Decizie CNSC 1128/2023

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1128/C4/806; 935 Data: 17.05.2023 Prin contestaţia nr. 125/27.03.2023, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 16509/28.03.2023, depusă de către SC TRANSEURO SRL, cu sediul în Slobozia, şos. Brăilei nr. 2-4, judeţul Ialomiţa, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului cu nr. J21/179/2006 şi CUI RO18578733, reprezentată legal de Petru Titi - administrator, formulată împotriva documentației de atribuire, elaborată de COMUNA PLATONEȘTI, cu sediul în comuna Platonești, str. Fetești nr. 18, jud. Ialomița, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire, prin licitație deschisă, a contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect „Extindere sistem de canalizare menajeră în satul Lăcusteni, Comuna Platonești, Jud. Ialomița", s-a solicitat: - remedierea documentaţiei de atribuire în conformitate cu cele detaliate în cadrul contestaţiei, - prelungirea perioadei de depunere a ofertelor, după pronunţarea deciziei CNSC în cadrul prezentului dosar, astfel încât să permită operatorilor economici să poată beneficia de un interval de timp suficient pentru pregătirea ofertelor, - în subsidiar, anularea procedurii de atribuire. Prin Încheierea nr. 1007/C4/806 din 06.04.2023, Consiliul s-a pronunţat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire până la soluţionarea fondului contestaţiei, pe care l-a admis. Prin contestaţia nr. 145/03.04.2023, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 17953/03.04.2023, depusă de către SC TRANSEURO SRL, împotriva răspunsului la clarificări și a modelului de contract, publicate în SEAP în data de 31.03.2023, de autoritatea contractantă COMUNA PLATONEȘTI în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, s-a solicitat: - prelungirea termenului de depunere a ofertelor, - în subsidiar, anularea procedurii de atribuire. Pagina 1 din 2

Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite, în parte, ambele contestații depuse de SC TRANSEURO S.R.L., în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA PLATONEȘTI, astfel: - admite, în parte, contestația nr. 125/27.03.2023, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 16509/28.03.2023, cu privire la pct. 3, 9, 10, 13 și 14 din această contestație. - admite, în parte, contestaţia nr. 145/03.04.2023, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 17953/03.04.2023, cu privire la critica de la punctul 2 din această contestație. Dispune remedierea documentației de atribuire în conformitate cu considerentele prezentei decizii. Respinge celelalte critici din cele două contestații. Împotriva acesteia se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016.

Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 48 (patruzeci și opt) pagini. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .../C4/...; ... Data: ..... Prin contestaţia nr. 125/27.03.2023, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 16509/28.03.2023, depusă de către SC ... SRL, cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului cu nr. ... şi CUI ..., reprezentată legal de ... - administrator, formulată împotriva documentației de atribuire, elaborată de COMUNA ..., cu sediul în comuna ..., str. ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire, prin licitație deschisă, a contractului de achiziție publică de lucrări având ca obiect „Extindere sistem de canalizare menajeră în satul ..., Comuna ..., Jud. ...", s-a solicitat: - remedierea documentaţiei de atribuire în conformitate cu cele detaliate în cadrul contestaţiei, - prelungirea perioadei de depunere a ofertelor, după pronunţarea deciziei CNSC în cadrul prezentului dosar, astfel încât să permită operatorilor economici să poată beneficia de un interval de timp suficient pentru pregătirea ofertelor, - în subsidiar, anularea procedurii de atribuire. Prin Încheierea nr. 1007/C4/... din 06.04.2023, Consiliul s-a pronunţat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire până la soluţionarea fondului contestaţiei, pe care l-a admis. Prin contestaţia nr. 145/03.04.2023, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 17953/03.04.2023, depusă de către SC ... SRL, împotriva răspunsului la clarificări și a modelului de contract, publicate în SEAP în data de 31.03.2023, de autoritatea contractantă COMUNA ... în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, s-a solicitat: - prelungirea termenului de depunere a ofertelor, - în subsidiar, anularea procedurii de atribuire. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Pagina 1 din 51

Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestațiile formulate de SC ... SRL prin care critică documentația de atribuire elaborată de către COMUNA ..., în calitate de autoritate contractantă. I. Prin contestația înregistrată la Consiliu sub nr. 16509/28.03.2023, ce formează obiectului dosarului nr. .../2023, SC ... SRL invocă neconformităţi identificate în conţinutul documentaţiei de atribuire. 1. Astfel, documentaţia de atribuire este incompletă, deoarece aceasta nu cuprinde modelul de contract, aspect în contradictoriu cu definiţia documentaţiei de atribuire de la art. 3 alin. (1) lit. z) din Legea nr. 98/2016. În acest sens, este imposibil pentru ofertanţi să studieze contractul şi să poată solicita posibile clarificări în legătură cu acesta. Mai mult decât atât, operatorii economici nu pot face corelaţia între restul documentaţiei de atribuire şi cerinţele contractului ce va fi semnat de către părţi. Autoritatea contractantă a încălcat în acest sens în mod direct prevederile art.154 alin.(1) din Legea nr.98/2016 potrivit cărora autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire cu includerea informaţiilor necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire. 2. La nivelul caietului de sarcini nu se regăseşte un termen clar pentru punerea la dispoziţie a amplasamentului şi nici pentru emiterea ordinului de începere a serviciilor de proiectare, respectiv a lucrărilor. În acest sens se constată încălcarea art. 154 alin.(1) din Legea nr.98/2016. La nivelul caietului de sarcini ar trebui regăsite informaţii referitoare la responsabilităţile autorităţii contractante privind obţinerea autorizaţiei de construire şi a terenului liber de sarcini, sens în care trebuie menţionat termenul obţinerii autorizaţiei de construire, precizând data de referinţă şi de când începe să decurgă termenul.   Toate aceste date reprezintă informaţii absolut necesare în întocmirea graficului Gantt şi a ofertei tehnice, ele reprezintă date ce trebuie puse la dispoziţie de către autoritatea contractantă mai ales că stabilirea acestora este în sarcina acesteia. 3. Referitor la pagina 3/20 a caietului de sarcini care prevedere un termen pentru derularea contractului de maxim 36 de luni, însă restrânge durata efectivă pentru realizarea etapei de proiectare la doar 10 zile calendaristice, contestatoarea arată că această menţiune este abuzivă şi este de natură a restricţiona accesul la procedura de achiziţie publică a oricărui alt proiectant. Mai mult decât atât, motivarea autorităţii contractante conform căreia „Stabilirea acestei perioade este Pagina 2 din 51

justificată deoarece autoritatea contractantă doreşte să finalizeze investiţia cât mai urgent" nu poate fi luată în seamă, existând o multitudine de alte metode prin care o autoritate diligentă poate realiza obiective de investiţie în mod eficient şi calitativ. Suplimentar, în contradicţie cu termenul total prevăzut în caietul de sarcini de 36 de luni, în fişa de date la pagina 3, la descrierea factorului de evaluare „Termenul de predare a proiectului tehnic şi finalizarea lucrărilor" se precizează: „Pentru termene privind predarea proiectului tehnic, mai lungi de 1 lună calendaristică, oferta va fi considerată neconformă", deşi caietul de sarcini impune maxim 10 zile. De asemenea, tot aici se regăseşte și următoarea neconcordanţă: „Pentru termene mai lungi de 24 luni calendaristice, oferta va fi considerată neconformă", deşi caietul de sarcini impune maxim 36 de luni. Aceste nereguli trebuie puse în concordanţă cu prevederile art. 50 din Legea nr.98/2016. Contestatoarea reliefează faptul că acest factor de evaluare este nerelevant, întrucât se raportează la termenul de execuţie al fiecăreia dintre cele 2 componente ale contractului. Un astfel de factor poate fi acceptat dacă se referă la „termenul de execuţie al contractului (proiectare şi execuţie a lucrărilor)", termenele minime şi maxime fiind cele aferente execuţiei tuturor activităţilor din contract (proiectare şi execuţie). La nivelul propunerii tehnice ar trebui solicitate documente care să ateste faptul că planificarea ofertantului este realistă, astfel încât asumarea unui termen de realizare a activităţilor din cadrul contractului să nu se facă doar la nivel declarativ în vederea obţinerii unui punctaj mare pentru acest factor de evaluare. În plus, Factorul de evaluare Termenul de predare a proiectului tehnic si finalizarea lucrărilor nu reflectă un avantaj pentru autoritatea contractantă prin raportare la natura contractului (proiectare şi execuţie) şi scopului/rezultatului urmărit prin încheierea contractului; factorul de evaluare aferent termenului/duratei de execuţie a contractului este necesar a fi abordat în mod unitar din perspectiva ambelor activităţi. Se poate utiliza ca factor de evaluare „durata de execuţie a contractului", în aşa fel încât factorul să nu încalce prevederile art. 187 alin. (4), (5) şi art. 189 din Legea nr. 98/2016. Contestatoarea solicită în acest sens acordarea unui termen realist pentru elaborarea documentaţiilor de proiectare cu respectarea tuturor celor sus-menţionate. (de exemplu 3 luni, dacă durata de execuţie a contractului nu va mai fi factor de evaluare sau dacă aceasta rămâne factor de evaluare, să lase la latitudinea ofertanţilor încadrarea duratei proiectării în durata totală de execuţie). 4. Caietul de sarcini prevede modul de prezentare al propunerii tehnice şi financiare, acest lucru fiind specific secţiunii IV.4.1) şi IV.4.2) din fişa de date. În acest mod, autoritatea contractantă specifică acelaşi Pagina 3 din 51

tip de cerinţe în mai multe documente, neexistând o delimitare clară a conţinutului caietului de sarcini de cel al fişei de date. În conformitate cu art. 20 alin. (1) din Normele metodologice, acestea reprezintă secţiuni diferite ale documentaţiei de atribuire, iar caietul de sarcini ar trebui să conţină specificaţii tehnice ce descriu serviciile şi lucrările prevăzute în contract (contract inexistent în acest caz) şi în raport cu care să poată fi aplicate prevederile art. 127 alin. (1) lit. f), art. 137 alin. (2) lit. c) şi alin. (3) lit. a) din Normele metodologice. 5. Cu privire la pagina 19/20 a caietului de sarcini, ce prevede o clauză suspensivă conform căreia încheierea contractului de achiziţie publică de lucrări este condiţionată de semnarea efectivă a contractului de finanţare pentru acest obiectiv de investiţii, formularea acesteia conferă autorităţii contractante o libertate nelimitată de decizie înaintea încheierii contractului de achiziţie publică. Contestatoarea motivează aceasta de faptul că decizia de a încheia un contract de finanţare este una discreţionară pentru autoritatea contractantă. Din punct de vedere legal, ar fi fost corectă condiţia suspensivă în cazul în care încheierea contractului de achiziţie publică era legată de obţinerea finanţării de către autoritatea contractantă, ceea ce deja a avut loc. Mai mult decât atât, contestatoarea invocă în acest sens prevederile art. 1399 şi următoarele din Codul Civil, conform cărora „este afectată de condiţie obligaţia a cărei eficacitate sau desfiinţare depinde de un eveniment viitor şi nesigur". Ori, încheierea contractului de finanţare nu poate fi considerată un eveniment nesigur, întrucât finanţarea a fost deja acceptată, precum se regăseşte în fişa de date (pct. II.2.14 Informaţii suplimentare): „PROGRAM ...”. În acest sens a fost prezentă speţa de către Ministerul Fondurilor Europene în Circulara emisă în data de 07.09.2019: „Semnarea unui contract cu o clauză suspensivă referitoare la sursa de finanţare nu este recomandată având în vedere faptul că autoritatea contractantă nu este îndreptăţită să semneze un contract fără a avea fondurile necesare derulării lui. Primul risc este cel menţionat de către ANAP în notele aferente fişei de date, după cum urmează: „aceasta clauză nu trebuie să permită o aplicare care să confere autorităţii contractante o libertate nelimitată de decizie înainte de încheierea contractului (adică şi în situaţiile în care nu a fost întreprinsă nicio diligenţă, sau şansele sunt scăzute, pentru obţinerea finanţării), având în vedere că art. 143 din HG nr. 395/2016 stabileşte obligaţia autorităţii contractante de a încheia contractul cu ofertantul a cărui oferta a fost stabilită ca fiind câştigătoare. Astfel, condiţia suspensivă nu ar trebui să vizeze semnarea contractului de finanţare (pe care autoritatea contractantă ar putea să o refuze), ci mai degrabă aprobarea finanţării. (...) Condiţia suspensivă este eficientă pentru cazurile în care finanţarea nu este asigurată." Pagina 4 din 51

Aşadar, având în vedere că autoritatea contractantă a obţinut deja finanţarea, fiind o situaţie despre când va semna contractul de finanţare cu MDLPA, şi nu despre dacă va obţine finanţarea, ar trebui eliminată condiţia suspensivă existentă în caietul de sarcini, precum şi în fişa de date a achiziţiei. 6. Contestatoarea susține că în mod incorect şi nelegal, caietul de sarcini prevede limitarea ofertării pentru o anumită activitate, având în vedere faptul că legislaţia în domeniu raportează valoarea ofertei financiare la valoarea totală estimată a achiziţiei, valoare ce se calculează ţinându-se cont de valoarea totală de plată. Mai mult, precizarea în sensul declarării unei oferte ca inacceptabilă în cazul în care valorile din propunerea financiară aferente componentelor activităţilor cuprinse în obiectul contractului depăşesc valorile estimate de autoritatea contractantă pe componente nu este permisă. Aşadar, legislaţia prevede că valorile devizului general stabilite la momentul elaborării studiului de fezabilitate (atât valoarea totală, cât şi valoarea pe capitole, linii de deviz şi obiecte) au doar un caracter estimativ şi impune ca devizul general să fie actualizat de către autoritatea/entitatea contractantă în conformitate cu valorile rezultate în urma procedurii de achiziţie publică. Astfel, în lipsa unor constrângeri exprese impuse autorităţii/entităţii contractante prin acte normative specifice (ex. hotărâre de guvern privind aprobarea condiţiilor de implementare a programului/a contractului de finanţare care să conţină prevederi exprese privind valoarea maximă (valoarea eligibilă) a fondurilor ce pot fi alocate de finanţator pentru diverse linii bugetare din cadrul bugetului proiectului), nu se poate reţine justificarea că autoritatea/entitatea contractantă este obligată să se încadreze în valorile capitolelor, subcapitolelor şi obiectelor din devizul general elaborat la nivelul studiului de fezabilitate/DALI. Luând în considerare cele arătate, prevederile caietului de sarcini încalcă art. 154 din Legea nr. 98/2016 şi ale art. 20 din Normele metodologice. Propunerile financiare ce se compară în vederea stabilirii ofertantului declarat câştigător sunt cele aferente întregului obiect al contractului. 7. La paginile 10-11 din fişa de date se solicită „3. Atestările/acreditările (în copie) de care dispune ofertantul în vederea realizării serviciilor", respectiv „- Atestările /autorizaţii (în copie) de care dispune ofertantul în vederea realizării lucrărilor", deşi nu se impune prezentarea avizelor şi atestărilor în perioada de ofertare, indiferent de proporţia valorică a acestor activităţi. Această solicitare este în contradicţie cu art. 172 alin. (5) şi art. 173 din Legea nr. 98/2016. Mai mult, la pagina 3 a fişei de date există prevederi contradictorii cu cele de mai sus, respectiv: „Subfactorul 3.4. Experienţă expert principal - inginer proiectant sistem de canalizare - instalaţii electrice (specializare inginer instalaţii electrice cu legitimaţie ANRE)”. Această Pagina 5 din 51

cerinţă nu poate fi aplicată unei activităţi secundare, conexe, în raport cu obiectul principal al contractului. 8. Din documentaţia de atribuire lipsesc informaţii de maximă importanţă, precum termenele pentru emiterea ordinelor de începere, obligaţia şi termenele provizorii aferente obţinerii autorizaţiei de construire (care este întotdeauna în sarcina autorităţii contractante), recepţia documentaţiei tehnice (de asemenea, obligaţie a autorităţii contractante), deşi Graficul Gantt este specific solicitat. În acest context, este imposibil de prezentat un Grafic de execuţie care să aibă o corespondenţă în realitate, nefiind definite activităţile considerate critice de către autoritatea contractantă și neexistând calendarul de realizare a activităţilor. 9. Factorul de evaluare „Experienţa experţilor" cuprinde subfactori restrictivi ce încalcă prevederile art. 187 alin. (4)-(5) din Legea nr. 98/2016 şi prevederile Instrucţiunii Preşedintelui ANAP nr. 1/2017. În primul rând, ponderea de 30% acordată acestui factor de evaluare nu este motivată, din toate documentele procedurii nu reies argumente care să susţină necesitatea alocării a 30 de puncte pentru echipa de experţi. De asemenea trebuie avută în vedere precizarea ANAP: „din practică recomandăm utilizarea unei ponderi de maxim 15-20% pentru întreaga echipă de experţi: Diferenţa rezultată din micşorarea acestei ponderi se va aloca factorului "Preţ". În al doilea rând, nu există calificarea specifică solicitată, respectiv „inginer proiectare sistem de canalizare", cu atât mai mult această specializare pe tehnologie, rezistenţă şi instalaţii electrice. Pe lângă faptul că tipul de procedură ales (procedură simplificată) şi valoarea acesteia nu impun solicitarea a 3 ingineri cu această specializare, cel puţin ar fi fost corect să se solicite o specializare care într-adevăr există (precum inginer instalaţii). Această necorelare este de natură a denatura concurenţa şi de a conduce la diminuarea avantajelor economice şi financiare aduse de factorul „preţ”. Este imperativ ca strategia de contractare a autorităţii contractante să conţină justificarea concretă a factorilor de evaluare, în sensul de a fi adaptată specificului contractului, fără a se limita la consideraţii generale; ar trebui aduse informaţii suplimentare care să permită identificarea modului în care a fost stabilită ponderea fiecărui factor, respectiv asigurarea proporţionalităţii acesteia (nu doar declarată, ci şi demonstrată) cu importanţa şi avantajele obţinute prin utilizarea acestuia la evaluarea ofertelor, faţă de cerinţele minime ale caietului de sarcini, conform prevederilor art. 32 alin. (8) și (9) din Normele metodologice. În plus, caietul de sarcini nu distinge între atribuţiile acestor proiectanţi, acestea nu doar că nu sunt clare şi distincte unele faţă de altele, ci lipsesc, nefiind definit rolul fiecăruia în executarea contractului. Acesta este încă un motiv pentru care acest factor de evaluare este Pagina 6 din 51

disproporţionat în raport cu natura şi complexitatea contractului, nici măcar autoritatea contractantă negăsind un rol pentru fiecare dintre experţii solicitaţi. Astfel, sunt încălcate prevederile art. 4-9 din Instrucţiunea Preşedintelui ANAP nr. 1/2017. De asemenea, este de precizat că informaţiile înscrise la nivelul caietului de sarcini referitoare la activităţile incluse în obiectul achiziţiei sunt sumare şi nu evidenţiază care este nivelul de complexitate al lucrărilor de canalizare, în aşa mod încât să justifice solicitarea a 3 experţi inginer proiectant sistem de canalizare - tehnologie, inginer proiectant sistem de canalizare — rezistenţă şi inginer proiectant sistem de canalizare - instalaţii electrice. De asemenea, nu este motivată utilizarea acestora ca subfactori de evaluare, şi nici nu reiese clar şi fără echivoc că activitatea experţilor are un impact semnificativ asupra calităţii executării contractului, precum se menţionează în art. 3 alin. (6) şi art. 10 alin. (1) din Instrucţiunea Preşedintelui ANAP nr.1/2017. Având în vedere modul în care este formulat acest factor de evaluare şi faptul că nu există menţiuni la nivelul caietului de sarcini în sensul celor indicate anterior, stabilirea acestora nu aduce un avantaj real autorităţii contractante, şi sunt doar de natură formală incluşi în documentaţia de atribuire, neexistând nicio modalitatea efectivă prin care activitatea acestora să poată fi urmărită în cadrul procesului de evaluare a ofertelor. 10. La nivelul fişei de date, pagina 1, în mod eronat autoritatea contractantă precizează cu privire la solicitarea clarificărilor suplimentare privind documentaţia de atribuire: „până la termenul de 6 zile înainte de data limită de depunere a ofertelor astfel încât răspunsul autorităţii contractante să fie transmis cu cel puţin 4 zile înainte de data limită de depunere a ofertelor", aspect în contradicţie cu prevede art. 161 alin. (2) din Legea nr.98/2016. Astfel, termenul de 4 zile rămas este insuficient pentru ca operatorii economici să poată studia documentaţia revizuită şi să îşi elaboreze oferta conform. 11. Cu privire la pagina 4 a fişei de date (pct. II.3. Ajustarea preţului contractului), autoritatea contractantă nu precizează modul concret de ajustare a preţului contractului, respectiv formula de ajustare pe care alege să o folosească. Acest lucru este în neconcordanţă cu art. 2222 din Legea nr.98/2016. Mai mult decât atât este încălcat art. 164 alin. (8) din Normele metodologice ce stabileşte obligaţia autorităţii contractante în cazul de faţă. Nu în ultimul rând, se încalcă din nou art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Luând în considerare toate acestea, în coroborare cu prevederile HG nr. 907/2016 privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/ proiectelor de Pagina 7 din 51

investiţii finanţate din fonduri publice, pentru fonduri bugetare se recomandă utilizarea formulei prevăzute de OUG nr. 47/2022. 12. La nivelul fişei de date pagina 4 (pct. III.1 Condiţii de participare) nu se regăseşte întreaga listă a persoanelor cu funcţie de deciziile, inclusiv numele expertului cooptat (dacă există) pentru a se asigura evitarea conflictului de interese de către operatorii economici, în conformitate cu art. 21 alin. (5), (6) din Normele metodologice. 13. Prevederea din fişa de date de la pagina 5 (pct. III.1.2 Capacitatea economică şi financiară) conform căreia: „Cifra de afaceri anuală generală. Ponderea lucrărilor similare în cifra de afaceri trebuie să fie mai mare sau egală cu 95%" este absolut nejustificată. Se încalcă în mod evident principiul proporţionalităţii şi art. 154 din Legea nr. 98/2016, neexistând niciun motiv pentru care ponderea lucrărilor similare - construcţii canal - de 95% în cifra de afaceri să fie o cerinţă reală, aceasta denaturează în mod evident concurenţa la prezenta procedură. Mai mult decât atât, solicitarea bilanţurilor contabile şi a contractelor de lucrări executate în ultimii 5 ani în dovedirea acestei cerinţe absurde este pe atât de abuzivă din partea autorităţii contractante şi încalcă prevederile art. 177 şi 178 din Legea nr. 98/2016. Se arată astfel că cerinţa este de natură doar de a restrânge concurenţa la procedură, nu de a diminua riscul de neîndeplinire a contractului; activitatea financiară anterioară a operatorilor economici nu reprezintă un element de prognoză şi nu reflectă imaginea fidelă a capacităţii financiare a ofertantului de a susţine desfăşurarea viitorului contract. 14. Cerinţa din fişa de date pagina 10 (pct IV.4.1. Modul de prezentare al propunerii tehnice) prin care se solicită: „În afara formularului de ofertă tehnică, vor mai fi prezentate următoarele documente: 2. Procesul-verbal de participare la vizita de amplasament. Ofertanții au obligaţia de a vizita amplasamentul investiţiei ce face obiectul prezentei proceduri (...)" nu se circumscrie prevederilor art. 155-156 din Legea nr .98/2016. Neprezentarea procesului-verbal de vizitare al amplasamentului nu poate conduce la declararea ofertei ca fiind neconformă, în schimb, autoritatea contractantă poate recomanda vizitarea amplasamentului, fără să o condiţioneze de includerea procesului-verbal în propunerea tehnică. Impunerea prezentării acestui proces-verbal e de natură a limita concurenţa şi de a avantaja operatorii economici ce pot (efectiv fizic) să viziteze amplasamentul în timpul scurt până la depunerea ofertelor. 15. La nivelul fişei de date şi al caietului de sarcini nu se regăseşte perioada minimă de garanţie solicitată, deşi garanţia de bună execuţie acordată este cerinţă a propunerii tehnice. În acest sens, este imposibil pentru operatorii economici să se raporteze la acelaşi termen minim impus. Pagina 8 din 51

16. Formularele anexă a ofertei financiare (F1-F3, C6-C9) nu au sens să fie solicitate având în vedere tipul contractului ce urmează a fi atribuit, respectiv proiectare şi execuţie lucrări. Aceste formulare se vor prezenta de către contractant la elaborarea proiectului tehnic conform HG nr. 907/2016, impunerea existenţei acestora la ofertare fiind de natură a încălca prevederile art.154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. În plus, solicitarea acestor anexe la propunerea financiară în această etapă este de natură a obliga ofertanţii la elaborarea proiectului tehnic anterior depunerii ofertelor, fapt absolut inacceptabil şi în neconcordanţă cu principiile achiziţiilor publice şi cu asigurarea unei concurenţe loiale. Din cerinţele enunţate la nivelul fişei de date, precum şi din cele prevăzute la nivelul caietului de sarcini, rezultă fără echivoc că se solicită prezentarea la momentul depunerii ofertelor a devizelor ofertă - listelor de cantităţi cotate cu preţuri, ceea ce reprezintă un element de denaturare a naturii contractului. În cazul contractelor care au ca obiect proiectarea şi execuţia lucrărilor, modul de exprimare a preţului contractului are la bază sume forfetare care corespund pachetelor/categoriilor de activităţi aferente implementării acestuia. Conform acestei abordări clasice, contractantul este de acord ca pentru un preţ forfetar (fix) să realizeze toate operaţiunile/lucrările necesare îndeplinirii fiecărui jalon stabilit de autoritatea contractantă, la nivelul de calitate şi performanţă impus de aceasta. Prin urmare, singurul lucru ce se poate solicita este o listă de preţuri forfetare pentru principalele categorii de activităţi şi lucrări. (F1 şi F2) Având în vedere tipul contractului ce urmează a se atribui, care are componentă de prestare servicii de proiectare, în cazul acestui contract ofertarea făcându-se pe sume globale aferente activităţilor principale definite de autoritatea contractantă, solicitarea de prezentare a preţurilor unitare nu este corespunzătoare. Suplimentar, nu există un model de formular de propunere tehnică în cadrul celor puse la dispoziţie de către autoritatea contractantă. 17. La nivelul fişei de date şi al caietului de sarcini se solicită diverse declaraţii irelevante şi disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului, precum şi cu tipul acestuia de proiectare plus execuţie. O mare parte din aceste formulare ce se regăsesc în documentul cu modele de formulare, sunt secţiuni distincte ale DUAE sau al altor documente deja solicitate prin propunerea tehnică. 18. Cu privire la cerinţa din fişa de date, pagina 4, conform căreia se solicită „Certificate de atestate fiscală privind lipsa datoriilor restante, cu privire la plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul general consolidat la sediul social, sediile secundare, precum si punctul/punctele de lucru pentru care există obligaţii de plată la momentul prezentării", luând în considerare prevederile art. 164 alin. (3) din Legea nr. 98/2016, ar trebui precizat în mod concret că pentru Pagina 9 din 51

sediile secundare/punctele de lucru, cerinţa se va putea demonstra printr-o declaraţie pe propria răspundere privind îndeplinirea obligaţiilor de plată a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor la bugetul general consolidat datorate. 19. Documentaţia de atribuire nu prevede o strategie de efectuare a plăţilor, aspect esenţial de cunoscut pentru operatorii economici ce doresc să oferteze în procedura de faţă. Neformularea clară a unei astfel de clauze determină nerespectarea principiului transparenţei si al asumării răspunderii fapt ce conduce la un dezavantaj în sarcina operatorului economic. Prin definiţie, contractul de achiziţie este un contract cu titlu oneros, prin care operatorii economici angajează resurse umane, materiale, utilaje pentru a realiza lucrările în cauză şi pentru care autoritatea contractantă are obligaţia să asigure plata prestaţiilor respective conform obligaţiilor contractuale, inclusiv de a asigura sumele de plată necesare realizării activităţilor cuprinse în obiectul contractului. 20. Solicitarea la nivelul fişei de date pagina 5 (pct. III.1.2.a Capacitatea tehnică şi/sau profesională): „Ofertantul va demonstra că în ultimii 5 ani, a executat lucrări cu obiectul contractului, în valoare cumulată de minim 7.722.500,00 lei (fără TVA) la nivelul unui contract. Prin lucrări similare se înţelege: Investiţii noi şi/sau de reparaţii şi/sau de reabilitare şi/sau de modernizare infrastuctură de canalizare menajeră cu staţii de pompare, sau alte proiecte similare sau superioare din punct de vedere al complexităţii şi/sau scopului (alimentare cu apă)" este în neconcordanţă cu prevederile art. 178 şi 179 lit. a) din Legea nr. 98/2016 coroborate cu cele ale art. 6 alin. (1) lit. a), alin. (3) şi alin. (4) din Instrucţiunea Preşedintelui ANAP nr.2/2017. În primul rând, este nejustificat din partea autorităţii contractante că nivelul valoric impus să poată fi îndeplinit la nivelul unui singur contract, această condiţie fiind limitativă pentru operatorii economici care pot îndeplini nivelul minim impus prin însumarea valorilor lucrărilor prestate la nivelul a două sau mai multe contracte. Nemotivarea în strategia de contractare a utilizării acestei solicitări este de natură a afecta concurenţa şi de a încălca principiul proporţionalităţii şi art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. În al doilea rând, contestatoarea susţine aceleaşi argumente şi pentru prevederea similară de la pagina 6 cu privire la experienţa similară pentru serviciile de proiectare. Autoritatea contractantă a depus în copie, un set de documente necesare soluţionării cauzei, din cadrul dosarului achiziţiei, anexate punctului de vedere înregistrat la Consiliu sub nr. 18552/05.04.2023 cu privire la contestaţia formulată de către SC ... SRL. Autoritatea contractantă menţionează că prin adresa nr. 1137/30.03.2023, a răspuns SC ... SRL cu privire la măsurile de remediere care au fost luate în urma contestaţiei şi anume: Pagina 10 din 51

1. În ceea ce priveşte prima critică din contestaţie, ca măsură de remediere, autoritatea contractantă a publicat în SEAP modelul de contract. 2. În ceea ce priveşte critica de la punctul 2 al contestaţiei, autoritatea contractantă, ca măsură de remediere, dispune: „- Autorizaţia de construire cade în sarcina autorităţii contractante. Conform CONDIŢIILOR CONTRACTUALE - Dreptul de Acces pe Amplasament - Achizitorul va pune la dispoziţie amplasamentul cel mai târziu la data emiterii Ordinului de începere a lucrărilor. Predarea amplasamentului se va face prin proces-verbal de predare-primire amplasament liber de orice sarcini care împiedică aducerea la îndeplinire a obiectului prezentului contract. Termenul de emitere a ordinului de începere a serviciilor este de 15 zile de la data semnării contractului de proiectare şi execuţie.” 3. În ceea ce priveşte critica de la punctul 3 al contestaţiei, autoritatea contractantă, ca măsură de remediere, dispune că punctul 3 din caietul de sarcini se modifică astfel: „3. Durata contractului şi termene de execuţie Durata contractului va fi de maxim 36 luni calendaristice de la emiterea ordinului administrativ de începere a prestării serviciilor. Contractul se desfăşoară în 3 etape în funcţie de durata contractului de execuţie a lucrărilor, iar termenele de execuţie efectivă pentru realizarea fiecărei etape a contractului vor fi: Etapa I: Ofertantul va preciza termenul în care va preda documentele aferente prestării serviciilor de la primirea ordinului administrativ din partea autorităţii contractante de începere a prestării serviciilor pentru elaborare proiect tehnic, caiete de sarcini, detalii de execuţie şi documentaţiile pentru obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţia de construire. În cazul în care ofertantul declarat câştigător nu îşi realizează serviciile de proiectare etapa 1, în timpul declarat în ofertă, autoritatea contractantă îşi rezervă dreptul de a rezilia contractatul de servicii şi lucrări şi de a relua procedura de atribuire. Autoritatea contractantă, conform prevederilor legale, va emite şi un certificat constatator privind neîndeplinirea obligaţiilor asumate. IMPORTANT - ofertanţii vor încadra durata proiectării în durata totală de execuţie Etapa II: în funcţie de durata contractului de execuţie a lucrărilor, începând cu data emiterii ordinului de începere al execuţiei lucrărilor. Respectarea perioadei de elaborare a serviciilor de asistenţă tehnică este obligatorie, nerespectarea termenului constituie motiv de declarare a ofertei neconforme şi inadmisibile. Etapa III: Durata pentru elaborare a documentaţiilor cuprinse în această etapă este de maxim 20 zile începând cu data procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor. Respectarea perioadei de elaborare Pagina 11 din 51

a serviciilor de proiectare este obligatorie pentru această etapă, nerespectarea termenului constituie motiv de declarare a ofertei neconforme şi inadmisibile. NOTĂ: În cazul în care se va oferta o durată de prestare a serviciilor mai mare pentru această etapă decât durata maximă stabilită de autoritatea contractantă oferta va fi descalificată ca fiind neconformă. 4. În ceea ce priveşte critica de la acest punct al contestaţiei, autoritatea contractantă, ca măsură de remediere, a publicat în SEAP modelul de contract. Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerinţelor minime prevăzute în caietul de sarcini. 5. Referitor la critica de la acest punct al contestaţiei, ca măsură de remediere, autoritatea contractantă renunță la clauza suspensivă.  6. În ceea ce priveşte critica de la acest punct al contestaţiei, autoritatea contractantă, ca măsură de remediere, dispune: „valoarea ofertei financiare se va calcula la valoarea totală estimată a achiziţiei”. 7. Referitor la critica de la acest punct al contestaţiei, autoritatea contractantă formulează următorul răspuns: „Având în vedere că în studiul de fezabilitate sunt prevăzute staţii de pompare necesare funcţionării reţelei de canalizare, autoritatea contractantă găseşte oportună solicitarea către ofertant ca acesta să facă dovada că pentru realizarea Proiectului tehnic în concordanţă cu Studiul de fezabilitate să aibă personal de specialitate cu specializare inginer instalaţii electrice cu legitimaţie ANRE.” 8. În ceea ce priveşte critica de la acest punct al contestaţiei, autoritatea contractantă face trimitere la punctele 1-3, anterior precizate. 9. Față de critica de la acest punct al contestaţiei, autoritatea contractantă precizează că nu acceptă măsuri de remediere. 10. În ceea ce priveşte critica de la acest punct al contestaţiei, autoritatea contractantă precizează că „rămân termenele prevăzute de legislaţia în vigoare. Autoritatea contractantă va prelungi termenul de depunere a ofertelor cu 5 zile, respectiv până la data de 10.04.2023”.  11. În ceea ce priveşte critica de la acest punct al contestaţiei, autoritatea contractantă face trimitere la pct. 25. Actualizare /Ajustarea Preţului Contractului din contract. 12. Referitor la critica de la punctul 12 al contestaţiei, autoritatea contractantă formulează următorul răspuns: „III.1) Condiţii de participare – III.1.1) Capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, inclusiv cerinţele privind înscrierea în registrele profesionale sau comerciale: Se va completa şi prezenta Formular nr. 5 - Evitarea conflictului de interese de către ofertanţi, ofertanţii asociaţi, subcontractorii sau terţi susţinători (după caz) în conformitate cu prevederile art. 60 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. Persoanele cu funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante, respectiv cele cu putere de reprezentare din partea furnizorilor de Pagina 12 din 51

servicii auxiliare achiziţiei, precum şi datele de identificare ale acestora, prevăzute la art. 59 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, sunt: ... – Primar, ... – Viceprimar, ... - Secretar general, ... – contabil, ... - inspector achiziţii. 13. Față de critica de la acest punct al contestaţiei, autoritatea contractantă precizează că nu acceptă măsuri de remediere. 14. În ceea ce priveşte critica de la acest punct al contestaţiei, autoritatea contractantă găseşte necesară şi oportună vizitarea amplasamentului şi dovedirea de către ofertant că acesta a vizionat amplasamentul. Nu se acceptă măsuri de remediere. 15. Referitor la critica de la acest punct al contestaţiei, autoritatea contractantă face trimitere la proiectul de contract care conţine clauzele contractuale obligatorii. 16. În ceea ce priveşte critica de la acest punct al contestaţiei, autoritatea contractantă o acceptă. 17. În ceea ce priveşte critica de la acest punct al contestaţiei, autoritatea contractantă susţine că nu a identificat întrebarea referitoare la clauzele menţionate. 18. Cu privire la critica de la acest punct al contestaţiei, autoritatea contractantă precizează că o acceptă. 19. Referitor la critica de la acest punct al contestaţiei, autoritatea contractantă invocă punctele 26 și 27 din contract. 20. În ceea ce priveşte critica de la acest punct al contestaţiei, autoritatea contractantă dispune următoarea măsură de remediere: „Se vor prezenta informaţii aferente principalelor lucrări executate în ultimii 5 ani din care să reiasă că au fost executate lucrări similare în valoare cumulată de minimum 7.722.500,00 lei (fără TVA), la nivelul a minimum un contract - maximum a 3 contracte. Remedierea se va aplica şi pentru contractele de servicii. II. În urma publicării în SEAP în data de 31.03.2023 a măsurilor de remediere dispuse de autoritatea contractantă în urma contestației depusă de SC ... S.R.L. a transmis „note scrise” nr. 145/03.04.2023, înregistrate la Consiliu cu nr. 17953/03.04.2023. Având în vedere că prin aceste „note scrise”, SC ... S.R.L. formulează critici noi, atât cu privire la măsurile de remediere dispuse de autoritatea contractantă, cât și față de prevederile modelului de contract, care sunt acte diferite de documentația de atribuire, care a făcut obiectul contestației inițiale, Consiliul a considerat că aceste „note scrise” au caracterul unei contestații noi, pe care a catalogat-o astfel și căreia i s-a atribuit un dosar nou, având nr. .../..../2023. Prin această a doua contestație ce formează obiectului dosarului nr. .../2023, SC ... SRL, reiterează faptul că a înţeles să solicite clarificări cu privire la modelul de contract postat. 2. Referitor la critica cu nr. 2 din contestație, contestatoarea învederează că în continuare nu se precizează la nivelul caietului de Pagina 13 din 51

sarcini sau a formularului de contract sau a oricărui alt document din documentaţia de atribuire un moment estimativ de obţinere a Autorizaţiei de Construire. Contestatoarea solicită un termen estimativ pentru obţinerea autorizaţiei de construire şi a avizelor/acordurilor, obligaţii ale autorităţii contractate, iar aceste date sunt absolut necesare pentru întocmirea Graficelor Gantt solicitate prin procedură. Ca exemplu de bună practică, contestatoarea susţine că a participat la proceduri ce aveau drept obiect proiectare+execuţie în care prin caietul de sarcini se preciza: „Timpul estimativ pentru obţinerea autorizaţiei de construire este de 30 zile", această perioadă fiind adăugată în graficul Gantt prezentat în cadrul ofertei. De asemenea, în HG nr. 907/2016 se precizează anumite etape de elaborare a documentaţiilor tehnice, iar în prezenta documentaţie de atribuire nu se menţionează cum vor fi tratate aceste intervale de timp. Spre exemplu, conform art. 12 alin. (1) din HG nr. 907/2016, proiectul tehnic nu poate fi elaborat decât în baza unei Autorizaţii de Construire emise. Astfel, perioada cuprinsă între data de predare cu proces-verbal a documentaţiei D.T.A.C. (P.A.C.) şi reluarea activităţilor de proiectare în vederea elaborării proiectului tehnic nu reprezintă perioadă contractuală, iar Antreprenorul nu o poate controla. Acest lucru este valabil şi pentru obţinerea avizelor şi acordurilor necesare, deoarece documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei de construire (D.T.A.C. /P.A.C.) se va elabora în funcţie de avizele şi acordurile necesare, iar orice modificare solicitată de emitenţii acestora ar produce modificări şi asupra documentaţiei D.T.A.C. Prin documentul privind remedierile nu se precizează care este durata serviciilor de proiectare, contestatoarea înţelegând că fiecare ofertant este liber în această defalcare, cu încadrarea totală în cele 36 luni contractuale. Mai mult decât atât, autoritatea contractantă precizează greşit că neîndeplinirea în timp a serviciilor de proiectare o îndreptăţesc să rezilieze contractul din mai multe motive:  - Dacă documentaţiile pentru obţinerea avizelor şi a D.T.A.C. sunt efectuate în termenul dat, dar proiectul tehnic nu este, atunci autoritatea rezilează contractul fără a plăti prestaţiile pentru care s-a angrenat şi s- au consumat resurse, prestaţii la care Antreprenorul este îndreptăţit; - Autoritatea ar putea aplica penalităţi aferente sumei de proiectare pentru neefectuarea în termenul declarat al documentaţiilor tehnice, nicidecum acesta nu ar fi un motiv de rezilere contractuală; - Potrivit Notificării ANAP cu privire la aspectele care trebuie avute în vedere în situaţia utilizării graficului de execuţie drept cerinţă aferentă modului de întocmire a propunerii tehnice pentru contractele de lucrări: "Astfel, trebuie avut în vedere faptul că durata obţinerii aprobărilor preliminare şi a avizelor/acordurilor prevăzute de lege, precum şi obţinerea autorizaţiei de construcţie, depinde şi de autorităţile emitente, Pagina 14 din 51

procesul de emitere a acestora, cu termenele aferente, nefiind întotdeauna posibil de anticipat cu acurateţe, oricât de diligente şi experimentate ar fi părţile contractuale (Beneficiarul şi Contractantul). (...) Luând în calcul toate aspectele precizate mai sus, impunerea termenelor limită pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie în sarcina ofertantului reprezintă o practică defectuoasă în realizarea achiziţiei deoarece transferă acestuia un risc pe care nu-l poate controla, fapt ce va conduce la creşterea artificială a preţului ofertat, depunerea unor oferte nerealiste bazate pe o anticipare a ofertantului că va putea gestiona acest risc prin mecanismul revendicărilor contractuale şi/sau blocaje în implementarea contractului (datorate numeroaselor cereri de modificare apărute ca urmare a mecanismului revendicărilor)." 3. Cu privire la acest punct din contestația inițială, contestatoarea arată că autoritatea contractantă nu a eliminat factorul de evaluare „Termenul de predare a proiectului tehnic şi finalizarea lucrărilor", cu transferul punctajului către "Preţul ofertei". Aceasta nici nu a modificat acest factor într-unul de bună practică, cum ar fi punctarea duratei minime şi maxime totale şi modul de acordare a punctajului pentru cerinţa ce se poate intitula „Durata contractului". 4-6. La criticile de la punctele 4, 5 şi 6 din prima contestaţie, contestatoarea este de acord cu măsurile de remediere adoptate de către autoritatea contractantă. 7. Contestatoarea menţionează că nu s-a ţinut cont de cele solicitate prin contestaţia iniţială şi menţionate în documentul ANAP cu privire la cele mai frecvente neconformităţi identificate în cadrul documentaţiilor de atribuire aferente contractelor de execuţie de lucrări standard şi de proiectare şi execuţie lucrări în activitatea de control ex ante, înscrise în avizele conform condiţionate emise, paginile 7-8, 17 - 19, 34 - 35, 68 - 69, coroborate cu prevederile Instrucţiunii Preşedintelui ANAP nr.1/2017. Este evident, prin natura legislaţiei incidente că proiectarea instalaţiilor electrice trebuie făcută de un inginer atestat ANRE, dar conform documentelor ANAP, acest lucru nu trebuie să fie un criteriu de calificare şi selecţie. Cu atât mai mult, legitimaţia ANRE nu poate să fie legată de un factor de evaluare, conform art. 3 alin. (3), (4) şi art. 12 lit. b) (ii) din Instrucţiunea Preşedintelui ANAP nr. 1/2017. 8. Contestatoarea îşi menţine criticile de la acest punct din cadrul primei contestaţiei. 9. Nu s-a adoptat nicio măsură de remediere, atât cu privire la ponderea factorului de evaluare (30%), în condiţiile în care Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice recomandă maximum 15-20%, ce ar trebui să fie un procent adecvat, astfel încât să nu conducă la distorsionarea rezultatului procedurii, precum şi la diminuarea avantajelor economice şi financiare aduse de factorul "preţ". Pagina 15 din 51

Acel procent de până la cel mult 40% amintit în Instrucţiunea Preşedintelui ANAP nr.1 /2017 este în aplicarea art. 10 alin. (1) lit. b), şi nu a art.10 alin. (1) lit. a) din Instrucţiune - "contractele de lucrări ce includ, deopotrivă, proiectarea soluţiei tehnice şi execuţia lucrărilor aferente implementării acesteia;", unde se încadrează prezenta procedură. Obiectul principal al contractului ce urmează a fi atribuit este reprezentat de lucrările de execuţie, serviciile de proiectare reprezentând doar obiectul subsidiar al acestuia, iar o astfel de pondere a acestui factor ar duce la deformarea rezultatului procedurii în mod necompetitiv.  Contestatoarea nu este de acord în continuare nici cu privire la denumirea experţilor, anume "inginer proiectant sistem de canalizare", care nu există, prin natura legislaţiei educaţiei şi a competenţelor dobândite prin diploma de inginer; în sectorul construcţiilor, orice inginer are capacitatea de a fi proiectant şi/sau executant. Specializarea "Inginer proiectant sistem de canalizare" nu există, iar impunerea ca un inginer (spre exemplu, precum se solicită - de rezistenţă), care să proiecteze doar sisteme de canalizare este nerealistă. De asemenea, prin formularea utilizată, autoritatea contractantă doreşte să restrângă aplicarea criteriul de calificare, impunând ca proiectantul să proiecteze doar sisteme de canalizare, ori avantajul adus de acest tip de factor este ca proiectantul cu specializarea CCIA (pentru rezistenţă) să aibă implicare într-un anumit număr de proiecte similare (argument similar şi pentru ceilalţi experţi solicitaţi). Cerinţa privind factorii de evaluare trebuie să fie conform cu prevederile art. 32 din HG nr. 395/2016 şi a întregii Instrucţiuni a Preşedintelui ANAP nr.1/2017. În dovedirea celor precizate anterior, contestatoarea prezintă modul defectuos prin care păstrarea acestor factori de evaluare şi a ponderii acestora afectează desfăşurarea procedurii. Urmând modul de calcul impus, un operator economic care ofertează preţul maxim estimat, respectiv 8.069.599,78 lei, şi care primeşte punctaj maxim la acest capitol (experiență experţi), respectiv 30 de puncte, se va afla la acelaşi punctaj cu un operator economic ce ofertează jumătate din preţul estimat (prin absurd), respectiv 4.034.799,89 şi care primeşte punctaj minim la acest capitol (experiență experţi), respectiv o puncte: Factorii de evaluare/ Ofertant Ofertant cu preţ maxim Ofertant cu preţ 50% Factor - preţ 30 pct 60 pct preţul minim/ preţul n x 60 = 4.034.799,89/8.069.599,78 x 60 = 30 puncte preţul minim/ preţul n x 60 = 4.034.799,89/4.034.799,89 x 60 = 60 puncte Pagina 16 din 51

Factor - durata contractului 10 pct 10 pct Factor - experienţa experţilor 30 pct 0 pct Total 70 pct 70 pct Astfel, este evident că factorul "experienţa experţilor" este total disproporţionat faţă de factorul preţ, iar ponderea acestuia nu aduce un beneficiu real autorităţii contractante. 10. Contestatoarea continuă să susțină că nu a fost precizat termenul până la care operatorii economici pot solicita clarificări luând în considerare şi postarea în SEAP a modelului de contract în data de 31.03.2023. 11. Referitor la formularul de contract, care a fost postat ulterior contestaţiei, contestatoarea susține că formula prezentată nu este de natură să echilibreze suficient preţul contractului, motiv pentru care solicită introducerea formulei reglementată de OUG nr. 47/2022, aşa cum o serie de documente şi legislaţie în vigoare o recomandă pentru contractele de achiziţie publică cu fonduri de la bugetul de stat sau fonduri proprii. În temeiul adoptării acestei modificări contestatoarea susţine următoarele: - Studiul de fezabilitate este întocmit în anul 2021 (conform memoriu tehnic pagina 1). Din anul 2021 şi până în prezent sectorul de construcţii a suferit creşteri exponenţiale de preţ, care nu pot fi egalate doar cu rata anuală a inflaţiei. Exemplu de bună practică în acest sens este perfectarea continuă a unor clauze de ajustare a preţului care au drept scop reechilibrarea contractuală între părţi: formula introdusă de OUG nr. 64/2022 pentru proiectele care au ca sursă de finanţare fonduri europene, formulă care ţine cont prin natura sa de creşterea dinamică a preţului materialelor, manoperei, combustibililor etc.; aceasta este continuu perfectată printr-o serie de ordine şi modificări legislative, lucru ce accentuează că simpla utilizare a ratei inflaţiei nu este suficientă. Acest lucru se urmăreşte şi prin formula prevăzută de OUG nr. 47/2022, care conţine un raport al Indicilor totali în construcţii. Pe de altă parte, OUG nr. 168/2022 stabileşte salariul minim brut de 4000 lei în construcţii, iar Speţa nr. 1199 din biblioteca de speţe ANAP şi alte documente/circulare de la alte instituţii incidente (ex. INS) sugerează că se va ţine cont prin formula de ajustare din contract cu indici totali de această creştere a salariului minim. Contestatoarea învederează că aşa cum este formulat în draftul de contract, ajustarea nu se poate efectua în cadrul primului an, neexistând niciun motiv pentru această restricţie.  12. Referitor la nominalizarea persoanelor cu putere de decizie în cadrul autorității contractante, contestatoarea arată că dacă autoritatea Pagina 17 din 51

contractantă consideră că aceştia sunt toţi factorii cu putere de decizie care ar putea cauza un potenţial conflict de interese, atunci ofertantul va fi răspunzător conform declaraţiei propuse. 13. Referitor la cerinţa privind cifra de afaceri, contestatoarea susține că aceasta încalcă principiul proporţionalităţii şi al tratamentului egal, având drept rezultat denaturarea concurenţei, şi este de natură a limita accesul operatorilor economici la procedură fără a avea un beneficiu real sau a aduce o creştere a calităţii serviciilor/lucrărilor. Acest criteriu de calificare nu prezintă niciun avantaj real pentru autoritatea contractantă. În acest sens, contestatoarea citează din documentul „Cele mai frecvente neconformități identificate în cadrul documentațiilor de atribuire aferente contractelor de execuție de lucrări standard și de proiectare și execuție lucrări în activitatea de control ex- ante, înscrise în avizele conform condiționate emise” (pag. 72), emis de ANAP, următoarele: „Acest criteriu de calificare are ca scop demonstrarea potenţialul economic al fiecărui operator economic, potenţial care trebuie să reflecte posibilitatea concretă a acestuia de a îndeplini contractul şi de a rezolva eventualele dificultăţi legate de îndeplinirea acestuia. Prin urmare, după un anumit nivel, cerinţa privind cifra de afaceri nu mai reprezintă un instrument prin care se diminuează riscurile de neîndeplinire a contractului, ci mai degrabă unul de a limita accesul operatorilor economici la respectivul contract (de exemplu: care sunt motivele concrete pentru care operatorii economici, care pot demonstra o cifră de afaceri medie anuală a ultimilor 3 ani de 50.000.000 lei nu pot participa la procedura de achiziţie.” În plus, atâta timp cât legislaţia în vigoare permite unei societăţi să deţină mai multe obiecte de activitate (prin coduri CAEN secundare), o cerinţă de plafonare a cifrei de afaceri într-un anumit domeniu este fără sens şi deopotrivă de a restrânge participarea altor ofertanţi fără niciun beneficiu real pentru implementarea contractului de achiziţie publică. Autoritatea contractantă nu argumentează la nivelul strategiei de contractare care este justificarea clară, concludentă şi completă în susţinerea acestui criteriu. Mai degrabă, o cerinţă relevantă în acest sens ar fi dovedirea unui cash-flow în raport cu durata contractuală. Mai mult decât atât, autoritatea contractantă solicită experienţă similară în lucrări de canalizare, nemaiexistând niciun motiv pentru care această cerinţă să fie dublată de cea privind cifra de afaceri de 95% reprezentată de lucrări de canalizare. În acest mod, autoritatea contractantă susţine o concurenţă neloială şi încalcă principiile achiziţiilor publice în mod evident.  14. Răspunsul autorităţii contractante contravine documentelor ANAP în care se precizează că vizita amplasamentului are caracter de Pagina 18 din 51

recomandare şi nu de obligaţie, această impunere fiind în contradicţie cu art. 155 şi art. 156 din Legea nr. 98/2016. Mai mult, dacă documentaţia de atribuire ar fi întocmită în mod clar, completă şi competent, nu ar exista niciun motiv pentru care să fie instituită obligativitatea vizitei amplasamentului (lucru care raportat la obiectul contractului oricum nu aduce niciun beneficiu pentru nicio parte, cerinţa fiind doar de natură a descalifica operatori economici care nu ajung la amplasament). Concret, prin vizita la amplasament pentru acest tip de lucrare, notabilă ar fi doar distanţa de la limita de proprietate a imobilelor şi până la acostamentul drumurilor (aspect care ar trebui dedus din documentaţia tehnică a studiului de fezabilitate). Contestatoarea menţine cererea de eliminare a obligativităţii vizitei amplasamentului, fiind restrictivă şi abuzivă. 15 și 16. În ceea ce priveşte criticile din cadrul primei contestaţii de la punctele 15 şi 16, contestatoarea este de acord cu măsurile de remediere adoptate de către autoritatea contractantă. 17. Contestatoarea precizează că solicitarea de la acest punct din contestație se referă la numeroasele formulare prin care se solicită date care se regăsesc deja ori în secţiunea DUAE, ori în oferta tehnică, precum: - Formularele nr. 1, 2, 3, 6, 7, 8 - se regăsesc în totalitate în secţiuni ale DUAE. - Formularul nr. 9 se regăseşte în secţiunea DUAE. În plus, conform art. 55 alin. (1) lit. a) şi art. 154 din Legea nr. 98/2016, prin coroborarea informaţiilor solicitate (atât proporţia de subcontractare, cât şi valoarea la care se ridică partea subcontractantă din valoarea totală ofertată) se poate determina valoarea total ofertă de fiecare ofertant în parte (valoarea ofertei criptate) înainte de stabilirea conformităţii ofertei tehnice. Astfel, acest formular este inutil şi conţine atât neconformităţi raportate la legislaţia achiziţiilor publice, cât şi informaţii dublate de alte documente. - Formularul nr. 10 se regăseşte în secţiunea DUAE la completarea factorilor de evaluare şi în propunerea tehnică.  - Formularele nr. 12 şi 13 se regăsesc la nivelul propunerii tehnice și sunt, de fapt, graficele Gantt solicitate. - Formularul nr. 14 este asimilat în formularul nr. 4. - Formularul nr. 20 - Acord subcontractare, modelul impunând să se completeze informaţii ce ar denatura concurenţa şi ar face inutilă criptarea preţului ofertelor. 18. Contestatoarea este de acord cu măsura de remediere adoptată de către autoritatea contractantă, în ceea ce priveşte criticile de la punctul 18 din cadrul contestaţiei anterioare. 19. Contestatoarea aratăcă îşi menţine solicitarea potrivit căreia draftul de contract are numeroase inadvertenţe şi lipsuri (nu cuprinde Pagina 19 din 51

penalităţi pentru neplata facturilor peste un anumit termen, nu cuprinde obligaţii ale achizitorului, posibilităţile de reziliere nu sunt proporţionale, condiţionează plăţile către executant de alocările bugetare a unei terţe instituţii etc). 20. Contestatoarea este de acord cu măsurile de remediere adoptate de către autoritatea contractantă referitoare la criticile de la punctul 20 din cadrul primei contestaţiei. Totodată, contestatoarea consideră că se impune prelungirea termenului de depunere a ofertelor pentru ca operatorii economici interesaţi să dispună de un timp suficient pentru întocmirea ofertelor într-un mod corespunzător. În măsura în care Consiliul va respinge capătul de cerere privind prelungirea perioadei de depunere a ofertelor, contestatoarea solicită anularea procedurii de atribuire faţă de abaterile de la prevederile legislative ce afectează desfăşurarea procedurii, în conformitate cu art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Mai mult decât atât, modificările substanţiale conduc la anularea procedurii de atribuire conform art. 55 alin. (2) lit. a) din HG nr. 395/2016. Odată cu depunerea contestației, contestatoarea a depus şi cauțiunea în valoare de 35.000 lei, prin recipisa de consemnare nr. ..., emisă de CEC Bank, Sucursala Slobozia. Cauţiunea constituită se va restitui contestatoarei, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5), (6) şi (7) din Legea nr. 101/2016, astfel cum a fost modificată și completată. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: În calitate de autoritate contractantă, COMUNA ... a inițiat procedura de atribuire simplificată a contractului de lucrări având ca obiect „Extindere sistem de canalizare menajeră în satul ..., comuna ..., jud. ...", prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. SCN1122059/20.03.2023, împreună cu documentația de atribuire aferentă. Valoarea estimată a contractului este de 8.069.599,78 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire a fost „cel mai bun raport calitate-preț”, cu factorii de evaluare: prețul ofertei - pondere 60%, termenul de predare a proiectului tehnic și finalizarea lucrărilor - pondere 10% și experiența experților - pondere 30%. Împotriva documentației de atribuire a formulat contestație SC ... S.R.L. În urma depunerii acestei contestații, în data de 31.03.2023, autoritatea contractantă a dispus mai multe măsuri de remediere și, de asemenea, a publicat în SEAP modelul de contract. Pagina 20 din 51

În urma publicării măsurilor de remediere și a modelului de contract, contestatoarea SC ... S.R.L. a formulat „note scrise” nr. 145/03.04.2023, înregistrate la Consiliu cu nr. 17953/03.04.2023. Având în vedere că, prin „note scrise”, SC ... S.R.L. formulează critici noi, atât cu privire la măsurile de remediere dispuse de autoritatea contractantă, cât și față de prevederile modelului de contract, care sunt acte diferite de documentația de atribuire, care a făcut obiectul contestației inițiale, Consiliul a considerat că aceste „note scrise” au caracterul unei contestații noi, pe care a catalogat-o astfel și căreia i s-a atribuit un dosar nou, având nr. .../C4/2023. În soluționarea criticilor față de care autoritatea contractantă nu a luat măsuri de remediere vor fi luate în considerare și considerentele din „notele scrise” referitoare la acestea, care au caracterul unor „concluzii scrise. În continuare, vor fi soluționate punctual criticile din cele două contestații. 1. Prima critică din prima contestație vizează faptul că între documentele documentației de atribuire nu se regăsește și modelul de contract. Consiliul constată că în data de 31.03.2023, autoritatea contractantă a publicat în SEAP modelul de contract, situație în care critica a rămas fără obiect. În consecință, Consiliul va respinge, ca rămasă fără obiect această critică. Criticile cu privire la modelul de contract vor fi analizate ulterior. 2. SC ... S.R.L. critică faptul că în caietul de sarcini nu se regăsește un termen clar pentru punerea la dispoziție a amplasamentului și nici pentru emiterea ordinului de începere a serviciilor de proiectare, respectiv a lucrărilor. Cu privire la această critică, autoritatea contractantă a luat următoarea măsură de remediere, pe care a publicat-o în SEAP în data de 31.03.2023: „Autorizaţia de construire cade in sarcina autorităţii contractante. Conform Condiţiilor Contractuale –„Dreptul de Acces pe Amplasament - Achizitorul va pune la dispoziţie amplasamentul cel mai târziu la data emiterii Ordinului de începere a lucrărilor. Predarea amplasamentului se va face prin proces - verbal de predare - primire amplasament liber de orice sarcini care împiedică aducerea la îndeplinire a obiectului prezentului contract. Termenul de emitere a ordinului de începere a serviciilor este de 15 zile de la data semnării contractului de proiectare și execuţie.” Având în vedere că prin măsura de remediere s-a prevăzut un termen pentru predarea amplasamentului și un termen de emitere a ordinului de începere a serviciilor, iar prin contestație s-a solicitat „remedierea documentației de atribuire în conformitate cu cele detaliate Pagina 21 din 51

în cuprinsul prezentei”, Consiliul constată că solicitarea din contestație inițială a rămas fără obiect, astfel încât critica va fi respinsă ca atare. Prin cea de-a doua contestație, SC ... S.R.L. critică măsura de remediere luată de autoritatea contractantă, susținând că la nivelul documentației de atribuire nu este precizat un termen estimativ pentru obținerea de către autoritatea contractantă a Autorizației de Construire. În soluționarea acestei critici, Consiliul are în vedere următoarele prevederi legale: - Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii: „Art. 4. - Autorizaţiile de construire se emit de preşedinţii consiliilor judeţene, de primarul general al municipiului Bucureşti, de primarii municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti, ai oraşelor şi comunelor pentru executarea lucrărilor definite la art. 3, după cum urmează: a) de preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul primarilor, pentru lucrările care se execută: 1. pe terenuri care depăşesc limita unei unităţi administrativ- teritoriale; 2. în intravilanul şi extravilanul unităţilor administrativ- teritoriale ale căror primării nu au niciun angajat - funcţionar public cu atribuţii în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării executării lucrărilor de construcţii, în structurile de specialitate organizate conform legii; a1) de preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul prealabil al secretarului unităţii administrativ-teritoriale sau al persoanei numite de către prefect în condiţiile art. 55 alin. (81) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţiile excepţionale în care lucrările se execută la imobile situate pe raza unităţilor administrativ-teritoriale unde consiliul local este dizolvat şi primarul nu îşi poate exercita atribuţiile: 1. ca urmare a încetării sau suspendării mandatului în condiţiile legii; 2. în situaţia în care faţă de primar au fost dispuse potrivit legii penale măsuri preventive, altele decât cele care determină suspendarea mandatului şi care fac imposibilă exercitarea de către acesta a atribuţiilor prevăzute de lege; e) de primarii unităţilor administrativ-teritoriale care au în aparatul de specialitate angajaţi - funcţionari publici cu atribuţii în domeniul urbanismului, amenajării teritoriului şi autorizării executării lucrărilor de construcţii pentru lucrările care se execută: 1. în teritoriul administrativ al acestora, cu excepţia celor prevăzute la lit. a) pct. 1; Pagina 22 din 51

2. la construcţiile reprezentând monumente istorice clasate sau aflate în procedură de clasare potrivit legii, aflate pe teritoriul administrativ, în condiţiile art. 10 lit. a) şi ale art. 45 alin. (4) şi cu avizul arhitectului-şef al judeţului”. „Art. 7. - (1) Autorizaţia de construire se emite pentru executarea lucrărilor de bază şi a celor aferente organizării executării lucrărilor, în cel mult 30 de zile de la data depunerii documentaţiei pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii, care cuprinde, în copie, următoarele documente: a) certificatul de urbanism; b) dovada, în copie conformă cu originalul, a titlului asupra imobilului, teren şi/sau construcţii şi, după caz, extrasul de plan cadastral actualizat la zi şi extrasul de carte funciară de informare actualizat la zi, în cazul în care legea nu dispune altfel; c) documentaţia tehnică - D.T.; c1) documentaţia tehnică - D.T. şi pentru acordul/autorizaţia administratorului drumului executat pe domeniul public la infrastructura tehnico-edilitară existentă în zonă; d) avizele şi acordurile stabilite prin certificatul de urbanism, punctul de vedere al autorităţii competente pentru protecţia mediului şi, după caz, actul administrativ al acesteia”. - Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 50/1991. „Articolul 21 Documentaţia tehnică - D.T. (1) Documentaţia tehnică - DT este, potrivit definiţiei din anexa nr. 2 la Lege, documentaţia tehnico-economică distinctă care stă la baza emiterii autorizaţiei de construire/desfiinţare şi prin care se stabilesc principalele coordonate privind încadrarea în indicii urbanistici aprobaţi, amplasarea construcţiilor şi relaţiile acestora cu vecinătăţile, schemele şi fluxurile funcţionale, compoziţia spaţială, structura de rezistenţă, expresia de arhitectură, dotarea şi echiparea construcţiilor, inclusiv soluţiile de asigurare, branşare şi racordare a acestora la infrastructura edilitară urbane necesare, după caz. (2) «abrogat» (3) În funcţie de scopul solicitării, documentaţia tehnică - D.T. poate fi: a) documentaţie tehnică - D.T. (D.T.A.C.+D.T.O.E.) pentru autorizarea executării lucrărilor de construire, inclusiv pentru lucrările aferente organizării executării lucrărilor; b) documentaţie tehnică - D.T. (D.T.A.D.+D.T.O.E.) pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare a lucrărilor/construcţiilor, inclusiv pentru autorizarea lucrărilor aferente organizării executării lucrărilor.” - Anexa 11 din HG nr. 907/2016 – „Etapele de elaborare a documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice” Pagina 23 din 51

De asemenea, Consiliul are în vedere și documentul „Cele mai frecvente neconformități identificate în cadrul documentațiilor de atribuire aferente contractelor de execuție de lucrări standard și de proiectare și execuție lucrări în activitatea de control ex-ante, înscrise în avizele conform condiționate emise” (pag. 1-2): „Precizați la nivelul caietului de sarcini/formularului de contract, informații clare și complete privind termenul de punere la dispoziție a amplasamentului/accesul la șantier și termenul de emitere a ordinului de începere a lucrărilor (completați de exemplu: pct. 4 din Caietul de sarcini sau sub-clauza 7.1 din modelul de contract). De asemenea, precizați informații privind existența (sau momentul estimativ de obținere) Autorizației de Construire (completați de exemplu pct. 7 din Caietul de sarcini sau sub-clauza 11 din modelul de contract). La nivelul caietului de sarcini/formularului de contract, se vor adăuga informații referitoare la responsabilitățile autorității contractante privind obținerea autorizației de construire și a terenului liber de sarcini, sens in care se va menționa clar termenul obținerii autorizației de construire, precizând data de referință și de când începe să decurgă termenul! Pagina 24 din 51

Se va elimina, oriunde este necesar, transferarea către antreprenor a obligaţiei beneficiarului de a obţine autorizaţia de construire deoarece nu respectă prev. subclauzei 19.3 b) din Anexa 2, HG nr. 1/2018, posibilitatea de modificare a acesteia nefiind inclusă în Condiţii Speciale. Se poate solicita, eventual, ca antreprenorul să depună la sediul UAT responsabilă, PAC în vederea obţinerii autorizaţiei de construire conform Legii nr. 50/1991. Reanalizaţi informaţiile de la nivelul CS-ului al achiziţiei/cerinţele beneficiarului referitoare la completarea unui termen rezonabil, calculat de la data aprobării de către aceasta a documentaţiei tehnice pentru obţinerea avizelor, acordurilor şi autorizaţiilor, în vederea întreprinderii demersurilor necesare obţinerii/emiterii autorizaţiei de construire, asigurând astfel o informare corectă, completă si precisă în predictibilitatea acesteia necesară elaborării unui „Grafic de execuţie" realist de către potenţialii ofertanţi la procedura de atribuire (a se vedea cu titlul de ex. prev. Clauzei 19.3 lit. b) din cadrul Condiţiilor Generale din Anexa 2 la HG 1/2018).” Din aceste considerații teoretice, rezultă că emiterea autorizației de construire se face în termen de 30 de zile de la data depunerii tuturor documentelor, însă trebuie să se țină seama și de perioada necesară obținerii documentelor aferente întocmirii dosarului pentru obținerea acestei autorizații. Așa cum reiese din schema din Anexa 11 la HG nr. 907/2016, precum și din Norma de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, printre documentele necesare se numără și Documentaţia tehnică – DT care stă la baza emiterii autorizației de construire, care este parte a serviciilor de proiectare care urmeză să fie prestate în cadrul acestui contract, Prin urmare, în conformitate și cu considerațiile ANAP, autoritatea contractantă ar trebui să prevadă în documentația de atribuire o perioadă estimată de obținere a autorizației de construire raportată, spre exemplu la data predării documentației tehnice pentru obținerea autorizației de construire de către proiectant. În consecință, Consiliul va admite această critică din a doua contestație și va obliga autoritatea contractantă să dispună remedierea documentației de atribuire în acest sens. Ceea ce ar fi de remarcat, dar nu s-a criticat, este faptul că în cadrul valorii contractului este cuprinsă și valoarea verificării tehnice a proiectului, în condițiile în care dispozițiile legale impun angajarea verificatorului de către investitor. Astfel, la pct. II.2.4) Descrierea achiziției publice din anunțul de participare se prevede: „Valoarea estimată totală a achiziției este de 8.069.599,78 lei fără TVA, din care: (...) 3.5.5. Verificarea tehnică de calitate a proiectului Pagina 25 din 51

tehnic și a detaliilor de execuție 30.000,00 lei”, iar în caietul de sarcini se specifică: „Proiectantul are obligația de a supune proiectul tehnic spre verificare unor specialişti verificatori de proiecte atestaţi, pentru fiecare specialitate în parte. Proiectantul va preciza in proiectele pe specialități pe care le va elabora cerințele pe care acestea trebuie să le îndeplinească, de asemenea acesta va susține proiectele pe specialități în fața verificatorilor de proiecte atestați conform legii. Verificarea tehnică a Proiectului tehnic și întocmirea unui Referat privind verificarea de calitate, se va efectua de către verificatori tehnici de proiecte atestați MLPAT/MDRAP/MCC pentru specialitatea și cerințele în cauză. Verificarea tehnică este o cerință obligatorie pentru eliberarea Autorizației de Construire si avizarea Proiectului Tehnic de Execuție.(...) Serviciile de verificare tehnică de calitate a documentațiilor vor fi asigurate de ofertant.” Consiliul nu poate dispune corectarea acestei prevederi, din moment ce nu a fost sesizat cu acest aspect, dar va sesiza ANAP în legătură cu această inadvertență a documentației de atribuire, în temeiul art. 26 alin. (4) din Legea nr. 101/2016. În acest sens, sunt relevante următoarele dispoziții legale: - Legea 10/1995 privind calitatea în construcţii: - art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/1995: „Verificarea proiectelor privind respectarea reglementărilor tehnice referitoare la cerinţele fundamentale aplicabile se efectuează de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi pe domenii/subdomenii şi specialităţi, alţii decât specialiştii elaboratori ai proiectelor. Verificatorul de proiect atestat nu poate verifica şi ştampila proiectele întocmite de el, proiectele la a căror elaborare a participat sau proiectele pentru care, în calitate de expert tehnic atestat, a elaborat raportul de expertiză tehnică”. - art. 22 lit. c) „Investitorii sunt persoane fizice sau juridice care finanţează şi realizează investiţii sau intervenţii la construcţiile existente în sensul legii şi au următoarele obligaţii principale referitoare la calitatea construcţiilor: (...) c) asigurarea verificării proiectelor prin specialişti verificatori de proiecte atestaţi”. - art. 23 lit. c) „Proiectanţii de construcţii răspund de îndeplinirea următoarelor obligaţii principale referitoare la calitatea construcţiilor: (...) c) prezentarea proiectelor elaborate în faţa specialiştilor verificatori de proiecte atestaţi, stabiliţi de către investitor, precum şi soluţionarea neconformităţilor şi neconcordanţelor semnalate;” - Regulamentul de verificare și expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuției lucrărilor și a construcțiilor, aprobat prin HG nr. 925/1995 astfel cum a fost modificat prin Pagina 26 din 51

Hotărârea nr. 742/2018 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare şi expertizare tehnică de calitate a proiectelor, a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor: - art. 1 alin. (1) „Prezentul regulament privind verificarea şi expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuţiei lucrărilor şi a construcţiilor, precum şi verificarea calităţii lucrărilor executate, denumit în continuare regulament, stabileşte şi detaliază activităţile, atribuţiile şi modul de exercitare a dreptului de practică al specialiştilor cu activitate în construcţii, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, republicată, cu completările ulterioare”. - art. 6 „(1) Verificarea tehnică a proiectelor se efectuează de către specialist/specialişti cu activitate în construcţii atestat/atestaţi ca verificator/verificatori de proiecte, pe domenii/subdomenii de construcţii şi specialităţi pentru instalaţiile aferente construcţiilor. - (2) Verificarea tehnică a proiectelor se realizează potrivit legii, prin grija şi responsabilitatea investitorului/ proprietarului/

administratorului,

după

caz,

pe domenii/subdomenii de construcţii şi specialităţi pentru instalaţiile aferente construcţiilor, corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile stabilite de proiectant/proiectanţi şi precizate în proiect. - (3) Verificatorul de proiecte este angajat al investitorului/ proprietarului/administratorului şi efectuează verificări numai pentru domeniile/subdomeniile de construcţii şi specialităţile pentru instalaţiile aferente construcţiilor pentru care este atestat, corespunzător cerinţelor fundamentale aplicabile”. - HG nr. 1/2018 pentru aprobarea condiţiilor generale şi specifice pentru anumite categorii de contracte de achiziţie aferente obiectivelor de investiţii finanţate din fonduri publice: - art. 4 „Prezentele prevederi, inclusiv cele din anexele nr. 1 şi 2, se aplică cu respectarea întocmai a Legii nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ulterioare, Legii nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a legislaţiei în vigoare incidente, inclusiv în domeniul disciplinei şi calităţii în construcţii, care sunt prioritare”. Chiar dacă în materie există o interpretarea diferită a practicii, pornind de la existența, în continuare, în cadrul modelului de contract Pagina 27 din 51

stabilit în anexa nr. 2 a HG nr. 1/2018 a clauzei 19.2, „Prevederile definite în continuare în prezenta subclauză se aplică pentru orice fază sau element de proiectare elaborat de către Antreprenor. Antreprenorul va transmite Supervizorului documentaţia aferentă proiectului, verificată de către un verificator autorizat angajat de către Antreprenor, împreună cu o declaraţie privind conformitatea proiectului elaborat de el cu ...’’, în condițiile în care Regulamentul a fost modificat din 2018, clauza respectivă a fost modificată implicit, prin HG nr. 742/2018, această interpretare rezultând expres din art. 4 din HG nr. 1/2018. Cu privire la acest aspect, a fost stabilită o conduită unitară în cadrul sesiunii de unificare a practicii administrativ-jurisdicționale și judecătorești din 21-23 aprilie 2023, în sensul că autoritatea publică investitoare este singura care poate angaja verificatorul de proiect. 3. Prin prima contestație se critică termenul de doar 10 zile calendaristice pentru realizarea etapei de proiectare, susținându-se că acest termen este scurt și în totală contradicție cu termenul de execuție de 36 de luni. Totodată, în documentația de atribuire există prevederi contradictorii cu privire la termenul de proiectare. Astfel, în timp ce în caietul de sarcini (pag. 3) este prevăzut că termenul de proiectare este de 10 zile, iar nerespectarea acestui termenului constituie motiv de declarare a ofertei neconforme si inadmisibile, în fișa de date se prevede un termen de proiectare de 30 zile: („Pentru termene privind predarea proiectului tehnic, mai lungi de 1 lună calendaristică, oferta va fi considerată neconformă”). Neconcordanțe între caietul de sarcini și fișa de date există și cu privire la termenul de execuție al contractului, care în fișa de date este de 24 luni, iar în caietul de sarcini este de 36 luni. De asemenea, contestatoarea susține că factorul de evaluare „termenul de predare a proiectului tehnic și finalizarea lucrărilor” este nerelevant, întrucât se raportează la termenul de execuție al fiecăruia dintre cele două componente. În opinia contestatoarei, un astfel de factor de evaluare poate fi acceptat dacă se referă la „termenul de execuție al contractului (proiectare și execuție a lucrărilor). Aceasta solicită un termen realist pentru elaborarea documentațiilor de proiectare (de 3 luni, dacă durata de execuție a contractului nu va mai fi factor de evaluare) sau, dacă acesta este factor de evaluare, să se lase la latitudinea ofertanților încadrarea duratei proiectării în durata totală de execuție. Consiliul reține că, față de aceste critici, autoritatea contractantă a luat următoarea măsură de remediere: „Remediere - punctul 3 din Caietul de sarcini se modifică astfel: 3. Durata contractului şi termene de execuţie Durata contractului va fi de maxim 36 luni calendaristice de la emiterea ordinului administrativ de începere a prestării serviciilor. Pagina 28 din 51

Contractul se desfășoară în 3 etape în funcţie de durata contractului de execuţie a lucrărilor, iar termenele de execuţie efectivă pentru realizarea fiecărei etape a contractului vor fi: - Etapa I: Ofertantul va preciza termenul în care va preda documentele aferente prestării serviciilor de la primirea ordinului administrativ din partea autorităţii contractante de începere a prestării serviciilor pentru elaborare proiect tehnic, caiete de sarcini, detalii de execuţie și documentaţiile pentru obţinerea avizelor, acordurilor și autorizației de construire. În cazul în care ofertantul declarat câștigător nu își realizează serviciile de proiectare etapa 1, în timpul declarat în ofertă, autoritatea contractantă își rezervă dreptul de a rezilia contractul de servicii și lucrări și de a relua procedura de atribuire. Autoritatea contractantă, conform prevederilor legale, va emite și un certificat constatator privind neîndeplinirea obligaţiilor asumate. IMPORTANT - ofertanţii vor încadra durata proiectării în durata totală de execuţie. - Etapa II: în funcţie de durata contractului de execuţie a lucrărilor, începând cu data emiterii ordinului de începere a execuţiei lucrărilor. Respectarea perioadei de elaborare a serviciilor de asistență tehnică este obligatorie, nerespectarea termenului constituie motiv de declarare a ofertei neconforme și inadmisibile. - Etapa III : Durata pentru elaborarea documentaţiilor cuprinse în acestă etapă este de maxim 20 zile începând cu data procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor. Respectarea perioadei de elaborare a serviciilor de proiectare este obligatorie pentru această etapă, nerespectarea termenului constituie motiv de declarare a ofertei neconforme și inadmisibile. NOTA: În cazul în care se va oferta o durată de prestare a serviciilor mai mare pentru această etapă decât durata maximă stabilită de autoritatea contractantă oferta va fi descalificată ca fiind neconformă.” Consiliul reține că, deși prin clarificarea publicată, autoritatea contractantă a lămurit cu privire la durata contractului, respectiv 36 luni, totuși, în fișa de date, cu privire la factorul de evaluare a rămas precizat: „Pentru termene de proiectare+execuție cuprinse între 12 luni calendaristice și 24 luni calendaristice, se va acorda punctaj calculat, după algoritmul declarat mai sus” și „Pentru termene privind predarea proiectului tehnic, mai lungi de 1 lună calendaristică, oferta va fi considerată neconformă. Pentru termene mai lungi de 24 luni calendaristice, oferta va fi considerata neconformă.” În consecință, Consiliul consideră necesar ca autoritatea contractantă să pună de acord modul de calcul al factorului de evaluare „termenul de predare a proiectului tehnic și finalizarea lucrărilor” cu prevederea caietului de sarcini modificată prin această remediere, Pagina 29 din 51

conform căreia nu mai există termen de proiectare, iar termenul de executare a contractului este de maxim 36 de luni. Prin a doua contestație, se susține că nu a fost eliminat factorul „termenul de predare a proiectului tehnic și finalizarea lucrărilor”. Consiliul a reținut că prin contestația inițială, SC ... S.R.L. a precizat: «Un astfel de factor poate fi acceptat dacă se referă la „termene de execuție a contractului (proiectare și execuție a lucrărilor)” ». Ori, din prezentarea algoritmului de calcul pentru acest factor de evaluare, reiese că acest factor de evaluare se referă la „termene de proiectare + execuție”, așa cum solicită și contestatoarea. Consiliul are în vedere că un astfel de factor de evaluare este prevăzut în mod explicit chiar în legislația achizițiilor publice, respectiv la art. 187 din Legea nr. 98/2016: „(4) În sensul alin. (3) lit. c) şi d), cel mai bun raport calitate- preţ/calitate-cost se determină pe baza unor factori de evaluare care includ aspecte calitative, de mediu şi/sau sociale, în legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului- cadru. (5) Factorii de evaluare prevăzuţi la alin. (4) pot viza, printre altele: c) serviciile postvânzare, asistenţa tehnică şi condiţiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de finalizare. Prin urmare, Consiliul va respinge, ca nefondată, acestă critică din cea de-a doua contestație.. 4-6. Cu privire la aceste critici, Consiliul constată că autoritatea contractantă a luat măsuri de remediere în sensul celor din contestație, iar contestatoarea a fost de acord cu aceste măsuri de remediere, motiv pentru care Consiliul va respinge aceste critici, ca rămase fără obiect. 7. La acest punct din contestația inițială se critică faptul că la pag. 10-11 din fișa tehnică se solicită „Atestările/acreditările (în copie) de care dispune ofertantul în vederea realizării serviciilor/lucrărilor”, iar la pag. 3 a fișei de date se solicită „Subfactorul 3.4.Experiență expert principal- inginer proiectant sistem de canalizare – instalații electrice (specializare inginer instalații electrice cu legitimație ANRE)”. Referitor la solicitarea de prezentare a atestărilor/acreditărilor, Consiliul are în vedere că în anunțul de participare nu există nicio cerință de calificare prin care să se solicite prezentarea vreunei atestări/autorizări, astfel că neprezentarea unor astfel de atestări/autorizări nu sunt de natură a duce la respingerea ofertelor. În situația în care legislația prevede că pentru prestarea unor servicii sau executarea unor lucrări trebuie o anumită atestare/autorizare, ofertantul declarat câștigător trebuie să facă dovada până la momentul prestării/execuției că deține autorizația/atestatul respectiv. Pagina 30 din 51

Prin urmare, aceste prevederi ale documentației de atribuire nu sunt de natură a produce, la momentul ofertării, vreo vătămare contestatoarei. În ceea ce privește prevederea din fișa de date (pag. 3) cu privire la subfactorul de evaluare experiență expert principal - inginer proiectant sistem de canalizare – instalații electrice, Consiliul are în vedere că proiectarea nu reprezintă o activitate secundară, conexă, ci este chiar obiectul principal al contractului (proiectare și execuție). Potrivit art. 1 din Regulamentul pentru autorizarea electricienilor în domeniul instalaţiilor electrice, respectiv a verificatorilor de proiecte şi a experţilor tehnici de calitate şi extrajudiciari în domeniul instalaţiilor electrice tehnologice, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 99/2021: „(1) Activităţile de proiectare şi executare a instalaţiilor electrice se realizează de către electricieni autorizaţi şi de către personal calificat cu diplomă de studii sau certificat de calificare în domeniul electric aflat sub coordonarea/supravegherea electricienilor autorizaţi, în condiţiile prezentului regulament.” Prin urmare, o astfel de cerință este legală atât din punctul de vedere al legislației achizițiilor publice, cât și al legislației specifice domeniului electric, motiv pentru care Consiliul va respinge această critică. 8. Contestatoarea susține prin contestația inițială că din documentația de atribuire lipsesc informații importante, precum termenele pentru emiterea ordinelor de începere, obligația și termenele provizorii pentru obținerea autorizației de construire, recepția documentației tehnice. Contestatoarea susține că în aceste condiții este imposibil de prezentat un grafic de execuție care să aibă corespondent în realitate, nefiind definite activitățile considerate critice de către autoritatea contractantă. Prin punctul de vedere se face referire la punctele 1-3. Consiliul reține că, la punctele 2 și 3 au fost soluționate criticile referitoare la termenele pentru emiterea ordinelor de începere și a autorizației de construire, rămânând nesoluționate criticile referitoare la recepția documentației tehnice și la întocmirea Graficului Gantt. Contestatoarea justifică interesul pentru termenului de recepție al documentației tehnice prin accea că îi este necesar pentru întocmirea graficului Gantt. În acest sens, Consiliul reține următoare prevederi ale caietului de sarcini (pag. 9): „La acest capitol vor fi prezentate : Graficul de realizare al serviciilor de proiectare (graficul Gantt) - etapa I, Graficul de prestare al serviciilor de asistență tehnică (graficul Gantt) - etapa II și Graficul de realizare al serviciilor de proiectare (graficul Gantt) - etapa III. Acestea vor respecta structura cadru conform Formularului nr. 11, Formular nr. 12 și Formular nr. 13 și se va detalia perioada de participare pe zile, ore Pagina 31 din 51

(timp efectiv de lucru) pentru fiecare expert propus coroborată cu activitățile din cadrul serviciilor de proiectare. La completarea acestor formulare, ofertanții vor avea în vedere atunci când vor stabili durata fiecărei activități succesiunea logică a acestora raportată la capacitățile/indicatorii tehnici ai investiției. Lipsa prezentării acestor formulare sau prezentarea incompletă a acestora conduce la declararea neconformității ofertei.” Consiliul reține că în Formularul nr. 11 – aferent etapei I, sunt prevăzute activitățile efectuate de ofertant, fără a fi prevăzute perioade pentru obținere avize sau autorizații. Prin urmare, ofertanții au obligația ca la întocmirea graficului Gantt să prevadă doar perioadele în care aceștia efectuează activitățile prevăzute în Formulare, nu și perioadele de așteptare pentru emiterea autorizațiilor și avizelor și pentru verificarea proiectelor. În consecință, pentru întocmirea ofertei nu este necesar ca ofertanții să cunoască durata de recepție a documentației tehnice. Totodată, rolul autorității contractante nu este de a nominaliza activitățile critice. Nominalizarea acestor activități se face de către ofertant, fiindu-i necesară la stabilirea drumului critic. Activitățile critice sunt activitățile care nu pot fi întârziate pentru ca proiectul să se termine în perioada programată. De asemenea, Consiliul reține că în urma măsurilor de remediere nu mai există niciun calendar de desfășurare a activităților, singurul termen fiind ca perioada de proiectare și execuție să nu depășească 36 de zile. Consiliul reține că la pagina 15 din documentul „Cele mai frecvente neconformități identificate în cadrul documentațiilor de atribuire aferente contractelor de execuție de lucrări standard și de proiectare și execuție lucrări în activitatea de control ex-ante, înscrise în avizele conform condiționate emise”, invocat de contestatoare nu se face referire la aspectele criticate la acest punct. Pentru toate considerentele de mai sus, Consiliul va respinge această critică. 9. Contestatoarea formulează mai multe critici referitoare la factorul de evaluare „experiența experților”, față de care autoritatea contractantă nu a luat nicio măsură de remediere. O primă critică vizează proporția acestui factor de evaluare de 30%, în condițiile în care recomandarea ANAP este ca ponderea unui astfel de factor de evaluare să nu depășească 15-20%. Consiliul reține că în strategia de contractare, autoritatea contractantă a motivat alegerea acestui factor de evaluare, însă nu a motivat și ponderea de 30 %: «- Serviciile de proiectare sunt de complexitate ridicată deoarece soluția tehnică și calculele au fost efectuate la nivelul studiului de fezabilitate/DALI aprobat spre finanțare de către finanțator. În Pagina 32 din 51

continuare, prin serviciile ce fac obiectul achiziției, este necesară doar întocmirea unor documentații suplimentare (caiete de sarcini, documentații de avizare, asistență tehnică, etc) care presupun preluarea informațiilor din SF și detalierea lor fără nicio abatere de la acesta. Astfel, complexitatea serviciilor este una ridicată, criteriul prețul cel mai mic fiind unul insuficient. S-a optat pentru alegerea a 3 subfactori: - Investiția nu presupune intervenții/lucrări special sau de geniu, nu presupune identificarea de noi soluții tehnice la „fața locului”, totul urmând a se executa conform detaliilor tehnice stabilite de proiectant, motiv pentru care nu s-a considerat necesar ca experiența personalului din execuția lucrărilor să fie avută în vedere la factorii de evaluare.» Consiliul consideră că există o disproporție mare între ponderea alocată acestui factor de evaluare de 30%, și factorul „preț”, cu atât mai mult cu cât experiența experților vizează doar partea de proiectare, nu și partea de execuție, iar partea de proiectare este de dificultate redusă. Totodată, Consiliul are în vedere și considerentele ANAP din documentul „Cele mai frecvente neconformități identificate în cadrul documentațiilor de atribuire aferente contractelor de execuție de lucrări standard și de proiectare și execuție lucrări în activitatea de control ex- ante, înscrise în avizele conform condiționate emise”, invocat de contestatoare (pag. 27) cu privire la ponderea alocată echipei de experți: «b) Ref. la ponderea de 50% acordată factorului de evaluare privind echipa de experți: întrucât din informațiile înscrise la nivelul strategiei de contractare nu reies argumentele care să susțină necesitatea alocării a 50 de puncte pentru echipa de experți utilizați ca factori de evaluare, reanalizați ponderea acordată (în sensul micșorării acesteia); din practica recomandăm utilizarea unei ponderi de maxim 15-20% pentru întreaga echipă de experți; Diferența rezultată din micșorarea acestei ponderi se va aloca factorului „Preț”.» Prin urmare, Consiliul consideră că ponderea experienței experților nu poate depăși 15-20% și, admițând această critică, va dispune obligarea autorității contractante la modificarea ponderii acestui factor de evaluare în acest sens, iar diferența rezultată din micșorarea acestei ponderi să se aloce factorului „preț”. Referitor la denumirile celor 3 experți, respectiv „expert principal - inginer proiectant sistem de canalizare - tehnologie (specializare inginer Hidrotehnică sau Instalații pentru construcții)”, „expert principal - inginer proiectant sistem de canalizare - rezistență (specializare inginer Construcții civile, industriale și agricole)” și „expert principal - inginer proiectant sistem de canalizare – instalații electrice (specializare Inginer instalații electrice cu legitimație ANRE), Consiliul consideră că denumirea din afara parantezei, respectiv inginer proiectant sistem de canalizare – tehnologie/ inginer proiectant sistem de canalizare-rezistență/ inginer Pagina 33 din 51

proiectant sistem de canalizare – instalații electrice descrie în mod generic activitatea pe care o va desfășura în cadrul contractului expertul respectiv, nefiind în legătură cu o anumită specializare a studiilor, aceasta fiind precizată între paranteze, respectiv inginer Hidrotehnică sau Instalații pentru construcții/ inginer Construcții civile, industriale și agricole/ Inginer instalații electrice cu legitimație ANRE. Prin urmare, Consiliul consideră că, în ceea ce privește atribuțiile și specializările experților solicitați, prevederile caietului de sarcini sunt clare. În ceea ce privește numărul de 3 experți solicitați, Consiliul observă că societatea contestatoare nu indică vreo prevedere legală care a fost încălcată, singurul argument al contestatoarei referindu-se la încălcarea principiului proporționalității. Consiliul nu consideră că un astfel de argument poate fi reținut. De regulă, în cadrul contractelor de proiectare numărul de personal de proiectare este de peste 4 persoane, dintre care o persoană este șeful de proiect. Consiliul reține că autoritatea contractantă nu a solicitat ca cele 3 specializări să fie identice, ci a precizat că cei 3 experți vor avea specializări diferite, respectiv în rezistența, în tehnologie și electric, așa cum și specialitatea studiilor este diferită. În ceea ce privește specializarea inginer instalații electrice cu legitimație ANRE, Consiliul a analizat-o la punctul precedent. În ceea ce privește necesitatea prezentării de specialiști în tehnologie și rezistență, Consiliul are în vedere următoarele acte normative: - pct. B din anexa nr. 10 - Proiect tehnic de execuţie - conţinut- cadru „B. Părţi desenate Sunt documentele principale ale proiectului tehnic de execuţie pe baza cărora se elaborează părţile scrise ale acestuia, cuprinzând toate informaţiile necesare elaborării caietelor de sarcini şi care, de regulă, se compun din: 2.2. Planşe de structură Definesc şi explicitează pentru fiecare obiect alcătuirea şi execuţia structurii de rezistenţă, cu toate caracteristicile acesteia, şi cuprind: • planurile infrastructurii şi secţiunile caracteristice cotate; • planurile suprastructurii şi secţiunile caracteristice cotate; • descrierea soluţiilor constructive, descrierea ordinii tehnologice de execuţie şi montaj (numai în situaţiile speciale în care aceasta este obligatorie), recomandări privind transportul, manipularea, depozitarea şi montajul. 2.3. Planşe de instalaţii Pagina 34 din 51

Definesc şi explicitează pentru fiecare obiect amplasarea, alcătuirea şi execuţia instalaţiilor, inclusiv cote, dimensiuni, toleranţe şi altele asemenea. 2.4. Planşe de utilaje şi echipamente tehnologice Vor cuprinde, în principal, planşele principale de tehnologie şi montaj, secţiuni, vederi, detalii, inclusiv cote, dimensiuni, toleranţe, detalii montaj, şi anume: • planşe de ansamblu; • scheme ale fluxului tehnologic; • scheme cinematice, cu indicarea principalilor parametri; • scheme ale instalaţiilor hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare, comunicaţii, reţele de combustibil, apă, iluminat şi altele asemenea, precum şi ale instalaţiilor tehnologice; • planşe de montaj, cu indicarea geometriilor, dimensiunilor de amplasare, prestaţiilor, sarcinilor şi a altor informaţii de aceeaşi natură, inclusiv a schemelor tehnologice de montaj; • diagrame, nomograme, calcule inginereşti, tehnologice şi de montaj, inclusiv materialul grafic necesar punerii în funcţiune şi exploatării; • liste cu utilaje şi echipamente din componenţa planşelor tehnologice, inclusiv fişe cuprinzând parametrii, performanţele şi caracteristicile acestora.” Aceleași prevederi se regăsesc și în anexa 10 la HG nr. 907/2016. Conform acestor prevederi legale, documentația de proiectare cuprinde planșe de structură și rezistență, planșe referitoare la fluxul tehnologic, precum și planșe de instalații. Consiliul are în vedere că deținerea unor astfel de specialiști nu este obligatorie, nefiind cerință de calificare, astfel că oferta nu poate fi respinsă pentru acest motiv chiar dacă nu deține niciunul dintre cei 4 specialiști, ci este factor de evaluare, respectiv sunt favorizați ofertanții care dispun de acești specialiști, iar aceștia dețin o experiență cât mai mare în domeniu. Având în vedere și prevederile art. 12 alin. (7) din HG nr. 907/2016 („Proiectul tehnic de execuţie, inclusiv detaliile de execuţie se verifică de către specialişti verificatori de proiecte atestaţi pe domenii/subdomenii de construcţii şi specialităţi pentru instalaţii”), este firesc ca și cei care întocmesc aceste proiecte să fie de aceleași specialități ca cei care urmează să facă verificarea proiectelor, având în vedere că, potrivit legislației specifice, atât proiectantul, cât și verificatorul, răspund în mod solidar pentru proiect. Referitor la faptul că în caietul de sarcini informațiile sunt sumare, Consiliul reține că în documentația de atribuire este prevăzută posibilitatea vizitării amplasamentului, ocazie cu care are posibilitatea de a urmări traseele, a face unele măsurători, a cunoaște dificultățile din Pagina 35 din 51

teren, a cunoaște amplasamentul organizării de șantier, a eventualelor racorduri la utilități etc. Pentru toate aceste motive, Consiliul va admite, în parte această critică, respectiv cu privire la ponderea factorului de evaluare „experiența experților”, sens în care va dispune reducerea ponderii acestui factor la maximum 10-15 %, urmând ca diferența rezultată din micșorarea acestei ponderi să se aloce factorului „preț”. 10. În ceea ce privește perioada de răspuns la solicitările de clarificări, Consiliul reține că autoritatea contractantă are intenția de a prelungi termenul de depunere a ofertelor. Având în vedere că procedura a fost suspendată încă din date de 06.04.2023, iar termenul de depunere a ofertelor a trecut, Consiliul va admite această critică și va dispune ca după reluarea procedurii, autoritatea contractantă să publice o erată cu noua dată de depunerea ofertelor, în care să precizeze și termenul limită de depunere și de răspuns la solicitările de clarificări, care să fie în conformitate cu prevederile art. 161 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv: „(2) În cazul aplicării procedurii simplificate, termenele prevăzute la alin. (1) se reduc la 6 zile în cazul contractului de achiziţie publică de lucrări, respectiv 3 zile în cazul contractului de achiziţie publică de produse sau de servicii, sau cu cel puţin două zile, în cazul contractului de achiziţie publică de produse de complexitate redusă sau în situaţiile de urgenţă, demonstrate în mod corespunzător de către autoritatea contractantă, înainte de data-limită stabilită pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare.” 11. Prin contestația inițială, SC ... S.R.L. critică prevederea de la pct. II.3. Ajustarea prețului contractului din fișa de date. În susținerea acestei critici, contestatoarea invocă prevederile art. 2222 alin. (1) și (2) din Legea nr. 98/2016 și art. 164 alin. (8) din HG nr. 395/2016, care a fost abrogat. În punctul de vedere, autoritatea contractantă precizează că modul de ajustare a contractului este prezentat la art. 25 din modelul de contract, care are următorul conținut: „25. Actualizare /Ajustarea Preţului Contractului. a) Dacă se uzează de prevederile Art. 28 din HG nr. 395/2016, în condițiile Art. 221 din Legea nr. 98/2016, pe parcursul îndeplinirii contractului, prețul poate fi ajustat prin actualizare în cazul în care pe piață au apărut anumite condiții, în urma cărora s-a constatat creșterea/diminuarea indicilor de preț pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului. b) Ajustarea prețului contractului pe parcursul derulării contractului aflat în perioada sa de valabilitate, se va efectua fără ca aceasta să reprezinte o modificare substanțială a acestuia prin încheierea unui act adițional la contract. În măsura în care modificările Pagina 36 din 51

nu sunt substanțiale, din contravaloarea cheltuielilor diverse si neprevăzute, vor fi decontate doar lucrări care pot interveni pe parcursul derulării contractului (conform HG 907/2016), în baza prețurilor unitare ofertate, prin aplicarea prevederilor art. 221 alin. (1), lit. e) și f) din Legea 98/2016, dacă este cazul. c) Ajustarea prețului contractului va opera oricând pe parcursul derulării contractului ca urmare a modificărilor legislative privind modificarea de taxe și impozite. d) Actualizarea prețului contractului cu indicele de inflație, se aplică doar în situația în care durata de execuție depășește 12 luni și rata anuală a inflației depășește pragul de 2,5%, aplicarea formulei de ajustare se face anual, dar nu mai devreme de 12 luni de la semnarea contractului. Actualizarea se aplică restului de executat, fără a se raporta la restul de plată în situația în care există diferențe între acestea. Mecanismul specific realizării actualizării de preț este următorul: e) Y =[(1+I) exponent 1/12 -1]X100%, unde I = e rata anuală a inflației exprimată ca zecimală din 100 (adică 10% = 0,10) iar Y = rata lunară a inflației exprimată ca procent. Evoluția indicilor poate fi consultată la adresa www.insse.ro. f) Aceasta doar în limita alocării în Bugetul Local aprobat de Autoritatea contractantă. g) Ajustarea preţului contractului pe parcursul derulării contractului aflat în perioada sa de valabilitate, se va efectua în condiţiile legislației privind achizițiile publice.” Consiliul constată că această prevedere de ajustare a prețului contractului are la bază prevederile Legii nr. 98/2016. Prin a doua contestație, SC ... S.R.L. solicită introducerea formulei reglementată de OUG nr. 47/2022, respectiv V Va = V0 x (1-p-a)x ICCn/ICCdata referință unde: - Va reprezintă valoarea ajustată a solicitării de plată, - V0 reprezintă valoarea solicitării de plată conform preţurilor prevăzute în oferta care a stat la baza încheierii contractului/acordului- cadru, - a reprezintă valoarea procentuală a plăţii în avans determinată ca raport dintre valoarea avansului primit şi nerestituit/nejustificat şi preţul contractului, - p reprezintă valoarea procentuală a profitului determinată ca raport dintre valoarea profitului exprimată valoric şi preţul contractului, - ICCn reprezintă indicele de cost în construcţii total aferent lunii solicitării de plată, - iar ICCdata referinţă reprezintă indicele de cost în construcţii total aferent lunii anterioare datei-limită de depunere a ofertei, conform documentaţiei de atribuire sau documentelor aferente realizării achiziţiei directe. Pagina 37 din 51

Diferența, în fapt, între cele două formule de calcul constă în faptul că în modelul de contract este utilizat indicele lunar al inflației, iar în OUG nr. 47/2022 este utilizat reprezintă indicele de cost lunar în construcţii. În soluționare, Consiliul are în vedere că OUG nr. 47/2022 privind ajustarea preţurilor contractelor de achiziţie publică/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/ acordurilor-cadru este aplicabilă contractelor/acordurilor-cadru aflate în derulare la data intrării în vigoare a acestei ordonanţe de urgenţă, iar după intrarea în vigoare a acestei OUG, legislația achizițiilor publice a fost modificată, inclusiv în ceea ce privește ajustarea prețului contractului (fiind introdus art. 2222 în Legea nr. 98/2016). Pe de altă parte, sumele necesare ajustării prețurilor contractelor, conform OUG nr. 47/2022 se suportă de la bugetul de stat pentru contractele încheiate înainte de intrarea în vigoare a acestei OUG. Astfel, potrivit art. 5 din OUG nr. 47/2022: „(1) Se aprobă suportarea de la bugetul de stat, prin bugetele ordonatorilor principali de credite/ordonatorilor de credite care derulează programe naţionale de investiţii, a sumelor suplimentare necesare pentru ajustarea preţului contractelor de achiziţie publică/sectorială/de concesiune/acordurilor- cadru, ca urmare a încheierii actelor adiţionale prevăzute la art. 4 alin. (3), respectiv ca urmare a încheierii contractelor după intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă conţinând clauza de ajustare stabilită conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, exclusiv pentru cele aferente cheltuielilor eligibile, corespunzătoare contribuţiei din bugetul de stat prin programe stabilite prin contractele de finanţare, potrivit reglementărilor legale speciale aferente fiecărui program naţional în parte, pentru obiectivele/proiectele de investiţii finanţate prin programe naţionale pe bază de contracte de finanţare, încheiate potrivit prevederilor art. 34 alin. (2) din Legea nr. 273/2006, cu modificările şi completările ulterioare.” Pe de altă parte, Consiliul reține că modalitatea de ajustare a prețului contractului prevede luarea în calcul a indicelui anual al inflației, precum și faptul că ajustarea prețului contractului va opera oricând pe parcursul derulării contractului ca urmare a modificărilor legislative privind modificarea de taxe și impozite. În ceea ce privește prevederea din modelul de contract, conform căreia prețul contractului nu poate fi ajustat în primul an de contract, Consiliul consideră că aceasta nu este de natură a aduce un dezechilibru contractual. Consiliul consideră că pentru respectarea disciplinei contractuale, trebuie să existe o perioadă minimă la începutul contractului, în care prețul acestuia să nu se modifice. Și în cazul contractelor de utilități (gaze, curent electric, gunoi, cablu), există prevederi contractuale potrivit cărora pe parcursul a 1-2 ani de la încheierea contractelor, acestea nu se modifică. Nimeni nu interzice ofertantului, ca pe baza experienței proprii în ceea ce privește piața de Pagina 38 din 51

profil, să întocmească o ofertă care, cel puțin pentru primul an de contract, să-i permită să deruleze contractul în cauză. Pe de altă parte, contestatoarea nu face referire la vreo prevedere legală încălcată prin formula de ajustare a prețului contractului. În soluționare, Consiliul constată că formula de ajustare a prețului contractului este în concordanță cu prevederile art. 2222 din Legea nr. 98/2016.

„Art. 2222. - (1) Pe parcursul îndeplinirii acordului- cadru/contractului, preţul poate fi ajustat prin actualizare în cazul în care pe piaţă au apărut anumite condiţii, în urma cărora s-a constatat creşterea/diminuarea indicilor de preţ pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul acordului-cadru/contractului. (2) Pentru a se respecta principiul transparenţei, posibilitatea de ajustare a preţului trebuie să fie precizată atât în documentaţia de atribuire, cât şi în acordul-cadru/contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens. (3) Autoritatea contractantă precizează atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul de achiziţie publică/acordul-cadru modul concret de ajustare a preţului, indicii care vor fi utilizaţi, precum şi sursa informaţiilor cu privire la evoluţia acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri. (4) Ajustarea preţului, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (2) şi (3), este aplicabilă direct în cazul în care au loc modificări legislative sau au fost emise de către autorităţile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunţarea la anumite taxe/impozite locale, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul acordului-cadru/contractului. (5) În orice situaţie, preţul acordului-cadru/contractului poate fi ajustat doar în măsura strict necesară pentru acoperirea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul acordului-cadru/contractului. (6) Modul de ajustare nu trebuie să conducă în niciun caz la schimbarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anularea sau diminuarea avantajului competitiv pe baza căruia contractantul respectiv a fost declarat câştigător în urma finalizării respectivei proceduri, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (5).

(7) Cu respectarea prevederilor alin. (5), autoritatea contractantă are obligaţia de a ajusta preţul contractului în situaţia în care: a) durata de derulare a procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică se prelungeşte peste durata de valabilitate a ofertei, stabilită iniţial prin documentaţia de atribuire, din motive care nu sunt imputabile contractantului; sau Pagina 39 din 51

b) durata de furnizare/prestare/execuţie prevăzută în contract se prelungeşte, iar această prelungire nu se datorează responsabilităţii contractuale a contractantului. (8) Autoritatea contractantă are dreptul să includă clauze de ajustare/revizuire a preţului, în conformitate cu prevederile alin. (3), pentru contractele de servicii sau furnizare care se derulează pe o perioadă ce depăşeşte 6 luni şi pentru contractele de lucrări care se derulează pe o perioadă de cel mult 6 luni. (9) Autoritatea contractantă este obligată să includă clauze de ajustare/revizuire a preţului, în conformitate cu prevederile alin. (3), pentru contractele de servicii sau furnizare care se derulează pe o perioadă ce depăşeşte 24 de luni şi pentru contractele de lucrări care se derulează pe o perioadă ce depăşeşte 6 luni. (10) Pe parcursul derulării contractului plăţile se vor face exclusiv pe baza preţurilor proprii prevăzute de contractant în oferta sa iniţială, fixe sau ajustate, după cum s-a prevăzut în documentele de achiziţie iniţiale şi în contract. (11) Pe parcursul derulării contractului nu este permisă modificarea preţurilor din ofertă în funcţie de variaţiile preţurilor practicate de furnizorii de la care contractantul se aprovizionează, cu excepţia situaţiilor cauzate de forţă majoră, de caz fortuit sau de schimbări excepţionale ale împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea contractantului la păstrarea preţurilor iniţiale. Din punctul de vedere al documentelor justificative necesare pentru efectuarea plăţilor, se consideră suficiente facturile emise de contractant, a căror valoare trebuie să corespundă cu valoarea ofertată iniţial sau, după caz, cu valoarea ofertată actualizată conform prevederilor documentelor de achiziţie iniţiale şi contractului.” În consecință, Consiliul va respinge această critică, ca rămasă fără obiect, în ceea ce privește contestația inițială, și ca nefondată, în ceea ce privește cea de-a doua contestație. 12. Contestatoarea susține că la nivelul fișei de date (pct. III Condiții de participare” nu se regăsește întreaga listă a persoanelor cu funcție de decizie, inclusiv a expertului cooptat (dacă există) pentru a se asigura evitarea conflictului de interese. Prin răspunsul la această critică, autoritatea contractantă reiterează numele celor 5 persoane cu funcții de decizie din cadrul autorității contractante, respectiv primarul, viceprimarul, secretarul, contabilul și expertul în achiziții. Consiliul reține că, fiind o primărie de comună mică, care, conform Wilkipedia are mai puțin de 1800 de locuitori, este foarte probabil ca personalul cu funcții de decizie din cadrul acestei primării să fie doar cel indicat în documentația de atribuire. Nominalizarea acestui personal se face de către autoritatea contractantă cu respectarea principiului asumării răspunderii. Pagina 40 din 51

Consiliul reține și faptul că la dosarul cauzei nu există vreun document din care să rezulte numirea vreunui expert cooptat. La numirea acestuia, ca și a membrilor comisiei de evaluare, aceștia depun declarație de confidențialitate și, conform art. 130 din HG nr. 395/2016: „Art. 130. - (1) Comisia de evaluare şi experţii cooptaţi au obligaţia de a semna pe propria răspundere o declaraţie de confidenţialitate şi imparţialitate prin care se angajează să respecte prevederile art. 129 şi prin care confirmă că nu se află într-o situaţie care implică existenţa unui conflict de interese. (2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) trebuie semnată de membrii comisiei de evaluare înainte de preluarea atribuţiilor specifice, după data şi ora-limită pentru depunerea solicitărilor de participare/ ofertelor.” Totodată, potrivit prevederilor art. 59 alin. 3 din HG nr. 395/2016 („În cazul în care, în urma aplicării dispoziţiilor alin. (1) şi (2), autoritatea contractantă stabileşte că există un conflict de interese, autoritatea contractantă adoptă măsurile necesare pentru eliminarea circumstanţelor care au generat conflictul de interese, dispunând măsuri cum ar fi înlocuirea persoanelor responsabile cu evaluarea ofertelor, atunci când le este afectată imparţialitatea, acolo unde este posibil, sau eliminarea ofertantului/candidatului aflat în relaţie cu persoanele cu funcţii de decizie din cadrul autorităţii contractante.”). Prin urmare, în cazul în care se constată conflict de interese cu persoane cu rol în evaluarea ofertelor (membri ai comisiei de evaluare și experți cooptați), aceste persoane vor fi înlocuite, și doar în situația în care ofertantul declară că se află în relație cu persoanele nominalizate de autoritatea contractantă ca având funcții de decizie în cadrul acesteia, acesta va fi eliminat din procedură. Prin urmare, în procedura de față, ofertanții nu trebuie să se găsească în conflict de interese cu cele 5 persoane nominalizate în anunțul de participare și în fișa de date. 13. Contestatoarea critică prevederea de la pct. III.1.2 Capacitatea economică și financiară, potrivit căreia: „Cifra de afaceri anuală generală Ponderea lucrărilor similare în cifra de afaceri trebuie să fie mai mare sau egală cu 95%. Modalitatea de îndeplinire: Se va prezenta DUAE în conformitate cu prevederile art. 193 alin. 1 din Legea 98/2016 iar documentele justificative care probează îndeplinirea celor asumate în DUAE urmează a fi prezentate la solicitarea autorității contractante, de către ofertantul clasat pe locul 1 în clasamentul intermediar întocmit la finalizarea evaluării ofertelor. Documente justificative: bilanțurile contabile și contractele de lucrări executate pe ultimii 5 ani.” Pagina 41 din 51

În Legea nr. 98/2016 sunt prevăzute cerințele pe care le poate solicita autoritatea contractantă cu privire la situația economică și financiară a ofertanților, între acestea regăsindu-se și cerințe privind cifra de afaceri: „Art. 175. - (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a stabili prin documentaţia de atribuire cerinţe privind situaţia economică şi financiară care sunt necesare şi adecvate pentru a se asigura că operatorii economici dispun de capacitatea economică şi financiară necesară pentru a executa contractul de achiziţie publică/acordul-cadru şi pentru a fi protejată faţă de un eventual risc de neîndeplinire corespunzătoare a contractului. (2) Cerinţele privind situaţia economică şi financiară stabilite de autoritatea contractantă pot viza elemente cum ar fi: a) un anumit nivel minim al cifrei de afaceri anuale, inclusiv o anumită cifră de afaceri minimă în domeniul obiectului contractului de achiziţie publică/acordului-cadru; cifra de afaceri minimă anuală impusă operatorilor economici nu trebuie să depăşească de două ori valoarea estimată a contractului de achiziţie publică sau, după caz, la valoarea maximă anticipată a contractelor subsecvente ce urmează să se execute în acelaşi timp sau, dacă aceasta nu este cunoscută, la valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent; Art. 177. - (1) Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind situaţia economică şi financiară, de regulă, prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: a) declaraţii sau extrase bancare corespunzătoare sau, acolo unde este cazul, dovada asigurării de risc profesional; b) prezentarea situaţiilor financiare sau a extraselor din situaţiile financiare, în cazul în care publicarea situaţiilor financiare este prevăzută de legislaţia ţării în care este stabilit operatorul economic; c) o declaraţie privind cifra totală de afaceri a operatorului economic şi, acolo unde este cazul, cifra de afaceri din domeniul de activitate care face obiectul contractului, pentru cel mult ultimele trei exerciţii financiare disponibile, în funcţie de data înfiinţării sau începerii activităţii operatorului economic, în măsura în care informaţiile privind cifrele de afaceri sunt disponibile.” Prin urmare, potrivit prevederilor legale mai sus citate, se poate solicita un anumit nivel al cifrei de afaceri anuale, pentru cel mult ultimii 3 ani. De asemenea, se poate solicita un anumit nivel al cifrei de afaceri din domeniul contractului și nu ca pondere din cifra de afaceri globală. Așa cum a fost prevăzută această cerință, la procedură nu pot participa operatori economici puternici, cu activitate în mai multe sectoare din domeniul construcțiilor (locuințe, drumuri), și cu cifre de Pagina 42 din 51

afaceri mari în domeniul contractului (canalizare), întrucât nu este specializat doar în canalizare, însă poate participa la procedură un operator economic cu o cifră de afaceri globală derizorie, dar obținută în exclusivitate în domeniul prezentului contract. Totodată, Consiliul reține că modalitatea de dovedire a cifrei de afaceri, se face, potrivit prevederilor art. 177 și nu prin contracte de experiență similară. În consecință, Consiliul va admite această critică din cele două contestații și va dispune remedierea acestei cerințe în conformitate cu prevederile legale și considerentele de mai sus, prin emiterea unei clarificări din oficiu. 14. O altă critică din contestația inițială vizează cerința de la pct. IV.4.1 Modul de prezentare a propunerii tehnice referitoare la obligația ofertanților de a fi vizita amplasamentul, susținând că această cerință este restrictivă. Consiliul consideră că vizitarea amplasamentului este benefică pentru participanții la astfel de contracte (canalizare), mai ales că acest contract cuprinde și etapa de proiectare. Cu această ocazie, potențialii ofertanți au ocazia de a vedea la fața locului configurația terenului, traseele, a face unele măsurători, a cunoaște dificultățile din teren, a cunoaște amplasamentul organizării de șantier, a eventualelor racorduri la utilități etc. necesare în vederea stabilirii utilajelor și dispozitivelor necesare pentru efectuarea lucrărilor, posibilitatea efectuării lucrărilor în mai multe puncte concomitent, posibilitatea depozitării pentru perioade scurte de timp a materialelor la fața locului și alte asemenea. Totodată, pentru contestatoare, al cărei sediu se află la cca 25 km distanță de localitatea ..., nu ar fi reprezentat un efort deosebit, cu atât mai mult cu cât aceasta critică faptul că documentația de atribuire nu oferă informații necesare întocmirii ofertei. Deși informațiile pe care un potențial ofertant le-ar obține în urma vizitării amplasamentului ar fi foarte necesare pentru întocmirea unei oferte conforme, totuși, obligarea ofertanților de a depune procesul- verbal de vizitare a amplasamentului, este de natură a restricționa participarea la procedură, potrivit art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 („Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici”), mai ales a celor care se află la distanțe mari de amplasament, și pentru care participarea la vizită ar necesita un efort material și uman considerabil. Ori, condițiile nu pot fi diferite pentru operatorii economici, respectiv obligativitatea vizitării amplasamentului pentru cei din apropiere și lipsa acestei obligații pentru cei aflați la distanță. Pagina 43 din 51

În consecință, Consiliul consideră că o măsură echitabilă în această situație este ca vizitarea amplasamentului să devină opțională, fără obligativitatea depunerii la ofertă a procesului-verbal de vizitare a amplasamentului. În acest sens, s-a exprimat și ANAP în documentul „Cele mai frecvente neconformități identificate în cadrul documentațiilor de atribuire aferente contractelor de execuție de lucrări standard și de proiectare și execuție lucrări în activitatea de control ex-ante, înscrise în avizele conform condiționate emise”: «Reconsiderați cerința de includere în propunerea tehnică: „Procesul verbal de vizită amplasament”, deoarece o astfel de cerință nu se circumscrie prevederilor art. 155-156/Legea nr. 98/2016, neprezentarea acestui document nu poate conduce la declararea ofertei ca fiind neconformă. Reformulați, AC poate recomanda vizitarea amplasamentului, fără a condiționa includerea procesului-verbal în propunerea tehnică.» În consecință, Consiliul va admite această critică din contestația inițială și va obliga autoritatea contractantă să publice în SEAP o clarificare din oficiu prin care să elimine obligativitatea prezentării procesului-verbal de vizitare a amplasamentului, urmând ca vizitarea amplasamentului să devină opțională pentru potențialii ofertanți. 15 și 16. Având în vedere că față de criticile de la aceste puncte din contestația inițială, autoritatea contractantă a dispus măsuri de remediere, pe care contestatoarea a fost de acord, Consiliul va respinge aceste critici, ca rămase fără obiect. 17. Prin contestația inițială, SC ... S.R.L. susține că prin fișa de date și caietul de sarcini se solicită diverse declarații irelevante și disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului, o mare parte dintre formulare cuprind secțiuni din DUAE sau alte documente deja solicitate prin propunerea tehnică. În punctul de vedere referitor la această critică, autoritatea contractantă susține că nu a identificat întrebarea referitoare la clauzele menționate. Consiliul constată că SC ... S.R.L. face aprecieri generale, fără a preciza locul din fișa de date sau caietul de sarcini în care se solicită acele declarații, care sunt aceste declarații și nici ce solicită în legătură cu aceasta. În consecință, Consiliul va respinge, ca nefondată, această critică. Prin cea de-a doua contestație, se precizează care sunt formularele în cauză, documentele din ofertă pe care le dublează, fără a specifica măsurile de remediere solicitate. Având în vedere că aceste critici vizează prevederi ale documentației de atribuire publicată în SEAP în data de 20.03.2023, criticarea acestora în data de 03.04.2023, data transmiterii celei de-a doua contestație la Consiliu, este tardivă, termenul de criticare a Pagina 44 din 51

documentației de atribuire fiind data de luni 27.03.2022, data depunerii primei contestații. Trebuie precizat totuși, în legătură cu lipsa prezentării de argumente concrete în cadrul contestației, că o motivare susținută nu presupune limitarea la a invoca faptului că în documentația de atribuire se prezintă aceleași informații în mai multe documente din ofertă, ci indicarea în mod concret a documentelor și informațiilor în cauză, precum și ceea ce solicită contestatoarea raportat la această situație. Scopul obligației de motivare prin raportare la date concrete este acela de a arăta organismului administrativ–jurisdicțional, în speță, sau instanței de judecată, împrejurările relevante pentru dezlegarea litigiului și, totodată, explicațiile pentru care drepturile reclamantului au fost lezate prin conduita presupus ilicită a pârâtului. Obligația de a motiva contestația este expres prevăzută de legea specială (art. 10 lit. f din Legea nr. 101/2016), dar și de dreptul comun, respectiv de Codul de procedură civilă la art. 194, Cererea de chemare în judecată va cuprinde:[…] d) arătarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază cererea. Persoana care se consideră vătămată printr-un act al autorității contractante trebuie să îl atace în intervalul temporal legal de formulare a contestației, iar în cuprinsul acesteia trebuie să releve motivele pentru care dorește desființarea actelor presupus vătămătoare. Toate argumentele pe care se întemeiază calea de atac trebuie expuse de la început Consiliului, cu titlu de excepție admițându-se posibilitatea revizuirii contestației după data depunerii sale, însă nu mai târziu de expirarea termenului de contestare. Cu alte cuvinte, contestația trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate şi netemeinicie a actelor atacate – motivele pe care se bazează calea de atac, iar nu să fie o formă fără fond. Totodată, contestatorul nu poate profita ulterior, pe calea concluziilor scrise, cu prezentarea punctuală a criticilor sau prezentarea unora noi, așa cum este în cazul de față. Formularea de noi critici prin intermediul concluziilor scrise nu este compatibilă cu jurisdicția administrativă a achizițiilor publice caracterizată prin celeritatea procedurii, Consiliul fiind obligat a se pronunța asupra contestațiilor formulate în termen de 20 de zile de la primirea dosarului achiziției publice. Identificarea unanimității motivelor contestației trebuie realizată nu mai târziu de data limită de depunere a contestației, întrucât Consiliul nu este abilitat să acorde contestatorilor derogări de la termenul legal de contestare pentru a afla și a aduce noi motive în sprijinul contestației, în sens contrar calea de atac jurisdicțional-administrativă urmând a fi transformată într-un simplu mijloc de control al procedurii. Motivarea sau modificarea/completarea motivării unei contestații nu poate avea loc prin intermediul concluziilor scrise, care trebuie să Pagina 45 din 51

reprezinte doar o modalitate de sintetizare a probelor deja administrate cu referiri punctuale la motivele de fapt și de drept pe care se bazează apărările și pretențiile părților. Relevante în acest sens sunt dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, care stabilesc că motive de contestare noi, nereguli nou invocate pe calea concluziilor scrise, sunt inadmisibile. De asemenea, relevantă în cauză este și jurisprudența instanțelor europene, respectiv paragraful 79 al hotărârii pronunțată în Cauza T- 70/05, Evropaiki Dynamiki – Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikias AE, împotriva Agenției Europene pentru Siguranța Maritimă (EMSA) în cuprinsul căreia s-a reținut că: orice cerere de sesizare a instanței trebuie să indice obiectul litigiului și expunerea sumară a motivelor invocate. Această indicație trebuie să fie suficient de clară și de precisă pentru a permite pârâtului să își pregătească apărarea, iar Tribunalului să își exercite controlul jurisdicțional, dacă este cazul, fără a se baza pe alte informații. În vederea garantării securității juridice și a bunei administrări a justiției, este necesar, pentru ca o acțiune să fie admisibilă, ca elementele esențiale de fapt și de drept pe care se întemeiază acțiunea să rezulte, cel puțin în mod sumar, dar coerent și comprehensibil, din chiar textul cererii introductive (a se vederea în acest sens Hotărârea Tribunalului din 18 septembrie 1996, Asia Motor France și alții/Comisia, T-387/94, Rec., p. II-961, punctele 106 și 107, Hotărârea Tribunalului din 11 ianuarie 2002, Biret și Cie/Consiliul, T-210/00, Rec., p. II-47, punctul 34, și Hotărârea Tribunalului din 14 decembrie 2005, Honeywell/Comisia, T-209/01, Rec., p. II-5527, punctele 55 și 56 și jurisprudența citată). În acest sens, Consiliul reține și relevanța considerentelor exprimate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 190 din 18 martie 2021, referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) şi ale art. 30 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, conform cărora: „31. Accesul la justiţie nu este un drept absolut, putând fi limitat prin anumite condiţii de formă şi de fond impuse de legiuitor, prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie. Stabilirea unor condiţionări pentru introducerea acţiunilor în justiţie nu constituie, în sine, o încălcare a accesului liber la justiţie, el presupunând accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuieşte justiţia, fiind de competenţa exclusivă a legiuitorului să instituie regulile de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti, soluţie ce rezultă din dispoziţiile art. 126 alin. (2) din Constituţie (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial Pagina 46 din 51

al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Aceste condiţionări nu pot fi însă acceptate dacă afectează dreptul fundamental în chiar substanţa sa. Prin urmare, limitările aduse dreptului fundamental sunt admisibile doar în măsura în care vizează un scop legitim şi există un raport de proporţionalitate între mijloacele folosite de legiuitor şi scopul urmărit de acesta (Decizia Curţii Constituţionale nr. 176 din 24 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 27 aprilie 2005), legiuitorul fiind ţinut să aducă anumite limitări orientându- se după principiul est modus in rebus, respectiv să fie preocupat ca exigenţele instituite să fie îndeajuns de rezonabile încât să nu pună sub semnul întrebării însăşi existenţa dreptului (Decizia Curţii Constituţionale nr. 39 din 29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din 12 martie 2004, şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 40 din 29 ianuarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 16 martie 2004). 32. Or, aplicând considerentele de principiu în privinţa stabilirii anumitor condiţii de formă şi de fond impuse de legiuitor, prin raportare la dispoziţiile art. 21 din Constituţie, nu se poate reţine că legiuitorul a afectat dreptul de acces liber la justiţie prin faptul că a instituit interdicţia formulării unor noi motive de contestare şi/sau a formulării unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestaţie ulterior termenului legal de formulare a acesteia, precum şi a altor motive în plângerea formulată împotriva actelor autorităţii contractante în afară de cele cuprinse în contestaţia adresată Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor. 33. Cerinţa respectării unor termene pentru invocarea motivelor de contestaţie este una firească, ea asigurând celeritatea procedurii specifice în materia achiziţiilor publice.” În acest context, Consiliul reține că doar contestația este actul juridic ce învestește Consiliul și stabilește limitele de analiză în sarcina acestuia, astfel încât formularea de critici noi, prin intermediul concluziilor scrise, nu răspunde exigențelor procedurale. Se reține și faptul că nu se poate face abstracție de necesitatea respectării principiului disponibilității, ca o garanție procedurală, ce reprezintă o manifestarea a dreptului la apărare recunoscut celui ce formează o contestație. 18. Având în vedere că față de criticile de la acest punct din contestația inițială, autoritatea contractantă a dispus măsuri de remediere, cu care contestatoarea a fost de acord, Consiliul va respinge aceste critici, ca rămase fără obiect. 19. Prin contestația inițială, SC ... S.R.L. critică faptul că documentația de atribuire nu prevede o strategie de efectuare a plăților. Autoritatea contractantă a indicat în punctul de vedere punctele 26 și 27 din modelul de contract, publicat în SEAP după formularea contestației. Pagina 47 din 51

Prin contestația a doua, SC ... S.R.L. arată că își menține criticile, susținând că draftul de contract are numeroase inadvertențe și lipsuri: nu cuprinde penalități pentru neplata facturilor peste un anumit termen, nu cuprinde obligațiile achizitorului, posibilitățile de reziliere nu sunt proporționale, condiționează plățile către executant de alocările bugetare ale unei terțe instituții etc). Referitor la susținerea contestatoarei, conform căreia draftul de contract nu cuprinde penalități pentru neplata facturilor, Consiliul constată, contrar susținerilor contestatoarei, că în draftul de contracta există prevederi cu privire la penalități pentru neplata în termen a facturilor: „26.4 Achizitorul are obligaţia de a efectua plata către Executant în termen de .... cu respectarea prevederilor Legii nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante, cu modificările şi completările ulterioare. 29.2.1. În cazul în care Achizitorul, din vina sa exclusivă, nu își onorează obligația de plată a facturii în termenul de 30 zile calendaristice de la acceptarea spre plată a situațiilor de lucrări, Executantul are dreptul de a solicita plata dobânzii legale penalizatoare, aplicată la valoarea plății neefectuate, în conformitate cu prevederile art.8 din Legea nr.72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante, dar nu mai mult decât valoarea contractului.” Potrivit art. 8 și art. 4 din Legea nr. 72/2013: „8 (1) În raporturile dintre autorităţile contractante şi profesionişti, creanţa de plată constând în preţul bunurilor livrate sau tariful serviciilor prestate produce dobânzi penalizatoare dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 3 alin. (1). (2) Dobânda penalizatoare pentru plata cu întârziere curge de la termenul stipulat în contract sau, în cazul în care nu a fost stipulat în contract, de la expirarea termenelor prevăzute la art. 6 alin. (1), în condiţiile dispoziţiilor art. 1.535 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare. Prevederile art. 4 se aplică în mod corespunzător.” „Art 4. Dacă părţile nu au stabilit nivelul dobânzii pentru plata cu întârziere, se va aplica dobânda legală penalizatoare, calculată potrivit art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, aprobată prin Legea nr. 43/2012. Rata de referinţă a dobânzii legale în vigoare în prima zi calendaristică a semestrului se aplică pe întregul semestru.” Pagina 48 din 51

Totodată art. 3 din OG nr. 13/2013 prevede: „Art. 3. - (1) Rata dobânzii legale remuneratorii se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României, care este rata dobânzii de politică monetară stabilită prin hotărâre a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României. (2) Rata dobânzii legale penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 4 puncte procentuale. (21) În raporturile dintre profesionişti şi între aceştia şi autorităţile contractante, dobânda legală penalizatoare se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă plus 8 puncte procentuale. (3) În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, în sensul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, rata dobânzii legale se stabileşte potrivit prevederilor alin. (1), respectiv alin. (2), diminuat cu 20%. (4) Nivelul ratei dobânzii de referinţă a Băncii Naţionale a României va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, prin grija Băncii Naţionale a României, ori de câte ori nivelul ratei dobânzii de politică monetară se va modifica.”. Consiliul constată că prevederile draftului de contract cuprind referiri la neonorarea în termen a obligațiilor de plată de către autoritatea contractantă, iar acestea sunt în conformitate cu normele legale incidente. Prin urmare, Consiliul va respinge această critică din ambele contestații. În ceea ce privește susținerile contestatoarei din a doua contestație, potrivit cărora draftul de contract nu cuprinde obligațiile achizitorului, iar posibilitățile de reziliere nu sunt proporționale, Consiliul le va respinge, pentru aceleași considerente ca și în cazul celor de pct. 17 din contestație, întrucât contestatoarea nu a precizat ce obligații ale autorității contractante ar fi trebuit, în opinia sa, să fie prevăzute în draftul de contract și, respectiv, care sunt elementele disproporționale în cazul rezilierii contractului. Mai mult, Consiliul constată că cea mai importantă obligație a autorității contractante, de a efectua plata în termen a facturilor și sancțiunea pentru neefectuarea în termen a plății facturilor este prevăzută în modelul contract (art. 29.2.1 citat mai sus). În ceea ce privește faptul că, prin modelul de contract, autoritatea condiționează plățile către executant de alocările bugetare ale unei terțe instituții, Consiliul are în vedere că SC ... S.R.L. nu face nicio referire la articolul din draftul de contract în care există această condiționare. Consiliul a identificat ca doar la art. 24.4.1 din draftul de contract, se face referire la un astfel de terț: „În funcție de stadiile de execuție a lucrărilor (gradul de îndeplinire a lucrărilor determinat în valori relative, așa cum sunt ele stabilite), Executantul va fi îndreptăţit la plăți parțiale, Pagina 49 din 51

de regulă lunare și în funcție de sumele alocate prezentei investiții de către MDRAPFE în baza Contractul de finanțare.” Consiliul consideră că o astfel de prevedere nu este de natură a provoca vreo vătămare contestatoarei, atâta vreme cât prin contract este acoperită situația în care autoritatea contractantă întârzie cu plata facturilor. În consecință, Consiliul va respinge și această critică și, în consecință, respinge toate criticile de la acest punct din ambele contestații. 20. Întrucât, față de criticile de la acest punct din contestația inițială, autoritatea contractantă a dispus măsuri de remediere, cu care contestatoarea a fost de acord, Consiliul va respinge aceste critici, ca rămase fără obiect. În ceea ce privește prelungirea termenului de depunere a ofertelor, Consiliul reține că termenul limită de depunerea a ofertelor, stabilit prin documentele ofertelor, respectiv 10.04.2023 a trecut. De asemenea, Consiliul are în vedere, că, în conformitate cu considerentele de mai sus, autoritatea contractantă urmează să publice în SEAP, măsurile de remediere dispuse de Consiliu. La stabilirea noului termen limită de depunere a ofertelor, autoritatea contractantă trebuie să aibă în vedere ca acesta să nu fie mai mic decât cel prevăzut la art. 161 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, ambele contestații depuse de SC ... S.R.L., în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA ..., astfel: - admite, în parte, contestația nr. 125/27.03.2023, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 16509/28.03.2023, cu privire la pct. 3, 9, 10, 13 și 14 din această contestație. - admite, în parte, contestaţia nr. 145/03.04.2023, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 17953/03.04.2023, cu privire la critica de la punctul 2 din această contestație. Totodată, Consiliul dispune remedierea documentației de atribuire în conformitate cu considerentele de mai sus. Respinge celelalte critici din cele două contestații. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pentru cele constatate, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 50 din 51

În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, admite, în parte, ambele contestații depuse de SC ... S.R.L., în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA ..., astfel: - admite, în parte, contestația nr. 125/27.03.2023, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 16509/28.03.2023, cu privire la pct. 3, 9, 10, 13 și 14 din această contestație. - admite, în parte, contestaţia nr. 145/03.04.2023, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. 17953/03.04.2023, cu privire la critica de la punctul 2 din această contestație. Dispune remedierea documentației de atribuire în conformitate cu considerentele prezentei decizii. Respinge celelalte critici din cele două contestații. Împotriva acesteia se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016.

Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conține 48 (patruzeci și opt) pagini. Pagina 51 din 51