazul anumitor categorii de produse, între care și alimentele. Pagina 13 din 31

În Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „O Strategie «De la fermă la consumator» pentru un sistem alimentar echitabil, sănătos și ecologic” COM(2020) 381 final (https://eur-lex. europa.eu/legal- content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52020DC03 81), se arată între altele că „fabricarea, prelucrarea, comercializarea cu amănuntul, ambalarea și transportul produselor alimentare aduc o contribuție majoră la poluarea aerului, a solului, a apei și la generarea de emisii de gaze cu efect de seră și au un efect profund asupra biodiversității. Ca atare, chiar dacă tranziția UE către

sisteme alimentare durabile a început în multe domenii, sistemele alimentare rămân unul dintre principalii factori determinanți ai schimbărilor climatice și ai degradării mediului.” Există o proporție directă inversă între distanța dată de locul de producție al alimentelor și locul de consum al lor și avantajele pentru autoritatea contractantă în atingerea obiectivului urmărit, constând nu doar în acordarea de hrană calitativă preșcolarilor și elevilor, ci și în reducerea costurilor acesteia, nealterarea proprietăților organoleptice ale produselor, evitarea riscului de depășire a termenului de livrare, ținând cont și de prevederea potrivit căreia înlocuirea produselor necorespunzătoare se face în maxim 30 de minute de la notificare, și diminuarea poluării. Nu lipsit de relevanță este și faptul că, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2024 pentru modificarea și abrogarea unor prevederi din acte normative în domeniul achizițiilor publice și achizițiilor sectoriale a fost abrogat art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative: „Art. XI. - (1) Pentru o perioadă de 24 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, autoritățile contractante care atribuie contracte de achiziție publică ce au ca obiect produse agroalimentare aplică criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preț, în conformitate cu prevederile art. 187 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare. (2) Ponderea stabilită pentru factorul de evaluare privind calitatea este de 60% din punctajul total și este compusă din: 30% pentru factorul „lanțul de aprovizionare” și 30% pentru realizarea unei etape de producție în regiunea de dezvoltare unde își are sediul autoritatea contractantă, astfel cum este prevăzut la art. 8 din Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările și completările ulterioare. (3) În sensul prezentului articol, prin „lanțul de aprovizionare” se înțelege circuitul de aprovizionare care implică un număr de operatori economici responsabili de producerea, fabricarea și comercializarea produselor care fac obiectul achizițiilor publice prevăzute la alin. (1). (4) În scopul asigurării unei eficiențe calitative a produselor agroalimentare achiziționate de autoritățile contractante, algoritmul de calcul al punctajului aferent factorului de evaluare „lanțul de aprovizionare” va fi unul de tip invers proporțional, în sensul că un număr mai mic de operatori economici implicați în lanțul de aprovizionare va primi un punctaj mai mare. (5) Operatorii economici au obligația de a deține autorizație/înregistrare sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor care figurează în registrele de evidență a unităților autorizate/înregistrate gestionate de către autoritatea competentă și de a respecta prevederile art. 18 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2022 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de Pagina 15 din 31

instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare, cu modificările și completările ulterioare.” însă la fel de relevant este și faptul că, în cauză, aplicabile sunt prevederile speciale privind achizițiile publice, reproduse în paginile de mai sus, în vigoare la acest moment. Factorii de evaluare a ofertelor, precum și algoritmul de punctare se precizează în mod clar și detaliat în cadrul documentației de atribuire și vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din

propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți și trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali și să poată fi urmăriți în cadrul procesului de evaluare a ofertelor și aplicare a criteriului de atribuire. Este cert că aplicarea de către autoritatea achizitoare din speță a factorului de evaluare ce vizează cea mai scurtă distanță de la locul de producție la locul de consum reflectă un avantaj real pe care îl obține autoritatea contractantă. În aprecierea acestei finalități, Consiliul are în vedere și decizia nr. 238 din 10 aprilie 2025, cod ReJust ee5224934, dosarul nr. 1868/2/2025, Curtea de Apel București, Secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, a statuat expres asupra factorului dezbătut acum, validându-l, cum reiese din considerente: „Curtea, analizând decizia CNSC nr. 560/C5/232 din data de 04.03.2025 în raport cu criticile de netemeinicie şi nelegalitate invocate de petentă şi apărările intimatei, reţine următoarele: «În fapt, Curtea reaminteşte că, în calitate de Autoritate contractantă, MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE, prin UNITATEA MILITARĂ 02574, a organizat o licitație deschisă, pe loturi, în vederea în vederea încheierii unui „Acord-cadru de furnizare carne și preparate din carne”, inițiată prin publicarea anunțului de participare CN1077169/ 21.01.2025. Potrivit anunțului de participare, valoarea estimată a achiziției este 3.451.788,00 lei. Obiectul acordului-cadrul a împărțit, pe două loturi, respectiv: lotul 1 „Carne”, cu o valoare estimată de 2.352.420,00 lei și lotul 2 „Preparate din carne”, cu o valoare estimată de 1.099.368,00 lei. Împotriva documentației de atribuire, a depus contestație operatorul economic NISARA IMPEX SRL, solicitând Consiliului ca, prin decizia ce o va pronunța să dispună obligarea autorității contractante să adopte măsuri de remediere prin eliminarea factorului de evaluare „lanțul de aprovizionare” și elimina c , pentru ambele loturi. Prin Decizia CNSC nr. 560/C5/232 din data de 04.03.2025 pronunțată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, contestaţia depusă de NISARA IMPEX SRL a fost admisă în parte şi s-a dispus obligarea autorităţii contractante

la

remedierea

documentaţiei

de

atribuire, î . Totodată, au fost respinse, ca nefondate, celelate critici formulate de către contestatoare. Prin Decizia contestată, în esenţă, CNSC a constatat că alegerea acestor factori de evaluare are suport legal, iar ponderea stabilită nu este de natură a încălca concurența. Astfel, în considerentele deciziei, Consiliul a reţinut relevanţa factorilor de evaluare „lanțul de aprovizionare” și „distanța de distribuție”, apreciind că prezintă importanţă „dacă livrarea pentru ziua de luni pleacă luni sau vineri, respectiv dacă transportul se desfășoară în week-end, când sunt anumite restricții, sau în timpul săptămânii, dar şi eventualele costuri suplimentare”. Pagina 17 din 31

Cu toate acestea, în ceea ce priveşte factorul „Distanța de la locul de producție la sediul autorității contractante” Consiliul a reţinut că acest factor de evaluare diferă de cel prevăzut la art. 188 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 98/2016: „cea mai scurtă distanţă de la locul de producţie la locul de consum”. Prin urmare, Consiliul a considerat că, în condițiile în care, locurile de consum sunt diferite de sediul autorității contractante și, mai mult decât atât, în speţă, sunt două locuri de consum, aspect ce conduce la necesitatea stabilirii unei formule de calcul, s-a apreciat că respectivul factor de evaluare astfel cum

este formulat în documentație devine nerelevant, impunându-se reformularea sau eliminarea sa. Curtea consideră plângerea petentei, ca fiind nefondată, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare. În primul rând, petenta a susţinut că decizia Consiliului este lipsită de o motivare corectă şi completă care să susțină dezlegarea dată de organul administrativ-jurisdicţional. Contrar acestor susţineri, Curtea reţine că decizia C.N.S.C. este legală şi temeinică, aceasta fiind motivată în mod corespunzător sub aspectul motivelor care determină modificarea factorului de evaluare „Lanțul de aprovizionare – canale scurte de aprovizionare”, precum şi în ceea ce priveşte relevanţa factorului de evaluare privind distanţa. În continuare, petenta a susţinut că sunt aplicabile dispoziţiile art. 34 alin.(4) din Legea nr. 101/2016, întrucât CNSC nu s-a pronunţat cu privire la încălcarea Tratatului Uniunii Europene şi a Directivei în materie, dispozițiile art. 34 (ex-articolul 28 TCE) și ale art. 18 și 67 din Directiva 2014/24/UE, precum și a dispozițiilor art. 189 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și art. 32 alin. (9) din HG. nr. 395/2016. Potrivit art. 34 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene: „Între statele membre sunt interzise restricţiile cantitative la import, precum şi orice măsuri cu efect echivalent”. Conform art. 18 din Directiva 2014/24/UE, „Autoritățile contractante îi tratează pe operatorii economici în mod egal și fără discriminare și acționează într-o manieră transparentă și proporționată. Conceptul achiziției nu se poate face cu intenția de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al prezentei directive sau restrângerea artificială a concurenței. Se consideră că se restrânge artificial concurența în cazul în care conceptul achiziției este făcut cu intenția favorizării sau dezavantajării nejustificate a anumitor operatori economici. (2) Statele membre adoptă măsurile adecvate pentru a se asigura că, în executarea contractelor de achiziții publice, operatorii economici respectă obligațiile aplicabile în domeniul mediului, social și al muncii instituite prin dreptul Uniunii, prin dreptul național, prin acorduri colective sau prin dispozițiile internaționale de drept în domeniul mediului, social și al muncii enumerate în anexa X”. Conform art. 67 alin. (4) din Directiva 2014/24/UE „Criteriile de atribuire nu au ca efect acordarea unei libertăți de selecție nelimitate autorității contractante. Ele asigură posibilitatea concurenței efective și sunt însoțite de specificații care permit verificarea efectivă a informațiilor furnizate de către ofertanți, în scopul evaluării modului în care ofertele îndeplinesc criteriile de atribuire. În caz de îndoială, autoritățile contractante verifică efectiv exactitatea informațiilor și dovezilor furnizate de ofertanți”. Potrivit art. 189 din Legea nr. 98/2016: „(1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori de evaluare care să conducă la o libertate de apreciere nelimitată.(2) În sensul alin. (1), factorii de evaluare utilizaţi de autoritatea contractantă trebuie să asigure o concurenţă reală între operatorii economici şi să fie însoţiţi de prevederi care să permită verificarea efectivă a Pagina 19 din 31

informaţiilor furnizate de către ofertanţi, în scopul aplicării factorilor de evaluare”. Analizând dispoziţiile anterior expuse prin prisma criticilor invocate de petentă, Curtea reţine că acestea au fost apreciate de petentă ca fiind incidente în cauză, deoarece documentaţia de atribuire nu ar conţine justificări temeinice pentru instituirea criteriilor distanţei şi lanţului de aprovizionare. În concret, s-a apreciat de către petentă că instituirea acestor factori de evaluare ar genera limitări şi excluderi ale agenţilor economici situaţi la distanţă mai mare de autoritatea contractantă [...].

Curtea constată că prin fișa de date a achiziţiei, Secţiunea II.2.5, a fost stabilit criteriul de atribuire „Cel mai bun raport- calitate preţ”. În această Secţiune, s-au prevăzut mai mulţi factori de evaluare, printre care şi factorul de evaluare denumit „lanţul de aprovizionare”, cu precizarea că se punctează numărul de intermediari, factor de evaluare punctat cu 5% şi factorul de evaluare intitulat „Distanţa de la locul de producţie la sediul autorităţii contractante”, cu menţiunea că se punctează în funcţie de distanţa rutieră cea mai scurtă de la locul de producţie la sediul autorităţii contractante, factor de evaluare notat cu 5%. Ceilalţi factori de evaluare prevăzuţi în fișa de date a achiziţiei au fost schema de calitate a produselor cu un punctaj de 50% şi preţul ofertei cu un punctaj de 40%. [...] Cu referire expresă la justificarea acestui factor şi a ponderii acestuia în totalul punctajului acordat Autoritatea Contractantă a specificat: „Justificarea factorului: Posibilitatea stimulării producţiei autohtone. De asemenea, produsele ecologice/ tradiţionale/montane au în compoziţie o cantitate redusă de aditivi alimentari, lucru benefic pentru sănătatea consumatorilor( evitarea consumului de pesticide, menţinerea sistemului imunitar, capacitate antioxidantă etc)”. Conform menţiunilor din Caietul de sarcini, pct. 3.5.2, au fost indicate două locuri de livrare, U.M. 02547 - Bucureşti, [...] Sector 5 şi Căminul Olăneşti – [...] Olăneşti, [...]. Curtea mai constată că, prin documentaţia de atribuire, a fost instituit un termen de livrare de 2 zile lucrătoare de la data lansării comenzilor, conform pct.3.4.1. #### 2 din Caietul de sarcini. De asemenea, Curtea remarcă şi faptul că, în conformitate cu pct. 3.6.10 din Caietul de sarcini, înlocuirea produselor se va face în 24 de ore de la data notificării, iar potrivit pct. 4 din Caietul de sarcini, atât înlocuirea cantităţii de produse ambalate neetichetate/etichetate necorespunzător sau înlocuirea întregului lot cu produse corespunzătoare se face în termen de 48 de ore. Nu în ultimul rând, Curtea subliniază că, în cuprinsul Caietului de sarcini au fost menţionate justificările privind criteriul de atribuire şi modul de calcul al factorilor de evaluare. Astfel, la pagina 11 din Caietul de sarcini, s-a prevăzut că baza legală a criteriului de atribuire o reprezintă dispoziţiile art. 187 alin.(3) lit.a) din Legea nr. 98/2016, precum şi prevederile art. 2 alin.(1) din Ordinul preşedintelui ANAP nr.1946/09.08.2024 pentru aprobarea criteriilor ecologice aplicabile categoriilor de produse care au impact asupra mediului pe durata întregului ciclu de viaţă, prevăzute în Anexa 2 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atriobuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016. Astfel, în ceea ce priveşte factorul de evaluare „lanţul de aprovizionare”, la rubrica „Justificări privind criteriul de atribuire şi modul de calcul al factorilor de evaluare” din Caietul de sarcini, s-a menţionat că se urmăreşte numărul de operatori economici implicaţi, iar cu privire la factorul de evaluare Pagina 21 din 31

referitor la „distanţă” s-a precizat că se urmăreşte reducerea amprentei de carbon. Cu privire la justificarea factorului de evaluare „lanţul de aprovizionare”, Curtea constată că, în Caietul de sarcini, la pagina 12, s-a menţionat că „Prin reducerea lanţului de aprovizionare, Autoritatea Contractantă urmăreşte eliminarea riscurilor de depăşire a termenului de livrare. De asemenea, canalul scurt de distribuţie facilitează interacţiunea dintre consumator şi producător.” Referitor la justificarea factorului privind „distanţa”, s-a specificat în cuprinsul Caietului de sarcini că „Prin reducerea distanţei

de la locul de producţie la cel de consum, Autoritatea Contractantă urmăreşte eliminarea riscurilor de depăşire a termenului de livrare sau de alterare a proprietăţilor organoleptice ale produselor alimentare transportate. De asemenea, se urmăreşte reducerea amprentei de carbon pentru a combate schimbările climatice.” În drept, potrivit art. 187 alin.(4) din Legea nr. 98/2016 „(4) În sensul alin. (3) lit. a) şi b), cel mai bun raport calitate-preţ/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale în legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului- cadru”. Art. 188 alin. (3) lit. b) şi c) din Legea nr. 98/2016 prevăd că pentru categoriile de contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru prevăzute la art. 187 alin. (8) lit. c), autoritatea contractantă va avea în vedere cel puţin factori de evaluare în legătură cu: b) „lanţul de aprovizionare – canale scurte de aprovizionare” şi c) „cea mai scurtă distanţă de la locul de producţie la locul de consum”. Conform art. 32 alin.(6) şi (61) din HG nr. 395/2016 „(6) Criteriile de atribuire prevăzute la alin. (1) se aplică în mod obligatoriu în cazul contractelor de achiziţie publică/acordurilor-cadru prevăzute la art. 187 alin. (8) din Lege, iar ponderea alocată factorului preţ nu poate fi mai mare de 40%. (61) Categoriile de produse care au impact asupra mediului, pe durata întregului ciclu de viaţă, în sensul art. 187 alin. (8) lit. c) şi alin. (91) din Lege, sunt prevăzute în anexa nr. 2”. De asemenea, potrivit art. 32 alin.(8) din acelaşi act normativ „(8) Atunci când stabileşte factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care: a) nu au o legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit; b) nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea factorului de evaluare respectiv”. Totodată, în conformitate cu dispoziţiile art.32 alin.(9) din HG nr. 395/2016 „(9) Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. Pentru fiecare factor de evaluare autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect: a) importanţa caracteristicii tehnice/funcţionale considerate a reprezenta un avantaj calitativ, de mediu şi/sau social ce poate fi punctat; sau b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanţii le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini sau documentul descriptiv”. Conform Anexei 12, lit.a) din Ordinul ANAP nr.1964/2024, atunci când obiectul achiziţiei îl reprezintă furnizarea/livrarea de alimente, este prevăzut ca factor de evaluare „lanţul scurt de aprovizionare”, fiind acordat punctaj maxim pentru livrările directe fără niciun intermediar. Tototodată, potrivit Anexei 12, lit.e) din acelaşi Ordin, un alt factor de evaluare îl constituie „distanţa de la locul de producţie până la locul de consum”, cerinţa fiind de atribuire a unui număr maxim de Pagina 23 din 31

puncte pentru distanţa cea mai scurtă, pentru restul distanţelor punctajul fiind acordat proporţional. În Anexa la Ordin, referitor la factorul de evaluare „distanţa de la locul de producţie până la locul de consum”, se menţionează că se urmăreşte reducerea amprentei de carbon. În raport de obiectul procedurii de achiziţie, constând în carne şi preparate din carne, alimente extrem de perisabile, ţinând seama de menţiunile din Caietul de sarcini şi având în vedere dispoziţiile legale anterior redate, contrar susţinerilor petentei, Curtea consideră că, în

cadrul documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă a prevăzut în mod explicit cerinţe obiective privind durata de livrare a produselor şi de promptitudine în efectuarea livrării. De asemenea, Curtea apreciază că, prin documentaţia de atribuire au fost prevăzute justificări obiective privind necesitatea concretă ca produsele (alimente extrem de perisabile- carne şi produse din carne) să fie livrate într-un termen cât mai scurt dat fiind că, atât momentul comenzii, cât şi momentul recepţiei produselor reprezintă repere pentru stabilirea altor efecte ale contractului. Prin urmare, doar în măsura în care documentaţia de atribuire nu prevedea o justificare obiectivă pentru utilizarea acestor factori de evaluare se putea analiza dacă acest fapt este de natură să încalce dispoziţiile naţionale sau europene în materie. Aşadar, în mod corect, Consiliul a reţinut că stabilirea factorilor de evaluare şi a ponderii acestora, cu precizările Consiliului, nu este în măsură să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică, în condiţiile în care ponderea acestor factori legali de evaluare este extrem de redusă, respectiv 5% pentru fiecare dintre cei doi factori de evaluare contestaţi de către petenta- contestatoare. În concluzie, având în vedere justificările prezentate de autoritatea contractantă, în acord cu Decizia Consiliului, Curtea reţine că Autoritatea Contractantă a prezentat în mod clar şi obiectiv justificarea privind modul de calcul al factorilor de evaluare şi a ponderii acestora în punctajul total, inclusiv a celor doi factori legali de evaluare, privind distanţa şi lanţul de aprovizionare. De altfel, în considerentele deciziei atacate, CNSC a analizat motivele pentru care autoritatea contractantă a prevăzut aceşti factori de evaluare şi ponderea lor în punctajul total acordat şi, prin urmare, în cauză nu sunt incidente prevederile art. 34 alin.(4) din Legea nr. 101/2016, ipoteză aplicabilă numai în cazul în care Consiliul ar fi analizat doar o parte dintre motivele invocate în contestaţie. Sub un alt aspect, petenta a susţinut că factorul „distanța” nu ar prezenta un avantaj real peste cel calitativ. Astfel, a învederat că în condițiile în care criteriul nu se referă la calitate, existând un criteriu diferit, avantajul real pe care-l poate obține autoritatea contractantă prin faptul că are un furnizor din ######, şi nu unul din București nu este dovedit. În primul rând, Curtea are în vedere prevederile documentaţiei de atribuire şi anume cele ale Caietului de sarcini prin care au fost stabilite două locuri de livrare, după cum urmează: un loc de livrare la sediul U.M. 02574 situată în București, [...], sector 5 şi un alt loc de livrare la Căminul Olănești situat în [...] Olănești, [...]. Curtea reaminteşte că, în cuprinsul Caietului de sarcini, cu privire la durata de livrare, s-a prevăzut un termen de livrare de 2 zile lucrătoare de la data lansării comenzilor, contractantul urmând a livra produsele în baza comenzilor transmise de fiecare beneficiar. În ceea ce priveşte produsele cu livrare de două ori pe săptămână, s-a stipulat că acestea se vor livra, de regulă, în zilele de luni și joi, în baza Pagina 25 din 31

comenzilor transmise de fiecare beneficiar, astfel: pentru livrarea din ziua de luni, comanda va fi transmisă cel târziu în ziua de miercuri, iar pentru livrarea din ziua de joi, comanda va fi transmisă cel târziu în ziua de luni. De asemenea, au fost prevăzute în cuprinsul Caietului de sarcini termene scurte de înlocuire de produselor sau a întregului lot de produse, respectiv de 24 şi 48 de ore. În consecinţă, contrar susţinerilor petentei - contestatoare, în mod corect s-a apreciat de către Consiliu că sunt relevante atât lanțul

de aprovizionare, cât și distanța de distribuție de la locul de producţie la locul/locurile de consum, fiind important pentru părți dacă livrarea pentru ziua de luni pleacă luni sau vineri, respectiv dacă transportul se desfășoară în week-end, sau în timpul săptămânii dată fiind imprevizibilitatea traficului generată de zilele nelucrătoare coroborate cu natura perisabilă a alimentelor ce fac obiectul achiziţiei, dar şi din perspectiva efectelor asupra mediului, şi anume reducerea amprentei de carbon pentru a combate schimbările climatice. În ceea ce priveşte factorul de evaluare „Lanțul de aprovizionare – canale scurte de aprovizionare”, petenta consideră, de asemenea, că acest factor de evaluare nu creează un avantaj real pentru autoritatea contractantă subliniind că societatea este atât producător cât și distribuitor pentru toate produsele, are mașini 100% electrice pe care le încărcă din propriile panouri solare, investiții pe care le-a accesat din fondurile Uniunii Europene. Cu privire la acest factor de evaluare trebuie avut în vedere că potrivit punctului 3.4.1 din Caietul de sarcini, livrarea produselor este de maxim 2 zile lucrătoare de la data transmiterii comenzii, iar pentru fiecare produs este stabilit un termen minim de valabilitate, calculat de la data livrării. Totodată, conform punctului 3.5.1 - Garanţie şi punctului 5 - Recepția produselor din caietul de sarcini, produsele depreciate, cu vicii ascunse sau neconforme vor fi înlocuite în termen de maxim 48 de ore de la sesizare. Mai apoi, potrivit punctului 3.5.2 - Livrare, ambalare, etichetare, transport şi asigurare pe durata transportului, transporturile vor fi organizate astfel încât livrarea să fie încheiată în ziua stabilită (zi lucrătoare), până la orele 13.00. Curtea reaminteşte că, în conformitate cu prevederile de la pct.3.6.10 - Probleme legate de valabilitatea produselor din Caietul de sarcini, înlocuirea produselor se va face în termen de 24 de ore de la data notificării. Astfel, dispoziţiile documentaţiei de atribuire prevăd o justificare temeinică pentru introducerea factorului de evaluare lanţul de aprovizionare - canale scurte de aprovizionare, în sensul că autoritatea contractantă a urmărit eliminarea riscurilor de depăşire a termenului de livrare şi de eficientizare a interacțiunii dintre consumator şi producător. Spre exemplu, în ipoteza în care, în cadrul recepției se constată faptul că un produs este neconform, în cadrul unui canal mai scurt de distribuție, înlocuirea produsului/lotului are loc într-un termen mult mai redus. Conchizând, Curtea reţine că există o justificare pentru instituirea factorului de evaluare supus analizei, prin reducerea distanței de la locul de producție la locul/locurile de consum, autoritatea contractantă urmărind eliminarea riscurilor de depăşire a termenelor de livrare/înlocuire, respectiv a riscului de alterare a proprietăților organoleptice pentru produsele transportate. De asemenea, prezintă importanţă în cazul în care, în cadrul recepției, se constată faptul că un produs este neconform sau întregul lot nu este etichetat/este etichetat în mod necorespunzător, înlocuirea produsului/lotului fiind influenţată de distanța dintre locul de producție şi locul/locurile de livrare/consum. Pagina 27 din 31

Trebuie menţionat şi că este întemeiată precauţia autorităţii contractante, în sensul că o distanţă mare între locul de producţie şi locul de livrare generează un risc mai mare de nelivrare, de înlocuire la timp a produselor/loturilor neconforme, dată fiind imprevizibilitatea condiţiilor de trafic şi a transportului rutier în general (condiţii meteo nefavorabile, lucrări la carosabil, ambuteiaje, probleme tehnice ale autovehiculelor transportatoare, disponibilitatea conducătorilor auto, etc.). Curtea consideră că includerea factorilor legali de evaluare lanţul de aprovizionare - canale scurte de aprovizionare şi distanţa de la locul de

producţie la locul de consum, factori pentru care se acordă un punctaj maxim de 5% din punctajul total, pentru fiecare dintre cei doi factori de evaluare criticaţi, prezintă avantaje reale autorităţii contractante, distinct de factorul denumit schema de calitate a produselor şi, prin urmare, introducerea acestor factori de evaluare nu conduce la restrângerea artificială a concurenței. De altfel, Curtea relevă că justificarea aferentă factorului de evaluare calitativ denumit „schema de calitate a produselor” (SCPA) este distinctă de justificarea prezentată de către Autoritatea Contractantă, în cuprinsul Caietului de sarcini, pentru factorii de evaluare criticaţi, respectiv lanţul de aprovizionare - canale scurte de aprovizionare şi distanţa de la locul de producţie la locul de consum, fiecare factor de evaluare din cadrul componentei tehnice având scopuri diferite. Față de toate considerente de fapt şi de drept, Curtea consideră că Decizia CNSC nr. 560/C5/232 din data de 04.03.2025 este temeinică şi legală, urmând ca, în temeiul art. 34 alin.(4) din Legea nr. 101/2016 să respingă plângerea, ca nefondată”. Toate aceste considerente pot și trebuie să fie valorificate ca raționament și mijloc de probă în cauza de față, având în vedere că Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 judecători, a statuat în decizia nr. 31 din 12 februarie 2024 (https:// www.scj.ro/ 736/Cautare- jurisprudenta): Înalta Curte mai reține că, potrivit art. 431 alin. (2) din C. proc. civ., „Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă”. Astfel cum rezultă din textul art. 430 alin. (2) din C. proc. civ., autoritatea de lucru judecat este prevăzută în mod expres ca atașându-se și considerentelor hotărârii, nu doar a celor decisive, care susțin dispozitivul, ci și considerentelor decizorii. În acest mod legiuitorul a consacrat în mod explicit, in terminis, pe plan normativ și efectul pozitiv al lucrului judecat prin care o chestiune litigioasă, dedusă judecății în mod incidental și dezlegată în cadrul unui proces, a cărei rezolvare nu se va regăsi în dispozitivul hotărârii, este înzestrată cu autoritate de lucru judecat, ceea ce înseamnă că nu va putea fi nesocotită, contrazisă într-un litigiu ulterior, întrucât ceea ce s-a judecat este presupus a exprima adevărul raporturilor juridice dintre părți (res iudicata pro veritate habetur). Într-o astfel de situație, efectul pozitiv al autorității de lucru judecat presupune existența unui proces în desfășurare, în cadrul căruia se impun ca un „dat” dezlegările anterioare ale instanței, spre deosebire de efectul negativ, reglementat de art. 431 alin. (1) din C. proc. civ., care oprește o nouă judecată în fond (bis de eadem re ne sit actio), doar dacă există tripla identitate de elemente (părți, obiect, cauză). Prin urmare, în cazul efectului pozitiv al autorității de lucru judecat, care valorifică aspecte dezlegate anterior de instanță, care doar au legătură cu ceea ce se deduce ulterior judecății, nu se cere în mod necesar existența unei triple identități de acțiune (obiect, cauză, părți). Cum autoritatea contractantă a impus rigori similare celor reținute de instanțele de judecată, pe fondul temeiniciei argumentelor obiective, Consiliul stabilește că, în speța de față, utilizarea factorului de evaluare „distanța de la locul de producție până la locul de consum/mediul de transport prietenos” se încadrează în limitele legii și nu se impune eliminarea lui. De asemenea, autoritatea contractantă nu doar că beneficia de dreptul de a utiliza factorul, ci chiar era ținută să respecte prescripțiile Pagina 29 din 31

imperative onerative în vigoare ale art. 188 alin. (3) lit. c) din legea achizițiilor publice: „(3) [...] autoritatea contractantă va avea în vedere cel puțin factori de evaluare în legătură cu: a) contribuția procesului de fabricație la protecția mediului; b) lanțul de aprovizionare - canale scurte de aprovizionare; c) cea mai scurtă distanță de la locul de producție la locul de consum”, obligație invocată, de altfel, și de autoritatea contractantă prin punctul de vedere depus la dosarul cauzei.

În considerarea celor evocate, Consiliul determină că în mod legal autoritatea a recurs la factorul dezbătut, neexistând motive pentru infirmarea lui. Luând în considerare aspectele prezentate, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondată contestația formulată de ......., în contradictoriu cu ........ Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge ca nefondată contestația formulată de ......., în contradictoriu cu ........ Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ...... ...... ....... Pagina 31 din 31