Dosar CNSC 2011/2016

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, Bucureşti, cod poştal 030084, România Tel: +4 021.310.46.41 Fax: +4 021.890.07.45 şi +4 021.310.46.42 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 266 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1658/C3/2011 Data: 26.09.2016 Prin contestaţia nr. 3201/16.09.2016, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 28330/16.09.2016, înaintată de SC ALLIED GREEN CO SRL, cu sediul în sat Diţeşti, comuna Filipeştii de Pădure, DJ 720 Băicoi-Moreni, judeţul Prahova şi cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Bucureşti, Piaţa Alba Iulia nr. 6, bl. I-5, sc. 2, et. 6, ap. 50, sector 3, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J29/2920/2007, având CUI RO 18684998, reprezentată legal prin Laurenţiu Ilie – Director general, formulată împotriva procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunţ de participare, organizată de SC LUCRĂRI DRUMURI ŞI PODURI DÂMBOVIŢA SA, cu sediul în Târgovişte, str. Lt. Stancu Ion nr. 1, judeţul Dâmboviţa, prin BURSA ROMÂNĂ DE MĂRFURI, în baza ordinului iniţiator nr. 409/2016, în vederea cumpărării de „Combustibil termic lichid”, s-a solicitat Consiliului anularea procedurii de atribuire, obligarea autorităţii contractante de a modifica documentaţia de atribuire aferentă cu respectarea Legii nr. 98/2016, precum şi suspendarea procedurii de atribuire. În baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR 1

DECIDE: Admite excepţia de necompetenţă materială a CNSC, invocată din oficiu, declină competenţa de soluţionare a contestaţiei depusă de SC ALLIED GREEN CO SRL către Judecătoria Târgovişte. Dispune trimiterea de îndată a dosarului către Judecătoria Târgovişte - Secţia Civilă, conform art. 12 alin. (3) din Legea nr. 101/2016. Fără cale de atac. 2

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, Bucureşti, cod poştal 030084, România Tel: +4 021.310.46.41 Fax: +4 021.890.07.45 şi +4 021.310.46.42 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .... Data: .... Prin contestaţia nr. 871/01.09.2016, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 26702/01.09.2016, depusă de SC … SRL, cu sediul în …., având număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerţului …. şi CUI ...., formulată împotriva actului de remediere nr. 20683/22.08.2016, emis de ...., cu sediul în ...., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitaţie deschisă organizată în vederea încheierii acordului-cadru de lucrări având ca obiect „semnalizare rutieră şcoli, puncte criminogene şi marcaje tactile”, s-a solicitat obligarea autorităţii contractante la adoptarea măsurilor de remediere, astfel: (i) divizarea pe loturi a procedurii de atribuire; (ii) modificarea factorilor de evaluare, însoţiţi de prevederi care să permită verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către ofertanţi; (iii) eliminarea din documentaţia de atribuire a cerinţei referitoare la butonii reflectorizanţi care trebuie montaţi în socluri „de masă plastică”; (iv) menţionarea cantităţilor totale ce urmează a fi aplicate cu amorsă, în cadrul execuţiei de: lucrări de marcaj termoplastic, marcaj rutier cu material preformat, marcaj rutier cu covoare antiderapante aplicate la cald, covoare bicomponente. De asemenea, s-a solicitat suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea fondului contestaţiei. Prin Încheierea nr. 100/C4/1904 din 05.09.2016, Consiliul s-a pronunţat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire până la soluţionarea fondului contestaţiei, pe care l-a respins, ca rămas fără obiect. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: 1

Consiliul a fost legal sesizat şi este competent, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluţioneze contestaţia de faţă, prin care potenţialul ofertantul SC ...SRL reclamă actul de remediere nr. 20683/22.08.2016, solicitând Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor să dispună modificarea documentaţiei de atribuire. În fapt, în urma analizării acesteia, petenta a constatat că: (i) În fişa de date a achiziţiei, la pct. II.1.8 - autoritatea contractantă nu doreşte împărţirea pe loturi; (ii) În fişa de date a achiziţiei, la pct IV. 2.1) Criterii de atribuire - criteriul ales este „cel mai bun raport calitate-preţ”, unde: a) Preţul ofertei 70.00% Algoritm de calcul: Pentru oferta cu preţul cel mai mic (Preţmin) se va acorda punctajul maxim alocat acestui factor de evaluare (70 puncte), iar pentru celelalte oferte (PreţN), punctajul se va acorda după formula: Po=Preţmin/PreţN 70 b) Rezistenţa marcajului rutier termoplastic (Pt1) 15.00% - număr de treceri de roată. Algoritm de calcul: Pentru oferta care prezintă marcaj rutier cu cea mai mare rezistenţă (exprimată în număr de treceri de roată), se va acorda punctajul maxim alocat acestui factor de evaluare (15 puncte), iar pentru celelalte oferte (To), punctajul se va acorda după formula: PT1 = Nr. treceri oferta/Nr. treceri maxim ofertat 15. Pentru a primi punctajul aferent, ofertantul trebuie să prezinte certificate, agremente tehnice etc. care să confirme numărul de treceri de roată. c) Rezistenţa marcajului cu material preformat: 15.00% - număr de treceri de roată. Algoritm de calcul: Pentru oferta care prezintă marcaj rutier cu cea mai mare rezistenţă (exprimată în număr de treceri de roată), se va acorda punctajul maxim alocat acestui factor de evaluare (15 puncte), iar pentru celelalte oferte (To), punctajul se va acorda după formula: PT1 = Nr. treceri ofertă/Nr. treceri maxim ofertat 15. Pentru a primi punctajul aferent, ofertantul trebuie să prezinte certificate, agremente tehnice etc. care să confirme numărul de treceri de roată. (iii) În caietul de sarcini se precizează faptul că butonii reflectorizanţi trebuie montaţi în socluri "de masă plastică". (iv) În caietul de sarcini se precizează faptul că grosimea stratului de aplicare, în cazul covoarelor bicomponente, este de 1000 - 2000 µm. (v) În caietul de sarcini se precizează faptul că, în cazul lucrărilor de marcaj termoplastic, marcaj rutier cu material preformat, marcaj rutier cu covoare antiderapante aplicate la cald şi în cazul covoarelor bicomponente, pe anumite suprafeţe, trebuie aplicată o amorsă. Considerând aceste cerinţe ca fiind nelegale, restrictive, disproporţionate şi fără legătură cu acordul-cadru ce urmează a fi atribuit, contestatoarea, în temeiul art. 6 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, a notificat autoritatea contractantă să modifice/elimine cele enunţate mai sus. Autoritatea contractantă a răspuns cu adresa nr. 20683/22.08.2016, comunicând faptul că urmează să adopte măsuri de remediere. În data de 30.08.2016, au fost publicate pe SEAP „Măsurile de remediere”, prin care 2

modifică cerinţele de la pct. (iv), iar parţial cele criticate la pct. (iii), fiind menţinute cele criticate la pct. (i), (ii), (v). Autoarea contestaţiei apreciază că şi aceste din urmă critici sunt în legătură cu aspecte ce contravin regulilor elementare de legislaţie în domeniul achiziţiilor publice, încălcând principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziţie publică, având în vedere următoarele considerente: (i) În ceea ce priveşte solicitarea de divizare pe loturi a procedurii, se arată că lucrările ce urmează a fi executate sunt diferite, existând foarte puţini potenţiali ofertanţi care să îndeplinească cerinţele de calificare şi să fie capabili să ducă la bună îndeplinire executarea acordului-cadru. În România, operatorii economici din aceste domenii s- au specializat fie în lucrări de marcaje rutiere orizontale (cod CPV 45233221 - 4 - Lucrări de marcaj rutier), fie în lucrări de marcaje rutiere verticale (cod CPV 45233290-8 - Instalare de indicatoare rutiere), fiecare categorie de lucrări presupunând o expertiză specifică, utilaje şi echipamente diferite. Lucrările de livrare şi instalare de butoni rutieri retroreflectorizanţi nu au cod CPV propriu şi se regăsesc, de la caz la caz, în portofoliul companiilor de marcaje rutiere sau al celor de semnalizare rutieră verticală. Nelotizând,

autoritatea

contractantă

încalcă

principiul nediscriminării, principiul tratamentului egal şi principiul utilizării eficiente a fondurilor, prin faptul că acordul-cadru urmează a se încheia cu un singur ofertant, respectiv va minimiza baza de selecţie a ofertanţilor, spre deosebire de situaţia în care acordul-cadru ar fi împărţit în 2 sau mai multe loturi, fapt ce ar permite participarea unui număr semnificativ mai mare de operatori economici şi atribuirea contractului cu un raport calitate-preţ mult mai bun, datorat unei concurenţe mai mari. În opinia sa, împărţirea pe loturi a achiziţiei este de natură a facilita accesul la licitaţie al întreprinderilor mici şi mijlocii şi implicit de deschidere a pieţei de specialitate pentru aceştia. Legea nr. 364/2004 prevede faptul că entităţile publice au obligaţia de a încuraja creşterea ponderii întreprinderilor mici şi mijlocii în valoarea contractelor de achiziţie publică, fapt care, în situaţia de faţă, se poate realiza doar prin divizarea achiziţiei pe loturi şi implicit diminuarea corespunzătoare a cuantumului garanţiei de participare şi a cerinţelor de calificare. În susţinere, contestatoarea invocă Directiva nr. 2014/24/UE, precum şi dispoziţiile art. 141 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, totodată, arătând că în Strategia Naţională a Achiziţiilor Publice, aprobată prin HG nr. 901/2015, s-a prevăzut încurajarea autorităţilor contractante să împartă contractele mari în loturi, pentru promovarea competiţiei locale: „se vor utiliza întotdeauna loturi dacă aşa o cere piaţă vizată”. (ii) În legatură cu factorii de evaluare propuşi de către autoritatea contractantă în cadrul criteriului de atribuire cel mai bun raport calitate- preţ, petenta invocă prevederile art. 189 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Totodată, aceasta precizează că „Rezistenţa marcajului rutier termoplastic (Pt1) - număr treceri de roată”, precum şi „Rezistenţa marcajului cu 3

material preformat - număr de treceri de roată”, sunt factori irelevanţi în raport cu obiectul procedurii, ei făcând referire doar la o mică parte din materialele ce urmează a fi utilizate în execuţia lucrărilor aferente acordului-cadru, neexistând factori de evaluare care să facă referire la celelalte materiale precum: marcaj rutier termoplastic rezonator, marcaj rutier cu covoare antiderapante aplicate la cald, covoare bicomponente, marcaje rutiere tactile, butoni rutieri reflectorizanţi, panouri indicatoare cu stâlpi de susţinere. Pe scurt, se evaluează (şi se punctează) performanţa potenţială a unei fracţiuni din bugetul de lucrări de executat şi se consideră definitoriu pentru valoarea ofertei în ansamblul ei. În acest sens, contestatoarea solicită Consiliului să oblige autoritatea contractantă la eliminarea factorilor de evaluare menţionaţi. Contestatoarea prezintă următorul exemplu: în situaţia în care un ofertant propune un marcaj termoplastic sau preformat rezistent la 10 milioane sau 100 milioane de treceri cu roata, autoritatea contractantă nu va fi niciodată în măsură să verifice această performanţă, iar garanţia acordată acelor lucrări va fi tot de 24 luni, conform caietului de sarcini. Cum în 24 de luni nu se pot atinge valori de trafic ca cele indicate cu titlu de exemplificare, există situaţia în care oferta cea mai "îndrazneaţă" câştigă achiziţia publică. În plus, în Standardul SR EN 13197+A1:2014 „Produse pentru marcare rutieră, Simulator de uzură masă rotativă” se precizează faptul că rezistenţa marcajului rutier este relevant doar până la 4 milioane de treceri cu roata, peste această valoare neexistând o clasificare a gradelor de rezistenţă: Tabelul 4 - Clase de trafic şi număr de treceri cu roata: Clase de trafic Număr de treceri cu roata P 0 < 50.000 P 1 50.000 (opţional) P 2 100.000 P 3 200.000 P 4 500.000 P 5 1.000.000 P 6 2.000.000 P 7 4.000.000 În acest sens, contestatoarea solicită obligarea autorităţii contractante ca, în măsura în care doreşte să utilizeze în continuare factori de evaluare, să înlocuiască formularea actuală cu o grilă (dată cu titlu de exemplificare, în susţinerea unui principiu): - Factorul numărul 2 „Rezistenţa marcajului rutier termoplastic (PT1)": pentru clasa de trafic P7 (peste 4 milioane de treceri cu roata) - punctaj maxim, respectiv 15 puncte; pentru clasa P6 (între 2 şi 4 milioane) - 7,5 puncte; pentru clasa de trafic P5 (între 1 şi 2 milioane) - 3,75 puncte etc. - Factorul numărul 2 „Rezistenta marcajului cu material preformat”: pentru clasa de trafic P7 (peste 4 milioane de treceri cu roata) - punctaj maxim, respectiv 15 puncte; pentru clasa P6 (între 2 şi 4 milioane) 7,5 puncte; pentru clasa de trafic P5 (între 1 şi 2 milioane) - 3,75 puncte etc. - Trebuie stabilite, însă, criterii similare şi pentru celelalte pachete de marcaje/livrabile din contract. 4

(iii) În legatură cu cerinţa referitoare la materialul din care trebuie să fie confecţionat soclul butonilor reflectorizanţi, respectiv

„masă plastică", contestatoarea invocă prevederile art. 155 alin. (6) şi art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, precizând că specificaţiile tehnice ale soclului butonilor reflectorizanţi sunt restrictive, de natură a discrimina ofertanţii şi de a favoriza un anumit producător, constituindu-se într-un obstacol nejustificat de natură să restrângă concurenţa. Deşi autoritatea contractantă nu a indicat o anumită origine sau un anumit procedeu, caietul de sarcini conţine, în fapt, caracteristicile pentru „Butoni reflectorizanţi pentru delimitarea culoarelor de trafic" produşi de SC Vesta Investment SRL din Otopeni. SC Vesta Investment SRL este singurul producător din Europa care foloseşte socluri din masă plastică, toţi ceilalţi producători (Euroasfalt Polonia, WIMED Polonia, Dobplast Polonia, EURIMEX Anglia, ENNIS- PRISMO STIMSONITE USA, GHY Ungaria, Percy Shaw Anglia, Roadcraft Anglia) folosind socluri din fontă, deoarece fonta (sau un alt metal dur) este în măsură să reziste la trecerea plugurilor de deszăpezire a carosabilului. Autoritatea contractantă a justificat această cerinţă restrictivă, care ar conduce automat la atribuirea contractului de achiziţie publică societăţii Vesta Investment SRL, prin faptul că o eventuală frezare a asfaltului, la finalul de viaţă funcţională a stratului de uzură a căii de rulare, nu necesită operaţiuni suplimentare. În opinia petentei, argumentaţia este viciată pe fond, în condiţiile în care refacerea stratului de uzură la calea de rulare se face o dată la 8-10 ani, durată mult mai mare decât durata medie de viaţă a unui astfel de buton reflectorizant; chiar şi în situaţia în care ar fi necesare lucrări de frezare, îndepărtarea soclurilor metalice este operaţiune care nu presupune resurse semnificative, iar potenţiala caracteristică secundară de optimizare (rolul butonilor este, în principal, de a semnaliza prin retroreflexie şi de a rezista în teren operaţiilor de deszăpezire, nu de a fi uşor de îndepărtat) nu poate fi argument pentru restrângerea competiţiei la lucrări de marcaje şi indicatoare la un singur ofertant. Contestatoarea apreciază că, dacă ar fi cu adevărat interesată de criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate - preţ şi nu de limitarea participării producătorilor europeni de butoni reflectorizanţi, autoritatea contractantă ar folosi, ca şi factor de evaluare, fie vizibilitatea nocturnă (diferenţiată în 5 clase, de la R0 la R4), fie rezistenţa la uzură (cu valori diferenţiate în 4 clase, de la S0 la S3). Ambele sunt caracteristici de performanţă ce trebuie obligatoriu declarate în procedura de conformitate; aceasta se poate verifica în standardul unificat SR EN 1463, în anexa ZA de certificare de produs. În opinia sa, motivul real pentru care cerinţele din caietul de sarcini nu fac referire şi la un nivel minim de calitate şi nici nu se punctează suplimentar performanţele butonilor reflectorizanţi, este acela că determinările pentru performanţele enunţate mai sus se fac la 12 luni de la instalare pe un drum deschis traficului, moment la care probabilitatea ca butonii reflectorizanţi montaţi în soclu din plastic să mai existe pe/în carosabil este minimă. 5

De asemenea, se arată că, în afara faptului că autoritatea contractantă restricţionează materialul de execuţie pentru socluri (masă plastică), ea indică (în forma publicată a caietului de sarcini) şi plaje dimensionale limitative, centrate pe valorile unicului producător de socluri de plastic existent pe piaţă: Dimensiuni solicitate prin Caietul de sarcini Dimensiuni din Specificaţii produs Vesta Investment Lungime 250 - 260 mm Lungime 255 mm Lăţime 130 - 150 mm Lăţime 138 mm Înălţime 40 - 50 mm Înălţime 45 mm O altă „coincidenţă” a cerinţelor caietului de sarcini cu specificaţiile tehnice ale produselor SC Vesta Investment SRL este însuşi motivul pentru care butonii reflectorizanţi trebuie să fie confecţionaţi din material plastic (inclusiv soclul): Specificaţii Caiet de sarcini Specificaţii produs Vesta Investment Se solicită ca întreg ansamblul să fie realizat din masă plastică pentru ca la o eventuală frezare a suprafeţei de asfalt să nu fie necesară scoaterea în prealabil a butonilor pentru protejarea dinţilor utilajelor de frezat. Utilizarea dispozitivelor rutiere din poliamidă armată cu fibră de sticlă permite constructorilor de drumuri frezarea suprafeţelor de asfalt, fără a fi necesară scoaterea acestora din carosabil, neexistând pericolul deteriorării frezelor pentru asfalt. Referitor la cerinţa privind plaje dimensionale pentru butoni, contestatoarea arată că pare a fi fost eliminată, în urma Notificării prealabile, prin „Măsurile de remediere”. Însă, contestatoarea apreciază răspunsul autorităţii ca fiind ambiguu, greu de determinat dacă documentul publicat anulează toate prevederile din caietul de sarcini privitoare la butonii reflectorizanţi încastraţi şi le înlocuieşte cu obligaţia de a oferta butoni incastrabili care sunt certificaţi conform SR EN 1463- 1/2009, sau este anulată doar cerinţa limitativă privind dimensiunile. În acest context, petenta consideră că nu i s-a dat curs, în totalitate, cererii sale şi îşi menţine capătul de cerere, solicitând Consiliului obligarea autorităţii contractante la eliminarea explicită a cerinţei limitative cu privire la materialul din care să fie executate soclurile pentru butoni. (iv) În legătură cu menţionarea cantităţilor totale ce urmează a fi aplicate cu amorsă, în cadrul execuţiei de: lucrări de marcaj termoplastic; marcaj rutier cu material preformat; marcaj rutier cu covoare antiderapante aplicate la cald; covoare bicomponente, petenta solicită Consiliului obligarea autorităţii contractante să completeze documentaţia de atribuire cu suprafeţele totale pe care urmează a fi aplicată amorsă, aferente fiecărei categorii de lucrări de execuţie de marcaje rutiere, sau un procent al acestor suprafeţe, fapt ce permite operatorilor economici interesaţi să formuleze o ofertă financiară cât mai precisă. În lipsa unor astfel de precizări, operatorii economici vor fi liberi să ia în considerare suprafeţe mai mari sau mai mici decât cele reale, pe care urmează a fi aplicată amorsa, fiind astfel încălcat principiul transparenţei şi principiul tratamentului egal. Prin adresa nr. 26765/1904-C4/02.09.2016, Consiliul a înştiinţat autoritatea contractantă despre depunerea contestaţiei de către SC ...SRL, solicitând punctul de vedere cu privire la contestaţie, precum şi copia dosarului achiziţiei. 6

Autoritatea contractantă a transmis documentele solicitate, împreună cu punctul său de vedere nr. 22322/09.09.2016, înregistrat la Consiliu cu nr. 27610/09.09.2016, prin care solicită respingerea contestaţiei ca nefondată, pentru următoarele considerente: i) Referitor la solicitarea privind divizarea pe loturi a procedurii de atribuire, autoritatea contractantă ţine să precizeze că obiectul acordului- cadru este execuţia de lucrări de semnalizare rutieră şcoli, puncte criminogene şi marcaje tactile, iar divizarea pe loturi a procedurii este imposibil de realizat. Scopul acestei achiziţii este creşterea gradului de siguranţă rutieră în jurul unităţilor de invăţământ, în special al zonelor de traversare situate în dreptul acestora, al zonelor identificate ca fiind puncte criminogene conform statisticilor poliţiei rutiere privind incidenţa accidentelor rutiere în aceste zone şi, totodată, de avertizare a persoanelor cu deficienţe de vedere care parcurg zonele de traversare sau zonele cu risc crescut de accident. Prin execuţia acestor lucrări se doreşte evidenţierea zonelor respective. În acest sens, autoritatea invocă prevederile Standardelor în vigoare, SR 1848-7/2015 Semnalizare rutieră. Marcaje rutiere pct. 1.1.3, potrivit cărora: „Marcajele servesc la organizarea circulaţiei, avertizarea şi îndrumarea participanţilor la traficul rutier. Ele pot fi folosite singure sau împreună cu alte mijloace de semnalizare rutieră, clasificate şi executate în conformitate cu prevedereile SR 1848-1, SR 1848-2, SR 1848-3, cărora le completează, le întăresc sau le precizezază semnificaţia.” Semnalizarea acestor zone cu potenţial crescut de accident se va face atât prin marcaje rutiere orizontale, cât şi prin elemente de semnalizare rutieră verticală, în conformitate cu reglementările legislative în vigoare, având în vedere şi răspunderea administratorului drumului public, aşa cum reiese din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Astfel, în conformitate cu art. 5 alin. (1) din acest act normativ: „Adminstratorul drumului public (în cazul de faţă Administraţia Străzilor Bucureşti) (...), conform competenţelor care îi revin, cu avizul poliţiei rutiere, este obligat să instaleze indicatoare ori alte dispozitive speciale, să aplice marcaje pe drumurile publice, conform standardelor în vigoare şi să le menţină în stare corespunzătoare.” Conform art. 30 alin. (2) din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice: „Mijloacele de semnalizare rutieră se constituie într-un sistem unitar, se realizează şi se instalează astfel încât să fie observate cu uşurinţă şi de la o distanţă adecvată, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, de cei cărora li se adresează şi trebuie să fie în deplină concordanţă între ele, precum şi într-o stare tehnică de funcţionare corespunzătoare.” Astfel, cadrul legislativ general aplicabil circulaţiei pe drumurile publice impune unitate în execuţia lucrărilor de semnalizare, fiind imperativ necesar ca toate mijloacele de semnalizare (orizontale şi verticale) să fie executate în mod unitar, în corelaţie unele de altele, iar nu independent. 7

Divizarea pe loturi nu poate fi aplicată pentru execuţia unor lucrări complexe şi care presupun corelarea mijlocelor de semnalizare (de exemplu: pentru execuţia unei semnalizări complexe pentru marcarea unei treceri de pietoni se aplică marcaje rutiere orizontale, care sunt precedate de indicatoare rutiere de semnalizarea verticală şi presemnalizarea, montate pe stâlpi de susţinere, care avertizează participanţii la trafic despre apropierea de zona respectivă). Prin divizarea unor astfel de lucrări pe loturi şi atribuirea către operatori economici diferiţi, sincronizarea aplicării marcajelor rutiere orizontale cu momentul montării elementelor de semnalizare rutieră verticală este greu de presupus că va fi realizată astfel încât să nu se producă evenimente rutiere nedorite. În mod cert, divizarea pe loturi nu ar asigura îndeplinirea scopului viitorului contract, respectiv creşterea gradului de siguranţa rutieră. Nu în ultimul rând, aceasta subliniază faptul că se află în situaţia precizată chiar de Directiva nr. 2014/24/UE, invocată de către contestatoare, şi anume aceea în care „autoritatea contractantă constată că o astfel de împărţire (...) ar risca să facă executarea contractului excesiv de dificilă din punct de vedere tehnic sau costisitoare, sau că necesitatea de a coordona diferiţii contractanţi pentru loturi ar risca să submineze grav buna executare a contractului.” Referitor la afirmaţiile contestatoarei privind barierele pe care autoritatea contractantă le-ar fi pus pentru participarea IMM-urilor la aceasta procedură, autoritatea susţine că nu a pus condiţii restrictive în acest sens, deoarece ofertanţii care au experienţă similară numai pentru lucrări de semnalizare rutieră orizontală sau numai pentru cele de semnalizare rutieră verticală au posibilitatea de a participa în cadrul unor asocieri, astfel încât să fie posibilă execuţia contractului. Prin comunicarea respingerii documentaţiei de atribuire, emisă în data de 27.07.2016, ANAP a solicitat ca autoritatea contractantă să aducă informaţii suplimentare în justificarea neîmpărţirii pe loturi, pentru ca, ulterior, ANAP să avizeze favorabil decizia autorităţii contractante de a realiza o achiziţie unitară a lucrărilor de semnalizare rutieră aferentă şcolilor. În acest sens, autoritatea contractantă invocă prevederile art. 23 alin. (1) din HG nr. 395/2016, precum şi ale art. 141 din Legea nr. 98/2016. În ceea ce priveşte caracterul de "persoana vătămată" al contestatoarei, în temeiul Legii nr. 101/2016 şi "interesul legitim" al acesteia de a înainta contestaţie împotriva documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă menţionează că, potrivit informaţiilor postate pe site-ul propriu, SC ...SRL poate oferi servicii specializate şi complete cum ar fi: - „machetarea panourilor conform standardelor legale şi punctual pentru fiecare proiect în parte; - montarea şi plantarea în teren a indicatoarelor rutiere, bornelor kilometrice şi hectometrice; - instalarea elementelor de siguranţă rutieră; 8

- întreţinerea lucrărilor executate; - marcaje orizontale; - distribuţia diverselor elemente şi echipamente de semnalizare temporară a lucrărilor rutiere.” Obiectul prezentei proceduri de achiziţie este inclus integral în obiectul de activitate al SC ...SRL, astfel cum este prevăzut pe site-ul operatorului economic, respectiv www.girod-semnalizare.ro. Mai mult decât atât, conform informaţiilor din SEAP (anunţ de atribuire nr. 185618/03.02.2015), SC ...SRL a fost declarată câştigătoarea procedurii de atribuire "Execuţie semnalizare şi marcaje rutiere pe DN 18 km 3+522-15+000", derulată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România SA, al cărei obiect a fost "Semnalizarea orizontală prin marcaje şi semnalizarea verticală cu indicatoare de circulaţie conform cerinţelor din Proiectul tehnic şi caietul de sarcini." Astfel, autoritatea sesizează o neconcordanţă în cele susţinute prin contestaţie, una dintre informaţii fiind în mod obligatoriu eronată: fie caracterul de persoană vătămată de hotărârea autorităţii contractante de a nu diviza obiectul contractului, fie informaţiile de pe site-ul SEAP şi site- ul propriu al operatorului economic. ii) În ceea ce priveşte solicitarea privind modificarea factorilor de evaluare, autoritatea contractantă arată că, potrivit strategiei de contractare, a optat pentru criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate – preţ”, justificarea fiind: „Autoritatea contractantă consideră că avantajele ce trebuie obţinute în cadrul executării contractului, în condiţii de eficienţă economică şi socială, sunt: - Eficienţa utilizării fondurilor publice reflectată în preţul ofertei; - Rezistenţa în timp a lucrării efectuate reflectată în rezistenţa marcajului termoplastic şi rezistenţa marcajului preformat, respectiv existenţa unui marcaj rutier durabil, care să asigure coordonatele necesare orientării corecte în trafic şi să contribuie în mod substanţial la îmbunătăţirea siguranţei pe drumurile publice. Acest fapt derivă din utilizarea unor materiale de marcaj rutier ce respectă cerinţele de performanţă impuse (durabilitate, retroreflexie, grosime de strat) şi dintr-o corelare a valorilor de trafic cu tipul de material de marcaj optim pentru asigurarea unei durate de viaţă mai mari a acestuia. La nivelul carosabilului, marcajul rutier rămâne principalul element de orientare pentru participanţii la trafic. Datorită rolului important pe care îl joacă, marcajul rutier trebuie realizat cu materiale care să reziste în timp şi să-şi păstreze proprietăţile chiar şi sub acţiunea intensă a factorilor externi naturali sau chimici care le pot influenţa în mod negativ calitatea. Materialele utilizate pentru executarea marcajelor rutiere trebuie să aibă, pe de o parte, o durabilitate sporită şi o capacitate de păstrare a calităţilor iniţiale în timp, iar pe de altă parte, trebuie să asigure un grad superior de rezistenţă la uzură”. 9

Astfel, s-a optat pentru următorii factori de evaluare şi ponderi aferente: Factori de evaluare Pondere 1. Preţul ofertei (Po) 70% 2. Rezistenţa marcajului rutier 15% termoplastic (Pt1) - număr de treceri de roata 3. Rezistenţa marcajului cu material 15% preformat (Pt2) - număr de treceri de roata Justificările pentru factorii de evaluare 2 şi 3 rezidă în: rezistenţa în timp a lucrării efectuate. Aceşti factori de evaluare reflectă un impact pozitiv asupra perioadei de viaţă a execuţiei şi implicit a eficienţei marcajului executat. Astfel, cu cât numărul de treceri de roată este mai mare, cu atât durabilitatea lucrării este mai mare. O rezistenţă mai mare a marcajului rutier termoplastic şi preformat va conduce la frecvenţă mai redusă a necesităţii de refacere a lucrării executate. La stabilirea ponderilor s-au avut în vedere costurile anuale generate de execuţia lucrărilor în perimetrul unei şcoli. Eficacitatea unui marcaj se poate aprecia cel mai bine prin costul anual/viaţă utilă, acesta fiind obţinut prin raportarea rezistenţei vopselei (viaţă utilă) la costurile materialelor şi a celor de aplicare a acestora. În plus faţă de acestea, autoritatea face menţiunea că justificarea utilizării factorilor de evaluare se regăseşte în strategia de contractare, document al achiziţiei verificat de către ANAP, conform prevederilor art. 23 alin. 1 din HG nr. 395/2016. În final, aceasta apreciază că petenta nu are o poziţie, în cuprinsul contestaţiei fiind formulate 3 solicitări distincte: - eliminarea factorilor de evaluare Rezistenţa marcajului rutier termoplastic şi Rezistenţa marcajului rutier preformat; - menţinerea factorilor de evaluare Rezistenţa marcajului rutier termoplastic şi Rezistenţa marcajului rutier preformat şi completarea acestora cu alţi factori; - menţinerea factorilor de evaluare Rezistenţa marcajului rutier termoplastic şi Rezistenţa marcajului rutier preformat cu modificarea caietului de sarcini şi a metodologiei de acordare a punctajului; iii) În ceea ce priveşte solicitarea petentei de a se elimina cerinţa referitoare la butonii reflectorizanţi ce trebuie montaţi în socluri de masă plastică, autoritatea contractantă arată că această solicitare este rămasă fără obiect. Urmare punctului 3 din Notificarea prealabilă depusă de contestatoare, conform căreia se solicita „Eliminarea din documentaţia de atribuire a cerinţei referitoare la butonii reflectorizanţi care precizează că aceştia trebuie montaţi în socluri de masă plastică şi introducerea unei clase de performanţă de produs (vizibilitate şi rezistenţă) în conformitate cu standardul de produs relevant”, autoritatea contractantă a răspuns: 10

„Se acceptă butoni reflectorizanţi încastrabili cu orice dimensiune care se încadrează în cerinţele standardului armonizat SR EN 1463-1/2009”. În concluzie, se precizează că autoarea contestaţiei ignoră faptul că, prin măsurile de remedire, se acceptă orice variantă de butoni reflectorizanţi. iv) Solicitarea privind menţionarea cantităţilor totale ce urmează a fi aplicate cu amorsă: Autoritatea contractantă susţine că, aşa cum a precizat şi în Măsurile de remediere, în acest moment nu se cunoaşte cantitatea de lucrări ce se va executa cu amorsă, având în vedere faptul că locaţiile în care se vor executa lucrările vor fi identificate ulterior şi avizate în Comisia Tehnică de Circulaţie din cadru PMB şi implementate de către Administraţia Străzilor, în calitate de administrator al drumului public. Ponderea amorsei în cadrul execuţiei lucrărilor de marcaje rutiere este foarte mică, astfel că nu se poate vorbi despre o influenţă semnificativă a acesteia în preţul ofertat, în acest sens, ofertanţii pot lua în calculul construcţiei preţului pentru toate tipurile de marcaje solicitate şi a aplicării amorsei. Analizând documentele existente la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: Pentru încheierea acordului-cadru având ca obiect „Semnalizare rutieră şcoli, puncte criminogene şi marcaje tactile”, ...., în calitate de autoritate contractantă, a iniţiat procedura licitaţie deschisă prin publicarea în SEAP a anunţului de participare nr. 169105 din 11.08.2016, odată cu care a postat şi documentaţia de atribuire. Nemulţumită de răspunsul autorităţii contractante la notificarea prealabilă (ce i-a fost comunicat prin adresa nr. 21449 din 30.08.2016), SC ...SRL a formulat prezenta contestaţie, solicitând, obligarea autorităţii contractante la adoptarea măsurilor de remediere, astfel: (i) divizarea pe loturi a procedurii de atribuire; (ii) modificarea factorilor de evaluare, însoţiţi de prevederi care să permită verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către ofertanţi; (iii) eliminarea din documentaţia de atribuire a cerinţei referitoare la butonii reflectorizanţi care trebuie montaţi în socluri „de masă plastică”; (iv) menţionarea cantităţilor totale ce urmează a fi aplicate cu amorsă, în cadrul execuţiei de: lucrări de marcaj termoplastic, marcaj rutier cu material preformat, marcaj rutier cu covoare antiderapante aplicate la cald, covoare bicomponente. Criticile contestatoarei referitoare la refuzul autorităţii contractante de a diviza procedura de achiziţie pe loturi, sunt considerate de Consiliu nefondate. În conformitate cu prevederile art. 141 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice: (1) Autoritatea contractantă are dreptul de a recurge la atribuirea pe loturi a contractelor de achiziţie publică şi a acordurilor-cadru şi, în acest caz, de a stabili dimensiunea şi obiectul loturilor, cu condiţia includerii acestor informaţii în documentele achiziţiei. 11

(3) În situaţia în care autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligaţia de a justifica decizia de a nu atribui contractul pe loturi. Prin strategia de contractare, la punctul 6.1 Decizia de a nu utiliza împărţirea pe loturi, autoritatea contractantă a precizat: Autoritatea contractantă consideră că, în acest caz, din punct de vedere tehnic, nu poate utiliza împărţirea pe loturi având în vedere faptul că, în Comisia Tehnică de Circulaţie din cadrul PMB se decide ca, pentru locaţiile selectate să fie executate integral toate categoriile de lucrări incluse în prezentul acord cadru şi nu parţial pe categorii de lucrări. Lucrările incluse în contract se execută, în principiu o singură dată pe an, în perioada vacanţei şcolare de vară, presupunând o singură mobilizare de resurse. Termenul estimativ de finalizare a lucrărilor la o unitate de învăţământ este de 7 zile. Executarea pachetului de lucrări de diferiţi operatori economici pe componente de lucrări ar genera costuri suplimentare cu organizarea de şantier, mobilizări suplimentare de resurse tehnice şi umane pe suprafeţe mici, tergiversări în finalizarea execuţiilor urmare a necesităţii de sincronizare între diferite echipe. Totodată, partea principală a execuţiei lucrărilor constă în respectiv realizarea marcajului colorat/roşu şi realizarea marcajului tactil, ambele fiind executate în baza aceluiaşi standard, cu aplicarea aceluiaşi procedeu tehnic de execuţie. Astfel, cantitatea estimativă anuală de unităţi de învăţământ la nivel de Municipiu Bucureşti, la care se vor executa lucrări este de maxim 30. O eventuală împărţire pe loturi din punct de vedere teritorial ar conduce la creşterea costurilor şi disfuncţionalităţi în gestionarea unitară a execuţiilor de lucrări la diferite locaţii din Municipiul Bucureşti. Obiectul procedurii de atribuire, aşa cum este descris atât în anunţul de participare cât şi în documentaţia de atribuire, constă în executarea de lucrări pentru îmbunatăţirea siguranţei rutiere în jurul unităţilor de învăţământ, în punctele criminogene şi pentru avertizarea persoanelor cu deficienţe de vedere la apropierea de stradă (la traversări) sau în apropierea de zone cu potenţial pericol (trepte, scări rulante, diverse obstacole, etc.), pe arterele aflate în …., fiind executate atât marcaje rutiere orizontale cât şi lucrări de semnalizare rutieră (marcaje rutiere verticale). Conform art. 30 alin. (2) din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice: „Mijloacele de semnalizare rutieră se constituie într-un sistem unitar, se realizează şi se instalează astfel încât să fie observate cu uşurinţă şi de la o distanţă adecvată, atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, de cei cărora li se adresează şi trebuie să fie în deplină concordanţă între ele, precum şi într-o stare tehnică de funcţionare corespunzătoare.” După cum se poate observa, lucrările se execută în perimetre restrânse, respectiv apropierea trecerilor de pietoni, vecinătatea unităţilor de învăţământ, unităţilor sanitare, parcurilor, locurilor de parcare 12

rezervate persoanelor cu dizabilităţi locomotorii, avertizarea persoanelor cu deficienţe de vedere la apropierea de stradă (la traversări) sau în apropierea de zone cu potenţial pericol (trepte, scări rulante, diverse obstacole etc). Cum în multe din aceste perimetre limitate se execută atât lucrări de marcaje orizontale cât şi lucrări de semnalizare (marcaje verticale), Consiliul consideră improprie existenţa mai multor executanţi pe acelaşi amplasament. Pe de o parte, implică cheltuieli duble pentru organizarea şantierului şi restricţii suplimentare de circulaţie, iar pe de altă parte, îngreunează derularea lucrărilor fiind dificilă coordonarea echipelor ce nu aparţin aceluiaşi executant, în vederea finalizării tuturor lucrărilor pe un anumit amplasament la termenele impuse. Consiliul consideră că în cazul în speţă nu se impune împărţirea pe loturi, fiind justificată derularea procedurii în forma existentă. Faptul că un operator economic nu deţine capacitatea tehnică şi profesională de a realize un contract de achiziţie individual, nu este un motiv întemeiat de a oblige autoritatea contractantă să împartă o procedură de atribuire pe loturi. Conform dispoziţiilor art. 53 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, Orice operator economic are dreptul de a participa la procedura de atribuire în calitate de ofertant sau candidat, individual ori în comun cu alţi operatori economici, inclusiv în forme de asociere temporară constituite în scopul participării la procedura de atribuire, subcontractant propus sau terţ susţinător, în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Prin urmare, orice operator economic care nu deţine capacităţile de execuţie a tuturor activităţilor aferente unui contract de achiziţie are posibilitatea de a participa la procedură într-o asociere sau cu subcontractant. Susţinerile autorităţii contractante privind lipsa de interes a contestatoarei de a solicita împărţirea procedurii de atribuire pe loturi, bazate pe faptul că din informaţiile existente pe site-ul contestatoarei www.girod-semnalizare.ro, ar reeşi că aceasta are capacitatea de a executa toate lucrările ce fac obiectul achiziţiei, sau că în anul 2015 i s-ar fi atribuit un contract de către …. care ar fi avut ca obiect, atât execuţia marcajelor orizontale cât şi verticale, sunt considerate de Consiliu nefondate. Astfel, din informaţiile existente pe site-ul ….ro rezultă că aceasta are ca obiect principal de activitate producerea de indicatoare rutiere şi elemente pentru siguranţa circulaţiei. În acelaşi timp, la secţiunea Servicii se precizează că SC ...SRL poate oferi servicii de: - „machetarea panourilor conform standardelor legale şi punctual pentru fiecare proiect în parte; - montarea şi plantarea în teren a indicatoarelor rutiere, bornelor kilometrice şi hectometrice; - instalarea elementelor de siguranţă rutieră; - întreţinerea lucrărilor executate; - marcaje orizontale; - distribuţia diverselor elemente şi echipamente de semnalizare temporară a lucrărilor rutiere.” 13

Deşi printre serviciile oferite se regăsesc şi cele referitoare la marcaje orizontale, Consiliul constată că această secţiune nu include nicio informaţie, nefiind astfel certă posibilitatea ca autoarea contestaţiei să poată presta la acest moment activitatea de marcaje rutiere. În susţinere vine şi faptul că, contractul invocat de autoritatea contractantă ca fiind adjudecat de SC ...SRL în baza anunţului de atribuire nr. 185618/03.02.2016 cu obiect Execuţie semnalizare şi marcaje rutiere pe DN 18 km 3+522-15+000, a fost câştigat în fapt de asocierea SC ...SRL – SC ANDUNA SERVIMOB SRL, cel din urmă având ca obiect de activitate execuţia marcajelor rutiere orizontale. Criticile contestatoarei privind caracterul irrelevant al factorilor de evaluare „Rezistenţa marcajului rutier termoplastic (Pt1) - număr treceri de roată” şi „Rezistenţa marcajului cu material preformat - număr de treceri de roată”, sunt considerate de Consiliu nefondate. Dispoziţiile art. 188 şi 189 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice prevăd: Art. 188. - (1) Factorii de evaluare prevăzuţi la art. 187 alin. (4) au legătură directă cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului- cadru atunci când se referă în orice mod la produsele, serviciile sau lucrările care urmează a fi furnizate/prestate/executate în temeiul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi în orice stadiu al ciclului lor de viaţă, chiar dacă aceşti factori nu fac parte din substanţa materială a produselor, serviciilor sau lucrărilor respective. (2) În sensul dispoziţiilor alin. (1), autoritatea contractantă poate avea în vedere factori de evaluare în legătură cu: a) procesul specific de producţie, furnizare sau comercializare a lucrărilor, produselor sau serviciilor; b) un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viaţă a lucrărilor, produselor sau serviciilor. Art. 189. - (1) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori de evaluare care să conducă la o libertate de apreciere nelimitată. (2) În sensul alin. (1), factorii de evaluare utilizaţi de autoritatea contractantă trebuie să asigure o concurenţă reală între operatorii economici şi să fie însoţiţi de prevederi care să permită verificarea efectivă a informaţiilor furnizate de către ofertanţi, în scopul aplicării factorilor de evaluare. (3) Atunci când consideră necesar, autoritatea contractantă verifică exactitatea informaţiilor şi dovezilor furnizate de ofertanţi. De asemenea, dispoziţiile art. 32 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziţie publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice aprobate prin HG nr. 395/2016, prevăd: (1) În cazul în care criteriul utilizat este criteriul "cel mai bun raport calitatepreţ" sau "cel mai bun raport calitate-cost", astfel cum este prevăzut la art. 187 alin. (3) lit. c) şi d) din Lege, stabilirea ofertei câştigătoare se realizează prin aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm specific de calcul. 14

(2) Factorii de evaluare a ofertelor, precum şi algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar şi detaliat în cadrul documentaţiei de atribuire şi vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi. ……………. (8) Atunci când stabileşte factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care: a) nu au o legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit; b) nu reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea factorului de evaluare respectiv. (9) Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie să conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziţie publică. Pentru fiecare factor de evaluare autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili o pondere care să reflecte în mod corect: a) importanţa caracteristicii tehnice/funcţionale considerate a reprezenta un avantaj calitativ, de mediu şi/sau social ce poate fi punctat; sau b) cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanţii le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerinţele minime prevăzute în caietul de sarcini sau documentul descriptiv. Prin fişa de date a achiziţiei, la cap. IV.2.1) “Criterii de atribuire” autoritatea contractantă a precizat criteriul Cel mai bun raport calitate- preţ în ceea ce priveşte: Criterii Pondere Punctaj maxim 1. Preţul ofertei 70.00% 70.00 Descriere: Componenta financiară Algoritm de calcul: Pentru oferta cu preţul cel mai mic (Preţmin) se va acorda punctajul maxim alocat acestui factor de evaluare (70 puncte), iar pentru celelalte oferte (PreţN), punctajul se va acorda după formula: Po =Preţmin/PreţN 70 2. Rezistenţa marcajului rutier termoplastic (Pt1) – număr de treceri de roată 15.00% 15.00 Descriere: Componenta tehnică 1 Algoritm de calcul: Pentru oferta care prezinta marcaj rutier cu cea mai mare rezistenţă (exprimată în număr de treceri de roată), se va acorda punctajul maxim alocat acestui factor de evaluare (15 puncte), iar pentru celelalte oferte (To), punctajul se va acorda după formula: PT1 = Nr treceri ofertă/Nr treceri maxim ofertat 15 Pentru a primi punctajul aferent, ofertantul trebuie să certificate, agremente tehnice, etc care să confirme numărul de treceri de roată. Ofertele care prezinta marcaj rutier cu rezistenţa sub nivelul minim prevăzut de caietul de sarcini vor fi respinse ca neconforme. 3. Rezistenţa marcajului cu 15

material preformat– număr de treceri de roată 15.00% 15.00 Descriere: Componenta tehnică 2 Algoritm de calcul: Pentru oferta care prezinta marcaj rutier cu cea mai mare rezistenţă (exprimată în număr de treceri de roată), se va acorda punctajul maxim alocat acestui factor de evaluare (15 puncte), iar pentru celelalte oferte (To), punctajul se va acorda după formula: PT1 = Nr treceri ofertă/Nr treceri maxim ofertat 15 Pentru a primi punctajul aferent, ofertantul trebuie sa certificate, agremente tehnice, etc care să confirme numarul de treceri de roată. Ofertele care prezinta marcaj rutier cu rezistenţa sub nivelul minim prevăzut de caietul de sarcini vor fi respinse ca neconforme. Punctaj maxim: 100.00 Contestatoarea consideră irelevanţi cei doi factori de evaluare tehnică motivat de faptul că reprezintă doar o parte a lucrărilor ce fac obiectul acordului cadru, drept pentru care solicită eliminarea lor. Din analiza informaţiilor incluse în caietul de sarcini, Consiliul constată, pe de o parte, că marcajul rutier termoplastic este într-o cantitate semnificativă, respectiv 8.500 mp iar marcajul rutier preformat de 3.100 mp. Pe de altă parte, caracteristicile tehnice ale materialelor aferente marcajelor sunt clar definite prin caietul de sarcini, reprezentând condiţii minimale de admisibilitate a propunerii tehnice. Aşa cum s-a arătat mai sus, factorii de evaluare trebuie să reflecte avantajele care rezultă din propunerile tehnice şi financiare prezentate de ofertanţi. Prin urmare, pentru a putea fi utilizată ca factor de evaluare o caracteristică tehnică trebuie să aducă autorităţii contractante un avantaj tehnic sau economic faţă de cerinţa minimă inclusă în caietul de sarcini. În cazul de faţă, prin caietul de sarcini, autoritatea contractantă a precizat pentru toate materialele caracteristici tehnice concrete (fixe), mai puţin pentru materialul aferent marcajului rutier termoplastic, marcajului rutier preformat şi indicatoarelor rutiere (folie retroreflectorizantă fluorescentă) pentru care a precizat şi caracteristici tehnice minimale. Prin urmare doar aceste trei elemente puteau fi utilizate ca factori de evaluare tehnică. Cum ponderea indicatoarelor rutiere este foarte mică (270 buc.) autoritatea contractantă în mod corect a folosit ca factori de evaluare „Rezistenţa marcajului rutier termoplastic (Pt1) - număr treceri de roată” şi „Rezistenţa marcajului cu material preformat - număr de treceri de roată”, pentru care a impus cerinţa minimă de 2.000.000 treceri de roată, clasa P6. Mai mult, autoritatea contractantă a precizat un algoritm clar şi concret pentru acordarea punctajelor pentru aceşti doi factori de evaluare tehnică, solicitând totodată certificate, agremente tehnice, etc, care să confirme numărul de treceri de roată. Prin caietul de sarcini, cu referire la acest aspect, autoritatea contractantă a precizat: Se acceptă doar vopselele care au rapoarte de încercare emise de un laborator autorizat pentru aceste încercări cu respectarea prevederilor SR EN 1436/,41:2009, respectiv SR EN 13197:2014. Fiind solicitată confirmarea acestei caracteristici prin certificate/ agremente tehnice emise de instituţii abilitate în acest sens, în mod cert 16

ofertanţii nu pot face “afirmaţii îndrăzneţe” cum susţine contestatoarea pentru a câştiga contractul de achiziţie. Orice valoare propusă de ofertant trebuie confirmată prin documentele solicitate pentru a putea fi luată în considerare în vederea acordării punctajelor. Referitor la critica contestatoarei privind materialul din care trebuie confecţionat soclul butonilor reflectorizanţi (respectiv masa plastică), Consiliul constată temeinicia acestora. Prin caietul de sarcini, referitor la butonii reflectorizanţi autoritatea contractantă a precizat: Butonii reflectorizanţi trebuiesc realizaţi dintr-un suport rezistent de masă plastică şi un catadioptru. Suportul din masă plastică trebuie să aibă prevăzut un locaş special practicat pentru montarea catadioptrului. Se solicită ca întreg ansamblul să fie realizat din masă plastică pentru ca la eventuala frezare a suprafeţei de asfalt să nu fie necesară scoatere în prealabil a butonilor pentru protejarea dinţilor utilajelor de frezat. Catadioptrul trebuie să asigure reflexia luminii incidente în ambele sensuri de circulaţie. Dimensiunile solicitate pentru butonii reflectorizanţi: Lungime = 250 - 260mm. Lăţime : 130-l50mm. Înălţime - 40 - 50mm. Prin notificarea prealabilă, contestatoarea a solicitat autorităţii contractante eliminarea caracteristicilor referitoare la dimensiunile solicitate şi retragerea cerinţei limitative cu privire la materialul din care să fie executate soclurile pentru butoni. Prin adresa de răspuns nr. 20683/22.08.2016 autoritatea contractantă a precizat: Autoritatea contractantă adoptă următoarele măsuri de remediere: “Se acceptă butoni reflectorizanţi încastrabili cu orice dimensiune care se încadrează în cerinţele standardului armonizat SR EN 1463-1/2009”. Sunt întemeiate susţinerile contestatoarei că răspunsul autorităţii contractante este ambiguu, respectiv nu răspunde integral şi concret solicitărilor sale, acesta făcând trimitere expresă doar la faptul că se acceptă orice dimensiuni ale butonilor care se încadrează în cerinţele standardului armonizat SR EN 1463-1/2009. Deşi, prin punctul de vedere la contestaţie, autoritatea contractantă susţine că, critica privind materialul din care să fie executate soclurile pentru butoni (material plastic) a rămas fără obiect, întrucât, prin răspunsul la notificarea prealabilă s-a acceptat orice variantă de butoni reflectorizanţi, Consiliul constată că din răspunsul la notificare nu rezultă acest fapt. Prin urmare, întrucât prin punctul de vedere la contestaţie autoritatea contractantă a precizat că acceptă orice variantă de butoni reflectorizanţi, inclusiv soclu (din punct de vedere al materialului din care sunt confecţionaţi), Consiliul va dispune în sarcina autorităţii contractante să emită o clarificare în acest sens, ce se va publica în SEAP. Sunt întemeiate şi criticile contestatoarei privind lipsa menţionării în cadrul caietului de sarcini a suprafeţelor totale pe care urmează a fi aplicată amorsa. Prin caietul de sarcini, pentru lucrările de marcaj termoplastic, marcaj rutier cu material preformat, marcaj rutier cu 17

covoare antiderapante aplicate la cald şi marcaje rutiere tactile, autoritatea contractantă a precizat: În cazul suporturilor din beton de ciment, sau când pe suprafaţa de aplicare există marcaje anterioare executate cu alte tipuri de materiale, este necesară aplicarea unei amorse anterior aplicării materialului termoplastic. ……. În cazul suprafeţelor din beton de ciment, este necesară aplicarea unei amorse anterior aplicării materialului preformat. …….. Aplicarea se poate realiza pe suporturi bituminoase noi sau vechi, fără degradări, sau pe beton de ciment - caz în care este necesară aplicarea unei amorse anterior aplicării materialului termoplastic antiderapant. ……. Acestea se aplică pe orice tip de suport nou sau vechi, în stare bună, pe asfalt ca atare, iar pe suprafeţe din beton de ciment după aplicarea anterioară a unei amorse care asigură aderenţa. După cum se poate constata, fiecare tip de marcaj se presupune că se va aplica şi pe suprafeţe de beton, caz în care este obligatorie aplicarea stratului de amorsă. În condiţiile în care autoritatea contractantă susţine că nu cunoaşte la acest moment suprafeţele pe care se aplică stratul de amorsă, Consiliul consideră necesar ca autoritatea contractantă să precizeze cel puţin procentual suprafeţele ce se prezumă a fi din beton şi pe care urmează a se aplica stratul de amorsă pentru fiecare tip de marcaj în parte. Autoritatea contractantă nu poate lăsa la latitudinea operatorilor economici să stabilească suprafaţa prezumată a fi acoperită cu amorsă, deoarece, ofertele nu s-ar mai putea compara. Având în vedere exprimarea autorităţii contractante că, suprafeţele pe care se aplică stratul de amorsă sunt foarte mici, un operator economic ar putea lua în calculul preţului unitar 1% din suprafaţă, altul 5% sau 7%, ajungându-se la un mod neunitar de întocmire şi evaluare a ofertelor. Este foarte posibil ca acest mod neunitar de abordare să ducă la obţinerea unor oferte ce nu pot fi comparate. Prin urmare, necunoscând la acest moment suprafeţele exacte pe care se va aplica stratul de amorsă, autoritatea contractantă (pe baza experienţei anterioare) are obligaţia de a preciza cel puţin procente maximale ale suprafeţelor pe care se va aplica stratul de amorsă pentru fiecare tip de marcaj în parte. În consecinţă, luând în considerare cele mai sus menţionate, în temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestaţia (în referire la capetele de cerere (iii) şi (iv)) formulată de SC ...SRL în contradictoriu cu ..... Consiliul va dispune publicarea în SEAP a unui document clarificator prin care se va preciza că se acceptă orice variantă de butoni reflectorizanţi, inclusiv soclu (din punct de vedere al materialului din care sunt confecţionaţi) care se încadrează în cerinţele standardului armonizat SR EN 1463-1/2009, precum şi procente maximale ale suprafeţelor pe 18

care se va aplica stratul de amorsă pentru fiecare tip de marcaj în parte, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei decizii. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate capetele de cerere (i) şi (ii) din contestaţie. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestaţia (în referire la capetele de cerere (iii) şi (iv)) formulată de SC ...SRL în contradictoriu cu .... Consiliul dispune publicarea în SEAP a unui document clarificator prin care se va preciza că se acceptă orice variantă de butoni reflectorizanţi, inclusiv soclu (din punct de vedere al materialului din care sunt confecţionaţi) care se încadrează în cerinţele standardului armonizat SR EN 1463-1/2009, precum şi procentele maximale ale suprafeţelor pe care se va aplica stratul de amorsă pentru fiecare tip de marcaj în parte, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei decizii. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondate capetele de cerere (i) şi (ii) din contestaţie. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţile cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 şi poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 alin. (1) din acelaşi act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, … … … Redactată în patru exemplare, conţine 19 pagini. 19