Decizie CNSC 2619/2023

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2619/C1/2766 Data: 07.11.2023 Prin contestația nr. 5/2799/02.10.2023, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 53792/03.10.2023, formulată de MEDIST SRL, cu sediul în București, strada Ion Urdăreanu, nr. 34A, sector 5, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/25806/ 1994, având cod unic de înregistrare RO 6705884, reprezentată legal prin director general, și convențional de SCA Popovici Nițu Stoica & Asociații cu adresă de corespondență în București, Calea Dorobanți nr. 239, etaj 6, sector 1, împotriva documentației de atribuire (lot 4), întocmită de către SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚA ILFOV, în calitate de autoritate contractantă cu sediul în București, str. Basarabia, nr. 49-51, sector 2, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect: „Achiziție de echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Ilfov” cod CPV 33100000-1, s-a solicitat: ■ în principal, obligarea autorității contractante la remedierea aspectelor de nelegalitate ale documentației de atribuire aferente lotului 4 al procedurii; ■ în subsidiar, în măsura în care Consiliul va aprecia că nu mai sunt posibile măsuri de remediere, solicită să dispună anularea lotului 4 al procedurii, în temeiul art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016 coroborate cu prevederile art. 212 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR Pagina 1 din 2

DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de MEDIST SRL în contradictoriu cu SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚA ILFOV iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire si publicarea, în SEAP, a modificărilor stabilite, cu respectarea prevederilor legale și a considerentelor prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge, ca nefondate, criticile contestatorului vizând structura lotului 4. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ................. PREȘEDINTE ......................... Consilier de soluționare ..........................

Redactat practicaua deciziei

......................... Redactat practic deciziei Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 52 (cincizecișidouă) pagini

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2619/C1/2766 Data: 07.11.2023 Prin contestația nr. 5/2799/02.10.2023, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 53792/03.10.2023, formulată de ......... SRL, cu sediul în ........., strada Ion Urdăreanu, nr. 34A, ........., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/25806/ 1994, având cod unic de înregistrare RO ........., reprezentată legal prin ........., și convențional de SCA ........... cu adresă de corespondență în ........., împotriva documentației de atribuire (lot 4), întocmită de către ........., în calitate de autoritate contractantă cu sediul în ........., str. ............, în cadrul procedurii de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect: „Achiziție de echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale pentru .........” cod CPV 33100000-1, s-a solicitat: ■ în principal, obligarea autorității contractante la remedierea aspectelor de nelegalitate ale documentației de atribuire aferente lotului 4 al procedurii; ■ în subsidiar, în măsura în care Consiliul va aprecia că nu mai sunt posibile măsuri de remediere, solicită să dispună anularea lotului 4 al procedurii, în temeiul art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016 coroborate cu prevederile art. 212 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: I. Preliminar, contestatorul face o scurtă prezentare a situației de fapt. În fapt, arată că în data de 21.09.2023, prin anunțul de participare nr. CN1059775, autoritatea contractantă a inițiat procedura de achiziție publică pentru atribuirea contractului de furnizare „Achiziție de echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale pentru .........”, valoarea estimată a acesteia fiind de 17.807.933,53 Lei. Procedura a fost împărțită în 7 loturi. Pagina 1 din 71

Analizând prevederile documentației de atribuire aferente lotului 4 al procedurii, contestatorul susține că a constatat: - lotul 4 a fost constituit utilizând o modalitate nelegală de alcătuire a loturilor, astfel că prevederile documentației de atribuire încalcă principiile proporționalității și al tratamentului egal. - de asemenea, acestea încalcă și prevederile art. 155 din Legea nr. 98/2016, conținând specificații tehnice restrictive și discriminatorii, de natură a bloca nejustificat accesul operatorilor economici la procedură. Pe scurt, susține că autoritatea contractantă a inclus în cadrul lotului 4 al procedurii - intitulat „LOT 4 - SISTEME NEUTRALIZARE DEȘEURI INFECTIOASE” - 2 echipamente diferite (separate), cu funcționalități diferite, autonome și independente și care nu sunt destinate utilizării comune - unele reprezintă sisteme de neutralizare a deșeurilor, iar altele echipamente auxiliare - nefăcând parte, în consecință, din portofoliul obișnuit al operatorilor economici care activează în acest domeniu. În concret: (i) Lotul 4 poziția 1 - Sistem de neutralizare deșeuri infecțioase - 1 bucată; (ii) Lotul 4 poziția 2 - Dispozitiv pentru eliminarea rapidă și ecologică a recipientelor de hârtie - 23 de bucăți. Mai mult, așa cum urmează să detalieze, autoritatea contractantă a definit specificațiile tehnice ale produselor solicitate prin impunerea drept cerințe minime obligatorii a unor specificații tehnice restrictive, care nu permit tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire, eliminând astfel total opțiunea ofertării unor produse

echivalente care ar satisface, la același nivel de calitate, necesitățile obiective ale acesteia. II. Nelegalitatea documentației de atribuire sub aspectul alcătuirii lotului 4 al procedurii. 2.1. Considerații generale privind respectarea principiului liberei concurențe în materia achizițiilor publice. Contestatorul susține că necesitatea respectării legislației concurențiale este consacrată chiar în art. 1 din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia scopul acestei legi „îl constituie asigurarea cadrului legal necesar pentru a realiza achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări în condiții de eficiență economică și socială”. Legea nr. 98/2016 transpune astfel principiile statuate de Directiva 2014/24/UE din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice, potrivit cărora autoritățile contractante nu trebuie să conceapă sau să structureze achizițiile cu scopul restrângerii artificiale a concurenței de exemplu prin favorizarea sau dezavantajarea în mod nejustificat a anumitor operatori economici. Prin urmare, legislația cu privire la achizițiile publice - atât la nivel European, cât și la nivel național - impune autorităților contractante obligația de a se asigura că în cadrul procedurilor de achiziție publică concurența se manifestă în mod liber și nu este denaturată/restricționată în niciun fel. În concret, respectarea acestei obligații presupune că prin acțiunile/inacțiunile lor autoritățile contractante nu trebuie să limiteze concurența în cadrul procedurilor de achiziție publică. Din perspectivă concurențială, consideră că activitatea autorităților contractante intră sub incidența Legii nr. 21/1996 (Legea Concurenței). Astfel arată că dispozițiile Legii Concurenței se aplică actelor și faptelor care restrâng, împiedică sau denaturează concurența care sunt săvârșite nu numai de către întreprinderi (operatori economici), ci și de autoritățile și instituțiile administrației publice centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin reglementările adoptate, intervin în operațiuni de piață, influențând direct sau indirect concurența. 2.2. Legislația în materia achizițiilor publice impune reguli de strictă interpretare privind împărțirea pe loturi a procedurilor de atribuire și elaborarea specificațiilor tehnice. Cu privire la nerestricționarea liberei concurențe și asigurarea accesului unui număr cât mai mare de operatori economici la procedurile de atribuire, contestatorul invocă dispozițiile art. 50, art. 18 alin. (1) și (3) și art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Aceste prevederi legale, în opinia sa au fost, în practică, interpretate în mod constant de către CNSC în sensul obligării autorității contractante la a respecta reguli stricte privind împărțirea achiziției pe Pagina 3 din 71

loturi, motiv pentru care, în scop ilustrativ, redă câteva extrase din decizii emise de Consiliu. Față de prevederile legale și practica relevantă mai sus expuse, precum și pentru argumentele pe care le va expune în continuare, punctual, în ceea ce privește lotul 4 al procedurii, solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la restructurarea acestuia în linie cu cele în continuare expuse. 2.3. Autoritatea contractantă a încălcat prevederile art. 50 și 141 din Legea nr. 98/2016 când a stabilit componența lotului 4 al procedurii. Preliminar, notează că, în cadrul acestui lot, autoritatea contractantă solicită 2 echipamente diferite (separate), cu funcționalități diferite, autonome și independente și care nu sunt destinate utilizării comune - unele reprezintă sisteme de neutralizare a deșeurilor, iar altele echipamente auxiliare - care nu fac parte din portofoliul obișnuit al operatorilor economici care activează în acest domeniu. În concret: (i) Lotul 4 poziția 1 - Sistem de neutralizare deșeuri infecțioase - 1 bucată; (ii) Lotul 4 poziția 2 - Dispozitiv pentru eliminarea rapidă și ecologică a recipientelor de hârtie - 23 de bucăți. Astfel, contestatorul arată că autoritatea contractantă a realizat un lot global, lotul 4, pentru achiziționarea a 2 echipamente de sine stătătoare, distincte, complet autonome și independente și care nu sunt destinate utilizării comune, care NU ar fi trebuit solicitate printr-un lot global, pentru conformitate cu prevederile legale, neputând urmări alt scop decât acela al blocării accesului la procedură.

În acord cu practică expusă, deși dreptul de a decide împărțirea pe loturi aparține autorității contractante, legea nu permite exercitarea discreționară a acestui drept, ci impune justificarea temeinică a deciziei de a nu împărți achiziția pe loturi. Din interpretarea dispozițiilor legale în materie reiese că alcătuirea loturilor se efectuează prin includerea în componența acestora exclusiv a produselor similare, astfel că ori de câte ori autoritatea contractantă dorește includerea într-un lot unic a mai multor produse distincte, pentru a fi în acord cu rigorile legislative în materie, aceasta trebuie să se asigure că cele două condiții cumulative evocate anterior sunt concomitent îndeplinite. Astfel, după cum va sublinia și mai jos, calificarea unor produse drept „produse similare” nu poate fi raportată doar la natura acestora, ci prin raportare la: a) destinația utilizării acestora - în cazul de față, cele 2 produse solicitate sunt sau pot fi folosite în departamente diferite ale Spitalului, ele îndeplinind funcții specifice, total distincte: - un tip de echipament - Dispozitiv pentru eliminarea rapidă și ecologică a recipientelor de hârtie - este un tocător de dispozitive medicale din celuloză 100% biodegradabilă (ploști, pături, caserole, etc), asigurând necesarul de management al unui anumit tip de deșeuri; - celălalt tip de echipament - Sistem neutralizarea deșeurilor infecțioase - este un echipament medical care adresează necesitatea neutralizării unor deșeuri infecțioase; trebuie să fie amplasat în spații separate, special amenajate și este reglementat, din punct de vedere al criteriilor minime și al utilizării prin norme legale speciale. Contestatorul precizează că așa cum se poate identifica ușor din descriere și din caracteristicile tehnice, chiar dacă echipamentele de la Lot 4 sunt destinate deșeurilor, trebuie avut în vedere cărui tip de deșeu este dedicat fiecare echipament, modul de utilizare, instalare și nu în ultimul rând locul utilizării și modul de eliminare a deșeurilor pe care le tratează echipamentele. Astfel, consideră că prima condiție nu este îndeplinită; b) includerea acestor produse în gama normală de produse furnizate de către operatorii economici care activează pe piață - or, în cazul de față, este evident că majoritatea operatorilor economici din piață, cu precădere IMM-urile (a căror participare în procedurile de achiziție publică trebuie să fie stimulată prin deciziile autorităților contractante, astfel cum impun prevederile legale ale Uniunii Europene, transpuse în legislația națională), nu dețin în portofoliu/comercializează constant produse aferente unor utilizări complet distincte, fără nicio legătură între acestea, astfel că nici această a doua condiție nu este îndeplinită. Pagina 5 din 71

Astfel, susține că acestea nu intră în gama normală de produse furnizate de operatorii care activează pe piața dispozitivelor medicale. În acest context, având în vedere că: ■ cele 2 echipamente solicitate în cadrul lotului 4 al procedurii îndeplinesc scopuri total distincte, având utilizări complet diferite. ■ acestea nu sunt interdependente, iar funcționarea unuia nu depinde și nu afectează funcționarea niciunuia dintre celelalte; ■ aparatele solicitate sunt pe deplin independente și autonome, având funcționalități proprii și distincte; ■ destinația utilizării acestora nu este comună, iar acestea nu fac parte din gama normală de produse furnizate de către operatorii economici care activează pe piață, acestea nu se încadrează în categoria „produselor similare”, în sensul art. 18 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 deoarece nu respectă condițiile reglementate de acesta. În concret, arată că cele 2 echipamente solicitate nu pot intra în categoria legală de „produse similare”, având în vedere că: - Echipamente de neutralizare deșeuri medicale: - Acest echipament este utilizat pentru decontaminarea deșeurilor infecțioase periculoase, și, prin natura sa, acesta NU este un aparat utilizat în cadrul departamentelor spitalului, fiind obligatorie instalarea sa într-un spațiu special central dedicat colectării deșeurilor medicale periculoase generate de activitatea medicală din toate departamentele unității medicale, sau într-o construcție modulară tip container, dedicat acestei activități, instalat în afara clădirii spitalului, dar în incinta curții spitalului în imediata apropiere a spațiului central de colectare a deșeurilor medicale.

- Dispozitiv pentru eliminarea rapidă și ecologică a recipientelor de hârtie: - Cele 23 bucăți de echipamente/tocătoare de eliminarea rapidă și ecologică a recipientelor de hârtie au o utilizare diferită față de tratarea deșeurilor medicale periculoase, sunt instalate și utilizate așa cum se menționează și în caietul de sarcini pe secțiile spitalului „în funcție de necesitățile secției”. După cum a arătat și mai sus, acest echipament este un tocător de dispozitive medicale din celuloză 100% biodegradabilă (ploști, pături, caserole, etc), asigurând necesarul de management al unui tip de deșeuri cu caracteristici total diferite față de cele medical infecțioase. Astfel, rezultă că: ■ Produsul de pe poziția 2 este destinat exclusiv neutralizării deșeurilor infecțioase, acestea fiind reglementate prin legislație specifică ce impune amplasarea separată a acestora de orice departament al unității medicale; iar ■ Produsul de pe poziția 1 deservește o nevoie logistică, putând fi utilizat în multiple departamente ale spitalului, fiind, în consecință, evident că destinația utilizării celor 2 produse solicitate în cadrul lotului global 4 nu este nici pe departe similară, fiind complet distinctă. În plus, notează că aceste produse nu se află - integral - în portofoliul obișnuit al distribuitorilor care activează pe piață, fiind astfel restricționată în mod nejustificat elaborarea unei oferte unice. În concret: - Sistem integrat de mărunțire preliminară și sterilizare cu aburi a deșeurilor biologice periculoase/capacitate 801: Producători relevanți pe piață: TESALYS, NEWSTER, CELITRON, CISA, ECODAS, BERTIN, TUTTNAUER Subliniază că echipamentele ............ - care, după cum va arăta în continuare - sunt favorizate nejustificat în cadrul prezentei proceduri prin specificațiile tehnice impuse - sunt furnizate în România de distribuitorul SANTE Internațional. În măsura în care există și alți furnizori, această informație nu rezultă din datele libere existente pe piață. - Dispozitiv pentru eliminarea rapidă și ecologică a recipientelor de hârtie: Producători relevanți pe piață: ................. *Deoarece acest produs nu intră în gama normală de produse pe care o distribuie, nu a identificat alți producători relevanți. Astfel, arată că nici cea de-a doua condiție, reglementată de art. 18 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 98/2016, nu este îndeplinită. Totodată, subliniază că, după cum va arăta mai jos, unele produse sunt în mod excesiv de detaliat descrise de către autoritatea contractantă și conduc, cu precădere, spre echipamente unice ale Pagina 7 din 71

producătorilor ................ Astfel, simplul fapt că producătorii față de care autoritatea contractantă și-a raportat (în mod nelegal) specificațiile echipamentelor grupate în acest lot sunt diferiți atestă faptul că aceste echipamente nu sunt produse similare, acestea nefăcând parte, nici în accepțiunea acesteia, în gama normală de produse a acelorași producători și nici măcar a acelorași furnizori, din informațiile publice disponibile. Prin urmare, consideră că se restricționează astfel nu numai ofertarea pentru poziții individuale din cadrul lotului, dar și pentru întregul lot 4 al procedurii, rezultând o restrângere nelegală a liberei concurențe și încălcarea flagrantă a prevederilor legale mai sus expuse. Astfel, documentația de atribuire pare să fi fost elaborată după o ofertă deja preconstituită, într-o manieră de natură să excludă concurența, și nu după criterii obiective, raportate la necesități reale. Pentru toate argumentele mai sus expuse, solicită Consiliului să rețină că, la alcătuirea componenței lotului 4 al procedurii, autoritatea contractantă a încălcat grav prevederile art. 50 și 141 din Legea nr. 98/2016, îngrădind nejustificat participarea la procedură și afectând libera concurență. Prin urmare consideră că se impune, astfel, restructurarea lotului 4 în 2 loturi distincte, cu respectarea prevederilor legale aplicabile, indicate și în cuprinsul prezentei, prin solicitarea fiecărui echipament din cadrul lotului 4 printr-un lot distinct. III. Nelegalitatea specificațiilor tehnice impuse de autoritatea contractantă. 3.1. Considerații generale privind nelegalitatea specificațiilor tehnice restrictive.

În strânsă legătură cu prevederile legale în vigoare care reglementează obligația de împărțire pe loturi și criteriile pe care autoritatea contractantă trebuie să le aibă în vedere în acest sens (mai sus redate, în esență), contestatorul arată că Legea nr. 98/2016 reglementează, de asemenea, și obligația autorităților contractante de a nu îngrădi libera concurență (accesul la procedură) prin modalitatea de redactare a specificațiilor tehnice aferente procedurii. În susținere invocă prevederile art. 3 alin. (1) lit. rr), art. 155, art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, considerentul (74) al Directivei 24/2014. În opinia sa, rezultă din jurisprudența constantă a CJUE că, inclusiv, în cazul achizițiilor publice în domeniul sănătății, autoritatea contractantă este obligată să limiteze descrierea specificațiilor tehnice doar la acele detalii necesare satisfacerii necesităților sale obiective, fără a impune alte restricții nejustificate în calea participării la procedura de atribuire. Cu toate acestea, arată că autoritatea contractantă a ales să definească specificațiile tehnice aferente Lotului criticat prin stabilirea de cerințe minime obligatorii restrictive, care conțin caracteristici funcționale specifice unui anumit producător și care nu răspund unor necesități funcționale sau de performanță relevante pentru autoritatea contractantă, fiind astfel descalificați automat majoritatea operatorilor care operează în mod obișnuit pe această piață. 3.2. Legislația specifică în materia echipamentelor de neutralizare deșeuri infecțioase prevede în mod expres și clar care sunt cerințele și condițiile de performanță în cazul acestui tip de echipamente, autoritatea contractantă fiind obligată să o respecte și să nu restrângă aplicarea acesteia. Contestatorul precizează că în materia echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deșeurilor medicale periculoase (cum sunt și echipamentele de pe pozițiile 3 și 4 ale lotului 4) există o legislație specifică - respectiv Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1279/2012 privind aprobarea Criteriilor de evaluare, a condițiilor de funcționare și monitorizare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deșeurilor medicale periculoase („Ordinul nr. 1279/2012”) - ce nu poate fi nesocotită în cadrul achizițiilor publice cu acest obiect, autoritățile contractante fiind obligate să respecte prevederile acestui ordin în redactarea specificațiilor tehnice aferente acestui tip de echipamente. În aplicarea scopului prevăzut la art. 12, prin art. 2 al Ordinului nr. 1279/2012 se impune autorităților contractante să respecte criteriile de evaluare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute utilizate pentru deșeurile medicale periculoase, criterii care includ cerințe privind dotarea minimă și funcționalitatea Pagina 9 din 71

sistemului echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute a deșeurilor medicale periculoase. Astfel, în opinia sa orice echipament care întrunește condițiile și cerințele stipulate în Ordinul nr. 1279/2012 este un echipament performant, ce folosește o tehnologie inovatoare și optimă pentru tratarea deșeurilor și care are un impact minim asupra mediului. Totodată, un echipament care nu întrunește toate criteriile de evaluare reglementate de Ordinul nr. 1279/2012 nu ar putea fi achiziționat de către autoritatea contractantă. De aceea orice limitare impusă de autoritatea contractantă ce restricționează achiziția doar la anumite procedee/tehnologii dintre cele aprobate prin Ordinul nr. 1279/2012 este restrictivă și restrânge nejustificat concurența. 3.3. Autoritatea contractantă a încălcat principiul nediscriminării și al tratamentului egal la definirea specificațiilor aferente poziției 2 a lotului 4 al procedurii, rezultând specificații tehnice restrictive, nejustificate în raport de necesitățile sale obiective și care au doar efectul împiedicării liberei concurențe. După cum va arăta în continuare, autoritatea contractantă a definit specificațiile tehnice astfel încât acestea să descrie și să conducă exclusiv către ofertarea sistemelor de tratare a deșeurilor ale producătorului CISA (broșura tehnică anexată), făcând practic imposibilă ofertarea unor alte sisteme de tratare a deșeurilor existente pe piață, care ar putea satisface nevoile obiective ale autorității contractante la același nivel de calitate și performanță. Prin urmare, consideră că autoritatea contractantă nu a urmărit să solicite anumite cerințe de performanță, ci doar a preluat anumite specificații ale sistemelor CISA - acestea fiind singurele echipamente de

pe piață ce pot îndeplini cerințele stricte ale caietului de sarcini în integralitatea lor, cu eliminarea altor soluții, chiar superioare. 3.3.1. În ceea ce privește specificațiile tehnice aferente echipamentului „Sistem de neutralizare deșeuri infecțioase”. Din analiza cumulativă a specificațiilor tehnice aferente sistemului de neutralizare deșeuri infecțioase, subliniază că acestea au fost descrise într-un mod excesiv de detaliat, cuprinzând solicitări care nu răspund unei necesități obiective a autorității contractante și care au doar menirea de a direcționa ofertarea doar către un anumit produs. Astfel, cerințele minime obligatorii impuse în cazul acestui echipament solicitat reprezintă o preluare a specificațiilor tehnice ale sistemului de neutralizare deșeuri infecțioase produs de CISA, în concret MWT 300, astfel că ofertarea altui sistem de acest tip devine imposibilă. Contestatorul susține că, va arăta în concret, în cele ce urmează, specificațiile tehnice restrictive impuse de autoritatea contractantă în definirea cerințelor minime obligatorii aferente procedurii: (i) În ceea ce privește cerința „Unitate de inactivare deșeuri; Concasor deșeuri; Sistem de trasabilitate”. Prin această susține că cerință autoritatea contractantă impune, fără nici o justificare obiectivă, anumită soluție constructivă, descriind în detaliu componentele produsului pe care intenționează să-l achiziționeze. Or, pe de o parte, pe piață există multiple soluții constructive care oferă cel puțin același nivel de performanță chiar dacă au o structură de construcție diferită de cea impusă de autoritatea contractantă, iar pe de altă parte, necesitățile obiective ale autorității contractante sunt expres reglementate de legislația specifică în domeniu respectiv Ordinul 1279/2012. Astfel, arată că prin Ordinul nr. 1279/2012 se reglementează în mod expres criteriile de evaluare a echipamentelor de tratare a deșeurilor medicale periculoase, acest act administrativ normativ prezentând soluțiile tehnice acceptate și nivelul de performanță pe care echipamentele ce pot fi achiziționate trebuie să le îndeplinească, respectiv nivelul de inactivare a deșeurilor pe care trebuie să-l atingă. În acest context consideră că este nejustificată și prin urmare restrictivă impunerea soluției constructive a echipamentului CISA MWT - Echipament care după cum rezultă din broșura atașată - exact componența solicitată de autoritatea contractantă. Având în vedere faptul că o asemenea componenta fixă nu răspunde niciunei necesități obiective a autorității contractante ci doar conduce la impunerea unei anumite soluții constructive, solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe restrictive și nelegale. Pagina 11 din 71

(ii) În ceea ce privește cerința „unitate de inactivare deșeuri: volum: minim 550 litri”.  În opinia sa prin această cerință autoritatea contractantă favorizează din nou echipamentul produs de CISA, acesta având un volum de 557 de litri, după cum rezultă din extrasul din broșura produsului. Consideră că, nu era necesară impunerea unui volum minim pentru unitatea de inactivare, din moment ce relevant pentru autoritatea contractantă este volumul de procesare. Or, având în vedere ca s-a solicitat un volum de procesare, este restrictivă impunerea unui volum minim și pentru unitatea de procesare - acesta putând fi diferit de la producător la producător. Având în vedere faptul că o asemenea cerință nu răspunde niciunei necesități obiective a autorității contractante ci doar conduce la impunerea unei anumite soluții constructive, solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe restrictive și nelegale. (iii) În ceea ce privește cerința „Dimensiunile minime ale camerei: 1250 x 660 x 660 mm (A x l x h)”. Și această cerință este aproape copiată din broșura produsului CISA MWT, după cum rezultă din extrasul redat. Or, se întreabă contestatorul cărei necesități obiective a autorității contractante ar răspunde o dimensiune ce anume, fie ea și minimă, a unei componente interne a unității de inactivare deșeuri? Cu ce ar fi în orice mod afectată autoritatea contractantă dacă dimensiunea camerei unității de inactivare deșeuri ar fi mai mică decât dimensiunea minimă impusă?

Consideră că este evident și pentru un profesionist în domeniu că o asemenea specificație este una pur constructivă și nu una de performanță sau funcțională care poate fi impusă drept specificație tehnică într-un caiet de sarcini elaborat cu respectarea legislației în materia achizițiilor publice. Față de cele mai sus menționate, solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe care este una de natură pur constructivă și a cărei menținere are drept efect doar restrângerea nejustificată a ofertării în cadrul procedurii. (iv) În ceea ce privește cerința „echipamentul trebuie să aibă generator de abur propriu”. Prin intermediul acestei cerințe autoritatea contractantă impune din nou anumite caracteristici de construcție care nu satisfac o necesitate obiectivă a acesteia ci doar au drept efect restrângerea participării la procedură.  Arată în acest sens că nu toate echipamentele de decontaminare termică la temperaturi scăzute au în dotare un generator de aburi și o stație de dedurizare, precum nu toate aceste echipamente lucrează la o anumită presiune. Susține că există pe piață echipamente care funcționează cu apă de la rețeaua publică a orașului pentru producerea aburului, folosind doar presiunea atmosferică, exemplu Newster, Sterilwave, Ecodas. În acest context, consideră că este irelevantă pentru autoritatea contractantă soluția constructivă utilizată de fiecare producător în parte, singurele repere pe care ar fi trebuit să le utilizeze autoritatea contractantă fiind criteriile de evaluare a acestui tip de echipament reglementate prin legislația specifică. Totodată, arată că, prin intermediul acestei cerințe, autoritatea contractantă impune - cel puțin indirect - ofertarea doar a echipamentelor ce utilizează tehnologia de autoclavare – în condițiile în care în piața de profil există numeroase echipamente ce utilizează alte tehnologii de neutralizare la fel de performante. Or, art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 interzice impunerea unui anumit procedeu care caracterizează produsul „cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului”. Așadar, impunerea unui anumit procedeu este admisibilă numai în mod excepțional, când acest lucru este justificat de obiectul contractului, ceea ce impune autorității contractante să justifice existența excepției. Or, nicăieri în cadrul documentației de atribuire nu există o justificare temeinică a acestei derogări de la regula impusă prin art. 156. De altfel, arată că Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1279/2012 privind aprobarea Criteriilor de evaluare, a condițiilor de funcționare și monitorizare a echipamentelor de tratare prin decontaminare termică la Pagina 13 din 71

temperaturi scăzute a deșeurilor medicale periculoase recunoaște în mod expres următoarele metode de procesare termică: „Procesarea termică a deșeurilor medicale periculoase la temperaturi scăzute se realizează în intervalul 105°C-177°C, prin căldură umedă (abur) sau căldură uscată (aer cald), corelate cu alți factori care intervin în proces (timpul, presiunea, temperatura)”. Astfel, arată că contrar prevederilor Ordinului nr. 1279/2012 - ce stipulează alternativ două metode de tratare, stabilind echivalența acestora - autoritatea contractantă solicită expres doar un anumit procedeu, cu limitarea nejustificată a liberei concurențe. Autoritatea contractantă impune doar o anumită tehnologie de neutralizare și, implicit, ca sistemul să fie dotat cu un generator cu abur. Astfel, autoritatea contractantă limitează în mod nejustificat ofertarea doar la echipamente care funcționează cu utilizarea acestei componente (care indică o tehnologie de construcție și nu un parametru de performanță), blocând în mod nejustificat participarea la procedură a operatorilor economici care pot oferta echipamente ce realizează procesarea termică folosind metoda cu aer cald sau la presiune atmosferică. În opinia sa această cerință este consecința impunerii tehnologiei de autoclavare și funcționării echipamentului cu abur - doar sistemele care efectuează procesarea termică a deșeurilor prin abur necesită un generator de abur, o stație de dedurizare a apei și alte componente presupuse de cele două menționate anterior - deși, față de dispozițiile Ordinului nr. 1279/2012 și de prevederile legale din materia achizițiilor publice, această solicitare limitează nejustificat libera concurență, fiind restrictivă și nelegală.

Această dotare este solicitată imperativ tocmai pentru că autoclavarea necesită și dotarea cu generator de abur, stație de demineralizare (ce sunt dotări specifice autoclavelor), care presupun folosirea de personal calificat, costuri suplimentare cu piese de schimb, consumabile, utilități etc.  De asemenea, arată că echipamentele care folosesc tehnologia de autoclavare (fiind dotate cu generator de abur) funcționează cu stație de demineralizare a apei, pentru că, în cazul acestui tip de echipament, fără filtrarea apei prin stație, mineralele conținute în apă se vor depune pe circuitul instalației apărând procesul de colmatare, astfel încât nu ar mai putea funcționa generatorul producând abur și nici echipamentul nu ar mai putea efectua procesul de tratare. Așadar, autoritatea contractantă îngrădește nejustificat ofertarea doar la anumite echipamente care folosesc o anumită soluție constructivă, fără ca această limitare să fie în vreun mod justificată sau justificabilă. În consecință, autoritatea contractantă nu a justificat existența excepției, astfel că se impune eliminarea acestei cerințe nelegale și acceptarea ofertării oricăreia dintre tehnologiile recunoscute prin Criteriile aprobate prin Ordinul nr. 1279/2012. (v) În ceea ce privește cerința „Să fie prevăzut cu imprimantă”. Și această cerință, în opinia sa reflectă o caracteristică constructivă a produsului favorizat de autoritatea contractantă, după cum rezultă din extrasul din broșura acestui produs. Or, ce avantaj care să justifice eliminarea tuturor celorlalte soluții de pe piață ar putea aduce autorității contractante o imprimantă integrată? Aceasta mai ales în condițiile în care produsul se poate oferta cu o imprimantă externă. Având în vedere că reflectă doar o soluție constructivă și nu o necesitate obiectivă a autorității contractante, solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe restrictive și nelegale. (vi) În ceea ce privește cerința „Să aibă posibilitatea de a fi transportat în 2 segmente astfel încât să poată fi instalat fără a afecta infrastructura curentă”. Contestatorul arată că construcția echipamentului în 2 segmente este o caracteristică a echipamentului produs de CISA.

În acest sens arată că există însă pe piață și echipamente care sunt construite dintr-un singur segment/cutie/incinta/carcasă, fără ca această modalitate de construcție să afecteze realizarea procesului de decontaminare în conformitate cu prevederile legislației speciale în domeniu și a standardelor funcționale aplicabile. Cu titlu de exemplu, Pagina 15 din 71

indicam echipamente performante precum: STERILWAVE, STERIPLUS, STERIGEM, CELITRON. În acest context, consideră că este excesivă și disproporționată restricționarea ofertării doar la acel tip de echipament care are o construcție formată din mai multe module. Justificarea pe care autoritatea contractantă încearcă să o furnizeze în finalul cerinței respectiv, pretinsa necesitate ca instalarea să se realizeze fără a afecta infrastructura curentă, nu poate fi primită din moment ce necesitatea autorității contractante poate fi satisfăcută și fără a bloca accesul la procedură. Astfel, autoritatea contractantă ar putea să pună la dispoziția operatorilor economici interesați informații despre infrastructura existentă, lăsând acestora libertatea da oferta soluția potrivită. Față de cele de mai sus solicită obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe care este disproporționată și excesivă și blochează nejustificat accesul la procedură. (vii) În ceea ce privește cerința „Nivelul maxim de zgomot admis: 65dB”. Susține că această caracteristică este una din nou excesivă, limitând nejustificat accesul la procedură al operatorilor economici care ar putea oferta echipamente cu un nivel de zgomot mai ridicat dar care îndeplinesc cerințele de performanță necesare satisfacerii obiective a necesităților autorității contractante. Spre exemplu, anumite echipamente performante au diferite niveluri de zgomot STERILWAVE - 85dB, CELITRON 80 dB. Fiind o caracteristică funcțională colaterală ce nu influențează nivelul de calitate și performanță a sistemului de neutralizare a

deșeurilor, această cerință nu poate fi justificată, nerăspunzând niciunei nevoi specifice a autorității contractante. În acest context, fiind coroborată cu ansamblul cerințelor caietului de sarcini, se impune remedierea acestei cerințe prin eliminarea acestei specificații tehnice restrictive. (viii) În ceea ce privește cerința „Controlul fluidelor să fie realizat de valve pneumatice”. Similar cerințelor mai sus expuse și această cerință impune soluția constructivă aleasă de producătorul CISA pentru echipamentul MWT, după cum rezultă din extrasul din broșură. Or, se întreabă ce avantaj ar putea aduce sau ce necesitate obiectivă, reală autorității contractante ar putea satisface impunerea unei soluții constructive cu privire la controlul fluidelor? În acest sens arată că STERILWAVE, CELITRON, NEWSTER sunt echipamente care neutralizează/tratează fluidele existente în deșeurile medicale aferente codurilor 18 01 01 și 18 01 03* în aceeași cuvă împreună cu întreaga masă a deșeurilor introdusă în cuva de tratare, supunându-le aceluiași tratament și apoi sunt eliminate sub formă de abur sau odată cu apa uzată utilizată. La finalul ciclului de tratare fluide conținute sunt neutralizate împreună cu cele solide, care au fost inițial încărcate. Astfel, susține că este restrictivă solicitarea de tratare separată a fluidelor, aceasta fiind doar o soluție constructivă care nu este mai performantă decât celelalte mai sus indicate și care este irelevantă pentru necesitățile reale ale spitalului. Pentru toate motivele mai sus expuse solicită Consiliului obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe care este una pur constructivă de natură a bloca nejustificat accesul la procedura. (ix) În ceea ce privește cerințele: • „Camera de inactivare să fie fabricată din oțel inoxidabil AISI316L și să aibă o grosime de minim 8mm”. • „Ușile să fie fabricate din oțel inoxidabil de minim 10 mm AIS1316L”. Din simpla lectură a cerinței, în opinia sa este evident chiar și pentru un neprofesionist în domeniu că aceasta reflectă o caracteristică pur constructivă, fiind evident că aceasta conține o descriere excesivă a unei soluții constructive, indicând detalii precum materialul din care este fabricată camera de inactivare și ușile acesteia și chiar grosimea camerei de inactivare. Or, potrivit prevederilor legale aplicabile materialul din care este construită camera de inactivare, ușile acesteia și cu atât mai puțin grosimea peretelui acesteia nu sunt criterii relevante pentru evaluarea Pagina 17 din 71

acestui tip de echipament, relevant pentru autoritatea contractantă fiind nivelul de inactivare pe care acesta îl poate asigura.  Contestatorul precizează că în mod nesurprinzător, produsul CISA MWT are o cameră fabricată din oțel inoxidabil ASI 316L, după cum rezultă din extrasul din broșură. Or, pe piață există și alte soluții constructive care folosesc alte materiale pentru camera de tratare, respectiv altă grosime a pereților acestuia fără ca prin aceste elemente constructive să fie afectată performanța echipamentului. Cu titlu de exemplu indică mai multe soluții constructive ale unor echipamente performante precum: STERILWAVE folosește oțel inoxidabil, însă neutralizatorul STERIPLUS are camera de neutralizare acoperită cu o suprafață antiaderentă tip PTFE din teflon; de asemenea CELITRON are o grosime a camerei de tratare de 4mm executată din oțel inoxidabil AISI 304. Pentru cele mai sus menționate solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe excesive și disproporționate. (x) În ceea ce privește cerința „Deschiderea ușilor să se facă automat prin glisare pe verticală”. Contestatorul susține că după cum rezultă din simpla lectură a acestei cerințe, aceasta impune un detaliu de tip constructiv care nu reflectă un avantaj funcțional sau de performanță, ci doar impune soluția constructivă a unui anumit produs. În mod specific, arată că autoritatea contractantă impune soluția producătorului CISA după cum rezultă din extrasul din broșura acestui produs redat mai sus, în cadrul criticilor referitoare la cerința anterioară și din care reia mai jos doar un extras din traducere:

„Camera are două uși glisante orizontale, construite din oțel inoxidabil AISI 316L, echipat cu sistem de deschidere automată cu sistem electronic și siguranță dispozitiv”. Or, care necesități obiective, reale ale autorității contractante ar putea să îi răspundă modalitatea în care se deschid ușile?  În realitate fiecare producător adoptă propria soluție constructivă astfel încât deschiderea ușilor să se realizeze cu respectarea standardelor de siguranță, relevantă pentru autoritatea contractantă fiind încadrarea în aceste standarde și nu o modalitate specifică de a răspunde acestora. Pentru toate motivele mai sus expuse solicită obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe pur constructive, excesiv de detaliate și care nu răspunde unei necesități obiective, reale a acesteia. (xi) În ceea ce privește cerința „Izolația camerei de tratare să fie făcută din paduri cu spumă de melamină de tip pavele de 30 - 60 mm, acoperite de o folie de aluminiu de 1 mm”. La o simplă lectură a acesteia se poate lesne observa că autoritatea contractantă impune niște detalii de construcție excesive, disproporționate prin raportare la obiectul achiziției și necesitățile sale reale și obiective. Contestatorul arată că în mod nesurprinzător aceste detalii sunt și detaliile de construcție ale produsului favorizat, respectiv produsul CISA MWT, după cum rezultă din extrasul din broșura acestui produs. În opinia sa este evident că aceste detalii pur constructive nu răspund unei necesități a autorității contractante, fiecare producător adoptând propria soluție de izolare a camerei de tratare, astfel încât să atingă nivelul de izolare necesar, fiind irelevante materialele folosite grosimea acestora modalitatea de aplicare a acestora. Pentru motivele mai sus expuse, solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe pur constructive, disproporționate și nelegale. (xii) În ceea ce privește cerințele: ■ „Factorul de izolare să fie < 0,035W/m°C” ■ „Țevile să fie izolate cu Kevlar”. Contestatorul arată în acest sens că există diverse soluții constructive pe piață care folosesc diverse soluții de izolare, conducând la factori de izolare mai mari sau mai mici. Cu toate aceste, arată că toate aceste soluții sunt certificate pentru siguranța personalului operator sau de service, fiecare producător emițând instrucțiuni de folosire proprii, a căror respectare conduce la prevenirea incidentelor și folosința în siguranță. În acest context, consideră că este restrictivă impunerea unui factor de izolare fără justificarea în concret a scopului urmărit de autoritatea Pagina 19 din 71

contractantă, mai ales în condițiile în care un asemenea parametru nu este de natură să influențeze în orice mod procesul de tratare. În mod similar impunerea materialului de izolare pentru țevi este din nou restrictivă deoarece modalitatea de izolare este specifică fiecărei soluții constructive și în funcție de tehnologia utilizată. Spre exemplu materialul kevlar este folosit în general de către echipamentele sub presiune care folosesc procesul de autoclavare. După cum a arătat mai sus aceasta este numai una din soluțiile tehnice admise de legislația specială în domeniu, fiind restrictivă impunerea caracteristicilor constructive ale acestui tip de soluție cu efectul eliminării celorlalte tehnologii de pe piață. Pentru motivele mai sus expuse, solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe pur constructive, disproporționate și nelegale. (xiii) În ceea ce privește cerința „Temperatura la suprafață nu trebuie să depășească 450C”. Această cerință din nou reflectă soluția constructivă a echipamentului favorizat, după cum rezultă din broșura. În opinia sa este evident chiar și pentru un neprofesionist în domeniu că temperatura la suprafață nu are o relevanță pentru performanța echipamentelor de decontaminare la temperaturi scăzute a deșeurilor medicale din moment ce acestea folosesc diverse soluții constructive care, în acord cu prevederile legislației speciale aplicabile și a standardelor aplicabile trebuie să ajungă la un anumit nivel de inactivare fiind irelevantă temperatura la suprafață în timpul acestui procedeu.

Prin urmare susținere că nici această cerință nu reflectă o caracteristică funcțională sau de performanță a echipamentului solicitat ci doar impune o soluție constructivă în mod nejustificat. Pentru motivele mai sus expuse solicită Consiliului obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe. (xiv) În ceea ce privește cerința „Pompa de vacuum trebuie să aibă o putere de sucțiune de minim 80m3/h”. Din nou, arată că autoritatea contractantă impune o cerință irelevantă pentru necesitățile sale obiective care, cu riscul de a se repeta, sunt acelea de a asigura neutralizarea deșeurilor infecțioase cu atingerea unui grad ridicat de inactivare a acestora. Este astfel irelevant dacă acest grad de inactivare se atinge cu o pompă de vacuum cu o putere mai mică sau mai mare, aceste componente ale echipamentelor de neutralizare fiind dimensionate și alese de fiecare producător potrivit conceptului implementat. Pentru motivele mai sus expuse solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe pur constructive, disproporționate și excesive. (xv) În ceea ce privește cerința „Pentru producția de vacuum consumul de apă va fi zero”. Și această caracteristică susține că este copiată din broșura produsului favorizat. Or, impunerea unei asemenea cerințe în detaliu cu privire la construcția unui echipament este disproporționată prin raport la obiectul achiziției care este acela de a achiziționa un echipament de neutralizare a deșeurilor medicale infecțioase performant. Este evident că aceste tipuri de echipamente sunt diferite ca și construcție pot presupune consumuri de apă diferite pentru diferite funcții ale acestora. Pentru motivele mai sus expuse solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe excesive, disproporționate și care nu reflectă o necesitate reală obiectivă a autorității contractante, ci impune nejustificat o tehnologie anume, cu efectul eliminării celorlalte soluții. (xvi) În ceea ce privește cerința „Consumul de apa per ciclu va fi de maximum 35 litri”. Similar cerinței de mai sus și aceasta reflectă o caracteristică constructivă, după cum rezultă din extrasul din broșură. Arată în acest sens că există pe piață și echipamente care implică un consum diferit de apă; spre exemplu, echipamentele care folosesc tehnologia cu microunde declară consum zero de apă, alte echipamente însă implica sisteme de recirculare a apei utilizate la răcirea deșeurilor putând ajunge până la un consum de 70 - 100 L pe oră. Pagina 21 din 71

Aceste echipamente susține că asigură însă niveluri de inactivare ridicate, răspunzând astfel necesității autorității contractante. De altfel, după cum a arătat și mai sus, necesitatea autorității contractante de a economisi la consumul de apă trebuie analizată din perspectiva principiului proporționalității respectiv raportat și la obiectul achiziției. Astfel în condițiile în care impunerea drept cerință minimă și obligatorie a unui consum de apă care restricționează accesul la procedura, autoritatea contractantă are la dispoziție posibilitatea de a utiliza un sistem de factori de evaluare punctând avantajul unei soluții care are un consum mai redus de apă, fără însă a restricționa accesul la procedură. Pentru motivele mai sus expuse solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe. (xvii) În ceea ce privește cerința „Să fie prevăzut cu următoarele cicluri: Ciclul inactivare deșeuri medicale la 138°C timp de 10 min (durata maximă ciclu 45 minute); Vaccum test; Bowie -Dick; 60 cicluri configurabile; Ciclu pentru lichide la 121 °C timp de 20 minute”. Prin această cerință consideră că se impun caracteristici de construcție care nu au nici o relevanță pentru necesitatea obiectivă a autorității contractante ci, dimpotrivă limitează nejustificat ofertarea de echipamente performante. 154. Arată în acest sens că: ■ art. 3 din Criteriile aprobate prin Ordinul nr. 1279/2012 prevede următoarele: „Procesarea termică a deșeurilor medicale periculoase la temperaturi scăzute se realizează în intervalul 105°C-177°C, prin căldură

umedă (abur) sau căldură uscată (aer cald), corelate cu alți factori care intervin în proces (timpul, presiunea, temperatura)” ■ art. 2 din Criteriile aprobate prin Ordinul nr. 1279/2012 prevede următoarele: „Categoriile de deșeuri periculoase rezultate din activitatea medicală, în conformitate cu Ordinul ministrului sănătății nr. 1.226/2012 și cu lista deșeurilor prevăzută în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cu completările ulterioare, care pot fi supuse proceselor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute, sunt fără excepție doar următoarele categorii: a) deșeuri infecțioase conform codului 18 01 03*; b) deșeuri înțepătoare-tăietoare conform codului 18 01 01”. Or, prin această cerință autoritatea contractantă impune restricții nejustificate: ■ impune procesarea termică a deșeurilor să se realizeze la o temperatură fixă de 138°C; Autoritatea contractantă fixează, astfel, o limită superioară a temperaturii (150°C) mult sub limita stabilită de Ordinul nr. 1279/2021 (177°C); această fixare a temperaturii nu are nicio justificare obiectivă, singurul rol al acesteia fiind favorizarea echipamentului CISA ce tratează deșeurile la temperatura de 138°C, după cum rezultă din extrasul din broșură mai jos redat: ■ impune o anumită durată a ciclului de inactivare, în condițiile în care Criteriile aprobate prin Ordinul nr. 1279/2012 nu disting în acest sens, fiind evident că durata ciclului este diferită de tehnologia folosită și soluția constructivă aleasă. Din nou, în mod neîntâmplător cerința favorizează soluția constructivă a producătorului CISA: ■ impune un ciclu pentru lichide, în condițiile în care, după cum a arătat mai sus, potrivit art. 2 din Criteriile aprobate prin Ordinul nr. 1279/2012, echipamentele de decontaminare la temperaturi scăzute a deșeurilor periculoase nu pot trata deșeuri lichide, legislația specială reglementând expres tipul de deșeuri care pot fi tratate. ■ impune un număr de 60 de cicluri configurabile. Or, această caracteristică este specifică echipamentelor care folosesc autoclavarea, fiind excesivă impunerea acesteia și pentru alte tehnologii. ■ indicatorii Bowie Dick, Vacuum test, care sunt specifici, din nou, procesului de autoclavare sau echipamentelor de sterilizare a instrumentarului. Alte tehnologii folosesc alt tip de indicatori, precum indicatori sub formă de fiole sau benzi sau bulion, funcția de verificare a gradului de sterilizare nefiind afectată. Pagina 23 din 71

Față de cele mai sus menționate solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea acestor cerințe care nu răspund unei necesități obiective reale a autorității contractante ci doar reflectă o soluție constructivă, restricționând nejustificat accesul la procedură. (xviii) În ceea ce privește cerința „Concasor deșeuri: Capacitatea de tocare: minim 200kg/h±10%; Putere motor: minim 15kW; Dimensiuni cameră concasor: 600x800mm±10%; Să fie prevăzut cu 4 arbori și minimum 30 de cuțite a căror viteză de rotație să fie de 20 rpm±10%”. În opinia sa este evident chiar și pentru un neprofesionist în domeniu faptul că această cerință reține o soluție constructivă a unui anumit produs. În concret, solicită Consiliului să constate că autoritatea contractantă a descris în mod excesiv de detaliat și nelegal capacitatea de stocare modul de producție executarea procesului de concasare precum și dimensiunea exactă a camerei concasorului. Mai mult aceasta a descris și o soluție constructivă a acestuia respectiv să fie prevăzut cu 4 arbori inclusiv cu numărul minim de cuțite solicitate. Or, fiecare producător își dezvoltă propria soluție constructivă: de exemplu există concasoare care folosesc tambururi prevăzute cu cuțite, există cuve dotate cu rotoare prevăzute cu cuțite; de asemenea există cuțite fixe, verticale sau rotative, de rotație putând diferi de la un producător la altul în funcție de tehnologia utilizată. Soluția constructivă aleasă pentru concasarea deșeurilor este relevantă pentru autoritatea contractantă.

160. Solicită astfel eliminarea acestei soluții pur constructive care are drept efect exclusiv limitarea nejustificată a ofertării în cadrul procedurii. (xix) În ceea ce privește cerințele: ■ „Sistemul de management ■ Sistemul să fie controlat prin intermediul unui touchscreen color minim 7 inch, ■ Să fie prevăzut cu imprimantă”. Prin aceste cerințe consideră că autoritatea contractantă impune anumite caracteristici de construcție într-o modalitate în care este restricționată nejustificat ofertarea de alte soluții echivalente. În concret, pentru echipamente de acest tip este excesivă impunerea de specificații privind operarea pe un stat screen de o anumită dimensiune sau includerea unei imprimante. Aceasta cu atât mai mult cu cât este posibilă conectarea unor asemenea accesorii la echipament în măsura în care acestea ar fi necesare pentru autoritatea contractantă - de confirmat. Prin urmare impunerea ca acestea să fie integrate în echipament drept cerință minimă și obligatorii a cărei nerespectare atrage neconformitatea ofertei este excesivă și disproporționată raportat la obiectul achiziției. Pentru a ilustra caracterul pur constructiv al acestor cerințe redă extras din broșura produsului favorizat respectiv CISA. Pentru motivele mai sus expuse solicită Consiliul obligarea autorității contractante la eliminarea acestor cerințe excesiv de detaliate și disproporționate raportat la obiectul achiziției. (xx) În ceea ce privește cerința „Să aibă o capacitatea de stocare de minim. 80 de cicluri și alarme”. Consideră că această cerință este disproporționată raportat la criteriile de evaluare a acestui tip de echipament, criterii care se raportează la parametrii de performanta cum ar fi nivelul de inactivare și nu includ nici o mențiune cu privire la un număr minim de cicluri și alarme care ar trebui să fie stocate în cadrul echipamentului. De altfel, susține că este dificil să identifice necesitatea obiectivă la care ar putea răspunde o asemenea cerință. Cu atât mai dificil este de identificat față de ce a fost raportat numărul minim solicitat respectiv minim 80 de cicluri și alarme. Cu privire la acest aspect arată că în funcție de tipul echipamentului, ciclul oferă informații despre dată, oră, temperatură, durata ciclului. Spre exemplu, echipamentul pe care îl poate oferta are alarme sonore și vizuale, adaptate soluției constructive adoptate. Astfel, fiecare producător creează numărul de cicluri și alarme adaptat soluției sale fiind restrictivă impunerea unui număr minim, fără existența nici Pagina 25 din 71

unei justificări obiective în acest sens. De asemenea în ceea ce privește posibilitatea de stocare cerința este neclară deoarece pare să elimine posibilitatea de stocare externă. Ori multe echipamente sunt dotate cu port usb și pot asigura transmiterea datelor privind ciclurile într-o sursă externă, fiind irelevant pentru autoritatea contractantă dacă acestea sunt memorate în memoria echipamentului sau pe o sursă externă. Solicită astfel eliminarea acestei soluții pur constructive care are drept efect exclusiv limitarea nejustificată a ofertării în cadrul procedurii. (xxi) În ceea ce privește cerința „Să prezinte următoarele porturi de comunicare: RJ45 Ethernet, RS232, RS485, USB”. Arată că această cerință este în mod evident excesiv de detaliată, impunând opțiuni de conectare a căror justificare nu poate fi identificată. Totodată observă că specificația poate fi îndeplinită cel puțin parțial de către echipamentul favorizat, strict raportat la informațiile care se pot identifica din broșura acestuia. Mai mult, în contextul în care există pe piață diferite opțiuni pentru asigurarea conectivității incluzând spre exemplu adaptoare sau alți conectori, consideră că este disproporționată și excesivă impunerea, ca cerință minimă și obligatorie, ca echipamentul să dețină toate aceste porturi. Pentru motivele mai sus expuse solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe excesive și disproporționate sau, după caz, la remedierea acesteia în sensul precizării necesităților obiective, reale pe care autoritatea contractantă le urmărește, lăsând operatorilor economici libertatea să oferteze soluția care să răspundă acestor necesități.

(xxii) În ceea ce privește cerința „Să poată fi stocate minim 20.000 de cicluri”. Din nou, consideră că această cerință nu poate fi justificată prin raportare la obiectul procedurii, respectiv, achiziționarea de echipamente de neutralizare a deșeurilor medicale infecțioase. În acest sens arată că, potrivit legislației speciale, respectiv Criteriile aprobate prin Ordinul nr. 1279/2012, pentru acest tip de echipamente nu sunt stabilite criterii de evaluare privind o anumită dimensiune de stocare sau un anumit număr de cicluri și nici tipul unității de stocare/port. Cu privire la acest aspect arată că pe piață există multiple echipamente performante de decontaminare termică la temperaturi scăzute care nu oferă stocarea internă a acestor informații, însă acestea sunt dotate cu un port USB prin care datele se pot transmite către unități de stocare externă. Lipsa unei asemenea caracteristici nu influențează procesul de decontaminare termică la temperaturi scăzute a deșeurilor medicale infecțioase, parametrii de funcționalitate și performanță a echipamentului nefiind influențați de modalitatea de transmitere a datelor. Cu titlu de exemplu indică în acest sens, echipamente performante precum - STERILWAVE, CELITRON, NEWSTER, ECODAS. Pentru motivele mai sus expuse, solicită Consiliului obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe, care este excesivă și disproporționată, prin raportare la obiectul achiziției. (xxiii) În ceea ce privește cerința „Să poată fi configurați min. 70 de utilizatori cu parolă”, nici aceasta nu reprezintă un criteriu de evaluare a echipamentelor de decontaminare la temperaturi scăzute a deșeurilor medicale infecțioase. Astfel, arată că, echipamentele de tipul celui care face obiectul achiziției dețin un sistem de parolare a operatorilor care utilizează echipamentul în vederea evitării modificării accidentale a parametrilor funcționali. Impunerea unui număr atât de ridicat de utilizatori este disproporționată inclusiv prin raportare la modalitatea de gestionare a acestor echipamente, fiind nerezonabil să presupunem că acest tip de echipament va fi folosit de 70 de operatori. Pentru motivele mai sus expuse, solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe - care este disproporționată și excesivă și nu răspunde unei necesități reale, obiective a autorității contractante. (xxiv) În ceea ce privește cerința „Echipamentul va fi de tip Plug & Play, va putea fi montat în exteriorul clădirii, fără a fi necesare lucrări suplimentare de amenajare și va avea următoarele dimensiuni exterioare: Lățime: maxim 6050mm; Adâncime: maxim 2450mm; Pagina 27 din 71

înălțime: maxim 2600 mm; Service-ul va fi asigurat prin partea din față; Puterea maximă instalată să fie de 30 kW+5%”. Contestatorul susține că această cerință reia din nou caracteristici de construcție ale echipamentului produs de CISA. Din acest motiv face trimitere la broșura acestuia. Notează și faptul că, conform descrierii, accesul la echipament se poate face prin partea din față a acestuia, conform solicitării autorității contractante. Or, solicitarea unei configurații specifice, de tip plug and play, precum și a unor dimensiuni exterioare, chiar și maximale, coroborate cu impunerea modalității de asigurare a service-ului sunt cerințe excesiv de detaliate și care nu sunt de natură să răspundă unei necesități obiective a unei autorități contractante, ci doar să îngrădească nejustificat ofertarea de soluții echivalente. În concret arată că, potrivit legislației speciale aplicabile, oricum toate aceste sisteme trebuie instalate în afara clădirii spitalului. În acest context, este ¡relevant dacă sistemul este de tip plug and play fiecare producător stabilindu-și propria soluție de conectare. Totodată este irelevant pentru autoritatea contractantă din ce parte a echipamentului se realizează service-ul mai ales în contextul în care service-ul trebuie realizat de reprezentanți autorizați ai producătorului care își asumă condițiile de executare a acestuia. Totodată, este excesivă impunerea unor dimensiuni, chiar și maximale, autoritatea contractantă trebuind să pună la dispoziția operatorilor economici interesați informații privind spațiul disponibil urmând ca aceștia să-și elaboreze oferta astfel încât să răspundă necesității de încadrare în acest spațiu.

Pentru motivele mai sus expuse solicită Consiliului obligarea autorității contractante la eliminarea acestor cerințe. (xxv)În ceea ce privește cerința „Sistem de trasabilitate va include: Sistem PC; Cantar; Cititor cod de bare; Imprimanta de etichete; Software dedicat pentru managementul deșeurilor cu licență”. Consideră că prin această cerință autoritatea contractantă impună din nou caracteristici de construcție ale echipamentului produs de CISA. În acest sens arată că sistemul de trasabilitate solicitat de autoritatea contractantă nu reprezintă o cerință specifică acestui tip de echipament, ci o caracteristică a produsului CISA. În concret, producătorul a atașat echipamentului de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute prin căldura umedă un calculator și o imprimantă pentru etichete, un cântar un cititor cod de bare și un soft cu licență pentru managementul deșeurilor. Or, potrivit legislației speciale aplicabile acestui tip de echipament, acesta trebuie să dețină un soft special dedicat pentru managementul deșeurilor, ci trebuie doar să transmită la sfârșitul fiecărui ciclu parametrii parcurși în timpul procesului de tratare: temperatură, presiune, dată, oră. Contestatorul precizează că în măsura în care autoritatea contractantă dorește să realizeze și managementul deșeurilor, aceasta poate să achiziționeze separat un asemenea software, fiind excesivă și disproporționată impunerea acestei cerințe în cadrul licitației de achiziționare a echipamentului de decontaminare a deșeurilor medicale infecțioase. Pentru toate argumentele mai sus expuse solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea acestor cerințe disproporționate și excesive prin raportare la obiectul achiziției. (xxvi) În ceea ce privește cerința „Standarde ce trebuie îndeplinite: 2014/35/EU; E2014/30/EU; 2006/42/EC; IEC 61010-1,-2-040:2015; 2014/68/EU; UNI EN ISO 9001:2015; UNI EN ISO 13485:2016”. Prin această cerință contestatorul arată că autoritatea contractantă impune, în mod obligatoriu, îndeplinirea de către produsele ofertate a unui cumul de standarde care nu sunt aplicabile tuturor echipamentelor de acest tip existente pe piață. În acest sens arată că, în funcție de procesarea termică realizată prin căldură umedă sau uscată sau cu microunde, corelată cu alți factori care intervin în proces-precum timpul presiunea temperatura- echipamentele trebuie să respecte anumite standarde care sunt aplicabile în funcție de soluția constructivă aleasă de fiecare producător. Astfel, nu toate standardele impuse de autoritatea contractantă se aplică tuturor proceselor de tratare. Pagina 29 din 71

În concret, arată că, produsului pe care poate să îl oferteze nu îi sunt aplicabile următoarele standarde solicitate de autoritatea contractantă: 2014/35/EC; 2014/68/EC, care sunt standarde specifice echipamentelor sub presiune. Or, tehnologia pe care o poate oferta este expres acceptată prin Ordinul nr. 1292/2012, fiind excesivă impunerea de standarde inaplicabile acestei tehnologii. Pentru toate motivele mai sus expuse, solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe care impune restricții nejustificate pentru participarea la procedură. 3.3.2. În ceea ce privește specificațiile tehnice aferente echipamentului „Dispozitiv pentru eliminarea rapidă și ecologică a recipientelor de hârtie - 23 buc”. După cum a arătat mai sus în secțiunea dedicată modalităților legale de constituire a lotului de către autoritatea contractantă, echipamentul solicitat la poziția unu din cadrul lotului este unul total diferit de cel solicitat la poziția 2 a aceluiași lot. Chiar dacă el nu este obligat a se asocia pentru a participa la procedura de atribuire - dimpotrivă, asocierea putând ridica probleme din perspectiva respectării dreptului concurenței - a depus diligențe pentru a încerca să identifice furnizori ai acestor tipuri de produse. Cu toate acesta a observat că, din nou specificațiile tehnice conduc către un produs unic și anume, produsul ECOPATENT. În acest sens atașează broșura acestui produs. Prin urmare, susține că specificațiile acestui produs se impune a fi constatate ca fiind restrictive prin simpla raportare la faptul că acestea redau caracteristicile unui produs anume.

201. Prin raportare la cele de mai sus solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la remedierea specificațiilor acestui echipament prin eliminarea trimiterilor la un produs anume. 3.3.3. În ceea ce privește cerințele de calificare stabilite la secțiunea II.1.3.b) standarde de asigurare a calității și de protecție a mediului, precum și în cuprinsul specificațiilor tehnice aferente echipamentelor din lotul 4 al procedurii. Contestatorul arată că autoritatea contractantă stabilește în mod cumulat pentru toate echipamentele aferente loturilor 1- 7, aceleași standarde de asigurare a calității, chiar dacă unele dintre acestea sunt irelevante pentru furnizarea anumitor echipamente din cadrul anumitor loturi precum este cazul lotului 4 al procedurii. Astfel, susține că standardele impuse de autoritatea contractantă nu sunt relevante pentru furnizarea echipamentelor de decontaminare termică la temperaturi scăzute existente pe piața din România sau internațională, nefiind standarde uzuale acestui tip de activitate. În acest sens, arată că este irelevantă pentru capacitatea operatorului economic de a implementa contractul, implementarea de către acesta de standarde precum: ■ ISO 45001:2018 Potrivit informațiilor liber disponibile, Standardul de referință, OHSAS18001/ISO 45001:2018 este un model pentru organizațiile care vor un control mult mai bun asupra tuturor riscurilor profesionale. Acesta a fost gândit pentru a putea completa sistemele de management de mediu și al calității, bazându-se pe cerințe pentru gestionarea eficientă a riscurilor profesionale și formarea unui forme de prevenire pentru angajați. ■ În mod similar, ISO 27001:2013 oferă recomandări pentru păstrarea sub control al tuturor riscurilor informaționale, aducând o clarificare asupra tuturor tipurilor de amenințări și oferă direcții de tratare ale metodelor de protecție pentru asigurarea supraviețuirii companiei, minimizarea daunelor financiare și apoi maximizarea perspectivelor organizației dar și a întregului profit. ■ De asemenea consideră că este irelevantă pentru obiectul achiziției și solicitarea de standarde contabile, precum standardul RS 8000:2014 care privește Responsabilitatea Socială. Față de cele de mai sus, apreciază ca disproporționată solicitarea acestor standarde drept cerințe de calificare, acestea nefiind în legătură cu obiectul contractului de urmează a se atribui și fiind, prin urmare, disproporționate și nelegale. Pentru aceste motive, solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea acestor cerințe din cuprinsul documentației de atribuire. Pagina 31 din 71

Față de cele mai sus menționate, solicită Consiliului să constate că autoritatea contractantă a încălcat principiul proporționalității la stabilirea modului de alcătuire a lotului 4, precum și la elaborarea specificațiilor tehnice aferente acestui lot, precum și prevederile art. 155 din Legea nr. 98/2016. Ca urmare a constatării acestor încălcări ale legislației achizițiilor publice, solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire aferente acestui lot prin redefinirea specificațiilor tehnice prin raportare la cerințe de performanță și/sau funcționale obiective, raportate la necesitățile sale reale, documentate. În sprijinul celor de mai sus invocă Decizia CNSC nr. 2425/C7/ 2653/28.12.2020. Pentru toate argumentele expuse mai sus, solicită admiterea prezentei contestații, astfel cum aceasta a fost formulată. În drept, își întemeiază prezenta pe prevederile art. 8, 19 și 26 din Legea nr. 101/2016, art. 2 și 155 din Legea nr. 98/2016, precum și pe toate textele legale invocate în cuprinsul prezentei. În susținerea prezentei contestații depune un set de documente considerate relevante. Prin adresa nr. 19094/17.10.2023, înregistrată la CNSC sub nr. 57137/18.10.2023, autoritatea contractantă transmite punctul de vedere cu privire la contestație, solicitând respingerea acesteia ca nefondată. Autoritatea contractantă solicită Consiliului ca mai înainte de a trece la analiza pe fond contestației formulată de contestator, să verifice atât formularea în termen a contestației, cât și îndeplinirea condițiilor legale de admisibilitate prevăzute de art. 611 din Legea nr. 101/2016, respectiv constituirea cauțiunii.

Autoritatea

contractantă

arată

că,

prin

contestația formulată, ......... SA solicită următoarele: 1. în principal, obligarea autorității contractante la remedierea aspectelor de nelegalitate ale documentației de atribuire aferente lotului 4 al procedurii, criticate prin prezenta contestație; 2. în subsidiar, în măsura în care Consiliul va aprecia că nu mai sunt posibile măsuri de remediere, anularea lotului 4 al procedurii, în temeiul art. 26 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 101/2016 coroborate cu prevederile art. 212 alin. (1) lit. c) și alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Autoritatea contractantă precizează că în data de 21.09.2023, prin anunțul de participare nr. CN1059775, a inițiat procedura de achiziție publică pentru atribuirea contractului de furnizare - „Achiziție de echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale pentru .........”, valoarea estimată a acesteia fiind de 17.807.933,53 Lei. Procedura a fost împărțită în 7 loturi conform descrierilor din documentația aferentă dosarului de finanțare. Procedura de achiziție face obiectul unui proiect aprobat din fonduri europene, depus în cadrul PNRR/2022/C12/MS/I2.4 - 12.4. „Echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale”. În opinia sa un prim aspect de precizat este faptul că în cadrul prezentei contestații, contestatorul ......... SRL nu a formulat niciun fel de solicitare de clarificări prin care să solicite lămurirea sau clarificarea unor aspecte de natură tehnică și cu atât mai puțin să conteste modul de defalcare a loturilor. Mai departe, deși obiectul contestației astfel cum este precizat punctual și fără echivoc în cuprinsul petitului cererii adresată Consiliului vizează exclusiv lotul nr. 4 din cuprinsul procedurii, contestatorul face trimitere (spre exemplu pct. 39 din contestație) la produse aferente lotului 2 din cadrul procedurii. Cum acestea nu fac obiectul contestației, prezentul punct de vedere va analiza punctual aspectele contestate în privința lotului 4, solicitând Consiliului, în virtutea aplicării principiului disponibilității, eliminarea oricăror aspecte invocate în privința unor prezumtive cereri cu care nu a fost legal învestit. Analizând prevederile documentației de atribuire aferente lotului 4 al procedurii, autoritatea arată că contestatorul consideră că: - lotul 4 a fost constituit utilizând o modalitate nelegală de alcătuire a loturilor, astfel că prevederile documentației de atribuire încalcă principiile proporționalității și al tratamentului egal. - de asemenea, acestea încalcă și prevederile art. 155 din Legea nr. 98/2016, conținând specificații tehnice restrictive și discriminatorii, de natură a bloca nejustificat accesul operatorilor economici la procedură. Astfel arată că contestatorul consideră că autoritatea contractantă a inclus în cadrul lotului 4 al procedurii - intitulat „LOT 4 - SISTEME NEUTRALIZARE DEȘEURI INFECTIOASE” 2 echipamente diferite Pagina 33 din 71

(separate), cu funcționalități diferite, autonome și independente și care nu sunt destinate utilizării comune - unele reprezintă sisteme de neutralizare a deșeurilor, iar altele echipamente auxiliare, nefăcând parte, în consecință, din portofoliul obișnuit al operatorilor economici care activează în acest domeniu. În concret, Echipamentele se prezintă astfel: Lotul 4 poziția 1 - Sistem de neutralizare deșeuri infecțioase - 1 bucată; Lotul 4 poziția 2 - Dispozitiv pentru eliminarea rapidă și ecologică a recipientelor de hârtie - 23 de bucăți. Din cuprinsul contestației, pentru echipamentul de la poziția 1, respectiv Sistem de neutralizare deșeuri infecțioase, arată că contestatorul identifică o serie de neconformități legate de caracteristicele tehnice intrinseci ale echipamentului medical, astfel: La punctele 68. 75 și 76 din contestație, contestatorul indică următoarele: „68. Din analiza cumulativă a specificațiilor tehnice aferente sistemului de neutralizare deșeuri infecțioase, subliniem că acestea au fost descrise într-un mod excesiv de detaliat, cuprinzând solicitări care nu răspund unei necesități obiective a autorității contractante și care au doar menirea de a direcționa ofertarea doar către un anumit produs. Astfel, cerințele minime obligatorii impuse în cazul acestui echipament solicitat reprezintă o preluare a specificațiilor tehnice ale sistemului de neutralizare deșeuri infecțioase produs de CISA, în concret MWT 300, astfel că ofertarea altui sistem de acest tip devine imposibilă. 75. Având în vedere faptul că o asemenea componentă fixă nu răspunde niciunei necesități obiective autorității contractante ci doar

conduce la impunerea unei anumite soluții constructive, solicităm Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea acestei cerințe restrictive și nelegale.

(ii) In ceea ce privește cerința „unitate de inactivare deșeuri: volum: minim 550 litri” 76. Prin această cerință autoritatea contractantă favorizează din nou echipamentul produs de CISA, acesta având un volum de 557 de litri, după cum rezultă din extrasul din broșura produsului mai jos redat” Autoritatea contractantă precizează că fără a ține seamă de specificațiile tehnice aferente acestui lot, contestatorul creează o confuzie între tipurile de echipamente, respectiv produsul intitulat de aceasta MWT 300 (un echipament cu o cameră de sterilizare de 300 de Litri), apoi făcând trimitere la un echipament cu un volum de minim 550 de Litri, respectiv 557 de litri. Practic, arată că pretenția concretă a contestatorului este reprezentată de un echipament cu o unitate de inactivare deșeuri de 300 de Litri, pe când obiectul licitației îl reprezintă un echipament cu o cameră de inactivare deșeuri de 550 de Litri. Astfel, art. 194 lit. c) NCPC se referă atât la această definiție a obiectului, cât și la obiectul material al dreptului pretins: „obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare....[...].”. Drept condiții de validitate, obiectul trebuie să fie licit, posibil și determinat sau determinabil. în ceea ce privește această contestație, se identifică astfel o confuzie din partea contestatorului, obiectul contestației nefiind determinat, astfel că nu sunt îndeplinite toate condițiile de validitate ale acesteia. Mai mult decât atât, autoritatea contractantă consideră că susținerile contestatorului sunt nefondate luând în considerare faptul că: Autoritatea contractantă a specificat expres în cuprinsul caietului de sarcini faptul că „Orice referire în cuprinsul prezentului caiet de sarcini prin care se indică o anumită origine, sursă, producție, un procedeu special, o marcă de fabricație sau de comerț, un brevet de invenție, o licență de fabricație, sunt menționate doar pentru identificarea cu ușurință a tipului de produs și NU au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse. Aceste specificații vor fi considerate ca având mențiunea „sau echivalent” în sensul prevederilor art. 156, alin. (3) din Legea nr. 98/2016”. În acest sens consideră că orice operator economic interesat de participarea la procedură avea posibilitatea de a propune echipamente cu specificații tehnice echivalente, bineînțeles cu condiția demonstrării echivalenței. Modalitatea de împărțire a produselor pe loturi este apanajul exclusiv al autorității contractante, acest lucru fiind făcut în funcție de Pagina 35 din 71

nevoile efective ale acesteia, circuitul tehnologic de utilizare, locație, buget, etc. Astfel, modalitatea de efectuare a împărțirii pe loturi nu a fost efectuată cu scopul de a restricționa în vreun mod concurența ci a avut în vedere acoperirea unei nevoi a autorității contractante, și concomitent de a permite accesul cât mai multor operatori economici la procedură. Solicită Consiliului să aibă în vedere și faptul că lotul contestat este compus din doar două categorii de echipamente, respectiv „Sistem neutralizare deșeuri infecțioase” și „Dispozitiv pentru eliminarea rapidă și ecologică a recipientelor de hârtie”, acestea constituind echipamente aferente aceleași sfere de utilizare. În opinia sa cenzurarea modului de împărțire pe loturi de către Consiliu ar fi posibilă numai în condițiile în care ar fi încălcate, în mod explicit scopul și principiile enunțate în cuprinsul Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice. În acest sens, invocă prevederile art. 141. alin. (1) din Legea nr. 98/2006 privind achizițiile publice. Prin urmare, consideră că cerințele sus-menționate precum și modalitatea de împărțire pe loturi, nu au fost de natură să restricționeze concurența, neputând fi echivalate cu niște condiții restrictive, în condițiile în care nivelul cerințelor minime solicitate prin documentația de atribuire, precum și documentele care probează îndeplinirea unor astfel de cerințe s-a limitat numai la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiții optime a contractului, și, totodată, niciun potențial participant nu a solicitat clarificări cu privire la aceste cerințe (în ceea ce privește produsele incluse în cuprinsul lotului 4 al procedurii). În consecință, autoritatea contractantă susține că nu a limitat participarea la procedura de achiziție, criteriile de selecție neavând caracter restrictiv sau discriminatoriu ori de natură să creeze obstacole

nejustificate în calea posibilității de participare a potențialilor ofertanți. Consideră că petenta pornește de la o premisă eronată, invocând că prin faptul că în calitatea sa de operator economic nu deține în portofoliu ambele categorii de produse, niciun potențial ofertant nu le-ar deține, sau, capacitatea ofertării pe întregul lot ar fi limitată la un număr restrâns de potențiali ofertanți ce ar fi astfel favorizați. În susținere invocă Decizia nr. 2346/C1/2544 din 06.10.2023, cu privire la interpretarea prevederilor art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, ce transpune în dreptul național prevederile art. 42 alin. (4) din Directiva 2014/24/UE. Astfel, susține că în mod evident, formularea specificațiilor tehnice criticate nu este în contradicție cu prevederile art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și nici cu dispozițiile art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, deoarece autoritatea nu a solicitat livrarea unor echipamente produse de anumiți fabricanți ci a formulat specificații tehnice prin care a urmărit livrarea unor echipamente care să îndeplinească o serie de caracteristici de performanță care să conducă la un act medical eficient, orice potențial ofertant având apanajul de a oferta orice produs cu specificațiile tehnice solicitate, indiferent de fabricantul acestuia, sau echivalente — obligația probării echivalenței revenindu-i exclusiv astfel cum reglementează norma mai sus citată. De asemenea, orice potențial ofertant ce nu deține în portofoliul său toate echipamentele incluse în lotul 4 al proceduri, are libertatea de a participa în cadrul procedurii în asociere. Din acest punct de vedere, specificațiile tehnice inserate în cuprinsul caietului de sarcini, precum și modalitatea de împărțire a procedurii pe loturi, respectă integral principiile specifice achizițiilor publice, nefiind restrictive și asigurând transparență și tratament egal aplicabil tuturor potențialilor ofertanți. Prin urmare, având în vedere necesitatea autorității contractante astfel cum a fost detaliată în cuprinsul documentației de atribuire, formularea specificațiilor tehnice criticate de către contestator nu este în contradicție cu prevederile art. 156 alin (2) din Legea nr. 98/2016 și nici cu dispozițiile art. 20 alin (10) din HG nr. 395/2016, potrivit cărora specificațiile tehnice reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs sau serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante. Autoritatea precizează că nu a solicitat furnizarea unor produse aparținând unui anume fabricant, ci a formulat specificații tehnice prin care a urmărit achiziționarea unor produse care să îndeplinească o serie de caracteristici de performanță, care să conducă la un act medical eficient, în interesul pacientului tratat, societatea contestatoare având deplina libertate de a oferta orice produs cu specificațiile tehnice solicitate, indiferent de fabricantul acestora. Pagina 37 din 71

Stabilirea necesităților este atributul exclusiv al autorității contractante, personalul de specialitate al spitalului fiind cel care alege produsele vizate spre achiziție, în funcție de necesitățile spitalului, întrucât doar autoritatea contractantă cunoaște cu ce infecții se confruntă în spital, ce afecțiuni tratează, etc., fiind în răspunderea sa exclusivă sănătatea pacienților. Prin urmare, prezumția că autorul contestației știe cel mai bine care sunt produsele necesare autorității contractante este lipsită de temei legal, dispozițiile legale arătate mai sus stabilind în sarcina autorității contractante elaborarea specificațiilor tehnice. Astfel, autoritatea contractantă precizează că nu are vreo obligație legală de a modifica documentația de atribuire după voința operatorului economic care a formulat contestația sau după caracteristicile sau natura produselor pe care acesta le comercializează; opțiunea modificării cerințelor documentației de atribuire reprezintă un drept al autorității, iar nu o obligație, sens în care Consiliul nu poate sancționa autoritatea contractantă pentru exercitarea dreptului său de a nu aduce modificări cerințelor tehnice ori altor prevederi ale documentației, mai ales în condițiile în care nu se probează caracterul restrictiv al acestora (conform prevederilor art. 249 C.Pr.Civ, sarcina probării celor susținute revenind contestatorului). Cum contestatorul nu a depus nicio probă în sprijinul susținerilor sale, contestația formulată este neîntemeiată sub acest aspect. În lumina tuturor argumentelor mai sus învederate, solicită Consiliului să respingă contestația, astfel cum aceasta a fost formulată. Prin adresa nr. 5/2763/30.10.2023, înregistrată la CNSC sub nr. 59468/31.10.2023, contestatorul transmite Concluzii scrise ca urmare a studierii dosarului cauzei la Consiliu, solicitând respingerea apărărilor formulate de autoritatea contractantă ca neîntemeiate și admiterea

contestației sale, astfel cum aceasta a fost formulată, obligând autoritatea contractantă la restructurarea lotului 4 al procedurii și la remedierea specificațiilor tehnice, în linie cu cele solicitate prin contestație. Față de solicitările autorității contractante adresate Consiliului, contestatorul arată, pe scurt, că: - contestația sa a fost depusă în data de 02.10.2023, în termenul legal de 10 zile prevăzut de art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, fiind comunicată atât prin e-mail, cât și prin intermediul serviciilor poștale în aceeași dată.  - a constituit cauțiunea aferentă soluționării contestației și a depus recipisa de consemnare în original a cauțiunii în termenul prevăzut de art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, recipisa fiind înregistrată la Consiliu sub nr. 54259 în data de 04.10.2023. Preliminar, atrage atenția autorității contractante că solicitarea de clarificări nu constituie o condiție de admisibilitate prealabilă formulării unei contestații. Cele două instrumente legale prevăzute în beneficiul operatorilor economici au scopuri diferite - prin solicitarea de clarificări se urmărește doar clarificarea unor cerințe neclare din documentația de atribuire; pentru cazurile în care un operator economic este nemulțumit de conținutul documentației de atribuire și consideră că acesta este restrictiv și încalcă principiile din materia achizițiilor publice, legiuitorul a reglementat posibilitatea contestării documentației de atribuire. Astfel, arată că este irelevant că nu a formulat nicio solicitare de clarificări în ceea ce privește lotul 4. Prin urmare solicită respingerea acestor apărări ca neîntemeiate. De asemenea, notează că obiectul contestației vizează remedierea documentației de atribuire aferentă lotului 4 al procedurii. În acest context, față de trimiterile autorității contractante la punctul 39 din contestație, solicită Consiliului să rețină că la pct. 39 din contestație s-a strecurat o eroare materială exclusiv în ceea ce privește cifra lotului, toate argumentele sale fiind îndreptate către componența lotului 4. Rectifică, pe această cale, eroarea materială aferentă pct. 39 din contestație: „Dat fiind caracterul independent al echipamentelor, achiziționarea separată - a fiecărui produs solicitat în cadrul lotului 4 al Procedurii - nu ar produce nicio repercusiune asupra eficienței actului medical și a activității obișnuite a Spitalului, atât timp cât, din perspectiva Autorității contractante, obiectivul final al Procedurii îl constituie achiziționarea produselor solicitate, iar nu acela de a încheia un singur contract, cu un singur operator economic, pentru o valoare considerabilă, numărul de Pagina 39 din 71

contracte pe care aceasta le încheie (fie pentru un lot global, fie pentru mai multe loturi) neprezentând nicio relevanță”. În cele ce urmează, precizează că va combate, punctual, apărările formulate de autoritatea contractantă pe fondul contestației: Apărările autorității contractante în ceea ce privește modalitatea de alcătuire a lotului 4 sunt neîntemeiate. Cu titlu preliminar, precizează că analizând punctul de vedere al autorității contractante, a observat că aceasta formulează, în principal, apărări generice, nesusținute, care nu adresează esența criticilor de nelegalitate ale sale, evitând să combată criticile concrete din contestație. Prin criticile sale, a arătat, în concret, că cele două produse solicitate în cadrul lotului 4 al procedurii nu constituie produse similare în accepțiunea Legii nr. 98/2016. Astfel, arată că autoritatea contractantă formulează apărări neconcludente, care nu adresează criticile concrete de nelegalitate expuse în contestație. Cu privire la acest aspect arată că prin punctul de vedere, autoritatea contractantă justifică gruparea celor două echipamente separate, cu funcții independente, ce deservesc scopuri diferite, invocând următoarele argumente: a) ideea că împărțirea pe loturi constituie un apanaj exclusiv al autorității contractante și nu o obligație; b) lotul 4 este compus „doar din două categorii de echipamente [...] acestea constituind echipamente aferente aceleiași sfere de utilizare”; c) posibilitatea operatorilor economici de a participa cu ofertă comună (i.e., asociere) la procedură.

Contestatorul susține că se impun următoarele precizări față de apărările neîntemeiate ale autorității contractante: (a) în ceea ce privește argumentul potrivit căruia împărțirea pe loturi ar constitui un apanaj exclusiv/drept al autorității contractante, căruia nu i-ar corespunde și obligații corelative. Cu titlu preliminar, arată că a arătat, în detaliu și cu ample justificări, că autoritatea contractantă nu a respectat prevederile legale aplicabile modalității de structurare a achiziției, inclusiv prevederile legale aplicabile împărțirii în loturi. În concret, în acord cu o bogată și constantă practică, reiterează că dreptului autorității contractante de a împărți procedura pe loturi îi corespund și următoarele obligații corelative: ■ obligația corelativă și imperativă de a justifica de ce nu recurge la împărțirea pe loturi. Această obligație este expres reglementată de alin. (3) al art. 141 din Legea nr. 98/2016. ■ obligația corelativă și imperativă de a stabili obiectul fiecărui lot în funcție de criteriile stabilite de alin. (2) al art. 141 și alin. (3) al art. 18 din Legea nr. 98/2016. ■ obligația corelativă și imperativă de a nu concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici. Această obligație este expres reglementată de art. 50 din Legea nr. 98/2016. În acest context, reiterează că împărțirea pe loturi, deși nu este obligatorie, reprezintă totuși regula în materia achizițiilor publice, iar excepțiile de la această regulă trebuie temeinic justificate. Astfel, arată că deși are un drept de a decide dacă recurge la împărțirea pe loturi, în situația în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligația de a justifica temeinic decizia sa. Obligația de a justifica decizia de a nu recurge la împărțirea pe loturi nu este una pur formală, ci este o obligație imperativă a cărei nesocotire, individuală sau coroborată cu obligațiile corelative reglementate de art. 141 alin. (2), art. 50 sau art. 18 din Legea nr. 98/2016, atrage nulitatea deciziei luate. Contestatorul susține că această concluzie este susținută și de către ANAP, dar și de către o bogată și constantă practică a Consiliului și instanțelor de judecată (redă in continuare extras din diferite decizii ale Consiliului publicate în Buletinul Oficial). Contestatorul susține că a arătat deja că (1) destinația utilizării celor 2 produse solicitate în cadrul lotului global 4 nu este nici pe departe similară, fiind complet distinctă; și că (2) aceste produse nu se află - integral - în portofoliul obișnuit al distribuitorilor care activează pe piață, fiind astfel restricționată în mod nejustificat elaborarea unei oferte unice; Pagina 41 din 71

astfel că niciuna dintre cele două condiții reglementate de art. 18 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 98/2016 nu este îndeplinită, produsele nefiind similare și, în consecință, impunându-se achiziționarea acestora în cadrul unor loturi distincte. (b) Cu privire la argumentul potrivit căruia lotul 4 este compus „doar din două categorii de echipamente [...] acestea constituind echipamente aferente aceleiași sfere de utilizare”; Contrar celor susținute de autoritatea contractantă, calificarea unor produse drept „produse similare” nu se raportează la numărul mic - „doar din două categorii de echipamente” - de categorii de echipamente care alcătuiesc lotul și nici exclusiv la natura acestora, ci prin raportare la: (1) destinația utilizării acestora - în cazul de față, cele 2 produse solicitate sunt sau pot fi folosite în departamente diferite ale Spitalului, ele îndeplinind funcții specifice, total distincte: - un tip de echipament - Dispozitiv pentru eliminarea rapidă și ecologică a recipientelor de hârtie - este un tocător de dispozitive medicale din celuloză 100% biodegradabilă (ploști, pături, caserole, etc), asigurând necesarul de management al unui anumit tip de deșeuri; - celălalt tip de echipament - Sistem neutralizarea deșeurilor infecțioase - este un echipament medical care adresează necesitatea neutralizării unor deșeuri infecțioase; trebuie să fie amplasat în spații separate, special amenajate și este reglementat, din punct de vedere al criteriilor minime și al utilizării prin norme legale speciale. Contestatorul arată că așa cum se poate identifica ușor din descriere și din caracteristicile tehnice, chiar dacă echipamentele de la lotul 4 sunt destinate deșeurilor, trebuie avut în vedere cărui tip de

deșeu este dedicat fiecare echipament, modul de utilizare, instalare și nu în ultimul rând locul utilizării și modul de eliminare a deșeurilor pe care le tratează echipamentele. Astfel, arată că prima condiție nu este îndeplinită. (2) includerea acestor produse în gama normală de produse furnizate de către operatorii economici care activează pe piață - or, în cazul de față, este evident că majoritatea operatorilor economici din piață, cu precădere IMM-urile (a căror participare în procedurile de achiziție publică trebuie să fie stimulată prin deciziile autorităților contractante, astfel cum impun prevederile legale ale Uniunii Europene, transpuse în legislația națională), nu dețin în portofoliu/comercializează constant produse aferente unor utilizări complet distincte, fără nicio legătură între acestea, astfel că nici această a doua condiție nu este îndeplinită. Astfel, arată că acestea nu intră în gama normală de produse furnizate de operatorii care activează pe piața dispozitivelor medicale. (c) Cu privire la apărările autorității contractante referitoare la posibilitatea operatorilor economici de a participa cu ofertă comună (i.e., asociere, subcontractare etc.) la procedură având în vedere că produsele solicitate în cadrul lotului 4 nu fac parte din portofoliul obișnuit al operatorilor economici ce activează în piața de profil. Menționează că forma în care un operator economic alege să participe la o procedură de atribuire - ofertant sau candidat, individual sau în comun cu alți operatori economici, inclusiv sub forma de asociere este un drept al său și nu o obligație. Mai mult, în opinia sa participarea în comun la o procedură de atribuire poate în anumite condiții să reprezinte o practică anticoncurențială. În acest sens, arată că Consiliul Concurenței a emis „Ghidul privind respectarea regulilor de concurență în situația participării sub formă de asociere la o procedură de achiziție publică”, care printre altele atrage atenția operatorilor economici că: „înainte să vă angajați în orice discuție cu operatori economici concurenți în vederea participării cu o ofertă comună la o procedură de achiziție publică, asigurați-vă că ați evaluat cu atenție propria poziție în ceea ce privește respectarea regulilor de concurență”. O astfel de evaluare, în opinia sa presupune o analiză complexă din punct de vedere legal asupra pieței, procedurii și efectelor generate de o astfel de participare, ceea ce implică costuri ridicate pentru operatorii economici. În sprijinul susținerilor sale invocă Decizia Consiliului nr. 2425/C7/ 2653/28.12.2020 și Decizia CAB nr. 7264/20.12.2018. Pagina 43 din 71

Apărările autorității contractante în ceea ce privește modalitatea de definire a specificațiilor tehnice aferente echipamentelor solicitate în cadrul lotului 4 sunt neîntemeiate. Prin punctul de vedere, autoritatea contractantă susține că specificațiile tehnice nu sunt de natură să restricționeze concurența, invocând următoarele argumente: a) Obiectul contestației nu ar fi determinat pentru că „pretenția concretă a contestatorului este reprezentată de un echipament cu o unitate de inactivare deșeuri de 300 litri, pe când obiectul licitației îl reprezintă un echipament cu o cameră de inactivare deșeuri de 550 de litri”; b) mențiunile din documentația de atribuire conform cărora orice referire din cuprinsul documentației de atribuire se va citi și interpreta ca fiind însoțită de mențiunea „sau echivalent”; c) „am formulat specificații tehnice prin care am urmărit livrarea unor echipamente care să îndeplinească o serie de caracteristici de performanță care să conducă la un act medical eficient, orice potențial ofertant având apanajul de a oferta orice produs cu specificațiile tehnice solicitate, indiferent de fabricantul acestuia, sau echivalente”. Contestatorul susține că se impun următoarele precizări față de apărările neîntemeiate ale autorității contractante: (a) Cu privire la apărările autorității contractante conform cărora obiectul contestației nu ar fi determinat. Consideră că acestea sunt neîntemeiate și tendențioase, impunându-se a fi respinse. Obiectul contestației sale este clar, determinat, licit și posibil și reiese cu evidență din cuprinsul contestației.

Deși mențiunea este superfluă, atrage atenția că obiectul contestației este remedierea nelegalității documentației de atribuire aferente lotului 4, nelegalitatea provenind din nerespectarea art. 154 și 155 din Legea nr. 98, prin folosirea unei modalități de elaborare a specificațiilor tehnice care nu este permisă de lege. Contestatorul precizează că echipamentul pe care l-a invocat prin contestație nu reprezintă obiectul contestației, ci denotă faptul că autoritatea contractantă a folosit o modalitate nepermisă de elaborare a specificațiilor tehnice prin copierea unor caracteristici pur constructive ale unor produse specifice unui anumit producător, caracteristici care nu exprimă o necesitate obiectivă a autorității contractante și care nu pot face obiectul unei specificații tehnice în sensul Legii nr. 98/2016. Astfel, solicită respingerea apărărilor autorității contractante ca neîntemeiate și admiterea contestației, astfel cum aceasta a fost formulată. (b) Cu privire la apărările autorității contractante conform cărora specificațiile tehnice nu sunt restrictive pentru că aceasta a prevăzut în documentația de atribuire că orice referire din cuprinsul documentației de atribuire se va citi și interpreta ca fiind însoțită de mențiunea „sau echivalent”. În opinia sa, aceste apărări sunt neîntemeiate și nu pot fi reținute - mențiunile invocate de autoritatea contractantă sunt pur formale, având în vedere că cerințele tehnice sunt restrictive și conțin caracteristici constructive, favorizând doar anumiți producători, iar față de acestea nu poate fi, în mod obiectiv, stabilită o echivalență. (c) Cu privire la susținerile pur declarative ale autorității contractante conform cărora „am formulat specificații tehnice prin care am urmărit livrarea unor echipamente care să îndeplinească o serie de caracteristici de performanță care să conducă la un act medical eficient, orice potențial ofertant având apanajul de a oferta orice produs cu specificațiile tehnice solicitate, indiferent de fabricantul acestuia, sau echivalente”. Prin aceste apărări generale, consideră că autoritatea contractantă nu combate esența criticilor sale, acestea nefiind de natură a justifica impunerea unor caracteristici constructive în caietul de sarcini sau limitarea liberei concurențe. În concret, precizează că prin contestație, a arătat pentru fiecare specificație tehnică criticată în parte că acestea nu reprezintă caracteristici de performanță - critici față de care autoritatea contractantă nu a formulat nicio apărare concretă, confirmând astfel temeinicia criticilor sale. Prin lipsa oricăror apărări, consideră că autoritatea contractantă achiesează la criticile de nelegalitate formulate de el - care vizează în Pagina 45 din 71

principal nerespectarea de către documentația de atribuire a cerințelor prevăzute de Ordinul nr. 1279/2012. Pentru toate argumentele expuse în contestație și mai sus, solicită respingerea apărările formulate de autoritatea contractantă ca neîntemeiate și admiterea contestației, astfel cum aceasta a fost formulată. Prin adresa nr. 1742/03.10.2023, înregistrată la CNSC sub nr. 54259/04.10.2023, contestatorul depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 209551125/1 tranzacția nr. 1376771707/ 125643920 din 29.09.2023, eliberată de CEC Bank – Sucursala Victoria, în cuantum de 36.800,00 lei. Analizând susținerile și documentele depuse la dosarul cauzei, CONSILIUL constată următoarele: ........., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă, în vederea încheierii acordului cadru, având ca obiect: „Achiziție de echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale pentru .........” cod CPV 33100000-1, elaborând, în acest sens, documentația de atribuire aferentă și publicând în SEAP, anunțul de participare nr. CN1059775/21.09.2023, conform căruia valoarea estimată a procedurii este 17.807.933,53 lei. Conform cap. II.2.5 din anunț, criteriul de atribuire al contractului este „cel mai bun raport calitate-preț”. Prin contestația care face obiectul prezentei, ......... SRL este nemulțumit atât de componența lotului 4, solicitând restructurarea acestuia în sensul divizării pe mai multe loturi a echipamentelor ce alcătuiesc acest lot, cât și de faptul că autoritatea contractantă a

elaborat caietul de sarcini prin impunerea unor specificații tehnice a căror îndeplinire cumulată conduce spre un anumit produs. Din verificarea dosarului cauzei, Consiliul reține că necesitatea autorității contractante, pentru Lotul 4, detaliată în strategia de contractare nr. 16541/18.05.2023 (pag. 242 și urm. din dosarul constituit la Consiliu), constă în achiziționarea a: „1. Sistem neutralizare deșeuri infecțioase – 1 buc.; 2. Dispozitiv pentru eliminarea rapidă și ecologică a recipientelor de hârtie – 23 buc.”, motiv pentru care, Consiliul va analiza criticile contestatorului prin raportare la dispozițiile legale aplicabile în materie. Analizând, mai întâi, critica potrivit căreia autoritatea contractantă ar fi restricționat, în mod nejustificat, accesul la procedura de atribuire prin faptul că nu a divizat lotul 4 pe două loturi, Consiliul reține că, potrivit informațiilor din caietul de sarcini (pag. 219 și urm din dosar), produsele care urmează a fi achiziționate, pentru lotul 4, sunt următoarele: „1. Sistem neutralizare deșeuri infecțioase – 1 buc.; 2. Dispozitiv pentru eliminarea rapidă și ecologică a recipientelor de hârtie – 23 buc.”. Totodată, în ceea ce privește alcătuirea loturilor în cadrul unei proceduri de achiziție publică, Consiliul reține incidența următoarelor prevederi legale: - art. 3 alin. (1) lit. dd) din Legea nr. 98/2016 care cuprinde definiția pentru „lot - fiecare parte din obiectul contractului de achiziție publică, obiect care este divizat pentru a adapta dimensiunea obiectului contractelor individuale rezultate astfel încât să corespundă mai bine nevoilor autorității contractante, precum și capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului”; - art. 18 alin. (1) și (3) din Legea nr. 98/2013: „(1) În cazul în care autoritatea contractantă intenționează să achiziționeze produse similare, iar atribuirea contractelor poate fi realizată pe loturi separate, valoarea estimată a achiziției se determină luând în considerare valoarea globală estimată a tuturor loturilor. (3) În sensul dispozițiilor alin. (1), prin produse similare se înțelege acele produse care îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții: a) sunt destinate unor utilizări identice sau similare; b) fac parte din gama normală de produse care sunt furnizate/comercializate de către operatori economici cu activitate constantă în sectorul respectiv”; - art. 50 din Legea nr. 98/2016: „(1) Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul Pagina 47 din 71

exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenței în cazul în care achiziția ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici”; - art. 141 alin. (1) – (4) din Legea nr. 98/2016: „(1) Autoritatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea pe loturi a contractelor de achiziție publică și a acordurilor-cadru și, în acest caz, de a stabili dimensiunea și obiectul loturilor, cu condiția includerii acestor informații în documentele achiziției. (2) În sensul alin. (1), autoritatea contractantă va stabili obiectul fiecărui lot, pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului. (3) În situația în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligația de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi. (4) În cazul prevăzut la alin. (1), autoritatea contractantă precizează în anunțul de participare dacă ofertele pot fi depuse pentru unul, pentru mai multe sau pentru toate loturile”; - art. 9 alin. (3) lit. f) din Norma metodologică aprobată prin HG nr. 395/2016: „(3) Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare/pregătire a achiziției în legătură cu: (...) f) justificările privind alegerea procedurii de atribuire

în situațiile prevăzute la art. 69 alin. (2) - (5) din Lege și, după caz, decizia de a reduce termenele în condițiile legii, decizia de a nu utiliza împărțirea pe loturi, criteriile de calificare privind capacitatea și, după caz, criteriile de selecție, criteriul de atribuire și factorii de evaluare utilizați”. Consiliul reține că motivele pentru care a fost reglementată, în legislația din domeniul achizițiilor publice, posibilitatea împărțirii procedurii de atribuire pe loturi, se regăsesc în considerentul 78 al Directivei 2014/24, astfel: „Achizițiile publice ar trebui adaptate la necesitățile IMM-urilor. Autoritățile contractante ar trebui să fie încurajate să utilizeze Codul celor mai bune practici inclus în documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 25 iunie 2008 intitulat „Codul european al celor mai bune practici care facilitează accesul IMM-urilor la contractele de achiziții publice”, care oferă îndrumări cu privire la modul în care acestea pot folosi cadrul de achiziții publice astfel încât să faciliteze participarea IMM-urilor. În acest scop și pentru a stimula concurența, autoritățile contractante ar trebui să fie în special încurajate să împartă în loturi contractele mari. O astfel de repartizare ar putea fi realizată pe baze cantitative, adaptând dimensiunea contractelor individuale astfel încât să corespundă mai bine capacității întreprinderilor mici și mijlocii, sau pe baze calitative, în conformitate cu diferitele meserii și specializări implicate, pentru a adapta conținutul contractelor individuale mai îndeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau în conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului. Dimensiunea și obiectul loturilor ar trebui să fie determinate în mod liber de către autoritatea contractantă, care, în conformitate cu normele aplicabile privind calculul valorii estimate a achiziției, ar trebui, de asemenea, să fie autorizată să atribuie anumite loturi fără aplicarea procedurilor din prezenta directivă. Autoritatea contractantă ar trebui să aibă obligația de a lua în considerare oportunitatea împărțirii contractelor în loturi, păstrând în același timp libertatea de a decide în mod autonom pe baza oricărui motiv pe care îl consideră relevant, fără a fi supusă supravegherii administrative sau judiciare. În cazul în care autoritatea contractantă hotărăște că nu ar fi oportun să împartă contractul în loturi, raportul individual sau documentele achiziției ar trebui să conțină o prezentare a principalelor motive care să susțină alegerea autorității contractante. Astfel de motive ar putea fi, de exemplu, că autoritatea contractantă constată că o astfel de împărțire ar putea restrânge concurența sau ar risca să facă executarea contractului excesiv de dificilă din punct de vedere tehnic sau costisitoare, sau că necesitatea de a coordona diferiții contractanți pentru loturi ar risca să submineze grav buna executare a contractului. Pagina 49 din 71

Statele membre ar trebui să dispună în continuare de libertatea de a merge mai departe în eforturile lor de a facilita participarea IMM-urilor la piața achizițiilor publice, prin extinderea domeniului de aplicare a obligației de a analiza oportunitatea împărțirii contractelor pe loturi la contracte mai mici, solicitând autorităților contractante să prezinte o justificare pentru decizia de a nu împărți contractele pe loturi sau făcând împărțirea în loturi obligatorie în anumite condiții. În același scop, statele membre ar trebui, de asemenea, să aibă libertatea de a pune la dispoziție mecanisme pentru plățile directe către subcontractori”. Din analiza normelor legale anterior precizate, rezultă că, în scopul adaptării achizițiilor publice la necesitățile IMM-urilor și a stimulării concurenței, autoritățile contractante au obligația analizării oportunității împărțirii contractelor pe loturi. Urmare a acestei analize, autoritatea contractantă, fie procedează la divizarea contractului pe loturi prin raportare la una din metodele prevăzute la art. 141 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, fie alege să nu împartă contractul pe loturi, situație în care are obligația de a consemna, în strategia de contractare, conform art. 9 alin. (3) lit. f) din HG nr. 395/2016, principalele motive pentru care a considerat că nu ar fi oportună divizarea contractului pe loturi. Nu este lipsit de relevanță faptul că, astfel cum rezultă atât din anunțul de participare, cât și din strategia de contractare elaborată de autoritatea contractantă, având nr. 16541/17.03.2023, aceasta din urmă a împărțit prezenta procedură de achiziție pe 7 loturi, ținând seamă de necesitatea dotării unității sanitare cu echipamente și materiale destinate reducerii riscului de infecții nosocomiale.

Consiliul reține ca fiind deosebit de importantă, în speța dedusă soluționării, mențiunea din paragraful al doilea din considerentele Directivei 2014/24, anterior reproduse, potrivit căreia, dreptul (și nu obligația) de a împărți sau nu pe loturi procedura, aparține autorității contractante, aceasta având libertatea de a decide, în mod autonom, pe baza oricărui motiv pe care îl constituie relevant, cu privire la oportunitatea împărțirii sau nu, a contractelor pe loturi, fără ca această decizie să fie supusă supravegherii administrative sau judiciare. Prin urmare, contrar susținerilor care răzbat din contestația formulată de ......... SRL, regula, în domeniul achizițiilor publice, nu constă în divizarea cu orice preț a fiecărei proceduri de atribuire în loturi cât mai mici sau divizarea loturilor pe fiecare produs/echipament în parte, astfel cum solicită contestatorul, deoarece, obligația stabilită în sarcina autorității contractante, se limitează doar la aprecierea oportunității unei astfel de divizări, decizia de a împărți sau nu contractul reprezintă un drept al autorității, care decurge din obligația anterior menționată. În ceea ce privește motivele care pot conduce la decizia autorității contractante de a nu împărți contractul pe loturi, Consiliul reține că acestea nu reprezintă aspecte de legalitate, care să poate face obiectul controlului Consiliului sau al instanțelor, ci reprezintă aspecte de oportunitate, situate în marja de apreciere a autorității contractante, aspect care rezultă din utilizarea repetată a sintagmei „oportunitatea împărțirii contractelor pe loturi” în considerentele directivei și din precizarea existentă în aceleași considerente, potrivit căreia „autoritatea contractantă ar trebui să aibă (...) libertatea de a decide în mod autonom pe baza oricărui motiv pe care îl consideră relevant, fără a fi supusă supravegherii administrative sau judiciare”. Aplicând considerațiile teoretice anterior menționate la speța dedusă soluționării, Consiliul reține că în cadrul prezentei proceduri de atribuire, autoritatea contractantă și-a îndeplinit obligația de a analiza oportunitatea divizării contractului pe loturi, consemnând, în cadrul strategiei de contractare (pag. 268 și urm. din dosarul constituit la Consiliu), principalele motive pentru care a hotărât să achiziționeze echipamentele respective, cât și constituirea loturilor în funcție de specialitatea clinică medicală. Totodată, din punctul de vedere transmis de autoritatea contractantă, Consiliul reține că aceasta a avut în vedere, la constituirea lotului 4, că produsele aferente acestui lot sunt destinate și au drept scop distrugerea/inactivarea deșeurilor rezultate din activitatea medicală a spitalului. Consiliul va reitera faptul că autoritatea contractantă are obligația de a aprecia liber, autonom și fără supraveghere administrativă sau Pagina 51 din 71

judiciară, oportunitatea organizării procedurii în una din următoarele modalități: - fie fără divizarea contractului pe loturi, situație în care, la dosarul achiziției, trebuie să se regăsească o prezentare a principalelor motive care au determinat această alegere; - fie prin divizarea contractului pe loturi, adaptând dimensiunea obiectului contractelor individuale rezultate conform definiției de la art. 3 alin. (1) lit. dd) din Legea nr. 98/2016. Având în vedere aspectele anterior menționate, Consiliul nu va putea să sancționeze autoritatea contractantă pentru faptul că aceasta și-a exercitat dreptul de a opta pentru achiziționarea celor două tipuri de echipamente într-un singur lot, câtă vreme, aceasta și-a îndeplinit obligația corelativă de a preciza, în strategia de contractare, motivele pentru care a ales să divizeze contractul de achiziție publică în mai multe loturi (7 loturi) individuale, raportat la fiecare tip de produs, produsele aferente lotului 4 fiind destinate distrugerii/inactivării deșeurilor rezultate din activitatea medicală a spitalului. În ceea ce privește deciziile Consiliului invocate de către contestator în sprijinul criticilor cu privire la împărțirea pe loturi, Consiliul subliniază faptul că, trimiterile la practica judiciară sunt relative la pricinile soluționate anterior, nu constituie izvor de drept și nici nu pot obliga la emiterea unei decizii într-un anumit sens, deoarece precedentul judiciar nu constituie izvor de drept în sistemul românesc. Potrivit Legii nr. 101/2016, în activitatea sa, Consiliul se supune numai legii, deciziile acestuia fiind pronunțate în temeiul legii. În aceeași direcție sunt și normele art. 26 din Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, care

statuează independența completului de soluționare a contestațiilor, deciziile pronunțate fiind bazate pe stricta aplicare și respectare a legii, iar nu pe deciziile pronunțate anterior. Raționamentul enunțat se regăsește și în considerentele Deciziei nr. 2/19.01.2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în care s-a reținut faptul că „Ab initio, Înalta Curte observă că în sistemul de drept românesc jurisprudența nu constituie izvor de drept, instanțele judecătorești nefiind ținute de soluțiile pronunțate anterior de alte instanțe. Hotărârile judecătorești au aplicabilitate numai la speță, efectele lor neputând fi extinse la cauze similare cu care instanțele au fost învestite”. Având în vedere aspectele anterior menționate, Consiliul urmează să respingă, ca nefondate, criticile privind achiziționarea produselor „1. Sistem neutralizare deșeuri infecțioase – 1 buc.; 2. Dispozitiv pentru eliminarea rapidă și ecologică a recipientelor de hârtie – 23 buc.”, într-un singur lot, respectiv, lotul 4 al procedurii de atribuire. Referitor la specificațiile tehnice criticate de contestator, Consiliul reține, potrivit dispozițiilor art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, că autoritatea contractantă avea obligația de a elabora un caiet de sarcini care să conțină, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante. Cu privire la critica potrivit căreia autoritatea contractantă a elaborat un caiet de sarcini, ale cărui specificații tehnice sunt identice produselor CISA, Consiliul reține că societatea contestatoare a depus, anexă la contestație, o broșură (pag. 85 din dosarul constituit la Consiliu) cuprinzând specificații tehnice ale echipamentului „Sistem de neutralizare deșeuri infecțioase”, solicitate prin caietul de sarcini, aproape identice cu cele ale producătorului CISA. Din analiza acestor specificații, stipulate în caietul de sarcini, rezultă că autoritatea contractantă a stabilit specificații tehnice foarte precise și exacte ale produsului care urmează a fi achiziționat, cu un grad exagerat de detaliere; chiar dacă anumite specificații tehnice, individuale, nu par a fi restrictive, prin cumulare, aceștia duc la restrângerea accesului operatorilor economici la procedură, respectiv, la restricționarea acesteia. Astfel, se încalcă, în mod evident, următoarele prevederi legale: - art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016: „Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau Pagina 53 din 71

lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității autorității contractante”; - art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 care dispune în mod expres că „specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici”; - art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016: „Cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse”. Contestatorul enumerează, ca exemplu de specificații tehnice care conduc spre produsul fabricat de CISA: - Unitate de inactivare deșeuri; Concasor deșeuri; Sistem de trasabilitate - Unitate de inactivare deșeuri: volum minim 550 litri; - Dimensiunile minime ale camerei: 1250x660x660 mm(Axlxh); - Să fie prevăzut cu imprimantă; - Controlul fluidelor să fie realizat de valve pneumatice; - Camera de inactivare să fie fabricată din oțel inoxidabil AISI316L și să aibă o grosime de minim 8 mm; - Ușile să fie fabricate din oțel inoxidabil de minim 10 mm AISI 316L;

- Izolația camerei de tratare să fie făcută din paduri cu spumă de melamină de tip pavele de 30-60 mm, acoperite de o folie de aluminiu de 1 mm; - Temperatura la suprafață nu trebuie să depășească 45 grade Celsius; - Pentru producția de vacuum consumul de apă va fi zero; - Sistemul de management; - Sistemul să fie controlat prin intermediul unui touchscreen color minim 7 inch; - Să fie prevăzut cu imprimantă; - Echipamentul va fi de tip Plug & Play, va putea fi montat în exteriorul clădirii, fără a fi necesare lucrări suplimentare de amenajare și va avea următoarele dimensiuni exterioare: Lățime: maxim 6050mm; Adâncime: maxim 2450mm; înălțime: maxim 2600 mm; Service-ul va fi asigurat prin partea din față; Puterea maximă instalată să fie de 30 kW+5%; - Sistem de trasabilitate va include: Sistem PC; Cantar; Cititor cod de bare; Imprimanta de etichete; Software dedicat pentru managementul deșeurilor cu licență. Consiliul constată că, prin impunerea unor specificații tehnice proprii produsului aparținând producătorului CISA, această concluzie rezultând din redactarea aproape identică a specificațiilor din caietul de sarcini cu cele ale produsului indicat, autoritatea contractantă a favorizat, în mod evident, producătorul și furnizorii acestuia. Câtă vreme o parte a cerințelor sunt specifice unui anumit producător, cum de altfel se poate observa din redactarea aproape identică/în detaliu, a caracteristicilor tehnice, nu se poate susține că nu a fost favorizat respectivul producător. Având în vedere faptul că mai mulți producători pot furniza echipamente care acoperă necesitățile autorității contractante, impunerea unor caracteristici tehnice specifice unui singur producător nu se justifică și, mai mult, conduce la restricționarea participării la procedură a tuturor operatorilor economici care au echipamente cu performanța necesară. Dacă îndeplinirea cumulativă a tuturor specificațiilor tehnice conduce la ofertarea unui singur produs, este evident că suntem în prezența unei restrângeri clare a concurenței. Caietul de sarcini trebuie elaborat cu respectarea prevederilor legale și nu pentru a descrie un anumit produs. Prin modul de stabilire a specificațiilor tehnice a fost nesocotit și scopul legislației, de promovare a concurenței între operatorii economici și de garantare a tratamentului egal și nediscriminatoriu al operatorilor economici. Pagina 55 din 71

Deși, autoritatea contractantă a susținut că sunt și alți producători care pot furniza astfel de echipamente, aceasta nu a demonstrat că toate specificațiile impuse sunt comune mai multor mărci care produc produsele ce urmează a fi achiziționate, dimpotrivă, societatea contestatoare a fost cea care a prezentat o analiză comparativă a caietului de sarcini cu specificațiile tehnice ale echipamentului AQUAZERO, produs de CISCA. Astfel, Consiliul apreciază că au fost nesocotite dispozițiile normative de mai sus, în speță fiind discriminați producătorii care fabrică produse cu parametrii de funcționare diferiți, dar, care nu afectează performanța finală a produsului și acoperă necesitățile autorității. De altfel, nu am fi în fața unei proceduri competitive deschise dacă se stabilește, anterior demarării procedurii, produsul dorit a se achiziționa. Dacă îndeplinirea cumulativă a tuturor specificațiilor tehnice conduce la ofertarea unui singur produs, este evident că suntem în prezența unei restrângeri clare a concurenței. Prin modul cum unitatea spitalicească a înțeles să deruleze prezenta procedură, a nesocotit și scopul legislației, de promovare a concurenței între operatorii economici și de garantare a tratamentului egal și nediscriminatoriu al operatorilor economici. Față de cele expuse, Consiliul constată că este necesar ca autoritatea contractantă să facă o analiză a specificațiilor tehnice ale echipamentelor diferiților producători, parte din ei identificați de către contestator și să le stabilească, astfel încât, pe de o parte, să nu restricționeze participarea la procedură a operatorilor economici, iar, pe de altă parte, să acopere necesitățile sale.

În ceea ce privește cerința „să aibă posibilitatea de a fi transportat în 2 segmente astfel încât să poată fi instalat fără a afecta infrastructura curentă”, de asemenea, identică echipamentului produs de CISA, autoritatea contractantă va trebui să pună la dispoziția operatorilor economici toate detaliile și informațiile legate de infrastructură și modul de instalare a sistemului de neutralizare deșeuri infecțioase și să le ofere acestora posibilitatea de a oferta soluția potrivită, astfel încât, Consiliul va dispune reformularea acestei cerințe, care este excesivă și restrictivă. În referire la cerința „Nivelul maxim de zgomot admis: 65dB”, precum și la cerința vizând „consumul de apă per ciclu va fi de maximum 35 litri”, Consiliul va dispune eliminarea acestora, întrucât, dorința autorității contractante de protejare a mediului este lăudabilă, însă, impunerea acestor specificații ca și cerințe minime obligatorii specifice unui singur produs sunt restrictive. Acestea reprezintă aspecte calitative, care pot face obiectul factorilor de evaluare tehnici reglementați la art. 187 alin. (4) coroborat cu art. (5) lit. a) din Legea nr. 98/2016, astfel încât, să fie desemnată câștigătoare oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, luând în considerare aspecte calitative considerate relevante de către aceasta și care pot viza, printre altele calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice și funcționale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toți utilizatorii, caracteristicile inovatoare, fără a fi restricționat accesul la procedura de atribuire, astfel cum a procedat autoritatea contractantă în forma actuală a documentației de atribuire, prin precizarea respectivelor caracteristici sub forma specificațiilor tehnice obligatorii. Dacă, într-adevăr, autoritatea contractantă dorea că achiziționeze produse cu impact redus asupra mediului, ar fi elaborat caietul de sarcini conform prevederilor legale și nu atât de rigid și de fix, încât, doar un singur produs să poată fi considerat conform și ar fi stabilit factori de evaluare prin care să puncteze aspectele calitative, de mediu, care să îi aducă un real avantaj. În referire la criticile privind cerințele: „Echipamentul trebuie să aibă generator de abur propriu”, „Să fie prevăzut cu următoarele cicluri: Ciclul inactivare deșeuri medicale la 138°C timp de 10 min (durata maximă ciclu 45 minute); Vaccum test; Bowie -Dick; 60 cicluri configurabile; Ciclu pentru lichide la 121 °C timp de 20 minute”, Consiliul reține că, în stabilirea specificațiilor tehnice, autoritatea contractantă impune anumite valori fixe, în condițiile în care, prevederile legale ale Ordinului nr. 1279/2012, dispun, după cum urmează: - art. 2: „Categoriile de deșeuri periculoase rezultate din activitatea medicală, în conformitate cu Ordinul ministrului sănătății nr. 1.226/2012 și cu lista deșeurilor prevăzută în anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. Pagina 57 din 71

856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cu completările ulterioare, care pot fi supuse proceselor de tratare prin decontaminare termică la temperaturi scăzute, sunt fără excepție doar următoarele categorii: a) deșeuri infecțioase conform codului 18 01 03*; b) deșeuri înțepătoare-tăietoare conform codului 18 01 01”. - art. 3: „Procesarea termică a deșeurilor medicale periculoase la temperaturi scăzute se realizează în intervalul 105°C-177°C, prin căldură umedă (abur) sau căldură uscată (aer cald), corelate cu alți factori care intervin în proces (timpul, presiunea, temperatura)”. Or, prin această cerință autoritatea contractantă impune restricții nejustificate - în sensul în care impune procesarea termică a deșeurilor să se realizeze la o temperatură fixă de 138°C, dar și o anumită durată a ciclului de inactivare, în condițiile în care criteriile aprobate prin Ordinul nr. 1279/2012 nu disting în acest sens; impune un ciclu pentru lichide, în condițiile în care, art. 2 din anexa la Ordinul nr. 1279/2012, reglementează, expres, tipul de deșeuri care pot fi tratate; impune un număr de 60 de cicluri configurabile, indicatori Bowie Dick, Vacuum test, caracteristici specifice unei anumite tehnologii – autoclavare - fiind excesivă impunerea acesteia și pentru alte tehnologii – motiv pentru care Consiliul va dispune eliminarea acestor cerințe, care reprezintă soluții constructive, restricționând nejustificat accesul la procedură. În ceea ce privește cerințele: „Să aibă o capacitate de stocare de minim 80 de cicluri și alarme”, „Să prezinte următoarele porturi de comunicare: RJ45 Ethernet, R5232, RS485, USB”, „Să poată fi stocate

minim 20.000 de cicluri”, Consiliul reține că, potrivit criteriilor aprobate prin Ordinul nr. 1279/2012, pentru acest tip de echipamente nu sunt stabilite criterii de evaluare care să privească o anumită capacitate de stocare sau un anumit număr de cicluri și nici tipul unității de stocare/port, motiv pentru care, va dispune eliminarea acestor cerințe, care restricționează, nejustificat, accesul la procedură. În justificarea cerințelor „Deschiderea ușilor să se facă automat prin glisare pe verticală”, „Factorul de izolare să fie <0,035W/m0C”, „Țevile să fie izolate cu Kevlar”, „Pompa de vacuum trebuie să aibă o putere de sucțiune de minim 80m3/h”, „Să poată fi configurați min. 70 de utilizatori cu parola”, autoritatea contractantă, nici în cadrul documentației și nici în cadrul punctului de vedere, nu justifică, în vreun fel, necesitatea impunerii acestora cerințe tehnice fără de care produsul ofertat nu ar putea corespunde necesității sale. Față de cele de mai sus, Consiliul constată că este necesar ca autoritatea contractantă să facă o analiză a specificațiilor tehnice ale echipamentelor diferiților producători, parte din ei identificați de către contestator și să le stabilească, astfel încât, pe de o parte, să nu restricționeze participarea la procedură a operatorilor economici, iar, pe de altă parte, să acopere necesitățile sale. Cu privire la critica potrivit căreia autoritatea contractantă a elaborat un caiet de sarcini pentru echipamentul „Dispozitiv pentru eliminarea rapidă și ecologică a recipientelor de hârtie”, ale cărui specificații tehnice sunt identice produselor ECOPATENT, Consiliul reține că societatea contestatoare a depus, anexă la contestație, o fișă tehnică (pag. 109-112 din dosarul constituit la Consiliu) cuprinzând specificații tehnice solicitate prin caietul de sarcini, pentru respectivul echipament, aproape identice cu cele ale producătorului ECOPATENT. Consiliul constată că, prin impunerea unor specificații tehnice proprii produsului aparținând producătorului ECOPATENT, această concluzie, rezultând din redactarea aproape identică a specificațiilor din caietul de sarcini cu cele ale produsului indicat, autoritatea contractantă a favorizat în mod evident producătorul și furnizorii acestuia. Câtă vreme o parte a cerințelor sunt specifice unui anumit producător, cum de altfel se poate observa din redactarea aproape identică/în detaliu, a caracteristicilor tehnice, nu se poate susține că nu a fost favorizat respectivul producător. Dacă îndeplinirea cumulativă a tuturor specificațiilor tehnice conduce la ofertarea unui singur produs, este evident că suntem în prezența unei restrângeri clare a concurenței. Caietul de sarcini trebuie elaborat cu respectarea prevederilor legale și nu pentru a descrie un anumit produs. Pagina 59 din 71

Prin modul de stabilire a specificațiilor tehnice a fost nesocotit și scopul legislației, de promovare a concurenței între operatorii economici și de garantare a tratamentului egal și nediscriminatoriu al operatorilor economici. Deși, autoritatea contractantă a susținut că sunt și alți producători care pot furniza astfel de echipamente, aceasta nu a demonstrat că toate specificațiile impuse sunt comune mai multor mărci care produc produsele ce urmează a fi achiziționate, dimpotrivă, societatea contestatoare a fost cea care a prezentat o analiză comparativă a caietului de sarcini cu specificațiile tehnice ale echipamentului „ECO – Finisher - Macerator 750 E”, produs de ECOPATENT. Ca și la prima critică, Consiliul apreciază că au fost nesocotite dispozițiile normative iterate, în speță fiind discriminați producătorii care fabrică produse cu parametrii de funcționare diferiți, dar, care nu afectează performanța finală a produsului și acoperă necesitățile autorității. De altfel, nu am fi în fața unei proceduri competitive deschise dacă se stabilește, anterior demarării procedurii, produsul dorit a se achiziționa. În contextul arătat, Consiliul reține că identificarea greșită a necesității la momentul inițierii unei proceduri, va conduce la stabilirea greșită a specificațiilor tehnice, la elaborarea unui caiet de sarcini eronat și, implicit, la achiziționarea unui produs ineficient și o cheltuire a banului public neoportună, cu atât mai mult cu cât, în speță, sursa de finanțare este din fonduri ale Uniunii Europene. Impunerea unor specificații tehnice detaliate, a căror îndeplinire cumulativă conduce spre un anumit produs, este excesivă, având ca efect restricționarea nejustificată a participării la procedura de atribuire

în cauză, contrar principiilor care stau la baza achizițiilor publice stipulate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, îndeosebi cel al tratamentului egal și al nediscriminării. În absența unor explicații concludente pe care să se fundamenteze specificațiile tehnice minime obligatorii, Consiliul apreciază că respectivele specificații îngrădesc participarea la achiziție a operatorilor economici furnizori de echipamente, de tipul celor care fac obiectul analizei, care au alte specificații tehnice/tehnologice, însă, acoperă necesitatea pe care o urmărește autoritatea Într-adevăr, după cum a statuat și Curtea de Apel ........., Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, în decizia civilă nr. 2762 din 11 decembrie 2008, raportat la nevoile sale, autoritatea este singura în măsură să decidă asupra acestora și asupra modalității de satisfacere a lor, însă, această decizie nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate, de natură a restrânge concurența între agenții economici, întrucât, s-ar aduce atingere principiilor care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publică – nediscriminarea și tratamentul egal. Deoarece, autoritatea contractantă nu a prezentat niciun argument concret și relevant și, cu atât mai puțin, documente care să îi acorde dreptul de a interzice participarea furnizorilor ale căror echipamente, de tipul celor care fac obiectul analizei prezentei decizii, au alte specificații tehnice/tehnologice, însă, acoperă necesitatea pe care o urmărește autoritatea, prin aceste cerințe a încălcat și prescripțiile art. 2 alin. (2) lit. a) și b) din legea achizițiilor publice. Scopul legislației privind achizițiile publice este de promovare a concurenței între operatorii economici, inclusiv, prin eliminarea obstacolelor nejustificate, cum sunt cerințele expuse, în cauza de față. A fost restrâns în acest fel numărul operatorilor economici care pot participa la procedură. Din perspectiva legii privind achizițiile publice, prin nediscriminare, se înțelege asigurarea condițiilor de manifestare a concurenței reale pentru ca oricare operator economic, indiferent de naționalitate, să poată participa la procedura de atribuire și să aibă șansa de a deveni contractant, iar, prin tratament egal, se înțelege stabilirea și aplicarea, oricând, pe parcursul procedurii de atribuire, de reguli, cerințe și criterii identice pentru toți operatorii economici, astfel încât aceștia să beneficieze de șanse egale de a deveni contractanți. Neacceptarea echipamentelor de tipul celor care fac obiectul prezentei analize, care au alte specificații tehnice/tehnologice, însă, acoperă necesitatea pe care o urmărește autoritatea reprezintă, în mod evident, un obstacol nejustificat, în cauza de față. În contextul în care, conformitatea tehnică și calitatea echipamentului nu este legată, în mod implicit, de existența sau nu a multitudinii de cerințe anterior Pagina 61 din 71

menționate, Consiliul va obliga autoritatea contractantă să remedieze documentația de atribuire, în sensul eliminării cerințelor restrictive din caietul de sarcini. Față de cele de mai sus, Consiliul reține incidența, în speță, a prevederilor art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora „Cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic și nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse” deoarece, prin specificațiile tehnice din caietul de sarcini, autoritatea contractantă a descris, în fapt, un anumit produs, favorizând astfel operatorii economici care furnizează acest produs, în defavoarea tuturor celorlalți. Norma juridică anterior menționată transpune în dreptul național prevederile art. 42 alin. (4) din Directiva 2014/24/UE potrivit cărora „Cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificațiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic, și nici nu se referă la o marcă, la un brevet, la un tip, la o origine sau la o producție specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi sau produse. Această mențiune sau trimitere este autorizată, cu titlu excepțional, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de exactă și de inteligibilă a obiectului contractului în

conformitate cu alineatul (3). Mențiunea sau trimiterea respectivă este însoțită de cuvintele «sau echivalent»”. Scopul reglementărilor anterior menționate se regăsește în cadrul considerentului 74 al Directivei 2014/24/UE, potrivit căruia „Specificațiile tehnice stabilite de achizitorii publici trebuie să permită ca achizițiile publice să fie deschise concurenței și să îndeplinească obiectivele de sustenabilitate. În acest scop, ar trebui să fie posibilă prezentarea unor oferte care să reflecte diversitatea soluțiilor tehnice, a standardelor și a specificațiilor tehnice de pe piață, inclusiv a celor definite pe baza criteriilor de performanță legate de ciclul de viață și de sustenabilitatea procesului de producție a lucrărilor, a produselor și a serviciilor. Prin urmare, specificațiile tehnice ar trebui elaborate în așa fel încât să se evite restrângerea în mod artificial a concurenței prin cerințe care favorizează un anumit operator economic, în sensul că preiau caracteristicile esențiale ale produselor, serviciilor sau lucrărilor oferite în mod obișnuit de acel operator economic. Elaborarea specificațiilor tehnice în termeni de cerințe de performanță și funcționale permite, în general, îndeplinirea acestui obiectiv în cel mai bun mod posibil. Cerințele funcționale și de performanță sunt, de asemenea, mijloace adecvate de favorizare a inovării în achizițiile publice și ar trebui să fie utilizate la o scară cât mai largă cu putință. În cazul în care se face trimitere la un standard european sau, în absența acestuia, la un standard național, ofertele care au la bază soluții echivalente ar trebui să fie luate în considerare de către autoritățile contractante. Responsabilitatea de a face dovada echivalenței cu eticheta solicitată ar trebui să revină operatorului economic”. În cauza C-417/17 CJUE a declarat că „Articolele 18 și 42 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE trebuie interpretate în sensul că nu impun autorității contractante, la stabilirea specificațiilor tehnice ale unei cereri de ofertă având ca obiect achiziționarea de produse medicale, să acorde prevalență, de principiu, fie importanței caracteristicilor individuale ale aparatelor medicale, fie importanței rezultatului funcționării acestor aparate, ci impun ca specificațiile tehnice, în ansamblul lor, să respecte principiile egalității de tratament și proporționalității. Revine instanței de trimitere sarcina de a aprecia dacă, în cauza cu care este sesizată, specificațiile tehnice în cauză corespund acestor cerințe” având în vedere considerentele: „35. În plus, se precizează la articolul 18 alineatul (1) al doilea paragraf din Directiva 2014/24 că o achiziție nu poate fi concepută cu intenția de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al directivei menționate sau de restrângere artificială a concurenței și că se consideră că se restrânge artificial concurența în cazul în care achiziția Pagina 63 din 71

este concepută cu intenția favorizării sau a dezavantajării nejustificate a anumitor operatori economici. 36. În aceeași ordine de idei, considerentul (74) al Directivei 2014/24 enunță că specificațiile tehnice ar trebui „elaborate în așa fel încât să se evite restrângerea în mod artificial a concurenței prin cerințe care favorizează un anumit operator economic, în sensul că preiau caracteristicile esențiale ale produselor, serviciilor sau lucrărilor oferite în mod obișnuit de acel operator economic”. Astfel, tot potrivit acestui considerent, „ar trebui să fie posibilă prezentarea unor oferte care să reflecte diversitatea soluțiilor tehnice, a standardelor și a specificațiilor tehnice de pe piață”. 37. Respectarea acestor cerințe este cu atât mai importantă atunci când, precum în speță, specificațiile tehnice care figurează în caietul de sarcini al unui contract de achiziții sunt formulate în mod deosebit de detaliat. Astfel, cu cât specificațiile tehnice sunt mai detaliate, cu atât este mai important riscul ca produsele unui anumit producător să fie favorizate. 38. Desigur, după cum rezultă din articolul 42 alineatul (4) din Directiva 2014/24, este posibil, cu titlu excepțional, în cazul în care nu este posibil să se furnizeze o descriere suficient de precisă și de inteligibilă a obiectului contractului de achiziții publice în conformitate cu articolul 42 alineatul (3) din această directivă, să se facă referire la un anumit producător, la o anumită origine sau la un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic ori la o marcă sau la un brevet, în măsura în care obiectul contractului justifică acest lucru, iar condițiile stabilite în acest scop de Directiva 2014/24 sunt respectate, în special ca o astfel de referire să fie

însoțită, în documentele contractului de achiziții publice, de termenii „sau echivalent”. Cu toate acestea, având în vedere natura derogatorie a acestei dispoziții, condițiile în care autoritatea contractantă poate utiliza o asemenea posibilitate trebuie să facă obiectul unei interpretări stricte. 39. Astfel, potrivit jurisprudenței în domeniul contractelor de achiziții publice de bunuri, faptul de a nu adăuga mențiunea „sau echivalent” după desemnarea, în caietul de sarcini, a unui produs determinat poate nu numai să descurajeze operatorii economici care utilizează sisteme similare acestui produs să participe la cererea de ofertă, ci și să împiedice fluxul de importuri în comerțul transfrontalier în Uniune, rezervând piața doar acelor furnizori care își propun să utilizeze produsul indicat în mod specific (a se vedea în acest sens Ordonanța din 3 decembrie 2001, Vestergaard, C- 59/00, EU:C:2001:654, punctul 22 și jurisprudența citată). 40. Având în vedere elementele care precedă, revine instanței de trimitere sarcina de a verifica dacă, ținând seama de marja de apreciere de care dispune autoritatea contractantă pentru a stabili specificațiile tehnice potrivit cerințelor calitative în funcție de obiectul contractului în cauză, caracterul deosebit de detaliat al specificațiilor tehnice în discuție în litigiul principal nu conduce la favorizarea în mod indirect a unui ofertant. 41. De asemenea, este important ca gradul de detaliere a specificațiilor tehnice să respecte principiul proporționalității, ceea ce implică în special o analiză a aspectului dacă acest grad de detaliere este necesar în vederea realizării obiectivelor urmărite.” Consiliul reține că asigurarea concurenței este unul din principiile legislației din domeniul achizițiilor publice, aspect subliniat la art. 18 din Directiva 2014/24/UE prin sintagma „Conceptul achiziției nu se poate face cu intenția de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al prezentei directive sau restrângerea artificială a concurenței. Se consideră că se restrânge artificial concurența în cazul în care conceptul achiziției este făcut cu intenția favorizării sau dezavantajării nejustificate a anumitor operatori economici

”. În cauza C - 296/15 CJUE a reținut în considerentele 82-83 următoarele „82. Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, pentru aprecierea respectării de către un stat membru a principiului Pagina 65 din 71

proporționalității în domeniul sănătății publice, trebuie să se țină seama de faptul că sănătatea și viața persoanelor ocupă primul loc între bunurile și interesele protejate de Tratatul FUE și că revine statelor membre sarcina de a decide cu privire la nivelul la care înțeleg să asigure protecția sănătății publice, precum și cu privire la modul în care acest nivel trebuie atins. Întrucât nivelul menționat poate varia de la un stat membru la altul, este necesar să se recunoască statelor membre o marjă de apreciere (a se vedea în special Hotărârea din 11 septembrie 2008, Comisia/Germania, C- 141/07, EU:C:2008:492, punctul 51, Hotărârea din 19 mai 2009, Apothekerkammer des Saarlandes și alții, C- 171/07 și C- 172/07, EU:C:2009:316, punctul 19, Hotărârea din 21 iunie 2012, Susisalo și alții, C- 84/11, EU:C:2012:374, punctul 28, Hotărârea din 5 decembrie 2013, Venturini și alții, C- 159/12-C- 161/12,

EU:C:2013:791, punctul 59, și Hotărârea din 19 octombrie 2016, Deutsche Parkinson Vereinigung, C- 148/15, EU:C:2016:776, punctul 30). 83. Rezultă însă tot din jurisprudența Curții că o reglementare care este de natură să restrângă o libertate fundamentală garantată prin Tratatul FUE, cum este libera circulație a mărfurilor, poate fi justificată în mod valabil numai dacă este de natură să asigure realizarea obiectivului legitim urmărit și nu depășește ceea ce este necesar pentru ca acesta să fie atins (a se vedea în acest sens, în domeniul sănătății publice, Hotărârea din 11 septembrie 2008, Comisia/Germania, C- 141/07, EU:C:2008:492, punctul 48, și Hotărârea din 9 decembrie 2010, Humanplasma, C- 421/09, EU:C:2010:760, punctul 34).” Din analiza prevederilor legale anterior menționate, Consiliul reține că restrângerea concurenței prin favorizarea nejustificată a anumitor operatori economici este interzisă cu desăvârșire, fiind permisă, în schimb, indicarea produselor comercializate de către un anumit operator economic, doar dacă acest lucru este justificat de obiectul contractului. Raționamentul anterior se regăsește și în considerentele Hotărârii nr. 144/27.02.2020 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia în dosarul nr. 70/57/2020. Față de cele de mai sus, Consiliul constată că este necesar ca autoritatea contractantă să facă o analiză a specificațiilor tehnice ale echipamentelor diferiților producători și să le stabilească, astfel încât, pe de o parte, să nu restricționeze participarea la procedură a operatorilor economici, iar, pe de altă parte, să acopere necesitățile sale. Astfel fiind, Consiliul va admite criticile din contestația formulată de ......... SA, în referire la nelegalitatea specificațiilor tehnice impuse de autoritatea contractantă, pentru echipamentul „Sistem de neutralizare deșeuri infecțioase” și va obliga ......... la remedierea documentației de atribuire, potrivit celor consemnate în considerentele prezentei și la publicarea, în SEAP, a modificărilor stabilite. Pagina 67 din 71

În referire la standardele ISO 45001:2018, ISO 27001:2013 și RS 8000:2014, impuse de autoritatea contractantă, ca și cerințe de calificare, Consiliul reține, că acestea se referă, după cum urmează: - Standardul SR ISO 45001:2018 Sisteme de management al sănătății și securității în muncă. Cerințe și îndrumări: Certificarea ISO 45001 este un standard internațional pentru managementul sănătății și securității ocupaționale (SSM) în organizații, care oferă un cadru comprehensiv pentru identificarea, evaluarea și controlul riscurilor ocupaționale; Implementarea unui sistem de management SSM este o decizie strategică și operațională pentru o organizație. - ISO 27001:2013: Acest standard specifică cerințele pentru stabilirea, implementarea, întreținerea, și îmbunătățirea continuă a unui sistem de management al securității informației în contextul organizației. Include cerințele pentru evaluarea și tratarea riscurilor de securitate a informației potrivit nevoilor organizației. Cerințele specificate în prezentul standard sunt generice și sunt destinate a fi aplicate tuturor organizațiilor, indiferent de tip, mărime sau natură; - Schema de certificare CERTIND, RS 8000, este compatibilă cu standardele internaționale precum ISO 9001, ISO 14001 sau OHSAS 18001 și are la baza atât tratatele și convențiile internaționale ce reglementează piață muncii, cât și elemente ce demonstrează implicarea organizației în comunitate. În contextul arătat, Consiliul reține că respectivele certificări nu reprezintă înscrisuri prin care să fie demonstrate caracteristicile produselor ofertate, ci înscrisuri ce caracterizează producătorul/ producătorii acestora. Or, dat fiind faptul că aceste standarde

caracterizează doar pe producătorul/producătorii echipamentelor aferente lotului 4, respectiv: „1. Sistem neutralizare deșeuri infecțioase – 1 buc.; 2. Dispozitiv pentru eliminarea rapidă și ecologică a recipientelor de hârtie – 23 buc.”, deținerea lor nu atinge scopul urmărit de autoritatea contractantă, respectiv, siguranța produselor ofertate, astfel că includerea acestor cerințe în documentația de atribuire este una restrictivă. Față de cele de mai sus, Consiliul reține că, în cadrul lotului 4 al procedurii de atribuire în analiză, autoritatea contractantă a restricționat accesul operatorilor economici interesați, prin solicitarea drept specificații tehnice ale produselor a unor înscrisuri de natura celor prevăzute la art. 179 lit. d) din Legea nr. 98/2016 care descriu modul în care este organizat producătorul/producătorii produselor ofertate, motiv pentru care va admite critica autorului contestației, în acest sens și va obliga autoritatea contractantă la eliminarea acestora. În ceea ce privește criticile contestatorului privind așa zisele standarde 2014/35/EC și 2014/68/EC solicitate de autoritatea contractantă a fi îndeplinite, Consiliul reține că acestea reprezintă, în fapt, Directiva europeană nr. 2014/35/EC privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor electrice destinate utilizării în cadrul unor anumite limite de tensiune și Directiva europeană nr. 2014/68/EC privind armonizarea legislației statelor membre referitoare la punerea la dispoziție pe piață a echipamentelor sub presiune, care nu sunt relevante în speța dedusă soluționării, motiv pentru care va obliga autoritatea contractantă la eliminarea acestora. În ceea ce privește practica CNSC, invocată de către părți, Consiliul subliniază faptul că trimiterile la practica judiciară, respectiv la deciziile Consiliului anterior pronunțate, sunt relative la pricinile soluționate anterior, nu constituie izvor de drept și nici nu pot obliga la emiterea unei decizii într-un anumit sens, deoarece, precedentul judiciar nu constituie izvor de drept în sistemul românesc. Potrivit Legii nr. 101/2016, în activitatea sa, Consiliul se supune numai legii, deciziile acestuia fiind pronunțate în temeiul legii. În aceeași direcție sunt și normele art. 26 din Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, care statuează independența completului de soluționare a contestațiilor, deciziile pronunțate fiind bazate pe stricta aplicare și respectare a legii, iar nu pe deciziile pronunțate anterior. Raționamentul anterior se regăsește și în considerentele Deciziei nr. 2/19.01.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în care s-a reținut faptul că „Ab initio, Înalta Curte observă că în sistemul de drept Pagina 69 din 71

românesc jurisprudența nu constituie izvor de drept, instanțele judecătorești nefiind ținute de soluțiile pronunțate anterior de alte instanțe. Hotărârile judecătorești au aplicabilitate numai la speță, efectele lor neputând fi extinse la cauze similare cu care instanțele au fost învestite”. Având în vedere toate aspectele de fapt și de drept mai sus evocate, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu ......... iar, pe cale de consecință, va obliga autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire si publicarea, în SEAP, a modificărilor stabilite, cu respectarea prevederilor legale și a considerentelor prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca nefondate, criticile contestatorului privind achiziționarea produselor într-un singur lot, respectiv, lotul 4 al procedurii de atribuire. Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părți, CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de ......... SRL în contradictoriu cu ......... iar, pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la remedierea documentației de atribuire si publicarea, în

SEAP, a modificărilor stabilite, cu respectarea prevederilor legale și a considerentelor prezentei, în termen de 10 zile de la comunicare. Respinge, ca nefondate, criticile contestatorului vizând structura lotului 4. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. Complet de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice: Consilier de soluționare ............... PREȘEDINTE .................... Consilier de soluționare ........................

Redactat practicaua deciziei

.................... Redactat practic deciziei Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 52 (cincizecișidouă) pagini Pagina 71 din 71