Dosar CNSC 783/2016

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr. 6, Sector 3, Bucureşti, România, CIF 20329980, CP 030084 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 +4 021 8900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 266 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea, DECIZIE Nr. 856/C4/783, 794 Data: 19.05.2016 Prin contestaţia nr. 1357/18.04.2016, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 11487/18.04.2016, înaintată de SC DRUPO SRL, cu sediul în Călan, str. Furnalistului nr. 14, judeţul Hunedoara, având CUI 13776675, formulată împotriva rezultatului procedurii emis de către COMUNA ZAM, cu sediul în comuna Zam nr. 149, judeţul Hunedoara, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de cerere de oferte online, organizată în vederea atribuirii contractului de lucrări având ca obiect „Drumuri de acces şi drumuri agricole de exploataţie în comuna Zam, judeţul Hunedoara”, s-a solicitat: „- anularea deciziei autorităţii contractante prin care a fost declarată câştigătoare oferta depusă de SC CLAU SPRINT CONSTRUCT SRL şi prin care oferta contestatoarei a fost respinsă ca inacceptabilă - anularea în parte a raportului procedurii în ceea ce priveşte: a) declararea căştigătoare a ofertei depuse de SC CLAU SPRINT CONSTRUCT SRL; b) declararea ofertei contestatoarei ca inacceptabilă; - obligarea autorităţii contractante la continuarea procedurii prin reevaluarea ofertelor şi, implicit, a ofertei depuse de către contestatoare, SC DRUPO SRL, în limitele deciziei ca urmează a fi pronunţată”. Prin contestaţia înregistrată la Consiliu cu nr. 709/18.04.2016, înaintată de SC VIVA CONSTRUCT SRL, cu sediul în Deva, str. Depozitelor nr. 2B, judeţul Hunedoara, având CUI 16034220, formulată împotriva rezultatului procedurii, emis de COMUNA ZAM, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire, s-a solicitat: 1

„- anularea adresei de comunicare a rezultatului procedurii nr. 448 din data de 12.04.2016, a raportului procedurii şi a tuturor actelor subsecvente; - reevaluarea ofertelor prin respectarea dispoziţiilor în materia achiziţiilor publice în vigoare, cu luarea în considerare şi a ofertei contestatoarei; - stabilirea rezultatului procedurii de atribuire cu respectarea prevederilor legale în vigoare, raportat la criteriul de atribuire preţul cel mai scăzut". Pentru soluţionarea unitară a contestaţiilor, având în vedere că acestea au fost formulate în cadrul aceleiaşi proceduri de atribuire, Consiliul a procedat la conexarea lor, în conformitate cu dispoziţiile art. 273 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006. În baza legii şi a documentelor depuse de părţi, CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR DECIDE: În temeiul art. 278 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, pentru considerentele evocate în motivare, respinge ca nefondate contestaţiile depuse de SC DRUPO SRL şi SC VIVA CONSTRUCT SRL în contradictoriu cu COMUNA ZAM şi dispune continuarea procedurii de atribuire. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 280 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare. 2

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos, nr. 6, sector 3, Bucureşti, România, CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642, +40218900745 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 266 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ........./........./......... Data: ......... Prin contestaţia nr. ........./........., înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. ........./........., înaintată de SC ......... SRL, cu sediul în .., ..., înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. ........., având CUI .... reprezentată legal prin ........., formulată împotriva rezultatului procedurii ce i-a fost comunicat prin adresa nr. 6705/12.04.........., emis de ........., cu sediul în ........., ........., în calitate de autoritate contractantă în procedura, licitaţie deschisă, organizată în vederea încheierii unui acord-cadru având ca obiect „Administrare IT”, cu anunţ de participare nr. ........., publicat în SEAP la ........., s-a solicitat Consiliului ..........

În baza legii şi a documentelor depuse de părţi, CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR DECIDE: Respinge contestaţia, ca nefondată, şi dispune continuarea procedurii de atribuire. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare. MOTIVARE În luarea deciziei, s-au avut în vedere următoarele: Prin contestaţia nr. ........./........., înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. ........./........., SC ......... SRL atacă rezultatul procedurii ce i-a fost comunicat prin adresa nr. 1

6705/12.04.........., emis de ........., în calitate de autoritate contractantă în procedura de atribuire mai sus arătată, prin care oferta sa a fost respinsă, fiind considerată neconformă şi inacceptabilă, considerând decizia autorităţii contractante ca fiind nelegală şi netemeinică. În primul rând, contestatoarea susţine că, din modul cum a fost redactată comunicarea rezultatului procedurii de atribuire şi din conţinutul acesteia, dar şi din solicitarea unor clarificări abuzive (cu invocarea unor texte de lege neaplicabile), rezultă intenţia vădită a autorităţii contractante de a-i respinge cu rea-credinţă oferta. Astfel, comunicarea cuprinde motive pur formale (lipsa unui Opis), motive vădit neîntemeiate, motive repetate de mai multe ori pentru a crea impresia falsă că există un număr foarte mare de neconformităţi, menţiuni fără legătură cu motivul propriu-zis al descalificării (unele motive conţin detalieri ample ale unor aspecte fără legătură cu neconformitatea în cauză, cu scopul probabil de a confuza şi de a crea aceeaşi aparenţă de evidentă neregularitate a ofertei) etc. Toate acestea, cumulate cu numărul mare de pagini al comunicării, reprezintă o încercare de inducere artificială a concluziei că oferta sa este neconformă şi inacceptabilă în mod vădit. În referire la motivul de respingere a ofertei pentru lipsa Opisului, dincolo de faptul că depunerea unui Opis nu se încadrează în niciunul dintre cazurile prevăzute de art. 36 alin. (1) din HG nr. 925/2006, contestatoarea apreciază că acest motiv de respingere reprezintă una dintre dovezile cele mai clare ale relei-credinţe a autorităţii contractante, care pare dispusă să invoce orice, oricât de formal şi de nelegal, pentru a obţine descalificarea sa. De asemenea, contestatoarea arată că oferta sa a fost declarată în mod nefondat şi nelegal ca fiind inacceptabilă întrucât ar conţine angajamente de disponibilitate (pentru experţii Gabriela Popescu, Sorin Ştefan Rădulescu, Traian lonescu, Claudiu Rada, Cristian Neofet, Milena Dogaru, Dănuţ Vînt, Teodor Bogdan, Mirel Mircea Stănescu) formulate altfel decât solicitarea autorităţii contractante şi în contradicţie cu Declaraţia privind partea/părţile subcontractate (Formularul 18) - pct. 2, 3, 4 şi 5 de la motivele de inacceptabilitate. Contestatoarea consideră acest motiv de descalificare ca fiind neîntemeiat întrucât interpretarea ce stă la baza sa contravine flagrant dispoziţiilor Anexei nr. 2 a Ordinului ANRMAP nr. 509/2011 privind formularea criteriilor de calificare şi selecţie. Astfel, conform acestei Anexe, în cazul unei oferte individuale însoţite de subcontractare, pentru resursele umane se iau în considerare cele ale subcontractantului pentru partea sa de implicare (interesant este faptul că, la alt motiv de respingere a ofertei sale, autoritatea contractantă face referire la textul art. 11 alin. (7) din HG nr. 925/2006, aplicabil şi aici în favoarea sa). În cazul de faţă, pentru ceea ce va fi subcontractat de către societatea sa către ..., vor fi luate în considerare resursele umane ale acestei societăţi; prin urmare, experţii implicaţi au formulat angajament de disponibilitate pentru subcontractant care, la rândul său, a dat o declaraţie prin care s- a obligat să pună la dispoziţia sa aceste resurse umane. 2

Contestatoarea menţionează că forma invocată, în mod repetat, de autoritatea contractantă (angajament de disponibilitate aşa cum este solicitat în FDA) în comunicarea nr. 6705/12.04.......... reprezintă, în primul rând, o formulă inexistentă în fapt în documentele procedurii (în fişa de date a achiziţiei nu se prevede nicăieri ca acest angajament este valabil doar dacă este emis în favoarea ofertantului, iar un model de angajament nu figurează între Formularele ataşate documentaţiei), şi, în al doilea rând, o chestiune pur formală, care nu este în măsură să aducă vreun real beneficiu autorităţii contractante, conducând astfel la încălcarea principiilor eficienţei utilizării fondurilor publice, tratamentului egal şi nediscriminării. Totodată, contestatoarea arată că autoritatea contractantă mai invocă şi faptul că aceste angajamente ar fi în contradicţie/necorelare cu Declaraţia privind partea/părţile subcontractate (Formularul 18) depusă de ea, motiv fals, ce relevă o sumară verificare a formularului în cauză: • expertul Gabriela Popescu, manager de proiect, va desfăşura activităţi specifice poziţiei ocupate, corespunzătoare menţiunii servicii de project management din Formularul nr. 18; • expertul de VMware Sorin Ştefan Rădulescu, va desfăşura activităţi specifice poziţiei ocupate, corespunzătoare menţiunii expert non cheie VMwareCertified Professional din Formularul nr. 18; • expertul Traian lonescu, administrator platformă SAP, va desfăşura activităţi specifice poziţiei ocupate, corespunzătoare menţiunilor servicii mentenanţă producător SAP (lista de licenţe conform Anexa Formular 16), servicii de suport SAP pentru sistemele ERP, PREVENT, servicii de configurare, design, dezvoltare (pentru SAP) şi servicii de instruire admin SAP din Formularul nr. 18; • experţii non cheie: modul SAP FI Claudiu Rada, modul SAP HR Cristian Neofet, modul SAP MM Milena Dogaru, SAP BObj Dănuţ Vînt, SAP BObj Teodor Bogdan şi SAP HANA Mirel Mircea Stănescu vor desfăşura activităţi specifice poziţiei ocupate, corespunzătoare menţiunilor servicii mentenanţă producător SAP (lista de licenţe conform Anexa Formular 16), servicii de suport SAP pentru sistemele ERP, PREVENT şi servicii de configurare, design, dezvoltare (pentru SAP) din Formularul nr. 18. De altfel, susţine contestatoarea, toate activităţile SAP sunt subcontractate către S&T ROMÂNIA SRL, iar experţii în cauză deţin toate certificările SAP solicitate, neînţelegând cum ar putea exista contradicţii/necorelări între activităţile din Declaraţia privind subcontractanţii şi lista experţilor SAP ai S&T ROMÂNIA SRL. Referitor la motivul respingerii ofertei deoarece recomandarea depusă pentru expertul Traian lonescu, administrator platformă SAP nu ar demonstra „experienţa profesională specifică, nici măcar în domeniul certificărilor depuse, nici pentru poziţia pentru care a fost propus", contestatoarea susţine că menţiunea „nici măcar în domeniul certificărilor depuse" este nelegală (raportat la dispoziţiile art. 24 din Instrucţiunile ANRMAP nr. 1/2013 emise în aplicarea prevederilor art. 188 alin. (2) lit. d) şi art. 188 alin. (3) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a 3

Guvernului nr. 34/2006) şi neconformă cu prevederile fişei de date a achiziţiei (unde se solicită experienţă profesională de minim 3 ani în proiectarea, configurarea şi administrarea infrastructurilor bazate pe tehnologie SAP, nu experienţă profesională specifică în domeniul certificării solicitate). În privinţa experienţei profesionale specifice pentru poziţia pentru care a fost propus acest expert, contestatoarea subliniază faptul că în Recomandarea SAP România SRL nr. 184/18.03.........., depusă pentru dl. Traian lonescu, apar următoarele informaţii: - pentru proiectarea infrastructurilor bazate pe tehnologie SAP - proiectarea este menţionată expres în cadrul tuturor celor trei proiecte cuprinse în recomandare; - pentru configurarea infrastructurilor bazate pe tehnologie SAP - la primul şi la cel de-al treilea proiect menţionat în recomandare este precizată etapa de dezvoltare, ceea ce, conform metodologiei SAP, se realizează prin activităţi de configurare şi programare; în cel de-al doilea proiect menţionat în recomandare este precizată configurarea proceselor de integrare; - pentru administrarea infrastructurilor bazate pe tehnologie SAP - la primul şi la cel de-al treilea proiect (Implementare SAP ERP şi Implementare SAP ERP şi SAP BW), se precizează ca şi activitate suport după trecerea în producţie (servicii de asistenţă on-site pentru utilizatori), ceea ce reprezintă activitate de administrare. Mai mult decât atât, la ultimul proiect indicat în recomandare este menţionată poziţia de Consultant tehnic în cadrul implementării BW; prin natura rolului său, un consultant tehnic SAP trebuie să realizeze activităţi de configurare şi administrare a infrastructurilor bazate pe tehnologie SAP. Pe de altă parte, susţine contestatoarea, este evidentă şi corespondenţa între atribuţiile expertului, menţionate în caietul de sarcini al procedurii, şi activităţile/poziţiile precizate în recomandarea amintită: Nr. crt. Prevederi Caiet de sarcini Activităţi/poziţii precizate în recomandarea depusă 1. Va coordona activităţile echipei de suport în vederea asigurării serviciilor specifice administrării la nivelul sistemelor SAP În primele 2 proiecte din recomandare a fost team leader pentru echipa tehnică, iar în al treilea proiect a fost manager de proiect. 2. Va asigura monitorizarea pentru elementele de conectivitate între modulele funcţionale, precum şi cu sistemele existente la nivelul autorităţii contractante Monitorizarea se corelează cu suportul după trecerea în producţie; legat de conectivitate, la primele două proiecte din recomandare a fost responsabil şi cu integrarea între soluţiile implicate; la cel de-al treilea proiect a realizat integrarea Single Sign-on. 3. Va realiza planul de testare şi cazurile de teste pentru acele solicitări care vor necesita În primul şi în cel de-al treilea proiect are ca şi activitate testarea (fază din proiect pentru care trebuie realizate conform 4

reconfigurări ale funcţionlităţilor sistemelor metodologiei ASAP, planul de testare şi cazurile de teste. 4. Va revizui arhitectura funcţională a sistemului existent cu noile componente actualizate În cel de-al doilea proiect are rol de „Coordonator pentru toate aspectele tehnice ale proiectului", aceasta având legătură cu arhitectura funcţională a sistemului. 5. Va participa la elaborarea planului de training, alături de ceilalţi experţi cheie. În cel de-al doilea proiect a realizat activităţi de instruire a utilizatorilor (includ elaborarea unui plan de training). 6. Va coordona o echipa de experţi

non-cheie

specialist (certificat) SAP Certified Application Professional pentru modulele SAP FI, SAP

HR,

SAP

MM,

SAP BusinessObjects, SAP HANA În primele 2 proiecte din recomandare a fost team leader pentru echipa tehnică, iar în al treilea proiect a fost manager de proiect. Totodată, subliniază contestatoarea, în şedinţa de deschidere a ofertelor s-a menţionat verbal că acest expert a fost propus în toate cele trei oferte depuse. În situaţia în care a fost declarată câştigătoare vreuna din celelalte două oferte şi dacă menţiunea de mai sus este validă, contestatoarea consideră că autoritatea contractantă a tratat în mod diferit şi discriminatoriu ofertele depuse (pentru că a apreciat că acest expert nu a avea experienţa specifică necesară), fapt ce ar fi de natură să dovedească, dincolo de orice dubiu, reaua-credinţă a acesteia. Ceea ce este neconform într-o ofertă trebuie să fie neconform în toate ofertele, orice altă variantă fiind inacceptabilă şi contrară principiilor de bază ale materiei achiziţiilor publice. http://www.aero.pub.ro/Specializari-licenta.htmlÎn

continuare, contestatoarea susţine că oferta sa a fost declarată în mod nefondat şi nelegal ca fiind inacceptabilă întrucât nu ar fi fost depusă diplomă de studii superioare din domeniul IT pentru expertul non-cheie Cristian Neofet. Astfel, contestatoarea arată că pentru acest expert a depus diploma din domeniul IT obţinută în urma examenului de licenţă, la finalizarea Universităţii Politehnice din ........., Facultatea de Aeronave. Aşa cum a precizat şi în cadrul răspunsului la solicitarea de clarificări a autorităţii contractante din cadrul procedurii, legislaţia în vigoare nu reglementează studiile în domeniul IT, drept pentru care trebuie luată în considerare

curricula

respectivă

de

învăţământ (http://www.aero.pub.ro/Specializari-licenta.html), curriculă din care rezultă că expertul a participat cel puţin la următoarele cursuri: Limbaje de programare 1, Limbaje de programare 2, Limbaje de programare 3/lnginerie software, Microprocesoare şi microcontrolere si Magistrale de aviaţie/lnterfaţarea calculatoarelor. Pe de o parte, contestatoarea menţionează că autoritatea contractantă susţine că această diplomă nu este „din domeniul IT", fără a justifica înţelegerea sa în baza unui cadru legislativ. Astfel, termenul utilizat de autoritatea contractantă nu este definit nici în legislaţie, nici în cadrul Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, fiind un termen - 5

abreviere din limba engleză utilizat în mod abuziv prin caracterul său vag ca şi motiv de respingere a ofertei depuse. Întrucât nu există un cadru legal care să expliciteze „domeniul IT", contestatoarea menţionează că autoritatea contractantă ar trebui să aibă în vedere atingerea obiectivelor enunţate în scopul validării expertului, anume acela de a dovedi faptul că acesta are competenţe minime şi specifice în îndeplinirea atribuţiilor din cadrul echipei în care este nominalizat. Pentru aceasta, ofertantul a indicat conţinutul curriculei de învăţământ care a inclus şi discipline de programarea calculatoarelor care asigură competenţe minime cu privire la aplicaţiile informatice şi modul de funcţionare al acestora. Este de asemenea unanim recunoscut faptul că domeniul aviaţiei este unul dintre pionierii utilizării de resurse din aria tehnologiei informaţiei. Pe de altă parte, prin acest mod abuziv de evaluare a documentelor depuse de societate sa, contestatoarea consideră că sunt încălcate indirect şi dispoziţiile art. 6-7 din Instrucţiunile ANRMAP nr. 1/2013 emise în aplicarea prevederilor art. 188 alin. (2) lit. d) şi art. 188 alin. (3) lit. c) din OUG nr. 34/2006 (care reglementează scopul şi modul pentru care pot fi solicitate asemenea studii): autoritatea contractantă are în vedere faptul că există situaţii în care sunt relevante competenţele persoanei/persoanelor responsabile pentru îndeplinirea contractului de servicii/lucrări şi nu domeniul studiilor, de ce doar o persoană care a absolvit studiile solicitate poate îndeplini activităţile din contractul ce urmează a fi atribuit şi de ce persoane care au alte studii decât cele solicitate nu pot realiza aceste activităţi. Mai susţine contestatoarea că totalitatea documentelor depuse pentru acest expert, dar şi diploma în discuţie dovedesc că acesta deţine competenţele minime şi specifice în îndeplinirea atribuţiilor din cadrul echipei în care este nominalizat astfel încât să fie realizată execuţia proiectului în cele mai bune condiţii. În continuare, contestatoarea susţine că oferta sa a fost declarată, în mod nefondat şi nelegal, ca fiind neconformă, deoarece nu ar fi făcut „dovada, prin documente justificative, că are suportul producătorului/a reprezentanţei producătorului în România pentru toate serviciile de administrare, furnizare suport producător (licenţe de mentenanţă), livrări de produse etc. şi că este susţinut în toate acţiunile ce decurg din îndeplinirea serviciilor care fac obiectul prezentei achiziţii, pe toată durata de derulare a contractului (confirmare scrisă de la producător/reprezentanţa producătorului în România sau extras din contractul de parteneriat din care să rezulte că este partener pentru prestarea de servicii specifice)". Contestatoarea precizează că, potrivit Declaraţiei privind partea/părţile subcontractate (Formularul 18), pe care a depus-o de în cadrul ofertei, serviciile în cauză au fost subcontractate, către SC S&T ROMÂNIA SRL, orice certificări, autorizări necesare prestării acestora sunt în sarcina subcontractorului. Contestatoarea consideră că pretenţia autorităţii contractante ca ofertantul să fie certificat, chiar dacă are un subcontractant pentru aceste servicii, este una vădit exagerată şi 6

discriminatorie, nesusţinută de niciun text de lege sau de vreo interpretare a practicii judiciare în această materie. Contestatoarea susţine că, în concordanţă cu acest mod de interpretare, sunt şi prevederile Anexei nr. 2 a Ordinului ANRMAP nr. 509/2011 privind formularea criteriilor de calificare şi selecţie, conform cărora, în cazul unei oferte individuale însoţite de subcontractare, pentru „atestate, autorizaţii, certificate" se iau în considerare cele ale subcontractantului pentru partea sa de implicare. Este adevărat că respectivele prevederi sunt aplicabile cerinţelor de calificare şi selecţie, dar modul de a interpreta cele două situaţii trebuie să fie similar, pentru identitate de cauză. Mai precizează contestatoarea că este eronată invocarea art. 11 alin. (7) din HG nr. 925/2006 ca fiind aplicabilă întrucât textul respectiv face referire exclusiv la criteriile de calificare şi selecţie or, în cazul de faţă, prevederile în cauză fac parte din caietul de sarcini al procedurii. Mai mult, chiar dacă l-ar considera aplicabil, textul respectiv nu exclude certificările subcontractantului, cum de altfel prevede şi Anexa nr. 2 a Ordinului ANRMAP nr. 509/2011. Contestatoarea arată că nici susţinerile autorităţii contractante privind intermedierea seviciilor SAP de către S&T România SRL nu pot fi luate în considerare întrucât nicăieri în oferta sa nu este precizată o asemenea ipoteză. Subcontractarea nu reprezintă intermediere, serviciile se prestează direct de către subcontractant, iar autoritatea contractantă dovedeşte ori rea-credinţă, ori necunoaşterea unor instituţii de bază din domeniul achiziţiilor publice. De asemenea, contestatoarea precizează că, în mod identic se procedează şi în cazul serviciilor de vendor management aferente produselor SAP, nu autoritatea contractantă şi ofertantul primesc câte o cheie de autentificare, ci autoritatea şi subcontractantul, în cauză SC S&T România SRL. Contestatoarea susţine că din finalul motivaţiei autorităţii contractante pentru alte componente din infrastructura IT&C, ofertantul nu a depus niciun alt document justificativ, măcar pentru Oracle şi/sau Microsoft, care au o pondere mai mare şi au fost menţionate cu titlu de exemplu şi în titlul activităţii Al este corectă doar partea finală au fost menţionate cu titlu de exemplu în titlul activităţii Al". Astfel, în cadrul clarificărilor referitoare la vendor management (A), autoritatea contractantă a specificat că Lista produselor pentru care este necesar suportul de la producător se regăsesc în Anexa la Formularul nr. 16, care conţine o detaliere a preţurilor fiecărui tip de serviciu solicitat şi descris prin caietul de sarcini şi unde sunt trecute şi detaliile solicitate în clarificare. Suportul de la producător este o componentă a serviciilor de Vendor Management. Prin urmare, reiese foarte clar că pentru Oracle şi/sau Microsoft, deşi au fost menţionate cu titlu de exemplu, nu trebuiau prezentate documente suport de la producător. Având în vedere menţionarea doar cu titlu de exemplu a celor doi producători la pct. II.3.A - Vendor Management alături de SAP şi Fortinet, din coroborarea cerinţelor de la pct. II.3.A şi VI din caietul de 7

sarcini, a Anexei la Formularul nr. 16 depus şi a răspunsurilor nr. 1502/27.01.........., 1582/29.01.......... şi 3564/24.02.......... la solicitările de clarificări, contestatoarea reţine că nu trebuia să prezinte documente suport pentru Microsoft şi/sau Oracle, ci doar pentru Fortinet şi SAP. Referitor la faptul că în ofertă nu ar fi „înţeles obiectul şi specificitatea achiziţiei şi nici modalitatea de aducere la îndeplinire a serviciilor specifice SAP", contestatoarea precizează că, în mod clar, în modelul de contract pus la dispoziţia autorităţii contractante se evidenţiază calitatea de „promitent-prestatator”, este specificat SLA-ul pe care semnatarul „promitent-prestator” se obligă să îl garanteze cu privire la toate serviciile pe care le va presta, inclusiv cele SAP. De asemenea, s-a mai precizat că serviciile vor fi puse la dispoziţie de către Vendor/Prestator în sensul că Vendorul (SAP), neavând nicio relaţie contractuală directă cu autoritatea contractantă, va pune la dispoziţie instrumentele şi serviciile, iar prestatorul îşi asumă calitatea de garant al acestui fapt, prin calitatea de partener SAP pe care o deţine aubcontractantul său, pe canalul organizaţional standard de furnizare a serviciilor SAP Enterprise Support care implică un partener SAP autorizat. În ceea ce priveşte afirmaţia autorităţii contractante din cuprinsul comunicării rezultatului procedurii, referitoare la faptul că nu şi-a exprimat acordul în corectarea erorilor aritmetice şi a retransmis oferta financiară, petenta susţine că prin adresa nr. 123/5390/23.03.......... a precizat că este cazul unei erori materiale, nu uneia aritmetice. Din eroare, la poziţia 4 în centralizator - „Instruire", a fost preluată în mod eronat valoarea de 683 euro şi menţionată la „Tariful unitar"; valoarea corectă pentru „Tariful unitar" este de 170,75 euro, care, înmulţită cu, cantitatea (100 zile curs/an) şi cu cei 4 ani, are ca rezultat 68300 euro. Această eroare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul informaţiilor existente iniţial în documentele „Anexa 2 - Grafic Gantt - Activităţi de proiect" şi „Calendarul de facturare", prezentate în propunerea financiară. Se poate observa faptul că au fost incluse toate activităţile de instruire în conformitate cu prevederile Caietului de sarcini şi au fost luate în considerare pe întreaga durată a acordului-cadru, valoarea acestora reflectându-se în valoarea facturilor lunare (Calendar de facturare). Concluzionând, contestatoarea precizează că nu a fost cazul unei erori aritmetice, ci al uneia materiale, exprimându-şi acordul pentru corectarea ei. În opinia sa, contestatoarea consideră că declararea ofertei sale ca neconformă şi inacceptabilă este vădit nelegală şi netemeinică, în raport cu prevederile legislative aplicabile şi de situaţia de fapt, drept pentru care solicită anularea comunicării rezultatului procedurii, a raportului procedurii de atribuire şi a actelor subsecvente, şi reevaluarea ofertelor. În drept, contestatoarea invocă prevederile art. 2, 255 şi următoarele din O.U.G. nr. 34/2006, ale art. 11 şi 36 din H.G. nr. 925/2006, ale Anexei nr. 2 a Ordinului ANRMAP nr. 509/2011 privind 8

formularea criteriilor de calificare şi selecţie, precum şi ale art. 6, 7 şi 24 din Instrucţiunile ANRMAP nr. 1/2013 emise în aplicarea prevederilor art. 188 alin. (2) lit. d) şi art. 188 alin. (3) lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Prin adresa nr. 7585/26.04.........., înregistrată la CNSC sub nr. 12781/27.04.........., autoritatea contractantă a transmis un punct de vedere faţă de contestaţia formulată de SC ......... SRL, prin care solicită respingerea ei, ca neîntemeiată. Referitor la aspectele de neconformitate a ofertei SC ......... SRL, autoritatea contractantă răspunde punctual criticilor cuprinse în contestaţie, aratând că, contrar susţinerilor contestatoarei, oferta nu a fost respinsă pe motiv că nu ar fi conţinut un opis, deşi în fişa de date la cap. IV.4.3 se precizează că fiecare plic să aibă în interior un opis al documentelor pe care le conţine, cerinţă neîndeplinită de contestatoare. Privind angajamentele de disponibilitate (pentru experţii Gabriela Popescu, Sorin Ştefan Râdulescu, Traian lonescu, Claudiu Rada, Cristian Neofet, Milena Dogaru, Dănuţ Vînt, Teodor Bogdan, Mirel Mircea Stănescu) formulate altfel decât solicitarea documentaţiei de atribuire şi în contradicţie/necorelare cu Declaraţia privind partea/părţile subcontractate (Formularul 18), autoritatea contractantă susţine că, în formularul 18 depus de contestatoare, sunt detaliate serviciile pe care aceasta le subcontractează, fără a declara şi faptul că, pe lângă expertul de Vmware, ar mai fi puse la dispoziţia sa de către subcontractant şi alte resurse umane, cu calitatea de experţi. În aceste condiţii, resursele umane declarate pentru echipa de prestare a serviciilor sunt luate în considerare dacă îndeplinesc cerinţele din Fişa de date a achiziţiei. Or, aceştia au avut depuse angajamentele de disponibilitate din care rezultă că vor participa la realizarea contractului pentru ofertantul SC S&T România SRL, ofertant care nu a existat în procedura de achiziţie. Din documentele depuse, reiese că SC S&T România SRL este subcontractantul contestatoarei, iar angajamentul acestuia privind punerea la dispoziţie a resurselor umane declarate într-o listă, nu este un document justificativ al disponibilităţii individuale a unei persoane, mai ales că, din lista respectivă, există şi o persoană asupra căruia nu poate să îşi asume disponibilitatea, întrucât nu este angajatul său. În ceea ce priveşte cerinţa nr. 3. d) de la Cap. III.2.3 Capacitatea tehnică şi/sau profesională, în care s-a solicitat pentru expertul cheie 4, administrator platformă SAP, autoritatea contractantă precizează că petenta nu a depus un document justificativ privind experienţa profesională specifică, iar angajamentul de disponibilitate este pentru ofertantul SC S&T România SRL, angajat al SAP România, nu al SC S&T România SRL. Prin urmare, nici din răspunsul la solicitările de clarificări, contestatoarea nu a făcut dovada deţinerii experienţei specifice solicitate în documentaţia de atribuire, pentru expertul Traian Ionescu, acesta 9

având o experienţă de team-leader, arhitect de soluţii şi de sisteme informatice, nu de administrare în sensul achiziţiei. În ceea ce priveşte solicitarea din fişa de date pentru prezentarea unei diplome de studii din domeniul IT, autoritatea contractantă arată că, din documentele depuse de contestatoare pentru expertul Cristian Neofet, reiese că acesta este absolvent al unei facultăţi tehnice, cu diplomă de licenţă în aeronave (sisteme de propulsie-turbomotoare) şi a fost propus pentru poziţia de expert non-cheie de consultant/specialist SAP HR, deşi conform cerinţei fişei de date a achiziţiei, cerinţa de studii superioare a fost pentru domeniul IT. În consecinţă, autoritatea contractantă apreciază că în mod corect, comisia de evaluare a considerat că în ofertă nu a fost prezentată diploma de studii superioare din domeniul IT, aşa cum a fost solicitată. Autoritatea contractantă mai arată că a solicitat să se facă dovada prin documente justificative, că ofertantul are suportul producătorului/a reprezentanţei producătorului în România pentru toate serviciile de administrare, furnizare suport producător (licenţe de mentenanţă), livrări de produse etc. şi că este susţinut în toate acţiunile ce decurg din îndeplinirea serviciilor care fac obiectul prezentei achiziţii, pe toată perioada de derulare a contractului (confirmare scrisă de la producător/ reprezentanţa producătorului în Romania sau extras din contractul de parteneriat din care să rezulte că este partener pentru prestarea de servicii specifice). Referitor la această solicitare, contestatoarea a prezentat un acord parteneriat SAP – SC S&T România SRL, extras contract parteneriat, document care nu răspunde cerinţei caietului de sarcini, întrucât aceasta trebuia îndeplinită de către ofertant şi nu de subcontractant, iar din actele existente la dosarul achiziţiei publice rezultă că SC S&T România SRL, ca partener autorizat SAP, nu poate intermedia serviciile pentru care este partener SAP, deci, cel puţin, cele de vendor management. Asupra erorilor aritmetice din oferta financiară, autoritatea contractantă precizează că i-a solicitat contestatoarei corectarea lor, iar prin răspunsul dat, aceasta îşi menţine erorile, nu îşi stabileşte periodicitatea corelată cu graficul de execuţie şi cel de facturare şi demonstrează, suplimentar, lipsa suportului de la producătorul SAP în elaborarea ofertei. Din fundamentarea preţului ofertat nu demonstrează acordul în corectarea erorilor artimetice, menţinându-şi afirmaţiile din primul răspuns. Mai mult, din analiza ofertei financiare, nu reiese că ar fi avut suportul producătorului SAP, ci al operatorului economic SC S&T România SRL, partener autorizat al producătorului SAP. Producătorul SAP nu sprijină un operator economic care nu este partener autorizat în participarea la proceduri de achiziţii publice, nici în formularea de ofertă tehnică, nici financiară, decât în anumite condiţii (eventual de posibil terţ susţinător), aşa cum rezultă şi din documentele de corespondenţă între partenerul SC S&T România SRL şi reprezentanţa SAP din România. Conform anexei la Formularul nr. 16, există pe coloana denumită Periodicitate în prestare, care sunt posibilităţile de completare (cu titlu 10

de exemplu, doar 2 posibilităţi: 1 dată pe an, la începutul anului contractual/total pe 4 ani, plătibil la semnarea contractului), cu menţiunea de a corela această opţiune cu graficul de execuţie şi cel de facturare. Această opţiune nu a fost completată de contestatară nici la depunerea iniţială a ofertei, nici pe parcursul evaluării, în clarificări. În continuare, autoritatea contractantă mai aminteşte de expertul angajat al SAP România, Traian Ionescu, a fost propus pentru o poziţie din echipa de experţi non-cheie 4, care, conform angajamentului de disponibilitate din oferta contestatoarei era pentru ofertantul SC S&T România SRL, ce nu are această calitate în procedura de faţă. Având în vedere cele cuprinse în punctul de vedere, autoritatea contractantă consideră afirmaţiile contestatoarei ca fiind neîntemeiate şi nejustificate, solicitând în temeiul art. 278 alin. (5) din OUG nr. 34/2006, respingerea contestaţiei ca neîntemeiată şi nefondată şi dispunerea în conformitate cu prevederile art. 278 alin. (6) din acelaşi act normativ. Prin adresa nr. 215/........., înregistrată la CNSC sub nr. 13872/........., ca urmare a studierii dosarului în cauză la sediul CNSC şi a punctului de vedere al autorităţii contractante, contestatoarea precizează că, în ceea ce priveşte neîndeplinirea cerinţei privind studiile superioare în domeniul IT pentru expertul non-cheie Cristian Neofet, şi ofertantul declarat câştigător a prezentat o diplomă de studii în domeniul electric, pentru expertul propus, nicidecum în domeniul IT. Referitor la susţinerile autorităţii contractante privitoare la faptul că SC S&T România SRL nu poate intermedia serviciile pentru care este partener SAP, contestatoarea aminteşte că activităţile de intermediere se desfăşoară în baza unor coduri CAEN, nu în baza unor coduri CAEN privind prestarea de servicii specifice domeniului IT avute în vedere de autoritatea contractantă în evaluarea ofertelor. Prin urmare, activităţile economice care urmează a fi prestate atât de către ofertant, cât şi de către subcontractant, sunt cele aferente secţiunii J (coduri CAEN 5811- 6399) din clasificarea menţionată, nu cele de intermediere din cadrul grupei 461. Mai arată contestatoarea că, din nota justificativă privind determinarea valorii estimate şi din referatul de necesitate al procedurii, se poate observa că, la coloana „Tarif unitar (euro fără TVA)”, sunt menţionate şi valorile totale/an, fapt ce indică corespondenţa dintre modul de fundamentare a valorilor, avut în vedere încă din faza de programare a procedurii de către autoritatea contractantă, şi modul de întocmire a anexei la oferta financiară pentru serviile de vendor management. Reiterează contestatoarea că decizia respingerii ofertei sale, ca neconformă şi inacceptabilă, este nelegală şi netemeinică, în raport cu prevederile legislative aplicabile, motiv pentru care solicită revizuirea ei. Faţă de susţinerile părţilor şi de documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul reţine cele ce urmează: Pentru încheierea unui acord-cadru având ca obiect „Administrare IT”, cu anunţ de participare nr. ......... publicat în SEAP în ........., coduri 11

CPV 72611000-6 – Servicii de asistenţă tehnică informatică (Rev.2), CPV 71356300-1 – Servicii de suport tehnic (Rev.2), CPV 80533000-9 – Servicii de formare şi de familiarizare în informatică (Rev.2), ......... (în calitate de autoritate contractantă) a iniţiat procedura, licitaţie deschisă, prin publicarea în SEAP a anunţului de participare nr. ......... din data de ........., la care a ataşat documentaţia de atribuire aferentă. Prealabil, Consiliul reţine că, în procedură, a mai fost emisă Decizia CNSC nr. 564/C7/......... din 08.04.........., privitor la emiterea unor răspunsuri de clarificare a documentaţiei de atribuire. Nemulţumită de rezultatul procedurii (ce i-a fost comunicat prin adresa nr. 6705/12.04.........., SC ......... SRL a înaintat Consiliului prezenta contestaţie (însoţită de garanţia de bună conduită în valoare de 111972,50 lei), solicitând anularea actului atacat şi a tuturor documentelor subsecvente, obligarea autorităţii contractante la reevaluarea ofertei sale, iar în subsidiar, în situaţia în care a fost declarată câştigătoare vreuna dintre celelalte două oferte şi în care se consideră că expertul Traian lonescu nu are experienţa specifică necesară pentru poziţia de „Expert cheie 4 Administrator platformă SAP", reevaluarea respectivei/respectivelor oferte, întrucât acest expert a fost propus în toate cele trei oferte depuse (din ceea ce s-a menţionat verbal la şedinţa de deschidere a ofertelor). Văzând decizia de respingere a ofertei contestatoarei, Consiliul constată că autoritatea contractantă a reţinut 8 motive de fapt, pe baza cărora a considerat-o neconformă şi inacceptabilă, acestea fiind atacate. Privitor la lipsa opisului pentru documentele cuprinse în ofertă, Consiliul consideră că, deşi observaţia autorităţii contractante este corectă, fiind recunoscută şi de către contestatoare, acest incident nu ar fi fost de natură, el singur, a conduce la aprecierea că oferta este inacceptabilă. Nerespectarea acestei obligaţii de înaintare a opisului, corelativă modului uniform de prezentare a ofertelor, impus de autoritatea contractantă prin fişa de date a achiziţiei, putea să determine solicitarea prezentării opisului ulterior şedinţei de deschidere a ofertelor, neexistând riscul avantajării incorecte a acestui ofertant, întrucât nu ar fi vorba despre un document care să privească vreo capacitate efectivă a lui, dobândită între cele două momente ale procedurii de atribuire. De altfel, în etapa de solicitare a clarificărilor asupra documentelor de clarificare, derulată conform art. 201 din OUG nr. 34/2006, eventuala solicitare a opisului ar fi putut conduce la atingerea scopului pentru care se solicită un astfel de înscris – sistematizarea documentelor ofertei, pentru facilitarea analizei lor de către comisia de evaluare. Cum absenţa opisului nu a împiedicat, efectiv, analiza ofertei, Consiliul consideră că nici motivul de respingere a ofertei asociat nu are rol determinant în stabilirea rezultatului atacat. În privinţa pretinsei absenţe a unui angajament de disponibilitate a unei părţi a personalului ce va fi implicat în derularea viitorului contract, Consiliul constată că, în fapt, autoritatea contractantă a reţinut că angajamentele prezentate nu s-au emis cu indicarea identităţii ofertantului, ci cu precizarea disponibilităţii de participare în echipa 12

subcontractantului acestuia. Or, văzând cerinţa corelativă din cuprinsul fişei de date a achiziţiei, Consiliul constată că aprecierea autorităţii contractante s-a bazat pe o evaluare strict formală, sub pretextul unei verificări exacte a existenţei unui acord conştient de implicare a persoanelor respective într-o procedură în care angajatorul/colaboratorul lor ar fi subcontractant şi nu ofertant. Astfel, conform cu cerinţa generală regăsită la litera b) a punctului 3 din Secţiunea III.2.3.a) Capacitatea tehnică şi/sau profesională a fişei de date a achiziţiei, pentru personalul propus, dar şi la fiecare cerinţă specifică fiecărei poziţii din echipa de experţi, ofertantul ar trebui să prezinte şi angajamentul de participare şi disponibilitate/contractul de muncă, exprimare ce garantează că autoritatea contractantă lasă la latitudinea acestuia posibilitatea de a indica personal propriu, angajat sau personal atras (aparţinând unui terţ). În situaţia de faţă, fiind personal aparţinând subcontractantului, indicarea disponibilităţii persoanelor în cauză de a participa în echipa subcontractantului nu putea fi interpretată, exclusiv, drept o informaţie contrară interesului autorităţii contractante de a avea certitudinea că personalul se implică în mod conştient în viitorul proiect, alături de ofertantul SC ......... SRL. Consiliul consideră că, pe de o parte, indicarea în angajamentele de participare a angajatorului cu care au raporturi de muncă, deşi acesta nu este ofertant (calitate eronat indicată în angajamente), dar şi a beneficiarului procedurii de atribuire, relevă certitudinea că autorii angajamentelor sunt disponibili de a participa în viitorul contract. Pe de altă parte, în cazul în care autoritatea contractantă ar fi avut suspiciuni legate de modalitatea de obţinere a acestor angajamente, putea solicita informaţii de confirmare din partea angajatorului persoanelor respective, câtă vreme, conform art. 11 alin. (7) din HG nr. 925/2006 „resursele materiale şi umane ale subcontractanţilor declaraţi se iau în considerare pentru partea lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit, dacă sunt prezentate documente relevante în acest sens”. Nu prezintă relevanţă indicarea în angajamentele de participare a numelui ofertantului, întrucât personalul nu urma să fie pus la dispoziţia SC ......... SRL (aşa cum pretinde autoritatea contractantă), nefiind nevoie de un transfer sau detaşare a acestuia, ci să fie implicat în derularea activităţilor din viitorul contract pe baza raporturilor de muncă/colaborare cu subcontractantul ofertantului. Or, în speţă, este relevant şi faptul că raportul juridic de subcontractare dintre SC ......... SRL şi angajatorul personalului, SC S&T ROMÂNIA SRL, este bine cunoscut de către autoritatea contractantă, fiind relevat explicit în Formularul 18 (prin indicarea atât a activităţilor derulate, cât şi a procentului din volumul total al viitoarelor prestaţii). Din acest document rezultă o implicare a subcontractantului superioară (60,57%) implicării ofertantului de bază. Astfel că, lipsa din cuprinsul angajamentului emis de către personalul subcontractantului a menţiunii numelui ofertantului e considerată de către Consiliu nesemnificativă, neputând constitui motiv de respingere a ofertei ci, cel mult, premisă a unei, eventuale, solicitări 13

de informaţii de clarificare/confirmare, întemeiate pe dispoziţiile art. 201 din OUG nr. 34/2006 şi ale art. 34 alin. (1) din HG nr. 925/2006. În acelaşi context, lipsa unor raporturi de muncă dintre persoana nominalizată pe poziţia expert 4 (Traian Ionescu) şi SC S&T ROMÂNIA SRL (ce a inclus-o pe lista personalului în cauză) nu reprezintă un motiv de excludere automată a ofertei contestatoarei, în condiţiile în care există un angajament de disponibilitate şi participare emis în favoarea subcontractantului arătat al ofertantului - contestatoare. Pentru situaţia specifică acestui expert propus (fără contract de muncă cu subcontractantul), Consiliul consideră că eventualele clarificări nu trebuiau să se limiteze la solicitarea unui nou angajament în favoarea SC ......... SRL, aşa cum a procedat autoritatea contractantă, ci putea să solicite informaţii de certitudine că persoana în cauză cunoaşte contextul participării sale în competiţie (ca poziţie în echipă; cine este beneficiar al prestaţiilor; ce raport are cu subcontractantul), atât din partea angajatorului acestuia, cât şi din partea sa (conform dispoziţilor de la art. 11 alin. (3) al HG nr. 925/2006). Văzând şi criticile împotriva considerentelor autorităţii contractante că documentele doveditoare înaintate de ofertant (în special, recomandarea SAP Romania SRL nr. 184/18.03..........) nu ar face proba îndeplinirii cerinţei de calificare pentru poziţia de expert cheie 4 – Administrator platformă SAP, sub aspectul experienţei profesionale specifice, Consiliul constată temeinicia lor. În fapt, deşi fişa de date a achiziţiei indica nevoia de prezentare a unui document justificativ al experienţei profesionale specifice, această cerinţă nu excludea posibilitatea ca ofertanţii să prezinte documente care relevă experienţă în activităţi cu grad de complexitate şi importanţă superioare unei experienţe în administrare platformă. În cazul de faţă, responsabilităţile în arhitectura de sistem sunt superioare, ca şi complexitate,

dificultate

ori

grad

de

înţelegere

a funcţiilor/interdependenţelor lor, oricăror activităţi de administrare a sistemului (de nivel), putând fi considerate într-un raport întreg/parte a sistemului, în condiţiile în care primele privesc stabilirea scenariilor de creare/dezvoltare/modificare a unui sistem şi urmărirea etapelor de realizare/dezvoltare, în timp ce secundele se raportează la activitatea de urmărire/asigurare a funcţionării sistemului. Prin urmare, documentul în cauză (recomandarea din partea unui terţ faţă de procedură) trebuia analizat în fond, respectiv asupra întinderii şi realităţii informaţiilor, şi nu, exclusiv, în privinţa existenţei înscrierii doar a unor informaţii ce ar privi activităţi de administrare platformă SAP. În acelaşi timp, Consiliul ia act de faptul că autoarea contestaţiei nu a identificat pretinsul tratament inegal al ofertelor, în legătură cu prezenţa aceleiaşi persoane în echipele de experţi propuse (pentru că autoritatea contractantă a apreciat că acest expert, propus de contestatoare, nu ar avea experienţa specifică necesară), deşi a avut acces la dosarul cauzei. Prin urmare, această ultimă critică nu este fondată. 14

Cu privire la lipsa unei diplome de studii superioare din domeniul IT, pentru expertul non-cheie Cristian Neofet, pe care contestatoarea o recunoaşte, dar faţă de care pretinde o evaluare disproporţionată a autorităţii contractante faţă de utilitatea cerinţei în sine, Consiliul constată netemeinicia criticilor. Pe de o parte, Consiliul constată caracterul neechivoc al cerinţei de calificare, rezultând din fişa de date a achiziţiei, faţă de care nu au existat obiecţiuni, de tipul celor invocate la acest moment de către contestatoareare, înainte de ofertare: Ofertantul trebuie să prezinte documente justificative (certificări/diplome/atestate etc.), în copie cu menţiunea „conform cu originalul”: a) diploma de studii superioare din domeniul IT, astfel încât expertul să facă dovada că are competenţe minime şi specifice în îndeplinirea atribuţiilor din cadrul echipei în care este nominalizat; b) certificate/documente justificative care să ateste certificarea SAP Certified Application Professional pentru modulele SAP FI, SAP HR, SAP MM, SAP Business Objects, SAP HANA; c) document justificativ al experienţei profesionale specifice; d) angajamentul de participare şi disponibilitate/contractul de muncă. Pe de altă parte, Consiliul constată că autoarea criticilor nu dovedeşte deţinerea unui document echivalent celui solicitat de autoritatea contractantă. Prin urmare, Consiliul consideră că o interpretare, de tipul celei pretinse de contestatoare, a cerinţei de prezentare a documentelor complementare diplomei de studii superioare, în sensul inutilităţii dovedirii tipului studiilor de bază, câtă vreme ar exista dovezi de certificare în domeniul experienţei profesionale specifice solicitate, ar fi contrară dispoziţiilor de la art. 170 din OUG nr. 34/2006, dar şi principiilor egalităţii de tratament şi proporţionalităţii consacrate de acelaşi act normativ. Prin urmare, excluderea ofertei pentru lipsa unui astfel de document (privitor la care s-au solicitat şi clarificări) este considerată de Consiliu concordantă cu dispoziţiile art. 36 alin. (1) lit. b) din HG nr. 925/2006, iar criticile contestatoarei nefondate. În acealaşi context, invocarea de către contestatoare, prin concluziile scrise, a unei acceptări eronate a ofertei câştigătoare, deşi ar cuprinde un expert non cheie, de acelaşi nivel, fără studii superioare în domeniul IT, este considerată de Consiliu inadmisibilă, câtă vreme nu este asociată unui petit, cuprins în obiectul contestaţiei, privitor la nevoia reevaluării acestei oferte. Consiliul are în vedere şi faptul că unul din capetele de cerere a fost formulat, în subsidiar, în sensul reevaluării tuturor ofertelor, în raport cu prezenţa în echipa acestora, pe aceiaşi poziţie, a domnului Traian Ionescu, aspect nesusţinut de contestatoare după studierea dosarului cauzei. Privitor la motivele de respingere a ofertei, ca neconformă, ce ţin de pretinsa lipsă a garanţiilor pentru autoritatea contractantă că serviciile de vendor management aferente produselor SAP vor fi asigurate la nivelul impus prin caietul de sarcini, Consiliul constată că, în aprecierea sa, comisia de evaluare a ofertelor a ţinut cont, exclusiv, de 15

faptul că nu ofertantul, direct, ar asigura aceste servicii, ci subcontractantul său. Or, de interes pentru autoritatea contractantă nu trebuia să fie doar calitatea, strict comercială, a prestatorului efectiv al serviciilor în cauză, ci asumarea de către acesta a obligaţiilor specifice de nivel egal cu orice alt ofertant care ar presta/furniza serviciile/produsele cu „suportul producătorului/reprezentanţei producătorului în România pentru toate serviciile”. Pe de altă parte, raportat la dispoziţiile alin. (1) al articolelor 44 şi 45 din OUG nr. 34/2006, autoritatea contractantă nu poate limita dreptul de participare în procedură, prin sugerarea modului de îndeplinire a unor obligaţii cuprinse de caietul de sarcini (prin cumul, în cazul asocierii, dar nu şi al subcontractării, cum susţine şi în adresa de comunicare a rezultatului atacat). Conform textelor invocate: Art. 44. - (1) Mai mulţi operatori economici au dreptul de a se asocia cu scopul de a depune candidatură sau ofertă comună, fără a fi obligaţi să îşi legalizeze din punct de vedere formal asocierea. Art. 45. - (1) Fără a i se diminua răspunderea în ceea ce priveşte modul de îndeplinire a viitorului contract de achiziţie publică, ofertantul are dreptul de a include în propunerea tehnică posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectiv. Prin urmare, având în vedere că ofertantul şi-a asumat îndeplinirea serviciilor specifice SAP prin subcontractant, acesta din urmă având acord partenerial cu producătorul, Consiliul consideră că, cel mult, autoritatea contractantă putea solicita informaţii de confirmare, din partea acestuia din urmă, dar şi din partea subcontractantului, că îşi asumă respectarea completă a obligaţiilor rezultând din caietul de sarcini, în numele ofertantului, pentru partea de execuţie subcontractată. Or, excluderea din competiţie, bazată pe supoziţia că inexistenţa unui acord contractual între ofertant şi producătorul componentelor sistemului SAP nu ar asigura suportul pentru „serviciile de administrare, furnizare suport producător (licenţe de mentenanţă), livrări de produse...” conform cu caietul de sarcini, nu reprezintă o măsură rezultată din analiza completă a propunerii tehnice, conformă cu obligaţiile prevăzute la art. 200 din OUG nr. 34/2006 şi la art. 34 alin. (2) şi (3) şi art. 78 din HG nr. 925/2006. În mod similar, Consiliul consideră că pretinsa neînţelegere a calităţii de Vendor sau de Prestator a subcontractantului/producătorului, rezultând din propunerea tehnică, datorită unei confuzii a ofertantului, ce ar releva neînţelegerea obiectului achiziţiei, trebuia să determine autoritatea contractantă la solicitarea de clarificări, pe baza dispoziţiilor art. 35 şi art. 78 din HG nr. 925/2006, pentru înlăturarea oricăror ambiguităţi asupra ofertei. De altfel, în practica CNSC şi a instanţelor naţionale, inspirată şi de practica instanţelor comunitare, s-a consacrat teoria potrivit căreia o ofertă cu caractere neclare ar trebui să fie analizată în detaliu şi clarificată de autorul ei, înainte de a fi respinsă ca atare. Relevante în acest sens sunt şi considerentele reţinute de 16

Tribunalul de Primă Instanţă de la Luxemburg în cauza T-195/08, Antwerpse Bouwwerken NV împotriva CE, pct. 56 şi 57: „56. Aceasta este situaţia în special atunci când textul unei oferte este redactat în mod ambiguu, iar împrejurările cauzei, despre care autoritatea are cunoştinţă, arată că este probabil ca ambiguitatea să poată fi explicată în mod simplu şi să poată fi uşor îndepărtată. În principiu, într-un astfel de caz, este contrar principiului bunei administrări ca această ofertă să fie respinsă de autoritate fără ca aceasta să îşi exercite posibilitatea de a solicita precizări. A i se recunoaşte, în asemenea împrejurări, o putere discreţionară absolută ar fi contrar principiului egalităţii de tratament (a se vedea în acest sens Hotărârea Tribunalului din 27 septembrie 2002, Tideland Signal/Comisia, T-211/02, pct. 37 şi 38). 57. Mai mult, principiul proporţionalităţii impune ca actele instituţiilor să nu depăşească limitele a ceea ce este adecvat şi necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înţelegându-se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puţin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporţionate în raport cu scopurile urmărite (Hotărârea Curţii din 5 mai 1998, National Farmers' Union şi alţii, C- 157/96, pct. 60). Acest principiu impune autorităţii contractante, atunci când aceasta se confruntă cu o ofertă ambiguă, iar o cerere de precizări cu privire la conţinutul ofertei menţionate ar putea asigura securitatea juridică în acelaşi mod precum respingerea imediată a ofertei în cauză, să solicite precizări candidatului vizat, mai degrabă, decât să opteze pentru respingerea pură şi simplă a ofertei acestuia (a se vedea în acest sens Hotărârea Tideland Signal/Comisia, pct. 56 de mai sus, pct. 43)”. Cât priveşte refuzul ofertantului/contestatoarei de a corecta erorile aritmetice din cuprinsul propunerii financiare, precum şi pretinsa lipsă a „periodicităţii corelate cu graficul de execuţie şi cel de facturare”, Consiliul constată netemeinicia măsurii de respingere a ofertei în cauză. Consiliul constată că autoarea contestaţiei, la momentul emiterii răspunsului de clarificare, a precizat că preţul unitar introdus în anexa la formularul de ofertă priveşte preţul pe categorie de produse, în cantitatea minimă impusă prin caietul de sarcini, concomitent cu prezentarea ofertei de la furnizor, care confirmă preţul pe bucată. De asemenea, Consiliul constată că în ofertă se menţiona tipul de produs, la care se adăuga cantitatea aferentă (2 buc.), ceea ce concordă şi cu justificarea includerii preţului „la pachet”. Din coroborarea acestor informaţii, rezultă că preţul ofertat are caracter real, preţul pe bucată de produs (aferent Serviciilor „Fortinet”) fiind apropiat de preţul pe bucată propus şi de către ofertantul câştigător. Prin urmare, în condiţiile în care decontarea serviciilor în cauză nu s-ar face la bucată, ci pentru întreaga cantitate aferentă, de interes pentru autoritatea contractantă fiind preţul total al ofertei, nu exista un temei de fapt şi de drept al completării unei noi anexe la formularul de ofertă, sub pretextul corectării preţului total al acesteia. 17

În privinţa serviciilor de instruire, Consiliul ia act de faptul că autoarea contestaţiei a recunoscut, prin răspunsul de clarificare, faptul că a indicat eronat valoarea unitară a serviciilor, dar că valoarea totală a acestora este corectă, ţinând cont de necesitatea anuală a autorităţii contractante şi de durata maximă a lor – 4 ani. De asemenea, Consiliul constată că valoarea unitară indicată prin răspunsul de clarificare este foarte apropiată de valoarea similară a serviciilor propuse de ofertantul câştigător, respectiv, puţin mai mare decât aceasta din urmă (170,75 euro/150 euro). Consiliul constată că, autoritatea contractantă, ţinând cont de conţinutul propunerii tehnice şi al celei financiare, dar şi de clarificările emise, a revenit cu o nouă solicitare de informaţii din partea aceluiaşi ofertant, prin care să prezinte justificarea preţurilor ofertate, dar şi confirmarea conţinutului pag. 3/37 cap. II3A a propunerii tehnice. În răspuns la această nouă solicitare de clarificări, autoarea criticilor a emis un răspuns detaliat, conţinând justificări ale preţurilor unitare şi ale modului de constituire a lor, faţă de care autoritatea contractantă nu are obiecţiuni. De asemenea, contestatoarea a confirmat deplina înţelegere a cerinţelor documentaţiei de atribuire şi întinderea angajamentelor sale din propunerea tehnică. Or, la momentul analizei finale a ofertei, autoritatea contractantă nu a mai ţinut cont de această nouă clarificare, deşi la momentul emiterii solicitării ei părea că a acceptat informaţiile din prima clarificare, ci a considerat că oferta este neconformă pentru lipsa de claritate a modului de prezentare a preţurilor unitare amintite şi pentru că nu a fost de acord să modifice rubricile formularului ataşat ofertei. De asemenea, fără să motiveze (nici prin raportul procedurii şi nici prin adresa de comunicare a rezultatului) pe care elemente de fapt s-a întemeiat aprecierea sa, autoritatea contractantă a reţinut că „ofertantul nu îşi stabileşte periodicitatea corelată cu graficul de execuţie...”, Consiliul constatând că susţinerea contestatoarei că nu a înţeles acest motiv de fapt este întemeiată, respectiv că adresa de comunicare a rezultatului, privitor la acest aspect, nu răspunde exigenţelor de informare impuse de respectarea dispoziţiilor art. 206-207 din OUG nr. 34/2006. Văzând toate aceste aspecte, Consiliul constată că, deşi majoritatea motivelor de respingere a ofertei nu sunt deplin întemeiate (unele aspecte fiind incomplet analizate, iar altele eronat apreciate de autoritatea contractantă), pentru nerespectarea cerinţei de calificare privind deţinerea studiilor superioare în domeniul IT de către unul dintre experţi, oferta contestatoarei este inacceptabilă, ceea ce face de prisos reanalizarea ei. Pentru cele ce preced, în temeiul dispoziţiilor art. 278 alin. (5) şi (6) din OUG nr. 34/2006, cu modificările la zi, Consiliul respinge contestaţia, ca nefondată şi dispune continuarea procedurii de atribuire. Părţile vor avea în vedere că prezenta decizie este obligatorie, dar şi că o pot ataca cu plângere, în conformitate cu dispoziţiile art. 280 alin. (3) şi art. 281 din OUG nr. 34/2006. 18

PREŞEDINTE COMPLET ......... MEMBRU COMPLET MEMBRU COMPLET ......... ......... .......... 19