Decizie CNSC 265/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 265/C8/28 Data: 01.02.2024 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 330/04.01.2024, formulată de către DANLIN XXL SRL, prin lider al asocierii DANLIN XXL SRL – GEO MYKE SRL, cu sediul în sat Horia, comuna Horia, județul Neamț, în punctul numit Popești-Vale, înregistrată la ONRC sub nr. J27/601/2004, având CUI 16360111, reprezentată prin administrator Amurăriței Dan și cu sediul procesual ales la reprezentantul convențional la Cabinet Avocat Buricea Cosmin-Bogdan în București, str. G-ral Nicolae C. Dona nr. 15, sector 1, împotriva rezultatului procedurii de atribuire, emis de JUDEȚUL BACĂU, cu sediul în municipiul Bacău, str. Mărășești nr. 2, județul Bacău, în calitate de autoritatea contractantă, în vederea atribuirii contractului de lucrări având ca obiect «PROIECTARE, ASISTENȚĂ TEHNICĂ ȘI EXECUȚIE LUCRĂRI PENTRU OBIECTIVUL „MODERNIZARE DJ 207F, DN 2 F – SĂUCEȘTI, KM 0+000 – KM 3+254, JUDEȚUL BACĂU”» (anunț de participare nr. SCN1126906/22.06.2023), s-a solicitat: - anularea adresei nr. 34328/27.12.2023 de comunicare a rezultatului procedurii; - anularea raportului procedurii nr. 34314/27.12.2023, în ceea ce privește rezultatul evaluării ofertelor depuse de asocierea DANLIN XXL SRL - GEO MYKE SRL și asocierea CONEXTRUST SA - ROUTTE CONSTRUCT SRL, precum și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestuia; - obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertelor Asocierii DANLIN XXL SRL - GEO MYKE SRL și Asocierii CONEXTRUST SA - ROUTTE CONSTRUCT SRL; - obligarea autorității contractante la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea contestației. Prin cererea de intervenție cu nr. 69/12.01.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 2053/12.01.2024, Pagina 1 din 2

formulată de către societatea CONEXTRUST SA, cu sediul în comuna Blăgești, str. Sălciilor nr. 1, județul Bacău, înregistrată la ONRC sub nr. J04/38/1991, având CUI 947730, reprezentată legal prin administrator Leana Marius, a solicitat: - respingerea în tot, ca nefondată, a contestației formulate de Asocierea DANLIN XXL SRL - GEO MYKE SRL și - obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluționarea contestației. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 17 din Legea nr. 101/2016 și art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge cererea de intervenție formulată de CONEXTRUST SA, pentru depășirea termenului de comunicare către DANLIN XXL SRL. Respinge, ca inadmisibilă, cererea intervenientei de obligare a contestatorului la plata cheltuielilor de judecată. Respinge, ca neîntemeiată, excepția invocată de autoritatea contractantă, privind lipsa de interes a asocierii DANLIN XXL SRL - GEO MYKE SRL în formularea contestației. Admite, în parte, contestația formulată de DANLIN XXL SRL, în contradictoriu cu JUDEȚUL BACĂU și anulează rezultatul procedurii consemnat în raportul procedurii și adresele de comunicare. Obligă autoritatea contractantă să refacă raportul procedurii și să emită noi comunicări privind rezultatul procedurii, cu respectarea dispozițiilor art. 215 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016, în termen de 10 zile de la primirea deciziei, potrivit considerentelor prezentei decizii și a dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice și să permită contestatorului accesul la dosarul achiziției, cu excepția documentelor declarate și probate ca fiind confidențiale. Respinge, ca premature, restul cererilor contestatorului, cu referire la reevaluarea ofertantei sale și a ofertei asocierii CONEXTRUST SA - ROUTTE CONSTRUCT SRL. Obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoare a cheltuielilor de judecată în valoarea de 2.000 lei. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ..../C8/.... Data: ... Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ......, formulată de către ......, prin lider al asocierii ...... – ......, cu sediul în ......, înregistrată la ONRC sub nr. ....., având CUI ....., reprezentată prin administrator ..... și cu sediul procesual ales la reprezentantul convențional la ....... în ......., împotriva rezultatului procedurii de atribuire, emis de ......, cu sediul în......, în calitate de autoritatea contractantă, în vederea atribuirii contractului de lucrări având ca obiect «......» (anunț de participare nr. .....), s-a solicitat: - anularea adresei nr. ..... de comunicare a rezultatului procedurii; - anularea raportului procedurii nr. ....., în ceea ce privește rezultatul evaluării ofertelor depuse de asocierea ...... - ...... și asocierea ......, precum și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestuia; - obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertelor Asocierii ...... - ...... și Asocierii ......; - obligarea autorității contractante la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea contestației. Prin cererea de intervenție cu nr. ......, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ......, formulată de către societatea ......, cu sediul în ......, înregistrată la ONRC sub nr. ...., având CUI ....., reprezentată legal prin administrator ......, a solicitat: - respingerea în tot, ca nefondată, a contestației formulate de Asocierea ...... - ...... și - obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluționarea contestației. Contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 17 din Legea nr. 101/2016 și art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) și art. 123 alin. (1) C. proc. civ. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, Pagina 1 din 36

asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin contestația formulată, ...... critică rezultatul procedurii de atribuire, solicitând cele redate în partea introductivă. I. Autoarea contestației prezintă istoricul procedurii de atribuire arătând că, în data de ....., prin adresa nr. ......, precum și prin raportul procedurii nr. ..... i s-a adus la cunoștință faptul că oferta sa este admisibilă, dar s-a clasat pe locul II, în urma aplicării criteriului de atribuire, cu un punctaj de ..... puncte, din care ..... puncte pentru componenta financiară primite pentru ofertarea prețului de ...... lei, fără TVA și ...... puncte pentru componenta tehnică, din care .... puncte pentru perioada de garanție ofertată, .... pct. pentru experiența șefului echipei de proiectare cu specializarea „Căi ferate, Drumuri, Poduri”, ..... puncte pentru experiența deținută de Managerul de proiect, ..... pct. pentru experiența deținută de Inginerul Proiectant Drumuri și .... puncte aferent calificativului Acceptabil pentru Demonstrarea unei metodologii corespunzătoare pentru obținerea asigurării că lucrările sunt realizate la parametrii calitativi solicitați. Totodată, arată că potrivit raportului procedurii, oferta desemnată câștigătoare este cea depusă de asocierea ......, cu un punctaj total de ...... puncte, dintre care ...... puncte pentru componenta financiară primite pentru ofertarea prețului de ...... lei, fără TVA și ..... puncte pentru componenta tehnică. Aceasta apreciază că adresa nr. ..... privind comunicarea rezultatului procedurii, raportul procedurii nr. ...... și toate actele care au stat la baza emiterii acestora sunt nelegale, în ceea ce privește evaluarea ofertelor Asocierii ...... și Asocierii ......, pentru motivele prezentate în continuare. În opinia sa, comunicarea rezultatului procedurii încalcă dispozițiile art. 215 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016, iar Raportul procedurii încalcă dispozițiile art. 216 alin. (2) lit. d) și ale art. 131 alin. (4) din HG nr. 395/2016. Ambele acte emise de către autoritatea contractantă încalcă principiul transparenței și, implicit, principiile tratamentului egal și al nediscriminării. De asemenea, afirmă că autoritatea a refuzat, în mod nelegal și nemotivat, să-i acorde acces la dosarul achiziției, ceea ce a împiedicat-o să cunoască modul de aplicare a documentației de atribuire și a prevederilor legale în derularea procesului de evaluare a ofertelor, motivele concrete care au condus la stabilirea punctajului și clasamentului ofertelor, caracteristicile și avantajele efective ale ofertei declarate câștigătoare în raport de oferta proprie. Evocând prevederile art. 215 alin. (2) lit. c), art. 216 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016 și ale art. 131 alin. (4) din HG nr. 395/2016, contestatoarea susține că adresa de comunicare a rezultatului procedurii Pagina 2 din 36

nu cuprinde motivarea concretă nici pentru acordarea punctajului de 8 puncte din 24 corespunzător unui calificativ Acceptabil pentru oferta sa, ca urmare a aplicării factorului de evaluare Demonstrarea unei metodologii corespunzătoare pentru obținerea asigurării că lucrările sunt realizate la parametrii calitativi solicitați (Planul de management al calității lucrărilor executate), nici caracteristicile și avantajele ofertei Asocierii ......, care au determinat declararea acesteia drept câștigătoare, prin comparație cu oferta Asocierii ....... În ceea ce privește oferta sa, arată că autoritatea contractantă a prezentat o pseudomotivare pentru acordarea calificativului Acceptabil, ca urmare a aplicării factorului de evaluare Demonstrarea unei metodologii corespunzătoare pentru obținerea asigurării că lucrările sunt realizate la parametrii calitativi solicitați (Planul de management al calității lucrărilor executate), menționând cu caracter general că: „din informațiile prezentate în răspunsul la solicitarea de clarificări, din graficul de execuție nu reiese alocarea resurselor în totalitate, pe fiecare activitate în parte". Autoarea contestației subliniază că, pentru acordarea calificativului Acceptabil care face diferența între ofertele clasate pe locurile I și II, potrivit prevederilor secțiunii II.2.5 Criteriul de atribuire din Fișa de date, autoritatea descrie factorul de evaluare și algoritmul de calcul după cum urmează: "Algoritm de calcul: Punctajul tehnic va fi obținut de către fiecare ofertant pe baza calificativului acordat de către comisia de evaluare în baza informațiilor prezentate în oferta depusă. Factorul va fi apreciat în funcție de calificativul „foarte bine/bine/acceptabil". Comisia de evaluare va acorda calificativul luând în considerare liniile directoare prezentate mai jos. Fiecărui calificativ îi corespunde un punctaj. Algoritm de calcul: Acceptabil: punctaj maxim 8puncte Planul de management al calității lucrărilor executate: i. este prezentat la modul general și nu reflectă caracteristicile specifice ale Contractului de lucrări, nefiind în totalitate corelat cu metodologia de executare a lucrărilor -2 puncte ii. este identificat nivelul de implicare al responsabililor din structura organizaționala a Ofertantului cu controlul calității lucrărilor însă nu este detaliat - 2 puncte iii. indică faptul că se realizează controlul calității la toate stadiile de punere în operă a documentației - 2 puncte; iv. există neconcordante minore între graficul general de realizare a investiției publice, activitățile/etapele realizate, responsabilitățile pentru execuția/gestionarea/controlul calității și resursele alocate - 2 puncte. (...)" Pagina 3 din 36

Potrivit prevederilor anunțului de atribuire, Fișei de date, documentului DETALIU CRITERII DE ATRIBUIRE CONTRACT DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ DE LUCRĂRI, comisia de evaluare are obligația de a stabili calificativul ofertei în raporta de factorul de evaluare, respectiv în raport de 4 linii directoare, dar l-a stabilit exclusiv în raport de linia directoare (iv), fapt ce reiese chiar din Comunicarea rezultatului procedurii în care autoritatea contractantă descrie propriile constatări în urma evaluării Propunerii tehnice prin raportare la liniile directoare din cadrul factorului de evaluare, după cum urmează: „În cadrul Propunerii tehnice au fost identificate următoarele informații: - Planul de management al calității lucrărilor executate este adaptat la caracteristicile specifice ale contractului de lucrări și corelat cu metodologia de executare a lucrărilor - Nivelul și modalitatea de implicare a responsabililor din structura organizațională a Ofertantului în realizarea controlului calității sunt realiste și foarte clar definite - Indică faptul că s-ar realiza controlul calității la toate stadiile de punere în opera a documentației - Există neconcordanțe minore între graficul general de realizare a investiției publice, activitățile/etapele realizate/responsabilitățile pentru execuția/gestionarea/controlul calității și resursele alocate" În opinia sa, constatările comisiei de evaluare reflectă punctajul aferent liniilor directoare (i) - (iii) din cadrul calificativului FOARTE BINE, astfel cum prevede secțiunea II.2.5 din Fișa de date pentru care oferta Asocierii ...... trebuie punctată cu 18 puncte, la care trebuie adăugat punctajul de 2 puncte pentru linia directoare (iv) corespunzătoare descrierii caracteristicilor liniei directoare din cadrul calificativului Acceptabil, punctaj pe care l-a contestat. În aceste condiții, susține că, luând în considerare numai constatările autorității contractante, punctajul total al ofertei Asocierii ...... pentru acest factor de evaluare, este, în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, de 20 de puncte, tradus în calificativul FOARTE BINE, care se acordă pentru un punctaj între 16 și 24 de puncte. În fapt, comunicarea rezultatului procedurii dovedește că autoritatea contractantă nu a analizat propunerea tehnică în integralitate și a ignorat răspunsul la solicitarea de clarificare prin care solicitase indicații pentru aplicarea factorului de evaluare la care se referă autoarea, odată ce autoritatea face referire exclusiv la răspunsul la solicitarea de clarificare care face trimitere la propunerea tehnică, nicidecum la însăși propunerea Pagina 4 din 36

tehnică, iar, din comunicare, nu reiese că a fost analizat în detaliu nici măcar graficul de execuție. Totodată, contestatoarea afirmă că adresa de comunicare a rezultatului procedurii cuprinde motive contradictorii privind evaluarea ofertei sale și punctajul acordat prin raportare la prevederile Fișei de date privitoare la aplicarea criteriului de atribuire. Cu privire la raportul procedurii, acesta nu cuprinde nicio precizare privind motivele concrete pe baza cărora autoritatea contractantă a acordat punctajul pentru oferta Asocierii ...... și oferta Asocierii ......, ci exclusiv punctajele total, tehnic și financiar. Astfel, menționează că nici comunicarea rezultatului procedurii și nici raportul procedurii nu-i permit să determine și să înțeleagă modalitatea efectivă în care s-a realizat evaluarea ofertelor, ci au un conținut general, menit exclusiv să creeze impresia respectării legii și prevederilor documentației de atribuire. Concluzionând, consideră că actele emise de către autoritatea contractantă încalcă flagrant principiul transparentei procedurii de atribuire și împiedică grav accesul la o cale de atac efectivă împotriva rezultatului procedurii. În susținere, autoarea invocă Decizia CNSC, publicată în B02022_1915. În opinia sa, scopul motivării rezultatului procedurii este acela ca ofertantul a cărei ofertă nu a fost declarată câștigătoare să înțeleagă rațiunea declarării ofertei unui competitor drept câștigătoare, în detrimentul ofertei sale și de a permite acestuia să determine dacă evaluarea ofertelor a respectat prevederile documentației de atribuire și ale legii. În acest sens, dreptul european și jurisprudența CJUE consacră obligația oricărei autorități (europeană sau națională) de a motiva actele emise/măsurile adoptate, în mod adecvat pentru a permite atât verificarea legalității acestora de către instanța competentă, cât și pentru a permite destinatarului actului/măsurii de a verifica dacă actul emis/măsura adoptată respectă prevederile legale. Suplimentar încălcării prevederilor legale privitoare la conținutul Comunicării rezultatului procedurii și Raportului procedurii, contestatoarea critică refuzul nelegal și nemotivat al autorității contractante de a-i acorda acces la alte documente în afară de DUAE-ul ofertantului câștigător, susținând că nu pot fi declarate drept confidențiale și protejate documente în integralitatea lor, ci exclusiv anumite informații/elemente din cadrul ofertei. Prin urmare, în opinia sa, autoritatea contractantă nu poate refuza accesul la întreaga ofertă a ofertanților ori la documentele emise de către Pagina 5 din 36

autoritatea contractantă în cursul procesului de evaluare în integralitatea lor, ci exclusiv la informațiile declarate și justificate și probate de către ofertant ca fiind confidențiale, documente emise de acesta și depuse în cadrul ofertei. Confidențialitatea unor informații din cadrul ofertelor nu determină confidențialitatea solicitărilor de clarificare emise de către autoritatea contractantă, a evaluării efective realizată de către autoritatea contractantă consemnată în procese verbale de evaluare și grile de punctaj. Procesele de evaluare a cerințelor de calificare (DUAE și documente suport) și procesele verbale de evaluare a garanțiilor de participare nu au caracter confidențial, acestea vizând cerințele de calificare. Autoarea contestației subliniază că solicitările de clarificare a garanțiilor, a DUAE, a propunerilor tehnice și financiare și răspunsurilor la solicitările de clarificări nu pot fi declarate și protejate ca fiind confidențiale dacă nu se determină o relație cauză-efect între dezvăluirea acestora și cauzarea unui prejudiciu ofertantului, iar prejudiciul nu este clar, real, serios, consistent și posibil prin divulgarea informațiilor. În acest sens, face trimitere și citează din îndrumarea ANAP privind analiza confidențialității ofertelor, din 07.03.2023. Susține că, în cazul de față, ofertantul nu a prezentat justificări pertinente și concludente privind încadrarea documentelor, în integralitate, și a informațiilor în categoria secretelor comerciale sau protejate de drepturi de proprietate intelectuală, nu a justificat relația cauză - efect între dezvăluire și un potențial prejudiciu și posibilitatea reală a unui prejudiciu serios și consistent, ofertantul criticat nu a depus dovezi în cadrul ofertei. În consecință, solicită să se constate caracterul nelegal al refuzului autorității contractante de a acorda acces la dosarul procedurii, în special la informațiile și documentele suport DUAE, procesul verbal privind evaluarea garanției de participare, de evaluare a documentelor de calificare, de evaluare a propunerilor tehnice, de evaluare a propunerilor financiare, la grilele de evaluare și modalitatea de acordare a punctajelor, la solicitările și răspunsurile la clarificări din toate etapele de evaluare, precum și la toate documentele/informațiile pentru care ofertantul declarat câștigător nu a justificat și dovedit prin ofertă caracterul confidențial și existența unui prejudiciu clar, real, serios, consistent și posibil. II. Sub aspectul punctajului acordat și declarării ofertei asocierii ...... câștigătoare, consideră că au fost încălcate prevederile documentației de atribuire și dispozițiile art. 187 alin. (1) și (2), art. 207 alin. (1) și art. 208 Pagina 6 din 36

din Legea nr. 98/2016, precum și art. 132 alin. (1) și (2) și art. 139 alin. (1) și (2) din HG nr. 395/2016. 1. Oferta Asocierii ...... - ...... întrunește, în fapt, un punctaj maxim, clasându-se pe locul I înaintea ofertei asocierii ....... Contestatorul consideră că nu există nicio necorelare între graficul de realizare a investiției în termeni de activități, etape realizat, responsabilități pentru execuția/gestionarea/controlul calității cu resursele alocate, nu sunt activități cărora nu le-au fost alocate resurse corespunzătoare. Făcând trimitere la graficul de execuție, aflat la pag. 244 - 273 din propunerea tehnică, autoarea argumentează că răspunsul său la solicitarea de clarificări nr. ..... răspunde întrutotul solicitării de clarificări nr. ......, pct. 4. ii, fiind concludent. În acest sens, susține că membrii comisiei de evaluare nu au verificat Graficul de execuție, astfel cum a indicat Asocierea ...... în răspunsul la solicitarea de clarificări, odată ce în comunicarea rezultatului procedurii face referire exclusiv la respectivul răspuns și nu la Graficul de execuție și nu indică activitățile pentru care nu ar fi fost alocate resurse. În opinia sa, a îndeplinit toate cerințele pentru acordarea calificativului FOARTE BINE, corespunzător unui punctaj maxim de 24 de puncte, metodologia de execuție a lucrărilor pentru asigurarea parametrilor calitativi (Planul de management al calității lucrărilor executate) fiind tratată în detaliu și în strictă corelare cu toate caracteristicile specifice ale contractului de lucrări. Contrar constatărilor nemotivate și neîntemeiate ale autorității contractante în baza cărora oferta asocierii ...... ar fi obținut punctajul de doar 8 puncte, autoarea contestației prezintă o analiză tabelară detaliată a Metodologiei de execuție a lucrărilor pentru asigurarea parametrilor calitativi (Planul de management al calității lucrărilor executate) constând în compararea cerințelor ce trebuie îndeplinite pentru obținerea punctajului minim cu cele ce trebuie îndeplinite pentru obținerea punctajului maxim, cu evidențierea capitolelor cheie din Propunerea tehnică în care se identifică și se verifică modalitatea de îndeplinire a cerințelor face dovada că oferta sa obține în fapt calificativul "FOARTE BINE", corespunzător punctajului MAXIM. Totodată, prezintă Tabelul nr. 1 din propunerea tehnică – Corelarea caracteristicilor specifice rezultate din lucrările descrise în DALI nr. .... Partea scrisă. 2. Cu privire la oferta asocierii ......-......, contestatoarea susține că aceasta nu întrunește, în fapt, punctajul stabilit prin Raportul procedurii și actele subsecvente. Pagina 7 din 36

Prin analogie la modalitatea stabilirii calificativului și punctajului ofertei sale, contestatoarea susține că autoritatea contractantă nu a stabilit și motivat punctajul aferent fiecărei linii directoare din cadrul factorului de evaluare în actele emise în cursul procesului de evaluare a ofertei declarate câștigătoare, în conformitate cu prevederile Fișei de date. Astfel, considerând că autoritatea contractantă a încălcat prevederile documentației de atribuire la stabilirea punctajului corespunzător fiecărei linii directoare, punctajul final, per factor de evaluare, și calificativul corespunzător În opina sa, comisia de evaluare a încălcat obligațiile trasate în sarcina sa prin art. 127 alin. (1) lit. g), l) și m) din HG nr. 395/2016 și totodată prevederile documentației de atribuire și dispozițiile art. 187 alin. (1) și (2), art. 207 alin. (1) și art. 208 din Legea nr. 98/2016, precum și art. 132 alin. (1) și (2) și art. 139 alin. (1) și (2) din HG nr. 395/2016. Totodată au fost încălcate principiile transparenței, tratamentului egal și proporționalității. Concluzionând, ...... solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată. Totodată, în temeiul art. 19 din Legea nr. 101/2016 solicită acces la dosarul achiziției. Prin cererea de intervenție cu nr. ....., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ......, societatea ...... solicită respingerea, ca nefondată, a contestației formulată de asocierea ...... - ...... și obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu soluționarea contestației. Referitor la primul motiv al contestației, respectiv încălcarea dispozițiilor art. 215 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016, în concret, nemotivarea comunicării rezultatului procedurii, în ce privește faptul că a fost împiedicată să cunoască modul de aplicare a documentației de atribuire și a prevederilor legale în derularea procesului de evaluare a ofertelor, motivele concrete care au condus la stabilirea punctajului și clasamentului ofertelor, caracteristicile și avantajele efective ale ofertei asocierii ...... în raport cu cea a contestatoarei, intervenienta consideră că autoritatea contractantă nu este obligată să transmită acesteia modul în care a fost stabilit punctajul pentru ofertele declarate admisibile, atât timp cât, în cadrul documentației de atribuire, sunt relevate informații cu privire la factorii de evaluare și algoritmii de calcul aferenți, informații suficiente pentru o comunicare transparentă. În opinia sa, contestatoarea prezintă modul de acordare a punctajului și prezintă concluzii subiective prin care consideră că oferta sa a fost Pagina 8 din 36

evaluată superficial și susține că aspectele reclamate de către contestatoare nu sunt fondate. Legat de faptul că autoritatea contractantă nu i-a permis accesul la dosarul achiziției, inclusiv la oferta depusă de asocierea ......, intervenienta opinează că decizia autorității contractante de a nu pune la dispoziția contestatorului în format electronic sau letric a documentelor declarate confidențiale este în conformitate cu dispozițiile legale incidente. Astfel, intervenienta precizează că procesele-verbale de evaluare a ofertelor tehnice și a ofertelor financiare conțin informații din oferta sa, informații pe care le-a declarat confidențiale, motiv pentru care, în mod corect, autoritatea contractanta nu le-a pus la dispoziția contestatoarei, invocând ca temei legal dispozițiile art. 19 alin. (1), art. 57 alin. (1) și art. 217 alin. (5) și (6) din Legea nr. 98/2016, art. 2 lit. a) din OUG nr. 25/2019, cât și prevederi din Legea nr. 11/1991. Referitor la cel de-al doilea motiv al contestației, respectiv cel referitor la faptul că oferta asocierii ...... nu întrunește, în fapt, punctajul stabilit prin raportul procedurii, intervenienta consideră că autoarea contestației critică o ofertă pe care nici nu a vizualizat-o, având în vedere că autoritatea contractantă nu a pus la dispoziția acesteia informații cu privire la oferta tehnică a asocierii ......, așa cum rezultă și din expunerea contestatoarei din primul capăt a cererii. Față de toate aspectele precizate mai sus și având în vedere motivele invocate în contestație de către asocierea ......, intervenienta solicită respingerea contestației și menținerea rezultatului procedurii, comunicat prin raportul procedurii și adresele de comunicare a rezultatului procedurii, așa după cum acestea au fost emise. Prin punctul de vedere nr. ......., înregistrat la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ....., ...... a solicitat respingerea, pe fond, a contestației formulate de ...... și, pe cale de consecință, continuarea procedurii. Autoritatea contractantă prezintă istoricul procedurii, arătând că urma aplicării criteriului de atribuire, a aplicării factorilor de evaluare așa cum au fost stabiliți în documentația de atribuire, clasamentul rezultat este: Nr . Crt. Ofertant Punctaj tehnic Puncta j financiar Punctaj total Clasament 1. Asocierea ...... ..... ...... ...... I 2. Asocierea ...... - ...... .... .... ..... II În ceea ce privește critica referitoare la faptul că autoritatea contractantă ar fi încălcat dreptul de acces al contestatoarei la dosarul achiziției publice, autoritatea contractantă invocă prevederile art. 217 alin. (5) și (6) din Legea nr. 98/2016, prin care legiuitorul a reglementat modul Pagina 9 din 36

în care este permis accesul la dosarul achiziției publice, coroborate cu prevederile art. 57 din același act normativ. Informațiile solicitate de contestatoare privesc informații care rezultă din activitățile unui operator privat, respectiv informații confidențiale care rezultă din activitatea curentă a acestuia și nu se încadrează în cele privind accesul liber al cetățenilor prevăzute la art. 12 din Legea nr. 544/2001, aceasta fiind rațiunea pentru care nu a acordat acces la dosarul achiziției, fără caracter public la momentul solicitării, în virtutea obligației de echidistanță pe care o are față de operatorii economici participanți, în raport de prevederile legale incidente. Față de afirmațiile făcute de contestator la subpct. 48 , pag. 14, autoritatea contractantă afirmă că aceasta nu a avut acces la alte documente din oferta asocierii ......, în afara celor la care i s-a permis accesul prin adresa nr. ..... și anume: DUAE - ...... , asociați, terți susținători și subcontractanți; DUAE - ....., asociați, terți susținători și subcontractanți; DUAE - ......, asociați, terți susținători și subcontractanți; Proces verbal privind evaluarea garanției de participare, a informațiilor din DUAE și a documentelor care îi însoțesc. Față de criticile referitoare la conținutul ofertei asocierii ......, autoritatea contractantă le apreciază ca nefondate și neîntemeiate. În ce privește nemulțumirea contestatoarei asupra modului în care a fost stabilit punctajul algoritmul de calcul al factorului de evaluare „Demonstrarea unei metodologii corespunzătoare pentru obținerea asigurării că lucrările simt realizate la parametrii calitativi solicitați (Planul de management al calității lucrărilor executate)”, autoritatea contractantă susține că s-a raportat la încadrarea în calificativ, respectiv evaluând cele 4 subpuncte pentru fiecare calificativ în parte, care în cazul Asocierii ......, avea 2 subpuncte îndeplinite la nivel de calificativ foarte bine, iar alte două la nivel de calificativ acceptabil, drept pentru care s-a raportat la calificatul acceptabil. Per a contrario, preluând ipoteza susținută de contestatoare, chiar dacă ar fi acordat punctajul pe subpuncte, respectiv 12 puncte obținute din subpunctele de la calificativul "foarte bine" și 4 puncte pentru subpunctele de la calificativul "acceptabil", autoritatea contractantă afirmă că nu ar fi putut să fie încadrat în calificativul "foarte bine". Totodată, menționează că nici prin argumentarea probatorie a contestației și nici în mijloacele de probă anexate ei, autoarea contestației, contrar art. 249 din Codul de procedură civilă, nu produce vreo dovadă concretă a evaluării ofertei concurente declarate câștigătoare, iar prin raportare la nivelul generic de exprimare contestația este complet lipsită de motivare. Pagina 10 din 36

În opinia sa, o astfel de expresie a manifestării dreptului de a supune organului administrativ jurisdicțional controlul de legalitate nu îndeplinește exigența de motivare specifică demersului de contestare, sens în care se impune a fi respinsă deoarece contestatoarea nu-și susține în niciun fel criticile, nu explică de ce acesta ar fi prejudiciat și nici vătămarea produsă, expresie a condiției interesului, învederează autoritatea contractantă. În ipoteza admiterii contestației, fie și în parte, autoritatea contractantă solicită, potrivit prevederilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă și, ținând seama de serviciile prestate, analizând prin prisma dispozițiilor art. 451 alin. (2) din Codul de procedură, cererea de plată, reprezentând cheltuieli de judecată cu ocazia soluționării prezentei contestații la Consiliu, să se aprecieze dacă respectiva sumă neindicată, este nepotrivit de mare în raport de munca depusă de avocat dar și de complexitatea cauzei. În drept, invoca Legea nr. 98/2016, HG nr. 395/2016, Legea nr. 101/2016. Prin adresa înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ......, ...... invocă excepția tardivității cererii de intervenție accesorie formulată de către asocierea ......, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) și (4) din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 185 alin. (1) C. proc. civ., solicitând respingerea cererii de intervenție ca tardiv formulată. Contestatoarea susține excepția tardivității cererii de intervenție luând în considerare faptul că autoritatea contractantă a publicat contestația în SEAP în data de ......., dată de la care curge termenul de 10 zile pentru formularea cererii de intervenției și comunicarea acesteia către toate părțile din dosar, potrivit art. 17 alin. (4) din Legea nr. 101/2016. Conform informațiilor publicate de Consiliu la adresa www.portal.cnsc.ro, în rubrica Istoric dosare, „în dosarul nr. ......”, ar fi fost înregistrată cererea de intervenție formulată de ......, sub nr. ......, respectiv sub nr. ..... În acest sens, menționează că cererea de intervenție formulată de către asocierea ...... nu i-a fost comunicată, subliniind că sancțiunea netransmiterii cererii de intervenție în termen, către toate părțile din dosar, este respingerea cererii ca tardiv formulată. Termenul instituit de art. 17 alin (3) din Legea nr. 101/2016 este un termen legal, imperativ (peremptoriu) și absolut, astfel că, nerespectarea lui atrage sancțiunea decăderii părții din dreptul de a mai formula o cerere de intervenție accesorie în sprijinul autorității contractante. Pentru aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 17 alin. (3) și (4) din Legea nr. 101/2016, coroborat cu art. 185 alin. (1) C. proc. civ., Pagina 11 din 36

consideră că se impune admiterea excepției tardivității cererii de intervenție formulată de ......, cu consecința respingerii acesteia ca tardiv formulată. Prin adresa cu nr. ......., Consiliul a solicitat intervenientei ...... un punct de vedere cu privire la excepția tardivității cererii de intervenție, invocată de ...... prin documentul înregistrat la Consiliu cu nr. ........ Intervenienta ...... a răspuns prin adresa nr. ......, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ......., denumită „Concluzii scrise”, aducând următoarele contraargumente excepției tardivității cererii de intervenție, invocată de contestatoare. Considerând că sediul materiei cererii de intervenție în procedura administrativ-jurisdicțională în fața CNSC îl reprezintă dispozițiile art. 17, alin. (3) din Legea nr. 101/2016, intervenienta invocă practica care a statuat că cererea de intervenție este o cerere accesorie, potrivit dispozițiilor art. 63 din Codul de procedură civilă, cerere care, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, poate fi introdusă până la încheierea dezbaterilor pe fond, în tot cursul judecății, chiar și în căile extraordinare de atac. În opinia sa, Legea nr. 101/2016, referitor la cererea de intervenție, prevede în mod clar faptul că cererea de intervenție se poate depune până la soluționarea contestației de către Consiliu, dar în termen de 10 zile de la publicarea contestației în SEAP de către autoritatea contractantă. Față de obiecția referitoare la faptul că cererea nu a fost comunicată și către contestatoare în termenul de 10 zile prevăzut de art. 17 alin. (3) coroborat cu alin. (4) al aceluiași articol, intervenienta învederează faptul că Legea nr. 101/2016 nu prevede nicio sancțiune pentru netransmiterea cererii de intervenție către contestator sau autoritatea contractantă. Investit cu cererea de intervenție este CNSC, în opinia sa, transmiterea cererii de intervenție către contestatoare și autoritatea contractantă se face în scopul asigurării celerității soluționării dosarului și nu în scopul investirii Consiliului cu soluționarea cererii. În aceste condiții, susține că, dacă legiuitorul ar fi dorit să sancționeze netransmiterea cererii de intervenție către contestatoare și către autoritatea contractantă, ar fi precizat acest aspect în mod expres în conținutul legii, așa după cum a făcut în situația netransmiterii contestației de către contestator și către autoritatea contractantă (art. 16 lin Legea nr. 101/2016). Intervenienta afirmă că, în lipsa unei prevederi exprese privind sancționarea acestui comportament, nu există posibilitatea sancționării acestei omisiuni cu tardivitatea, tardivitate care ar fi intervenit doar în situația introducerii cererii de intervenție la CNSC peste termenul de 10 zile prevăzut de art. 17 alin.(1) din Legea nr. 101/2016, motiv pentru Pagina 12 din 36

care, solicită respingerea excepția tardivității cererii de intervenție ca neîntemeiată. Totodată, anexează dovada comunicării cererii de intervenție către autoritatea contractantă ...... la adresa de e-mail: achizitii.publice@csjbacau.ro și contestatoarei ...... la adresa de e-mail: office@buricea.ro. Prin adresa înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ......., ......, a transmis documentul „Concluzii scrise” prin intermediul cărora solicită: - respingerea excepției lipsei de interes a contestației, formulată de către ......, ca neîntemeiată prin raportare la prevederile art. 2 alin. (1) și art. 8 alin. (1) coroborate cu art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 101/2016; - admiterea contestației așa cum a fost formulată; - admiterea excepției tardivității cererii de intervenție accesorie formulată de Asocierea ...... cu consecința respingerii acesteia în principal ca tardiv formulată; - obligarea autorității contractante la plata tuturor cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea prezentei cauze. Sub aspectul lipsei de interes în promovarea contestației sale, invocat de către autoritatea contractantă, contestatoarea opinează că excepția invocată tinde, în fapt, să reprezinte o veritabilă excepție a lipsei calității procesuale active a asocierii ....... În opinia sa, are calitate de persoană care se consideră vătămată în sensul 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 101/2016, are interes în exercitarea căii de atac a contestației împotriva rezultatului procedurii și actelor care au stat la baza acestuia și este prejudiciată în mod indubitabil prin actele emise de către autoritate în derularea procedurii de atribuire, evocând în acest sens inclusiv jurisprudența CJUE - Cauza C 100/12 - Fastweb SpA împotriva Azienda Sanitaria Locale di Alessandria Cu privire la excepția tardivității cererii de intervenție accesorie formulată de asocierea ......, autoarea contestației reiterează faptul că cererea de intervenție nu a fost comunicată tuturor părților din dosarul nr. ....., în termen de 10 zile de la publicarea Contestației în SEAP (.....), în conformitate cu prevederile imperative, de ordine publică ale art. 17 alin. (3) și (4) din; Legea nr. 101/2016. Astfel, cererea de intervenție a fost înregistrată în evidențele Consiliului sub nr. ....., respectiv sub nr. ......., nefiind comunicat Asocierii ......, în calitate de contestatoare. În continuare, reiterează aceleași critici cu privire la refuzul autorității de a-i acorda acces la dosarul procedurii. Raportat la lipsa vreunui contraargument în raport de criticile acordării punctajului, autoarea contestației consideră întemeiată cererea de anulare a comunicării rezultatului procedurii și a raportului procedurii și Pagina 13 din 36

actelor subsecvente prin raportare la dispozițiile art. 215 alin. (2) lit. c) și art. 216 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016, ale art. 131 alin. (4) din HG nr. 395/2016 și la principiul transparenței procedurii de atribuire, reiterând argumentația din contestație. Concluzionând, solicită admiterea contestației, așa cum a fost formulată, și a excepției tardivității cererii de intervenție. Prin adresa înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ......., contestatoarea Asocierea ...... - ......, prin liderul de asociere ...... depune dovada cheltuielilor de judecată. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. ......, ...... a depus, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii cu nr. ...... din ......, eliberată de ......, în cuantum de ...... lei. Din documentele depuse la dosarul cauzei și din susținerile părților, Consiliul reține următoarele: ......, în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de achiziție publică, desfășurată prin „procedura simplificată”, online, în vederea atribuirii contractului de lucrări având ca obiect «......», cod CPV 45233120-6 Lucrări de construcții de drumuri (Rev.2), anunț de participare simplificat nr. ......, criteriul de atribuire aplicat fiind „cel mai bun raport calitate-preț”. Valoarea totală estimată a contractului ce urmează a fi atribuit este de ...... lei, fără TVA. Nemulțumit de rezultatul procedurii de atribuire, comunicat prin adresa nr. ....., ...... (parte a asocierii ...... - ......, a cărei oferte a fost clasată pe locul 2) critică modul de evaluare a ofertei sale, precum și a ofertei câștigătoare, depusă de Asocierea ....... Prin demersul său, Consiliul stabilește că societatea contestatoare urmărește eliminarea din competiție a ofertantului clasat pe primul loc și câștigarea contractului, fiind întrunite condițiile de la art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 101/2016, privind calitatea de persoană vătămată a asocierii ...... - ....... Prin urmare, Consiliul va respinge, ca neîntemeiată, și excepția invocată de autoritatea contractantă, privind lipsa de interes a asocierii ...... - ...... în formularea contestației, având în vedere că oferta acesteia s-a situat pe locul 2. Preliminar, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, Consiliul are în vedere excepția tardivității cererii de intervenție formulată de societatea ......, invocată de contestatoare, pe care o va admite. În justificare acestei concluzii, Consiliul are în vedere prevederile art. 17 alin. (3) și (4) din Legea nr. 101/2016 potrivit cărora: „(3) Până la soluționarea contestației de către Consiliu, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de Pagina 14 din 36

intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației. În cazul procedurilor a căror inițiere nu se realizează prin publicare în SEAP, termenul de 10 zile se calculează de la data comunicării contestației. (4) Cererea de intervenție se înaintează atât Consiliului, cât și autorității contractante și contestatorului/contestatorilor, nu mai târziu de expirarea termenului legal de formulare a acesteia.” Din informațiile SEAP în cadrul anunțului de participare nr. ....., reiese că autoritatea contractantă a publicat contestația în data de ....., iar cererea de intervenție a fost transmisă prin poșta electronică, către adresa: office@cnsc.ro, în data de ......, ora 09:42, fiind înregistrată la CNSC cu nr. ....... În cererea de intervenție, societatea ...... precizează că: „Potrivit dispozițiilor art. 17 alin.(4) din Legea nr. 101/2016, cererea de intervenție a fost comunicată în termenul legal, atât autorității contractante ...... la adresa de e - mail: ......, cât și contestatoarei SC ...... la adresa de e-mail: .......” În lipsa dovezii celor susținute de societatea ...... în cererea de intervenție, Consiliul a solicitat acesteia, prin adresa nr. ......, un punct de vedere cu privire la excepției tardivității cererii de intervenție, invocată de ....... Societatea ...... a răspuns prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. ......, intitulată „concluzii scrise”, precizând că „Legea nr. 101/2016 nu prevede nicio sancțiune pentru netransmiterea cererii de intervenție către contestator sau autoritatea contractantă”. Prin urmare, față de cele evocate, Consiliul constată că intervenienta nu a respectat termenul legal de 10 zile de înaintare a cererii sale de intervenție și contestatorului, având în vedere că dovada comunicării cererii de intervenție și către contestatoare a fost efectuată abia în data de ...., potrivit capturii de ecran comunicată ca anexă la concluziile scrise depuse în data de ...... Astfel, raportat la prevederile legale sus amintite, Consiliul constată depășirea termenului de 10 zile de comunicare a cererii de intervenție către contestatoare, motiv pentru care va respinge cererea de intervenție formulată de societatea ....... Trecând la analiza pe fond a contestației, Consiliul reține că prima critică privește nerespectarea, de către autoritatea contractantă, a prevederilor art. 215 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016, respectiv necomunicarea punctajului și a clasamentului ofertelor, caracteristicile și avantajele efective ale ofertei declarate câștigătoare în raport de oferta proprie. De asemenea, contestatorul arată că autoritatea a refuzat să-i acorde acces la dosarul achiziției. Pagina 15 din 36

Consiliul reține că, în adresa de comunicare a rezultatului procedurii, asocierea ...... - ...... a primit următoarele informații referitoarea la oferta câștigătoare: «Oferta desemnată admisibilă și câștigătoare în urma aplicării criteriului de atribuire "cel mai bun raport calitate - preț" este oferta depusă de către ofertantul Asocierea ......, cu un punctaj total de ...... puncte și cu o valoare de ..... lei fără TVA.» Potrivit informațiilor din anunțul de participare, criteriul de atribuire cuprinde, componenta financiară și componenta tehnică, cu subfactori de evaluare: Denumire factor evaluare Descriere Pondere Pretul ofertei Componenta financiara 40% Punctaj maxim factor: 40 Algoritm de calcul: Punctajul se acorda astfel: a) Pentru cel mai scazut dintre preturi se acorda punctajul maxim alocat; b) Pentru celelalte preturi ofertate punctajul P(n) se calculeaza proportional, astfel: P(n) = (Pret minim ofertat / Pret n) x punctaj maxim alocat. Perioada de garantie acordata lucrarilor Autoritatea contractanta acorda punctaj pentru ofertele care prezinta o perioada de garanție a lucrarilor suplimentara fata de perioada de garantie minim acceptata de 36 de luni. Perioada de garantie suplimentara se va prezenta obligatoriu în numar de luni de garantie acordata lucrarilor 10% Punctaj maxim factor: 10 Algoritm de calcul: Autoritatea contractanta acorda punctaj pentru ofertele care prezinta o perioada de garantie a lucrarilor cuprinsa între 36 si 60 de luni dupa cum urmeaza: P2 = (Gof / Gmax) x 10 unde: Gof = Garantia ofertata Gmax = Garantia maxima punctata = 60 luni - Ofertele care vor prezenta perioada de garantie a lucrarilor de 36 de luni vor primi 0 puncte. - Ofertele care vor prezenta perioada de garantie a lucrarilor de 60 de luni sau mai mare vor primi 10 puncte. - Ofertele care prezinta o perioada de garantie mai mica de 36 luni vor fi considerate neconforme. Experienta detinuta de Seful echipei de proiectare cu specializarea

Cai Ferate, Drumuri si Poduri Coordonator Proiect si/ sau Director Proiect si/ sau Manager Proiect si/ sau Adjunct Coordonator Proiect si/ sau Adjunct Director Proiect si/ sau Adjunct Manager Proiect si/ sau Sef echipa proiectare si/ sau Adjunct Sef Echipa proiectare si/ sau Sef Proiect si/ sau Adjunct Sef Proiect in cadrul unor proiecte/contracte in care sa fi desfasurat activitati similare proiectare (in orice faza) de lucrari de construire si/sau de consolidare si/sau de modernizare si/sau de reabilitare si/sau de largire drumuri de interes local si/sau drumuri de interes judetean si/sau drumuri de interes national 10% Punctaj maxim factor: 10 Algoritm de calcul: Participarea expertului propus in pozitia de Coordonator Proiect si/ sau Director Proiect si/sau Manager Proiect si/ sau Adjunct Coordonator Proiect si/ sau Adjunct Director Proiect si/ sau Adjunct Manager Proiect si/ sau Sef echipa proiectare si/ sau Adjunct Sef Echipa proiectare si/ sau Sef Proiect si/ sau Adjunct Sef Proiect in cadrul unor proiecte/contracte in care sa fi desfasurat activitati similare proiectare (in orice faza) de lucrari de construire si/sau de consolidare si/sau de modernizare si/sau de reabilitare si/sau de largire drumuri de interes local si/sau drumuri de interes judetean si/sau drumuri de interes national, se va puncta astfel: pentru implicarea in 2-3 contracte: 3 puncte; pentru implicarea in 4-5 contracte: 6 puncte; pentru implicarea in mai mult de 5 contracte: 10 puncte (...) Experienta detinuta de Manager de Experienta detinuta in pozitia de Manager de Proiect si/ sau Director Proiect si/ sau Coordonator Proiect si/ sau 10% Punctaj Pagina 16 din 36

proiect Adjunct Director Proiect si/sau Adjunct Manager Proiect si/sau Adjunct Coordonator Proiect in cadrul unor proiecte/contracte de proiectare si executie sau executie de lucrari de construire si/sau de consolidare si/sau de modernizare si/sau de reabilitare si/sau de largire drumuri de interes local si/sau drumuri de interes judetean maxim factor: 10 Algoritm de calcul: Participarea expertului propus in pozitia de Manager de Proiect si/ sau Director Proiect si/ sau Coordonator Proiect si/ sau Adjunct Director Proiect si/ sau Adjunct Manager Proiect si/ sau Adjunct Coordonator Proiect in cadrul unor proiecte/contracte de proiectare si executie sau executie de lucrari de construire si/sau de consolidare si/sau de modernizare si/sau de reabilitare si/sau de largire drumuri de interes local si/sau drumuri de interes judetean si/sau drumuri de interes national, se va puncta astfel: pentru implicarea in 2-3 contracte: 3 puncte; pentru implicarea in 4-5 contracte: 6 puncte; pentru implicarea in mai mult de 5 contracte: 10 puncte (...) Experienta detinuta de Inginer Proiectant Drumuri Experienta detinuta in pozitia de Inginer Proiectant Drumuri in cadrul unor proiecte/contracte de proiectare si executie sau executie de lucrari de construire si/sau de consolidare si/sau de modernizare si/sau de reabilitare si/sau de largire drumuri de interes local si/sau drumuri de interes judetean si/sau drumuri de interes national. 6% Punctaj maxim factor: 6 Algoritm de calcul: Participarea expertului propus in pozitia de Inginer Proiectant Drumuri in cadrul unor proiecte/contracte de proiectare si executie sau executie de lucrari de construire si/sau de consolidare si/sau de modernizare si/sau de reabilitare si/sau de largire drumuri de interes local si/sau drumuri de interes judetean si/sau drumuri de interes national, se va puncta astfel: pentru implicarea in 2-3 contracte: 3 puncte; pentru implicarea in 4-5 contracte: 6 puncte; pentru implicarea in mai mult de 5 contracte: 10 puncte (...) Demonstrarea unei metodologii corespunzătoare pentru obținerea asigurării că lucrările sunt realizate la parametrii calitativi solicitați

(Planul

de management al calității lucrărilor executate) Componenta tehnica 24% Punctaj maxim factor: 24 Algoritm de calcul: Punctajul tehnic va fi obținut de către fiecare ofertant pe baza calificativului acordat de către comisia de evaluare în baza informațiilor prezentate în oferta depusă. Factorul va fi apreciat în funcție de calificativul „foarte bine/bine/acceptabil”. Comisia de evaluare va acorda calificativul luând în considerare liniile directoare prezentate mai jos. Fiecărui calificativ îi corespunde un punctaj. Algoritm de calcul: Acceptabil: punctaj maxim 8 puncte Planul de management al calității lucrărilor executate: i. este prezentat la modul general și nu reflectă caracteristicile specifice ale Contractului de lucrări, nefiind în totalitate corelat cu metodologia de executare a lucrărilor -2 puncte ii. este identificat nivelul de implicare al responsabililor din structura organizaționala a Ofertantului cu controlul calității lucrărilor însă nu este detaliat - 2 puncte iii. indică faptul că se realizează controlul calității la toate stadiile de punere în operă a documentației – 2 puncte; iv.există neconcordante minore între graficul general de realizare a investiției publice, activitățile/etapele realizate, responsabilitățile pentru execuția/gestionarea/controlul calității și resursele alocate - 2 puncte. Bine: punctaj maxim 16 puncte Planul de management al calității lucrărilor executate: i. este prezentat la modul general și doar anumite caracteristicile specifice ale contractului de lucrări sunt evidențiate și corelate cu metodologia de executare a lucrărilor – 4 puncte; ii. evidențiază nivelul de implicare al responsabililor din structura organizaționala a Ofertantului și Pagina 17 din 36

contribuția individuală pentru realizarea controlului calității – 4 puncte; iii. are un nivel de detaliere adecvat: facilitează înțelegerea propusă pentru managementul calității în contract la toate stadiile de punere în operă a documentatiei- 4 puncte; iv. relația dintre graficul general de realizare a investiției publice/etapele realizate, responsabilitățile pentru execuția/gestionarea/controlul calității și resursele utilizate este realistă și în conformitate cu metodologia propusă – 4 puncte. Foarte bine: punctaj maxim 24 puncte Planul de management al calității lucrărilor executate: i. este adaptat la caracteristicile specifice ale contractului de lucrări și corelat cu metodologia de executare a lucrărilor -6 puncte; ii. nivelul și modalitatea de implicare a responsabililor din structura organizaționala a Ofertantului în realizarea controlului calității sunt realiste și foarte clar definite - 6 puncte; iii. prezentarea detaliată a activităților/etapelor realizate, responsabilitățile pentru execuția/gestionarea/controlul calității și resursele utilizate sunt foarte bine definite, Ofertantul demonstrând optimizarea resurselor –6 puncte; iv. nu există neconcordante între graficul general de realizare a investiției publice, activitățile/etapele realizate, responsabilitățile pentru execuția/gestionarea/controlul calității și resursele alocate -6 puncte. Prin factorii și subfactori de evaluare, precum și prin algoritmul de calcul, autoritatea contractantă a stabilit avantajele care trebuie să rezulte din fiecare ofertă. Astfel, fiecare ofertă se diferențiază de celelalte prin punctajul primit. Conform art. 215 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016: „Autoritatea contractantă informează fiecare candidat/ofertant cu privire la deciziile luate în ceea ce privește rezultatul selecției, rezultatul procedurii, respectiv atribuirea/încheierea contractului de achiziție publică/acordului- cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziții, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu atribui un contract, de a nu încheia un acord-cadru, de a nu implementa un sistem dinamic de achiziții ori de a relua procedura de atribuire, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile de la emiterea deciziilor respective. (2) În cadrul comunicării privind rezultatul procedurii prevăzute la alin. (1), autoritatea contractantă are obligația de a cuprinde: (...) c) fiecărui ofertant care a depus o ofertă admisibilă, dar care nu a fost declarată câștigătoare, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei/ofertelor desemnate câștigătoare în raport cu oferta sa, numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziție publică sau, după caz, ale ofertantului/ofertanților cu care urmează să se încheie un acord-cadru.”. Deși autoritatea contractantă a stabilit avantaje relative pentru fiecare ofertă, prin factori și subfactori, aceasta a comunicat ofertantului secund, referitor la oferta câștigătoare, doar prețul și punctajul total. Suplimentar, în raportul procedurii se precizează punctajul tehnic și punctajul financiar, dar fără a cuprinde avantajele relative ale ofertei desemnate câștigătoare. În raportul procedurii se precizează că „informații detaliate privind aplicarea factorilor de evaluare (...) care privesc aspecte de natură tehnică și financiară se regăsesc în procesul-verbal nr. ...... și în procesul- Pagina 18 din 36

verbal nr. ..... (...). Însă, aceste documente nu au fost puse la dispoziția contestatorului, deși acesta a cerut acces la dosarul achiziției. Cu referire la acest aspect, jurisprudența Consiliului este constantă, în sensul că orice decizie a autorității contractante trebuie fundamentată pe o evaluare temeinică a ofertei, sub toate aspectele acesteia și pe probe concludente, iar nu pe simple aprecieri ale membrilor comisiei de evaluare. În baza art. 127 alin. (1) lit. n) din HG nr. 395/2016, comisiei de evaluare îi revine atribuția de a elabora procese-verbale aferente fiecărei ședințe, iar în temeiul art. 131 alin. (4) din aceleași norme, fiecare decizie a comisiei de evaluare este fundamentată prin identificarea elementelor concrete ale solicitării de participare/ofertelor în raport cu cerințele definite prin documentele achiziției și prevederile legale. Art. 1 alin. (4) din HG nr. 395/2016 statuează că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile, deci și a regulilor de elaborare a proceselor-verbale și a rapoartelor comisiei de evaluare, inclusiv în ceea ce privește concluziile verificărilor de ordin tehnic sau financiar. Conținutul Raportului procedurii este reglementat expres de legiuitor astfel cum dispune art. 216 din Legea nr. 98/2016: „(1) Autoritatea contractantă are obligația de a întocmi raportul procedurii de atribuire pentru fiecare contract de achiziție publică atribuit sau acord-cadru încheiat, precum și pentru fiecare sistem dinamic de achiziții lansat. (11) Raportul intermediar și raportul procedurii se publică în SEAP, semnate cu semnătură electronică calificată, în aceeași zi cu transmiterea comunicării prevăzute la art. 215 alin. (1), fără referire la informațiile pe care operatorul economic le precizează și probează ca fiind confidențiale sau protejate de un drept de proprietate intelectuală. (2) Raportul procedurii de atribuire prevăzut la alin. (1) trebuie să cuprindă cel puțin următoarele documente/informații: a) denumirea și adresa autorității contractante, obiectul și valoarea contractului de achiziție publică/acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziții; b) dacă este cazul, rezultatele procesului de calificare și/sau selecție a candidaților/ofertanților și/sau reducerea numărului acestora pe parcursul procedurii de atribuire; c) motivele respingerii unei oferte care are un preț neobișnuit de scăzut; d) denumirea ofertantului declarat câștigător și motivele pentru care oferta acestuia a fost desemnată câștigătoare; e) în măsura în care sunt cunoscute, partea/părțile din contractul de achiziție publică/acordul-cadru pe care ofertantul declarat câștigător intenționează să o/le subcontracteze unor terți și denumirea subcontractanților; Pagina 19 din 36

f) justificarea motivelor privind alegerea procedurii de atribuire, în cazul aplicării procedurilor de negociere competitivă, dialog competitiv sau negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare; g) justificarea motivelor pentru care autoritatea contractantă a decis anularea procedurii de atribuire; h) atunci când este cazul, motivele pentru care au fost folosite alte mijloace de comunicare decât cele electronice pentru depunerea ofertelor; i) atunci când este cazul, conflictele de interese identificate și măsurile luate în acest sens”, iar art. 215, prevede: „(1) Autoritatea contractantă informează fiecare candidat/ofertant cu privire la deciziile luate în ceea ce privește rezultatul selecției, rezultatul procedurii, respectiv atribuirea/încheierea contractului de achiziție publică/acordului- cadru sau admiterea într-un sistem dinamic de achiziții, inclusiv cu privire la motivele care stau la baza oricărei decizii de a nu atribui un contract, de a nu încheia un acord-cadru, de a nu implementa un sistem dinamic de achiziții ori de a relua procedura de atribuire, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile de la emiterea deciziilor respective. (2) În cadrul comunicării privind rezultatul procedurii prevăzute la alin. (1), autoritatea contractantă are obligația de a cuprinde: a) fiecărui candidat respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a solicitării sale de participare; b) fiecărui ofertant respins, motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei sale; c) fiecărui ofertant care a depus o ofertă admisibilă, dar care nu a fost declarată câștigătoare, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei/ofertelor desemnate câștigătoare în raport cu oferta sa, numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziție publică sau, după caz, ale ofertantului/ofertanților cu care urmează să se încheie un acord-cadru”. Prin urmare, adresa de comunicare a rezultatului procedurii trebuia să cuprindă informații despre toți factorii și subfactorii de evaluare punctați în oferta câștigătoare. Astfel, modalitatea de comunicare a rezultatului unei proceduri de achiziție publică nu reprezintă o formalitate, ci o înștiințare a participantului la procedură cu referire la toate acele informații care au concurat la determinarea deciziei comunicate, legiuitorul a înțeles să reglementeze, în mod expres, această etapă a procedurii, cu indicarea precisă a conținutului pe care demersul autorității contractante trebuie să îl aibă pentru fiecare situație în care se poate afla o ofertă, dar și din următoarele prevederi ale Legii nr. 101/2016: - art. 10 „Contestația se formulează în scris și trebuie să conțină următoarele elemente: d) precizarea actului atacat al autorității contractante; e) obiectul contestației; Pagina 20 din 36

f) motivarea în fapt și în drept a contestației; g) mijloacele de probă pe care se sprijină contestația, în măsura în care este posibil.” - art. 11 „(1) În situația în care Consiliul apreciază că în contestație nu sunt cuprinse toate informațiile prevăzute la art. 10, acesta cere contestatorului ca, în termen de 3 zile de la înștiințare, să completeze contestația. În cazul în care contestatorul nu se conformează obligației impuse de Consiliu, contestația este anulată.” - art. 21 alin. (3): „Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare și/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestație ulterior termenului legal de formulare a acesteia.” Prin urmare, informarea legală a ofertantului reprezintă o obligație ce îi revine autorității contractante în justificarea actelor sale și pentru respectarea principiului transparenței actului decizional, dar și ca un instrument efectiv pus la dispoziția operatorului economic diligent, care cunoaște obligațiile autorității contractante, care înțelege ca, în scopul depunerii contestației, să acceseze informațiile din actele pe care autoritatea contractantă este obligată să i le pună la dispoziție și care dorește să învestească organismul de soluționare cu o contestație care să respecte toate rigorile Legii nr. 101/2016, pentru preîntâmpinarea situațiilor ce pot atrage sancțiuni din partea organismului administrativ-jurisdicțional. În contextul analizat, prin comunicarea deficitară realizată de către autoritatea contractantă, autoarea contestației s-a văzut pusă în situația de a contesta actul comunicat, dar fără a cunoaște care sunt în concret raționamentele acesteia în luarea deciziei atacate, astfel încât să le combată cu argumente de fapt și de drept eficiente și precise, iar organismul de soluționare să nu poată cunoaște argumentele comisiei de evaluare în luarea deciziei analizate, pentru a verifica în cunoștință de cauză legalitatea actului atacat. Adresa de comunicare a rezultatului trebuie să reflecte conținutul raportului procedurii, act emis de comisia de evaluare și aprobat de conducătorul autorității contractante, și a cărui legalitate este reglementată de legiuitor prin prevederile art. 127 alin. (1) lit. n), alin. (2) și (3) din HG nr. 395/2016, art. 66 alin. (3), (4) și (5) din HG nr. 395/2016 și art. 216 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016. Comunicarea rezultatului procedurii, reglementată la art. 215 din Legea nr. 98/2016 determină conduita de urmat a celui interesat de contestarea ei, astfel încât nu pot fi eludate dispozițiile legale incidente din Legea nr. 101/2016 prin informarea operatorului economic în fața Consiliului. De altfel, reține Consiliul, nici măcar în punctul său de vedere la contestație, autoritatea contractantă nu precizează în mod concret caracteristicile și avantajele relative ale ofertei câștigătoare, în raport cu Pagina 21 din 36

oferta contestatorului, informații care, potrivit art. 215 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016, trebuie să se regăsească în comunicarea rezultatului procedurii, realizată după emiterea și aprobarea raportului procedurii. Jurisprudența Consiliului este constantă, vizavi de obligația autorității contractante de a comunica în mod concret caracteristicile și avantajele relative ale ofertei/ofertelor desemnate câștigătoare în raport cu oferta contestatoarei. Aceeași abordare este îmbrățișată și de curțile de apel, fiind relevante următoarele decizii: - Decizia nr. 420/23.03.2016 Curtea de Apel Cluj: ”2. Contrar celor reținute de către Consiliu, Curtea apreciază că autoritatea contractantă era obligată să precizeze, în adresa de comunicare a rezultatului procedurii, numele ofertantului clasat pe locul II, legislația în domeniul achizițiilor publice prevăzând această obligație. Astfel, art. 207 alin. (2) lit. c) din ordonanță prevede că adresa de comunicare a rezultatului procedurii va cuprinde, pentru fiecare ofertant care a prezentat o ofertă acceptabilă și conformă, prin urmare admisibilă, dar care nu a fost declarată câștigătoare, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei/ofertelor câștigătoare în raport cu oferta sa, numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziție publică sau, după caz. ale ofertanților cu care urmează să se încheie un acord-cadru. Așadar, legea impune a se realiza această comunicare nu doar în ceea ce privește oferta câștigătoare a respectivei proceduri de achiziție publică, ci impune comunicarea caracteristicilor și avantajelor relative ale ofertelor câștigătoare în raport de oferta celui căruia i se face comunicarea. Or, In speță, și oferta clasată pe locul II era o ofertă câștigătoare în raport cu oferta clasată pe locul III depusă de petentă, astfel că era necesar a se comunica caracteristicile și avantajele relative ale acestei oferte clasate pe locul II. Raportat la criteriul de atribuire, acest avantaj era reprezentat de prețul ofertat și caracteristicile ofertei, după indicarea numelui ofertantului. În consecință, adresa de comunicare a rezultatului procedurii nu respectă cerințele legale sus-menționate, impunându-se anularea ei în temeiul acestui text de lege.” - Decizia nr. 3037/11.04.2014-Curtea de Apel Timișoara: ”1. Încălcarea obligației autorității de a comunica pentru fiecare ofertă respinsă motivele concrete care au stat ia baza deciziei de respingere, detaliindu-se argumentele de considerare ca inacceptabilă și/sau neconformă a ofertei, nu poate fi acoperită prin invocarea dreptului ofertanților de a avea acces la dosarul achiziției publice în baza Legii nr. 544/2001. 2. Formularea de critici noi de către contestatoare, după expirarea termenului de contestare, prin intermediul notelor/concluziilor scrise, este tardivă În replică, autoritatea a susținut că, chiar în ipoteza unei insuficiente motivări a comunicării rezultatului procedurii, petenta avea acces la dosarul de achiziție publică, conform Legii nr. 544/2001 privind informațiile de interes public, de care putea uza în fața autorității. Curtea reține din lecturarea răspunsului aflat la dosarul de fond că, într-adevăr, autoritatea și-a încălcat obligația prevăzută de art. 207 alin. (2) lit. b) din ordonanță, ce impunea comunicarea pentru fiecare ofertă respinsă a motivelor concrete care au stat la baza deciziei de respingere, detaliindu-se argumentele în temeiul cărora oferta a fost considerată inacceptabilă și/sau neconformă. încălcarea acestei obligații nu poate fi acoperită prin invocarea accesului petentei la dosarul de achiziție publică potrivit prevederilor Legii nr. 544/2001, întrucât încălcarea unei obligații din partea autorității contractante nu poate fi acoperită prin invocarea unui drept eventual al participantului la procedură (acela de a studia dosarul de achiziție).” - Decizia nr. 591/10.10.2023 - Curtea de Apel Brașov: Pagina 22 din 36

«Analizând conținutul raportului procedurii și al comunicărilor privind rezultatul procedurii, instanța reține că acestea nu conțineau motivele concrete care au stat la baza deciziei autorității contractante de stabilire a clasamentului ofertanților, iar ofertanților care au depus oferte admisibile, dar care nu au fost declarate câștigătoare (cum sunt petentele ... și ....), nu le-au fost comunicate caracteristicile și avantajele relative ale ofertei/ofertelor desemnate câștigătoare în raport cu ofertele lor, fiind încălcate astfel prevederile art. 215 alin. 2 și art. 216 din Legea nr. 98/2016. Așadar, în mod corect, CNSC a apreciat că raportul procedurii nr. (RU) 41076/27.07.2023 și comunicările privind rezultatul procedurii au fost nelegal întocmite, motiv pentru care a dispus anularea rezultatului procedurii consemnat în raportul procedurii și adresele de comunicare. Consiliul nu a analizat în continuare susținerile contestatoarelor referitoare la ofertanții clasați înaintea lor în clasament și solicitările acestora privind obligarea autorității contractante la reevaluarea respectivelor oferte, ci a apreciat că este necesar ca, mai întâi, ca urmare a anulării raportului procedurii și adreselor de comunicare, autoritatea contractantă să refacă raportul procedurii și să emită noi comunicări privind rezultatul procedurii, cu respectarea art. 215 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 98/2016. Instanța apreciază ca fiind legală și temeinică soluția adoptată de CNSC, întrucât doar în această modalitate, a dispunerii refacerii raportului procedurii și a comunicărilor privind rezultatul procedurii, cu respectarea art. 215 alin. 2 lit. c) din Legea nr. 98/2016, petentele vor avea posibilitatea de a înțelege justificarea actelor emise de autoritatea contractantă, de a cunoaște motivarea concretă a acestora și de a adresa CNSC o contestație care să conțină toate motivele de fapt și de drept pe care înțeleg să le invoce, cu respectarea dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 101/2016, în lipsa cunoașterii raționamentului autorității contractante privind caracteristicile și avantajele relative ale ofertelor situate în clasament înaintea ofertelor depuse de către petente, nici CNSC, în cadrul procesual al contestațiilor adresate acestuia, și nici instanța de judecată, în cadrul procesual al plângerii împotriva Deciziei CNSC, neavând posibilitatea de a exercita controlul de legalitate asupra raportului procedurii și actelor subsecvente acestuia, emise de autoritatea contractantă. Instanța reține în acest sens și dispozițiile art. 131 alin. 4 din HG 395/2016, potrivit cărora "Fiecare decizie a comisiei de evaluare este fundamentată prin identificarea elementelor concrete ale solicitării de participare/ofertelor în raport cu cerințele definite prin documentele achiziției și prevederile legale". În mod concret, instanța reține că, în cadrul procedurii simplificate, în vederea încheierii acordului - cadru având ca obiect "Lucrări de întreținere și reparații a drumurilor publice din Municipiul Codlea", criteriul de atribuire a fost reprezentat de "prețul cel mai scăzut". Potrivit Capitolului 13 din caietul de sarcini, se va avea în vedere prețul cel mai scăzut dintre prețurile medii ponderate ofertate, iar stabilirea prețului mediu ponderat pentru evaluarea ofertelor se realizează în baza unei formule de calcul stabilite de autoritatea contractantă la finalul caietului de sarcini, formulă de calcul care are în vedere prețurile unitare ale tuturor celor 62 categorii de lucrări menționate în caietul de Pagina 23 din 36

sarcini și ponderile corespunzătoare fiecăreia dintre cele 62 categorii de lucrări, apreciată de autoritatea contractantă potrivit caietului de sarcini. Având în vedere că însuși criteriul de atribuire - "prețul cel mai scăzut" - implică stabilirea prețului mediu ponderat, care se calculează raportat la prețurile unitare ale tuturor celor 62 categorii de lucrări menționate în caietul de sarcini, după o formulă stabilită în caietul de sarcini, devine cu atât mai evidentă importanța menționării în cuprinsul adresei de comunicare a rezultatului procedurii a informațiilor referitoare la prețurile unitare ale celor 62 de categorii de lucrări ofertate de participanții declarați admisibili. Pentru aceste motive, instanța apreciază că, astfel cum în mod corect a reținut Consiliul, în condițiile în care raportul procedurii nr. ... și adresele comunicate petentelor cu privire la rezultatul procedurii nu conțin prezentarea argumentelor autorității contractante cu privire la caracteristicile și avantajele relative ale ofertantelor clasate pe locurile II și III în cazul petentei ... și respectiv ale ofertantei clasate pe locul I în cazul petentei ....., petentele nu au fost în măsură să cunoască raționamentul autorității contractante în stabilirea clasamentului ofertanților, în raport cu avantajele relative apreciate de autoritatea contractantă și de caracteristicile concrete ale fiecărei oferte, raționament care le-ar fi permis petentelor să adreseze C.N.S.C. contestații care să cuprindă toate motivele de fapt și de drept, în conformitate cu dispozițiile art. 10 lit. f) din Legea nr. 101/2016, iar Consiliului și instanței să analizeze legalitatea raportului procedurii și criticile formulate de petente cu privire la celelalte oferte clasate înaintea lor.» Determinând că a fost privată de a face o analiză, în mod concret, a caracteristicilor și avantajelor relative ale ofertei desemnate câștigătoare/ aflate înaintea sa în clasament, în raport cu oferta contestatoarei și, implicit, de o motivare în consecință, Consiliul apreciază că se impune emiterea unor noi comunicări privind rezultatul procedurii cu respectarea considerentelor deciziei și a legislației mai sus enunțată. Raportat la dispozițiile art. 215 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016, la analiza comunicării rezultatului procedurii prin prisma criticilor formulate de autoarea contestației, Consiliul constată că autoritatea contractantă s-a achitat doar formal de sarcinile sale prin necomunicarea către contestator, în mod concret, a caracteristicilor și avantajelor relative ale ofertei desemnate câștigătoare/aflate înaintea sa în clasament în raport cu oferta contestatorului. În considerarea celor prezentate, Consiliul apreciază criticile contestatorului sub aspectul, mai sus evocat, ca fiind întemeiate. În aceste condiții, Consiliul va respinge, ca premature, restul cererilor contestatorului, cu referire la reevaluarea ofertantei sale și a ofertei asocierii ....... Cât privește critica adusă modului în care autoritatea contractantă a dat curs solicitărilor de studiere a dosarului achiziției, Consiliul apreciază că au fost nesocotite prevederile art. 57 alin. (4) din Legea nr. 98/2016. Pagina 24 din 36

Consiliul ia act de faptul că, prin adresa nr. ....., autoritatea contractantă a înștiințat ofertantul contestator că îi permite accesul, „spre consultare (...) la documentele pentru care nu s-a declarat caracterul confidențial, astfel: a) DUAE - SC ......; b) DUAE – .....; c) Proces verbal privind evaluarea garanției de participare, a informațiilor din DUAE și a documentelor care îl însoțesc”. Față de susținerile din contestație, privind modul în care autoritatea contractantă a dat curs solicitărilor de studiere a dosarului achiziției, Consiliul reține că, potrivit dispozițiilor Legii nr. 98/2016, accesul la dosarul achiziției publice, la sediul autorității contractante, se face în conformitate cu dispozițiile art. 217 alin. (5) și (6), potrivit cărora: „(5) Accesul persoanelor la dosarul achiziției publice potrivit alin. (4) se realizează cu respectarea termenelor și procedurilor prevăzute de reglementările legale privind liberul acces la informațiile de interes public și nu poate fi restricționat decât în măsura în care aceste informații din cadrul propunerilor tehnice, propunerilor financiare și/sau fundamentările/justificările de preț/cost au fost declarate și probate conform art. 57 alin. (4) ca fiind confidențiale, potrivit legii. (6) Prin excepție de la prevederile alin. (5), după comunicarea rezultatului procedurii de atribuire, autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăși o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat la raportul procedurii de atribuire și la informațiile care nu fac parte din propunerile tehnice, propunerile financiare și/sau fundamentările/justificările de preț/cost. Autoritatea contractantă este obligată să permită, la cerere, într-un termen care nu poate depăși o zi lucrătoare de la data primirii cererii, accesul neîngrădit al oricărui ofertant/candidat și la informațiile din cadrul propunerilor tehnice și/sau la fundamentările/justificările de preț/cost care nu au fost declarate și probate de către ofertanți ca fiind confidențiale.”. De asemenea, sunt reținute și prevederile art. 57 din același act normativ: „(1) Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorității contractante, autoritatea contractantă are obligația de a nu dezvălui informațiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost transmise de operatorii economici indicate și dovedite de aceștia ca fiind confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidențial se aplică doar asupra datelor/informațiilor indicate și dovedite ca fiind date cu caracter personal, Pagina 25 din 36

secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală (...) (4): Operatorii economici indică și dovedesc în cuprinsul ofertei care informații din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost sunt confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informațiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost ca fiind confidențiale trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1).”. În soluționarea acestei critici, Consiliul reține conținutul „Declarației privind informațiile din PROPUNEREA TEHNICĂ, elementele din PROPUNEREA FINANCIARĂ și/sau fundamentarea/justificarea preturilor/ costurilor transmise de ofertanți, care au caracter confidențial”, întocmită de asocierea ......: «(...) precizăm că următoarele părți/informații din Propunerea Tehnica si din Propunerea Financiara (...) a. toate documentele ce compun oferta tehnica - integral, inclusiv clarificările ulterioare aferente documentelor de calificare, a propunerii tehnice si oferta financiara - integral - devizele oferta, ofertele de preț, extrasele de resurse, inclusiv clarificările ulterioare aferente propunerii financiare aferente obiectului de investiție, au caracter confidențial, pentru a nu prejudicia interesele noastre legitime in ceea ce privește secretul comercial si dreptul de proprietate intelectuala, având in vedere: au caracter confidențial, pentru a nu prejudicia interesele noastre legitime în ceea ce privește secretul comercial și dreptul de proprietate intelectuală. b. Toate documentele din Propunerea Financiara au caracter confidențial, pentru a nu prejudicia interesele noastre legitime în ceea ce privește secretul comercial și dreptul de proprietate intelectuală, având în vedere: 1. obligațiile Autorității contractante prevăzute in cadrul art. 57 alin (1) din Legea 98/2016 (...) 2. Art. 123, alin (1) din HG 395/2016 (...) 3. Art. 217 alin (5) din Legea 98/2016 (...) 4. Art. 217 alin. (6) din Legea 98/2016 (...) 5. Art. 19 alin (1) din Legea 101/2016 (...) 6. Art. 19 alin (3) din Legea 101/2016 (...) De asemenea, in virtutea art. 123, alin (1) din HG 395/2016, precizam ca motivele pentru care informațiile din Propunerea Tehnica, elementele din PROPUNEREA FINANCIARA si, daca este cazul fundamentările/justificările preturilor/costurilor transmise de către ofertant, sunt confidențiale sunt următoarele: Atașam prezentei dovezi care conferă caracterul confidențial al informațiilor indicate ca fiind confidențiale deoarece sunt

(se va bifa varianta corecta): Pagina 26 din 36

- date cu caracter personal

x - secrete tehnice sau comerciale

x - sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală x Nota 1: In conformitate cu prevederile art. 57 alin. (4) din Legea nr. 98/2016: "Operatorii economici indică și dovedesc în cuprinsul ofertei care informații din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost sunt confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informațiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost ca fiind confidențiale trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile alin. (1)" Ofertanții vor atașa la prezentul formular dovada/dovezile care conferă caracterul de confidențialitate al informațiilor din Propunerea Tehnica, elementelor din PROPUNEREA FINANCIARA si, daca este cazul, al fundamentărilor/justificărilor preturilor/costurilor transmise; in caz contrar informațiile menționate in prezentul formular nu sunt considerate confidențiale. Informațiile indicate de ofertanți/operatori economici ca fiind confidențiale, pot fi doar cele care se încadrează în sfera datelor cu caracter personal, secretelor tehnice sau comerciale sau cele care sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Motivarea caracterului confidențial al informațiilor/elementelor din cadrul propunerii tehnice și/sau financiare si/sau fundamentărilor/justificărilor de pret/cost declarate, NU IMPLICĂ DOAR O SIMPLĂ DECLARAȚIE DATĂ ÎN ACEST SENS, CI O ARGUMENTARE TEMEINICĂ

Șl

PLAUZIBILĂ

ȘI

/SAU PROBE ÎN SUSȚINERE.» Consiliul constată că declarația privind confidențialitatea unor părți din ofertă este formulată cu titlu general, cu referiri la secrete tehnice sau comerciale, la date protejate de un drept de proprietate intelectuală, dar și cu citarea unor prevederi din Legea nr. 98/2016, fără a fi însoțite de dovezi ale caracterului confidențial al lor. Deși asocierea ...... declară că atașează dovezi, acestea nu se regăsesc în ofertă. Deși ofertantul a marcat în declarație textul privitor la obligația atașării dovezilor care conferă caracterul de confidențialitate al informațiilor, nu a depus documente în acest sens. Cât privește secretul comercial al informațiilor din ofertă, acesta trebuie dovedit/evaluat prin raportate la definiția de la art. 11 pct. 3 lit. e) din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale: „secret comercial - informațiile care îndeplinesc cumulativ următoarele cerințe: 1. sunt secrete în sensul că nu sunt, ca întreg sau astfel cum se prezintă sau se articulează elementele acestora, cunoscute la nivel general sau ușor accesibile persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod normal, de tipul de informații în cauză; Pagina 27 din 36

2. au valoare comercială prin faptul că sunt secrete; 3. au făcut obiectul unor măsuri rezonabile, în circumstanțele date, luate de către persoana care deține în mod legal controlul asupra informațiilor respective, pentru a fi păstrate secrete.” Astfel, cel puțin sub acest aspect, nu este suficientă o simplă declarație din partea asocierea ......, fiind necesară o motivare tehnică pertinentă, cum de altfel se menționează în finalul declarației. Așadar, Consiliul constată că, nefiind dovedit caracterul confidențial al informațiilor marcate, în acest sens, de către asocierea ......, autoritatea contractantă nu a respectat prevederile art. 57 alin. (5) și (6) din Legea nr. 98/2016. În vederea conformării la aceste dispoziții, autoritatea contractantă are obligația ca, preliminar, să verifice, pentru fiecare dintre documentele declarate confidențiale, existența dovezilor privind caracterul confidențial, dovezi ce constituie anexe la ofertă sau, cel puțin, furnizarea unei justificări plauzibile privind riscul unei atingeri aduse intereselor comerciale ale ofertantului, risc ce trebuie să fie previzibil în mod rezonabil, iar nu pur ipotetic. În acest scop, autoritatea contractantă are posibilitatea să solicite asocierii ...... explicații și lămuriri. Autoritatea contractantă trebuie să asigure accesul la documentele care au caracter public și care nu au fost probate ca fiind confidențiale. Totodată, autoritatea contractantă are obligația să refuze motivat accesul la datele/informațiile indicate și dovedite ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Relevantă în acest sens este Decizia nr. 135/F din 26.10.2023, emisă de Curtea de apel Pitești, într-o cauză similară: «Curtea constată că în cuprinsul declarației de confidențialitate depuse la Consiliu, justificările consemnate apar a avea un conținut mai mult teoretic, abstract, afirmându-se că secretele comerciale ce sunt conținute de respectivele documente sunt protejate prin măsuri apreciate de ofertant ca fiind dovezi suficiente pentru a demonstra caracterul confidențial, enumerând patru astfel de măsuri, cu titlu de exemplu, fără a se regăsi însă dovezi privind aceste măsuri, în documentația pusă la dispoziția instanței. Caracterul teoretic al justificărilor este vădit, în special, în raport cu anumite documente din conținutul propunerii tehnice, spre exemplu cele intitulate „Fișa cu date de securitate”, în cadrul cărora sunt redate secțiunile 2 – 16, aceleași fișe fiind accesibile oricărei persoane pe site-ul Linde Gaz S.R.L., într-un conținut identic cu cel redat de documentele astfel intitulate depuse în cadrul propunerii tehnice. Într-un asemenea context, este dificil de conceput că un document care este accesibil oricărei persoane, poate fi declarat confidențial și, astfel, inaccesibil participanților interesați într-o procedură de atribuire a contractului Pagina 28 din 36

de achiziție publică, procedură ce este caracterizată, esențialmente, prin transparență. La fel, dificil de conceput este și că prezumția generală reținută de consiliu, acoperă astfel de documente. Potrivit art. 57 alin. 1 din Legea nr. 98/2016, datele și informațiile ce pot fi indicate ca fiind confidențiale, de către operatorii economici participanți la o procedură de atribuire, sunt numai cele care se încadrează în una dintre categoriile enumerate de acest text legal, și anume date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau date/informații protejate de un drept de proprietate

intelectuală,

același

regim

juridic

avându-l fundamentările/justificările de preț/cost și, în toate cazurile, dreptul operatorilor economici de a le declara confidențiale trebuie să îndeplinească

dubla condiție expres prescrisă de legea internă

, și anume condiția

de a justifica

caracterul confidențial, indicând categoria căreia îi aparțin datele/informațiile declarate confidențiale și condiția

de a dovedi

acest caracter. Se subînțelege, astfel, că, în cazuri precum cel aici analizat, în care se afirmă că documentele declarate confidențiale constituie secrete comerciale, în înțelesul Legii nr. 11/1991, nu este suficientă o simplă declarație de confidențialitate dată în acest sens,

fiind necesară

, pentru a

opera prezumția reținută de Consiliu, o argumentare tehnică și plauzibilă,

cerință ce nu este îndeplinită în cauza de față în ceea ce privește documentele referite în exemplul redat în precedentele considerente. Curtea consideră că, având la dispoziție dosarul achiziției publice, Consiliul putea și trebuia să observe caracterul insuficient justificat al declarației de confidențialitate pentru datele și informațiile de natura celor din documentele menționate cu titlu de exemplu și, astfel, să oblige autoritatea contractantă să acționeze în conformitate cu legea, iar nu să mențină această restricție în totalitate pentru propunerea financiară și în parte pentru propunerea tehnică, dispunând a se permite accesul petentei „la partea din propunerea tehnică depusă de Linde Gaz S.R.L. nedeclarată confidențială”, întrucât, așa cum rezultă din dispozițiile legale analizate, simpla declarație de confidențialitate nu este suficientă pentru a se restricționa accesul altui participant la respectivele date/informații. Menținerea restricției doar în considerarea declarației de confidențialitate unită cu prezumția generală reținută de Consiliu, deși confidențialitatea a fost insuficient justificat, este contrară prevederilor art. 217 alin. 4, 5 și 6 din Legea nr. 98/2016 (...). Așa cum rezultă din textele legale redate, condiția probării caracterului confidențial este esențială pentru ca datele/informațiile având acest caracter să beneficieze de protecție, în acest sens fiind prevederile art. 57 alin. 4 din Legea nr. 98/2016, conform cărora: (4) Operatorii economici indică și dovedesc în cuprinsul ofertei care informații din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost sunt confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Informațiile indicate de operatorii economici din propunerea tehnică, elemente din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost ca fiind Pagina 29 din 36

confidențiale trebuie să fie însoțite de dovada care le conferă caracterul de confidențialitate, dovadă ce devine anexă la ofertă, în caz contrar nefiind aplicabile prevederile al

in. (1)

ale aceluiași articol, potrivit căruia: Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei legi sau dispozițiilor legale privind liberul acces la informațiile de interes public ori ale altor acte normative care reglementează activitatea autorității contractante, autoritatea contractantă are obligația de a nu dezvălui informațiile din propunerea tehnică, elementele din propunerea financiară și/sau fundamentări/justificări de preț/cost transmise de operatorii economici indicate și dovedite de aceștia ca fiind confidențiale întrucât sunt: date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Caracterul confidențial se aplică doar asupra datelor/informațiilor

indicate și dovedite

ca fiind date cu caracter personal, secrete tehnice sau comerciale sau sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală. Norma din dreptul intern enunțată asigură echilibrul ce trebuie menținut între interesul celui ce declară confidențialitatea unor date/informații din oferta depusă într-o procedură de atribuire precum cea din prezenta cauză și interesul public ce constituie fundamentul principiului transparenței a cărui funcționare trebuie asigurată în cadrul unei astfel de proceduri, astfel că este conformă și cu exigențele dreptului european, așa cum rezultă din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, sens în care trebuie citată Hotărârea din cauza C- 927/19, prin care, în partea relevantă pentru cauză, s-a statuat astfel: „(...) 5) Articolul 1 alineatul (1) al patrulea paragraf și articolul 1 alineatele (3) și (5) din Directiva 89/665, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/23, precum și articolul 21 din Directiva 2014/24, citit în lumina principiului general de drept al Uniunii la o bună administrare, trebuie interpretate în sensul că o autoritate contractantă, sesizată de un operator economic cu o cerere de comunicare a informațiilor considerate confidențiale cuprinse în oferta unui concurent căruia i-a fost atribuit contractul, nu este obligată să comunice aceste informații atunci când transmiterea lor ar conduce la încălcarea normelor de drept al Uniunii referitoare la protecția informațiilor confidențiale, chiar dacă cererea operatorului economic este prezentată în cadrul unei căi de atac a aceluiași operator privind legalitatea aprecierii de către autoritatea contractantă a ofertei concurentului. Atunci când refuză să transmită asemenea informații sau când, odată cu formularea unui astfel de refuz, respinge calea de atac administrativă formulată de un operator economic cu privire la legalitatea aprecierii ofertei concurentului în cauză, autoritatea contractantă este obligată să evalueze comparativ dreptul solicitantului la bună administrare și dreptul concurentului la protecția informațiilor confidențiale, așa încât decizia sa de refuz sau decizia sa de respingere să fie motivată, iar dreptul la o cale de atac eficientă de care beneficiază un ofertant respins să nu fie lipsit de efect util. Pagina 30 din 36

6) Articolul 1 alineatul (1) al patrulea paragraf și articolul 1 alineatele (3) și (5) din Directiva 89/665, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2014/23, precum și articolul 21 din Directiva 2014/24, citite în lumina articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretate în sensul că instanța națională competentă sesizată cu o cale de atac împotriva deciziei unei autorități contractante prin care se refuză comunicarea către un operator economic a informațiilor considerate confidențiale cuprinse în documentația transmisă de concurentul căruia i-a fost atribuit contractul sau cu o cale de atac împotriva deciziei unei autorități contractante de respingere a căii de atac administrative formulate împotriva unei astfel de decizii de refuz este obligată să evalueze comparativ dreptul solicitantului de a beneficia de o cale de atac efectivă și dreptul concurentului său la protecția informațiilor confidențiale ș i a secretelor comerciale ale acestuia. În acest scop, instanța menționată, care trebuie în mod necesar să dispună de informațiile necesare, inclusiv de informațiile confidențiale și de secretele comerciale, pentru a fi în măsură să se pronunțe în deplină cunoștință de cauză cu privire la caracterul comunicabil al informațiilor menționate,

trebuie să procedeze la o examinare a tuturor elementelor de fapt și de drept pertinente. Ea trebuie de asemenea

să poată anula decizia de refuz sau decizia de respingere

a căii de atac administrative dacă acestea sunt nelegale și, dacă este cazul, să trimită cauza autorității contractante sau chiar să adopte ea însăși o nouă decizie dacă dreptul său național îi permite acest lucru.” În aceste condiții, Consiliul va admite cererea contestatorului ...... și va obliga autoritatea contractantă să îi permită accesul la dosarul achiziției, cu excepția documentelor declarate și probate ca fiind confidențiale. În contextul analizat, neavând acces la dosarul achiziției, contestatorul s-a văzut pus în situația de a contesta actul comunicat, dar fără a cunoaște care sunt în concret raționamentele acestuia în luarea deciziei atacate, astfel încât să le combată cu argumente de fapt și de drept eficiente și precise, iar organismul de soluționare să nu poată cunoaște argumentele comisiei de evaluare în luarea deciziei analizate, pentru a verifica în cunoștință de cauză legalitatea actului atacat. Determinând că a fost privată de a face o analiză, în mod concret, a caracteristicilor ofertei desemnate câștigătoare și, implicit, de o motivare în consecință, Consiliul apreciază că se impune reevaluarea ofertei depuse de Asocierea ......, sub aspectul confidențialității documentelor depuse de aceasta și acordarea accesului asocierii ...... - ...... la dosarul achiziției, cu respectarea considerentelor deciziei și a legislației mai sus enunțată. În considerarea celor prezentate, Consiliul apreciază criticile contestatoarei sub aspectul, mai sus evocat, ca fiind întemeiate. Pagina 31 din 36

Având în vedere cele expuse, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de ...... și va anula rezultatul procedurii consemnat în raportul procedurii și adresele de comunicare. Va obliga autoritatea contractantă la refacerea raportului procedurii și la emiterea unor noi comunicări privind rezultatul procedurii, cu respectarea dispozițiilor art. 215 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016, în termen de 10 zile de la primirea deciziei, potrivit considerentelor prezentei decizii și a dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice și să permită contestatoarei accesul la dosarul achiziției, cu excepția documentelor declarate și probate ca fiind confidențiale. Pe cale de consecință, Consiliul va respinge, ca neîntemeiată, cererea de intervenție formulată de ....... Cât privește cererea intervenientei de obligare a contestatorului la plata cheltuielilor de judecată, Consiliul o va respinge, ca inadmisibilă. Conform art. 453 alin. (1) din Codul de procedură civilă, partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Totodată, conform art. 61 din Codul de procedură civilă, oricine are interes poate interveni într-un proces care se judecă între părțile originare. Intervenția este principală când intervenientul pretinde pentru sine, în tot sau în parte, dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de acesta. Intervenția este accesorie când sprijină numai apărarea uneia dintre părți. De asemenea, potrivit art. 65 alin. (1) Codul de procedură civilă, intervenientul devine parte în proces numai după admiterea în principiu a cererii sale. Totodată, potrivit art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației (...)”, or nu se poate stabili culpa procesuală a contestatoarei în raport cu intervenientul accesoriu, întrucât acesta sprijină apărarea autorității contractante. În aprecierea acestei finalități, Consiliul are în vedere și practica instanțelor de judecată (decizia nr. 1098 din 1 martie 2012, Curtea de Apel Alba Iulia, Secția de contencios administrativ și fiscal; decizia nr. 4599/CA/2013-R din 18 decembrie 2013, Curtea de Apel Oradea, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; decizia nr. 861 din 13 septembrie 2016, Curtea de Apel Suceava, SCAF; deciziile civile nr. 1464 din 21 martie 2013, nr. 8253 din 9 octombrie 2014 și nr. 4898 din 14 iulie 2015, Curtea de Apel Timișoara, Secția contencios administrativ și fiscal). În ce privește cererea contestatoarei, formulată în temeiul art. 21 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, de a depune „concluzii orale”, Consiliul o va respinge, ca nefondată, deoarece susținerile acesteia au fost exprimate Pagina 32 din 36

pe larg în contestație și concluzii, iar din înscrisurile depuse de părți, rezultă suficiente informații pentru soluționarea cauzei. Cât privește cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată, Consiliul o va admite, în parte, luând în considerare admiterea în parte a contestației. În aprecierea acestei finalități, Consiliul a avut în vedere următoarele dispoziții legale: - art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora: „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației; - art. 454 din Codul de Procedură Civilă, care prevăd: „Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului, nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere (...)”; - art. 451 din Codul de procedură civilă, care stipulează următoarele: „(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. (2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3). (4) Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1)”; - art. 452 din Codul de procedură civilă, care stipulează următoarele: „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”; - art. 453 din Codul de procedură civilă, care stipulează următoarele: „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. (2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.” Pagina 33 din 36

Având în vedere dispozițiile anterior menționate, se constată că fundamentul răspunderii pentru plata cheltuielilor de judecată este culpa procesuală a părții. În speță, Consiliul reține culpa procesuală a autorității contractante, motiv pentru care apreciază că, în speță, se impune obligarea acesteia la plata unor cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Cheltuielile reclamate de contestatoare sunt în sumă de ..... lei, cu TVA și reprezintă onorariu avocat, conform facturii nr. ..... și achitate cu OP-urile anexate. Având în vedere faptul că procedura de soluționare este o procedură scrisă, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, facultativă și gratuită potrivit art. 24 alin. (4) din Constituția României și faptul că, în speță, nu s-au dispus audieri sau depunerea de concluzii orale, Consiliul apreciază că suma solicitată de aceasta este excesivă. Cheltuielile de judecată cuprind orice cheltuieli pe care partea care a câștigat procesul va dovedi că le-a făcut, cum sunt onorariile de avocat, costul dactilografierii actelor depuse la dosar etc., dar numai cele strict necesare pentru buna desfășurare a soluționării prezentei contestații. Consiliul va da eficiență dispozițiilor art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016, în sensul că va reduce onorariul de avocat, considerând că prin aceasta nu se intervine în convenția încheiată de contestatoare, în calitate de client, și avocatul ei, pentru că în acest fel ar fi încălcate dispozițiile art. 1270 Cod civil. De asemenea, se apreciază că nu se aduce atingere nici dispozițiilor Legii nr. 51/1995, potrivit cărora avocații sunt liberi ca prin înțelegere cu clienți lor să stabilească onorarii, întrucât Consiliul nu face altceva decât să stabilească, în cadrul raportului juridic procesual civil, cheltuielile de judecată, astfel că, prin aplicarea dispozițiilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 raportat la art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, Consiliul nu cenzurează contractul de asistență juridică, ci doar stabilește în mod corespunzător cuantumul cheltuielilor de judecată, în raport de munca depusă de avocat, criticile admise, complexitatea cauzei, valoarea pricinii, proporționalitatea onorariului față de volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în această cauză. Pentru aceste considerente, Consiliul apreciază că reducerea onorariului de la ..... lei, la suma de ..... lei, este în concordanță cu elementele mai sus arătate. În soluționarea acestui aspect, Consiliul reține Decizia ICCJ nr. 3/2020, prin care s-au statuat următoarele: „(...) în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanța de fond s-a pronunțat, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din Codul de procedură Pagina 34 din 36

civilă, asupra proporționalității cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaților, solicitate de partea care a câștigat procesul, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă.” În temeiul art. 26 alin. (9) din același act normativ, Consiliul va admite, în parte, capătul de cerere formulat de contestator cu privire la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației, va obliga autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate de soluționarea contestației, pentru considerentele expuse în motivarea deciziei. Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge cererea de intervenție formulată de ......, pentru depășirea termenului de comunicare către ....... Respinge, ca inadmisibilă, cererea intervenientei de obligare a contestatorului la plata cheltuielilor de judecată. Respinge, ca neîntemeiată, excepția invocată de autoritatea contractantă, privind lipsa de interes a asocierii ...... - ...... în formularea contestației. Admite, în parte, contestația formulată de ......, în contradictoriu cu ...... și anulează rezultatul procedurii consemnat în raportul procedurii și adresele de comunicare. Obligă autoritatea contractantă să refacă raportul procedurii și să emită noi comunicări privind rezultatul procedurii, cu respectarea dispozițiilor art. 215 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 98/2016, în termen de 10 zile de la primirea deciziei, potrivit considerentelor prezentei decizii și a dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice și să permită contestatorului accesul la dosarul achiziției, cu excepția documentelor declarate și probate ca fiind confidențiale. Respinge, ca premature, restul cererilor contestatorului, cu referire la reevaluarea ofertantei sale și a ofertei asocierii ....... Obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoare a cheltuielilor de judecată în valoarea de ..... lei. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Pagina 35 din 36

...... ...... ....... Pagina 36 din 36