Decizie CNSC 645/2022

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 645/C9/517 Data: 25.03.2022 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 11077/02.03.2022, Zip Escort SRL, cu sediul în Constanța, str. Primăverii nr. 67C, județul Constanța, prin Cabinet de Avocat Dragoș Sarivan, cu sediul ales în vederea comunicării actelor de procedură în Constanța, str. Constantin Brătescu nr. 5, ap. 1, județul Constanța, având CUI 9948144 și număr de înregistrare în Registrul Comerțului J13/2591/1997, privind procedura de licitație deschisă, organizată în vederea încheierii acordului-cadru, având ca obiect Servicii de pază umană la sediile subunităților DRDP Constanța de pe raza județelor Constanța și Tulcea, cod CPV 79713000-5-Servicii de pază, (Rev. 2), de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Constanța, cu sediul în Constanța, str. Prelungirea Traian, fără număr, județul Constanța, în calitate de autoritate contractantă, a solicitat obligarea autorității contractante la adoptarea de măsuri de remediere a documentației de atribuire astfel: eliminarea interdicției de ajustare a prețurilor unitare (tarif orar) pentru primul an de la semnarea acordului-cadru, respectiv pentru primul contract subsecvent; înlocuirea modalității de ajustare a prețurilor unitare (tarife orare) din raportare la indicele anual de consum pentru servicii comunicat de Institutul Național de Statistică prin raportare la modificările legislative ale nivelului salariului minim brut garantat în plată la nivel național; înlocuirea obligației de prezentare a unei decizii de numire a unui șef de obiectiv cu obligația de prezentare a certificatului de competențe profesionale emis de un furnizor de formare profesională autorizat de Autoritatea Națională pentru Calificări pentru persoana nominalizată drept șef de obiectiv. Cererea de suspendare depusă de Zip Escort SRL a fost respinsă, ca nefondată, prin Încheierea nr. 625/C9/517/07.03.2022. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pagina 1 din 2

Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite, în parte, contestația formulată de Zip Escort SRL, în contradictoriu cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, prin Direcția Regională de Drumuri și Poduri Constanța, și obligă autoritatea contractantă la eliminarea din documentația de atribuire a prevederii referitoare la ajustarea prețului în funcție de indicele anual al prețurilor de consum pentru servicii comunicat de INS și, implicit, a cerinței că respectiva formulă de ajustare se activează începând cu al doilea an de la semnarea acordului-cadru. Modificările vor fi efectuate în termen de 10 zile de la primirea deciziei, cu aducerea la cunoștința operatorilor economici, prin publicarea lor în SEAP, în cadrul aceluiași termen. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 respinge, ca nefondat, capătul de cerere privind înlocuirea obligației de prezentare a unei decizii de numire a unui șef de obiectiv cu obligația de prezentare a certificatului de competențe profesionale emis de un furnizor de formare profesională autorizat de Autoritatea Națională pentru Calificări pentru persoana nominalizată drept șef de obiectiv. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva deciziei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, conform art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 645/C9/517 Data: 25.03.2022 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 11077/02.03.2022, ..... privind procedura de licitație deschisă, organizată în vederea încheierii acordului-cadru, având ca obiect Servicii de pază umană la sediile subunităților DRDP Constanța de pe raza județelor Constanța și Tulcea, cod CPV 79713000-5-Servicii de pază, (Rev. 2), de ........, în calitate de autoritate contractantă, a solicitat obligarea autorității contractante la adoptarea de măsuri de remediere a documentației de atribuire astfel: eliminarea interdicției de ajustare a prețurilor unitare (tarif orar) pentru primul an de la semnarea acordului- cadru, respectiv pentru primul contract subsecvent; înlocuirea modalității de ajustare a prețurilor unitare (tarife orare) din raportare la indicele anual de consum pentru servicii comunicat de Institutul Național de Statistică prin raportare la modificările legislative ale nivelului salariului minim brut garantat în plată la nivel național; înlocuirea obligației de prezentare a unei decizii de numire a unui șef de obiectiv cu obligația de prezentare a certificatului de competențe profesionale emis de un furnizor de formare profesională autorizat de Autoritatea Națională pentru Calificări pentru persoana nominalizată drept șef de obiectiv. Cererea de suspendare depusă de .. a fost respinsă, ca nefondată, prin Încheierea nr. 625/C9/517/07.03.2022. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care . SRL solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. Astfel, solicită obligarea autorității contractante la adoptarea unei măsuri de remediere în sensul eliminării interdicției de ajustare a prețurilor unitare (tarif orar) pentru primul an de la semnarea acordului - cadru, respectiv pentru primul contract subsecvent, având în vedere Pagina 1 din 19

următoarele: Mențiunile din Instrucțiunile pentru ofertanți/caietul de sarcini/modelul de acord - cadru conform cu care prețurile unitare din acordul-cadru rămân neschimbate pentru primul an de la semnarea acestuia, o posibilă ajustare fiind permisă numai începând cu cel de al doilea an de la semnarea acordului - cadru și, pe cale de consecință, numai începând cu cel de al doilea contract subsecvent, vin în totală și evidentă contradicție cu obligația instituită în sarcina autorităților contractante de dispozițiile art. 12 alin. (1) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2021, și aceasta în situația în care se află pe deplin în ipoteza avută în vedere la edictarea acestui text de act normativ în sensul că durata acordului - cadru depășește 24 de luni. Modificările legislative, obligatorii pentru toți angajatorii, vizând salariul minim brut garantat în plată la nivel național, în sensul majorării acestuia, au fost și sunt intempestive, total aleatorii și, în egală măsură, total impredictibile drept pentru care, pe cale de consecință, își pot manifesta efectele oricând în perioada de derulare a acordului - cadru, nu numai începând cu data încheierii celui de al doilea contract subsecvent. Mai mult decât evident, văzând cele două valori, minimală (10.246.226,76 lei, fără TVA) și maximală (12.295.472,11 lei, fără TVA) ale acordului - cadru stabilite de autoritatea contractantă în documentația de atribuire, rezultă că atunci când s-au determinat aceste valori a fost avut în vedere nivelul salariului minim brut garantat în plată la nivel național aplicabil începând cu data de 01.01.2022 și stabilit la nivelul a 2.550 lei brut lunar conform HG nr. 1.071/2021, astfel : -19,49 lei/oră, fără TVA, tarif orar minimal, determinat în considerarea următorului mod de calcul : 10.246.226,76 lei (15 posturi x 365 zile x 24 ore /zi x 4 ani), -23,39 lei oră, fără TVA, tarif orar minimal, determinat în considerarea următorului mod de calcul : 12.295.472,11 lei/(15 posturi x 365 zile x 24 ore/zi x 4 ani), în condițiile în care tariful orar minimal aferent unui post cu program permanent (24h/24h), fără cheltuieli indirecte și fără profit (numai cheltuiala salarială efectivă) este de 19,39 lei/oră, după cum rezultă din raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de d-na expert contabil .. sens în care se invocă decizia Consiliului nr. 1999/C2/2020/08.09.2021, definitivă prin sentința civilă nr. 196/08.10.2021 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul nr. 426/36 /2021). Având în vedere cele de mai sus, contestatoarea opiniază că: -un ofertant este declarat câștigător al procedurii cu o ofertă financiară de 19,49 lei/oră (valoare minimală conform documentației); -la o lună de la data semnării contractului subsecvent salariul minim brut garantat în plată la nivel național suferă o majorare de 5% (deși este extrem de improbabil ca majorarea să fie de numai 5 puncte procentuale și spunem aceasta văzând procentele cu care acesta a crescut de-a Pagina 2 din 19

lungul timpului) și astfel tariful orar minimal (fără cheltuieli indirecte și profit) devine 20,3595 lei/oră (19,39 lei x 5/100 + 19,39 lei). Drept urmare, autoritatea contractantă va achita în continuare un tarif orar de 19,49 lei/oră (conform ofertei declarate câștigătoare) în timp ce cheltuiala ofertantului devine (cel puțin) 20,3595 lei/oră, o astfel de situație ducând imediat la o imposibilitate de aducere la îndeplinire în continuare a obligațiilor asumate de ofertant date fiind pierderile financiare semnificative pe care le-ar înregistra acesta pentru perioada rămasă din contractul subsecvent (11 luni), pierderi ce s-ar ridica la nivelul sumei de (cel puțin) 104.548,68 lei (20,3595 lei/oră - 19,49 lei/oră = 0,8695 lei/oră x 334 zile x 24 ore/zi x 15 posturi). Contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la adoptarea unei măsuri de remediere a documentației de atribuire în sensul înlocuirii modalității de ajustare a prețurilor unitare (tarife orare) din raportare la indicele anual de consum pentru servicii comunicat de Institutul National de Statistică în raportare la modificările legislative ale nivelului salariului minim brut garantat în plată la nivel național, având în vedere următoarele: - evidenta necorelare, ba chiar totală contradictorialitate, a modalităților de ajustare a prețurilor unitare, așa cum au fost acestea prevăzute în Instrucțiunile pentru ofertanți, în modelul de acord - cadru și în modelul de contract subsecvent; - prin raportare la natura serviciilor ce fac obiectul procedurii și care prezintă o componentă salarială mai mult decât semnificativă (aproximativ 98% din valoarea ofertelor financiare) ajustarea prețurilor unitare (tarife orare) prin raportare la indicele anual de consum pentru servicii comunicat de Institutul National de Statistică nu este și nu va fi nicidecum de natură a acoperi pe deplin majorările de costuri angajate cu forța de muncă (agenți de securitate) în situația, mai mult decât probabilă, a adoptării, pe perioada derulării acordului - cadru (48 luni), de mai multe majorări succesive a nivelului salariului minim brut garantat în plată la nivel național. În egală măsură, văzând aceeași natură a serviciilor ce fac obiectul procedurii, ajustarea prețurilor unitare prin raportare la IPC vine în totală și evidentă contradicție cu dispozițiile art. 12 alin. (4) teza I, alin. (6) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2021. Se arată că, în perioada noiembrie 2021 - ianuarie 2022, indicele anual de consum pentru servicii comunicat de Institutul National de Statistică a fost de 101,79 (o creștere de 1,79 puncte procentuale); începând cu 01.01.2022, prin raportare la nivelul salariului minim brut garantat în plată la nivel național aplicabil la data de 31.12.2021 (HG nr. 4/2021 - 2.300 lei brut lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 169,333 ore pe lună, reprezentând 13,583 lei/oră), cheltuiala salarială s-a majorat cu 12,19% (15,239 lei/oră x 100: 13,583 lei/oră). Pagina 3 din 19

De asemenea, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la adoptarea unei măsuri de remediere a documentației de atribuire în sensul înlocuirii obligației de prezentare a unei decizii de numire a unui șef de obiectiv emisă de ofertanți cu obligația de prezentare a unui certificat de competențe profesionale emis de un furnizor de formare profesională autorizat de Autoritatea Națională pentru Calificări pentru persoana nominalizată drept șef de obiectiv, astfel: - în ceea ce privește cerința deținerii de către șeful de obiectiv a unui certificat de competențe profesionale emis de un furnizor de formare profesională autorizat de Autoritatea Națională pentru Calificări, sunt invocate dispozițiile art. 38 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 potrivit cărora atestarea personalului pentru executarea activităților de pază se face după absolvirea cursurilor de calificare profesională de bază și promovarea examenului, în timp ce alin. (2) al aceluiași text de lege statuează în sensul că atestatul eliberat potrivit alin. (1) acordă dreptul persoanei deținătoare de a practica ocupația de bază în domeniul reglementat de lege. În susținerea sa, contestatoarea invocă dispozițiile art. 44 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 301/2012, art. 46, 47 din același act normativ, Ordinul comun al Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale/Institutul Național de Statistică nr. 1832/856/2011, HG nr. 556/2011, art. 38 alin. (2) din Legea nr. 333/2003, precum și practica Consiliului. Față de cele de mai sus, invocă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat, apreciind că este vorbă despre o apărare de fond în drept, întemeiată pe dispozițiile art. 430 alin. (2), art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă; Decizia nr. 2787/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin adresa nr. 11195/04.03.2022, înregistrată la Consiliu sub nr. 11781/04.03.2022, ... a transmis punctul său de vedere asupra contestației, prin care solicită respingerea acesteia ca nefondată. Autoritatea contractantă prezintă pe scurt istoricul procedurii și face următoarele precizări privind solicitările contestatoarei, după cum urmează: Referitor la solicitările privind: eliminarea interdicției de ajustare a prețurilor unitare (tarif orar) pentru primul an de la semnarea acordului - cadru, respectiv pentru primul contract subsecvent; înlocuirea modalității de ajustare a prețurilor unitare (tarife orare) din raportare la indicele anual de consum pentru servicii comunicat de Institutul Național de Statistică prin raportare la modificările legislative ale nivelului salariului minim brut garantat în plată la nivel național, autoritatea contractantă citează art. 164 din Hotărârea Guvernului nr. 395/2016. Susține că, în conformitate cu dispozițiile art. 164 alin. (3) și (8) din HG nr. 395/2016, Pagina 4 din 19

este obligată să includă clauze de ajustare/revizuire a prețului, pentru contractele care se derulează pe o perioadă ce depășește 24 luni. În acest sens a inclus în documentația de atribuire (fișa de date, anunțul de participare în câmpurile alocate ajustării prețului contractelor), în modelul de contract subsecvent și în modelul de acord- cadru o formula de ajustare: Prețul Acordului-cadru se ajustează astfel: Prețurile unitare din acordul-cadru rămân neschimbate pentru primul an de la semnarea acordului-cadru; Prețurile unitare din acordul-cadru pot fi ajustate, după primul an de la semnarea acordului- cadru, pe perioada de prestare a serviciilor aferente contractelor subsecvente, în condițiile legii, astfel: - pe piață au apărut anumite condiții, în urma cărora s-a constatat creșterea/diminuarea indicelui anual al prețurilor de consum pentru servicii pentru elementele constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului, ajustarea făcându-se potrivit indicelui anual de consum pentru servicii comunicat de Institutul National de Statistică. Ajustarea de preț se va face după următoarea formulă de ajustare, care se activează începând cu al doilea an de la semnarea acordului- cadru: Vn = (VO*IPCservicii)/100, unde, Vn - valoarea ajustată pentru anul în care se calculează contravaloarea serviciilor prestate în baza contractului subsecvent; VO - valoarea rezultată prin aplicarea prețurilor unitare din acordul- cadru, declarate în ofertă; IPCservicii = indicele anual al prețurilor de consum pentru servicii comunicat de INS pentru perioada curentă (anul pentru care se calculează contravaloarea serviciilor prestate față de perioada de referință (anul depunerii ofertelor). Valoarea IPCservicii se obține prin interogarea bazei de dale de pe site-ul INS (www.insse.ro ), secțiunea "Baze de date și metadate statistice - Baza de date IPC indicele prețurilor de consum - IPC anual". Cu privire la ajustarea prețului contractului datorită modificării salariului minim brut pe țară garantat în plată, autoritatea contractantă consideră că această este o modificare nesubstanțială a contractului, această ajustare este aplicabilă direct, conform prevederilor art. 164 alin. (4) din HG nr. 395/2016. Chiar dacă ajustarea prețului contractului datorită modificării salariului minim brut pe țară garantat în plată este aplicabilă direct, fiind a înscrise în acest sens prevederile alin. (4) din art. 164 din HG nr. 395/2016 în modelul de acord cadru (în cadrul art. 4.2) și în modelul de contract subsecvent (în cadrul art. 7.4.). Astfel, autoritatea contractantă consideră că societatea contestatoarea nu a înțeles corect cele înscrise în documentația de atribuire, respectiv: Pagina 5 din 19

- ajustarea prețului contractului conform formulei înscrise în documentația de atribuire (fișa de date, anunțul de participare în câmpurile alocate ajustării prețului contractelor), în modelul de contract subsecvent și în modelul de acord-cadru se aplică după primul an de la semnarea acordului cadru; - ajustarea prețului contractului datorită modificării salariului minim brut pe țară garantat în plată, are aplicabilitate directă, se aplică de câte ori este cazul și este independentă de cealaltă ajustare. Referitor la solicitarea contestatoarei privind înlocuirea obligației de prezentare a unei decizii de numire a unui șef de obiectiv cu obligația de prezentare a certificatului de competențe profesionale emis de un furnizor de formare profesională autorizat de Autoritatea Națională pentru Calificări pentru persoană nominalizată drept șef de obiectiv, autoritatea contractantă menționează că această cerință se găsește în cadrul Modului de prezentare al propunerii tehnice, cap. IV.4.1 din fișa de date: Propunerea tehnică trebuie să prezinte informații care vor permite identificarea cu ușurință a modului în care se vor îndeplini specificațiile tehnice din caietul de sarcini. Se va completa Formularul Propunere tehnică care va conține, cel puțin: (…) c) Modalitatea de realizare a cerințelor de asigurare a posturilor de pază cu personal de specialitate (agenți de securitate, etc.) avizat de organele, de poliție instruit, calificat profesional și dotat corespunzător prevederilor legale în vigoare, inclusiv prin descrierea numărului de persoane și a structurii, nivelului de educație/calificare al resurselor umane care vor fi alocate pentru realizarea prestației (Se vor prezenta toate avizele și autorizațiile necesare pentru prestarea serviciilor care fac obiectul prezentului caiet de sarcini): - Agenții de pază trebuie să îndeplinească condițiile stipulate de Legea nr. 33/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și proiecția persoanelor pentru a fi avizați de IGPR pentru desfășurarea activităților ca agent de Securitate înarmat și/sau neînarmat - se vor prezenta atestate profesionale pentru agenții de pază; - Administratorul societății ofertante trebuie să fie certificat de un organism recunoscut pentru a ocupa funcția de "Manager de Securitate" - se va prezenta certificatul, - Ofertantul va numi prin decizie un șef de obiectiv în vederea derulării contractului în condițiile caietului de sarcini - se va prezenta decizie de numire pentru șef de obiectiv; d) Modalitatea de realizare a intervențiilor, inclusiv prin descrierea dotărilor/resurselor și dotărilor pe care le vor aloca/utiliza pentru intervenții, în cazul apariției unor incidente/evenimente la oricare din obiectivele menționate în caietul de sarcini. Pagina 6 din 19

În continuare, autoritatea contractantă face trimitere la prevederile Legii nr. 333/2003, HG nr. 301/2003, art. 33 alin. (3) din Hg nr. 301/2012, art. 35, art/ 38 alin. (3) din Legea nr. 333/2003. Drept urmare, autoritatea arată că, la întocmirea documentației de atribuire, a ales să nu solicite pentru șeful de obiectiv un certificat de formare profesională, deoarece aceasta înseamnă adăugare la lege, aspect inadmisibil și evident restrictiv. În concluzie, autoritatea contractantă solicită respingerea contestației ca neîntemeiată și nefondată. Documentele necesare soluționării cauzei au fost atașate punctului de vedere, fiind înregistrate la Consiliul sub nr. 12153/08.03.2022. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 11904/07.03.2022, . a transmis Note Scrise, în referire la susținerile autorității contractante. Cu adresa nr. 14517/21.03.2022, ... a depus cerere completatoare prin care a solicitat menținerea cerinței din Instrucțiunile pentru ofertanți referitoare la managerul de securitate sau suplimentarea înscrisurilor cu care se poate demonstra îndeplinirea cerinței prevăzută la art. IV.4.1 alin. (5) lit. c) liniuța a II-a. Prin adresa nr. 14802/517/C9/22.03.2022, Consiliul a solicitat contestatoarei să precizeze dacă înțelege să formuleze o nouă contestație, având în vedere că cererea completatoare privește un alt act administrativ de modificare a documentației de atribuire. Ofertanta a răspuns cu adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 15343/24.03.2022, în care a precizat că cererea completatoare privește aceeași documentație de atribuire astfel că nu poate fi asimilată unei noi contestații. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: ... a inițiat procedura de licitație deschisă, organizată în vederea încheierii acordului-cadru, având ca obiect Servicii de pază umană la sediile subunităților DRDP Constanța de pe raza județelor Constanța și Tulcea, cod CPV 79713000-5-Servicii de pază, (Rev. 2), prin publicarea în SEAP a anunțul de participare nr. CN1039590/20.02.2022, data limită de depunere a ofertelor fiind stabilită pentru 30.03.2022, ora 1500; valoarea estimată a acordului-cadru este de 12.295.472,11 lei, fără TVA. Nemulțumită de conținutul documentației de atribuire, . a înaintat contestația în analiză. Societatea a constituit cauțiunea în sumă de 123.208,00 lei, conform prevederilor art. 61¹ alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 207870376/1 din 28.02.2022, eliberată de CEC Bank, Sucursala Constanța. Trecând la analiza contestației, Consiliul constată că autoritatea contractantă dorește să achiziționeze servicii de pază printr-un acord cadru pe o perioadă de 4 ani, iar contestatoarea este nemulțumită de Pagina 7 din 19

cerințele documentației de atribuire și propune următoarele măsuri de remediere: - eliminarea interdicției de ajustare a prețurilor unitare (tarif orar) pentru primul an de la semnarea acordului - cadru, respectiv pentru primul contract subsecvent, - înlocuirea modalității de ajustare a prețurilor unitare (tarife orare) din raportare la indicele anual de consum pentru servicii comunicat de Institutul Național de Statistică prin raportare la modificările legislative ale nivelului salariului minim brut garantat în plată la nivel național ; - înlocuirea obligației de prezentare a unei decizii de numire a unui șef de obiectiv cu obligația de prezentare a certificatului de competențe profesionale emis de un furnizor de formare profesională autorizat de Autoritatea Națională pentru Calificări pentru persoana nominalizată drept șef de obiectiv. Pe fondul cauzei, contestatoarea justifică prima sa solicitare prin faptul că modificările legislative privind modificarea salariului minim brut garantat sunt obligatorii pentru toți angajatorii, iar acestea au fost și sunt intempestive. Valoarea estimată a avut în vedere salariul minim brut garantat de 2.550 lei brut lunar, conform HG nr. 1071/2021. Operatorul economic face un calcul privind tariful orar minimal plecând de la valoarea minimă a acordului-cadru de 10.246.226,76 lei respectiv 19,49 lei/oră, fără TVA, pentru 15 posturi pe o perioadă de 4 ani și de 23,39 lei lei/oră fără TVA pentru valoarea maximă a acordului- cadru în cuantum de 12.295.472,11 lei. Din calculele operatorului economic în cauză reiese faptul că tariful minim ofertat trebuie să fie de 19,39 lei/oră fără să conțină cheltuieli indirecte și profit, fiind o diferență de 0,10 lei/oră între prețul minim ce poate fi ofertat și cel luat în calcul în valoarea estimată minimă a contractului. În sprijinul acestor calcule contestatoarea depune ca probe la dosarul cauzei Raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de dna expert contabil ., raport ce a avut relevanță și la pronunțarea deciziei Consiliului nr. 1999/C2/08.09.2021 definitivă prin sentința civilă nr. 196/08.10.2021 pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul nr. 426/36/2021. O a doua solicitare de remediere privește adoptarea unei măsuri de remediere în sensul înlocuirii modalității de ajustare a prețurilor unitare din raportare la indicele anual de consum pentru servicii comunicat de Institutul Național de Statistică în raportare la modificările legislative ale nivelului salariului minim brut garantat în plată la nivel național, iar în susținere invocă Instrucțiunea ANAP nr. 1/2021 care explică aplicarea art. 221 alin. (1) lit. a) din Legea 98/2016. Contestatoarea invocă următoarele dispoziții legale din instrucțiunea amintită: - art. 12 alin. (4) Ajustarea prețului contractului în baza unei clauze expres prevazută în documentele achiziției reprezintă expresia unei acțiuni de aplicabilitate directă și nemijlocită a clauzelor contractului, care se realizează în baza prevederilor art. 221 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 236 alin. (1) din Legea nr. 99/2016, având în vedere evoluția indicilor de preț pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului; indicii de ajustare se pot exprima, de exemplu, și Pagina 8 din 19

sub forma unor indici de cost, prețuri de referință sau a evoluției cursului valutar și, în orice caz, vor fi stabiliți de instituții sau autorități publice sau alte organizații care au fost autorizate prin lege să stabilească astfel de indici. (5) Orice ajustare a prețului contractului, conform modalității de calcul prevăzută în clauza de revizuire, va avea la bază indicii de ajustare definiți în contract de către autoritatea/entitatea contractantă pentru care se va preciza sursa, ponderea și încadrarea în formula de ajustare. (…) (6) Autoritatea/entitatea contractantă, în funcție de natura și complexitatea contractului, precum și în funcție de elementele componente ale prețului ofertat, atunci când introduce clauze de revizuire a prețului, se asigură de respectarea următoarelor reguli în definirea formulei de ajustare: a) ajustarea ține cont de evoluția indicilor prețurilor care reprezintă componentele esențiale de cost într-o anumită perioadă (denumită perioada curentă) față de perioada anterioară (denumită perioada de raportare). b) indicii selectați trebuie să corespundă sau să fie specifici elementului de preț care urmează să fie ajustat, respectiv nu se folosesc indici de ajustare care cuprind în metodologia de calcul și alte elemente decât cele strict legate de elementul de preț avut în vedere pentru ajustare atunci când există indici specifici, exclusiv dedicați elementului de cost respectiv. În punctul său de vedere, autoritatea contractantă a invocat prevederile art. 164 din normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016: Art. 164 alin. (1) În condiţiile art. 221 din Lege, pe parcursul îndeplinirii contractului, preţul poate fi ajustat prin actualizare în cazul în care pe piaţă au apărut anumite condiţii, în urma cărora s-a constatat creşterea/diminuarea indicilor de preţ pentru elemente constitutive ale ofertei, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului. (2) Pentru a se respecta principiul transparenţei, posibilitatea de ajustare a preţului trebuie să fie precizată atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens. (3) Autoritatea contractantă precizează atât în documentaţia de atribuire, cât şi în contractul de achiziţie publică/acordul-cadru, modul concret de ajustare a preţului, indicii care vor fi utilizaţi, precum şi sursa informaţiilor cu privire la evoluţia acestora, cum ar fi buletine statistice sau cotaţii ale burselor de mărfuri. (4) În condiţiile art. 221 alin. (1) lit. e) din Lege, ajustarea preţului, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (2) şi (3), este aplicabilă direct în cazul în care au loc modificări legislative sau au fost emise de către autorităţile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunţarea la anumite taxe/impozite locale, al căror efect se reflectă în creşterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului. (5) În orice situaţie, preţul contractului poate fi ajustat doar în măsura strict necesară pentru acoperirea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat preţul contractului. (6) Modul de ajustare a preţului contractului de achiziţie publică nu trebuie să conducă în niciun caz la schimbarea rezultatului procedurii de atribuire, prin anularea sau diminuarea avantajului competitiv pe baza căruia contractantul respectiv a fost declarat câştigător în urma finalizării respectivei proceduri, cu excepţia cazului prevăzut la alin. (5).

(7) Autoritatea contractantă are dreptul să includă clauze de ajustare/revizuire a preţului, în conformitate cu prevederile alin. (3), pentru contractele de servicii sau furnizare care se derulează pe o perioadă ce depăşeşte 6 luni şi pentru contractele de lucrări care se derulează pe o perioadă de cel mult 6 luni. Pagina 9 din 19

(8) Autoritatea contractantă este obligată să includă clauze de ajustare/revizuire a preţului, în conformitate cu prevederile alin. (3), pentru contractele de servicii sau furnizare care se derulează pe o perioadă ce depăşeşte 24 de luni şi pentru contractele de lucrări care se derulează pe o perioadă ce depăşeşte 6 luni. Autoritatea contractantă a explicat că a înscris prevederile art. 164 alin. (4) din norme în modelul de acord-cadru (art. 4.2) și modelul de contract subsecvent (art. 7.4). Consiliul constată că s-a prevăzut astfel în modelul de contract subsecvent (similar și în modelul de acord-cadru): 7. Ajustarea preţului prezentului contract 7.1. Pentru serviciile prestate, plăţile datorate de către Achizitor Prestatorului sunt calculate la tarifele declarate (preţ/oră/agent de securitate) în Propunerea financiară Anexă la prezentul contract, 7.2. Preţul contractului, se va ajusta în funcţie de modificările actelor normative incidente în materie (modificarea salariului minim garantai în plată, modificarea legislaţiei în domeniu, alte modificări legislative cu impact în tariful prestaţiei). 7.3. Modificarea preţului se face numai prin act adiţional, la solicitarea scrisă a Prestatorului, însoţită de documente justificative. 7.4. In condiţiile art. 221 alin. (1) lit. e) din Legea 98/2016 cu modificările si completările ulterioare, ajustarea preţului, conform prevederilor ari. 164, alin. (4) din HG 395/2016 cu modificările si completările ulterioare, este aplicabila direct în cazul în care au loc modificări legislative sau au fost emise de către autoritatile locale acte administrative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunţarea la anumite taxe/impozite locale, al căror efect se reflecta în creşterea/diminuarea costurilor pe baza carora s-a fundamental preţul contractului. 7.5. Ajustarea de pret se va face dupa urmatoarea formula de ajustare, care se activeaza incepand cu al doilea an de la semnarea Acordului-cadru: VQ X IPC Servicii V n = VQ X IPC Servicii/100 Unde, Vn = valoarea ajustata pentru anul in care se calculeaza contravaloarea serviciilor prestate in baza contractului subsecvent; V0 = valoarea rezultata prin aplicarea preturilor unitare din Acordul-cadru, declarate in oferta; lPCservicii = indicele anual al preturilor de consum pentru servicii comunicat de INS pentru perioada curenta (anul pentru care se calculează contravaloarea serviciilor prestate fata de perioada dc referinţa -anul depunerii ofertelor). Valoarea lPCservicii se obţine prin interogarea bazei de date de pe site-ul INS (url.www.insse.ro), secţiunea "Baze de date si metadate statistice - Baza de date IPC indicele preturilor de consum – IPC anual". Consiliul reține că utilizarea acordului-cadru este o modalitate specială de atribuire a contractelor de achiziție publică care a apărut din nevoia de a acoperi situațiile specifice pe care le întâmpină autoritățile contractante, printre care se regăsește și imposibilitatea estimării cantităților exacte care urmează a fi achiziționate, atunci când utilizarea produselor/serviciile respective are caracter de regularitate în desfășurarea activității autorității contractante și/sau nu poate fi anticipată incidența acestora. Pagina 10 din 19

Astfel, acordul-cadru este o modalitate specială de atribuire a contractului de achiziție publică, încheiat în urma aplicării uneia dintre procedurile de atribuire prevăzute la art. 68 din Legea nr. 98/2016, având un grad de flexibilitate mai mare decât contractul de achiziție, putând fi încheiat și derulat cu respectarea prevederilor Capitolului III, Secțiunea a 2-a, Paragraful 1 din Legea nr. 98/2016 și ale Capitolului III, Secțiunea a 7-a, Paragraful 1 din anexa la H.G. nr. 395/2016. Acest instrument specific de atribuire reprezintă un acord încheiat în formă scrisă între una sau mai multe autorități contractante și unul ori mai mulți operatori economici, care are ca obiect stabilirea termenilor și condițiilor care guvernează contractele de achiziție publică subsecvente ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, în special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere. Acele cantități minime și maxime pe care autoritatea contractantă le stabilește inițial în documentația de atribuire aferentă procedurii și ulterior în acordul-cadru, reprezintă estimări ale unor cantități care ar putea fi solicitate pe durata întregului acord-cadru, și nu cantitățile exacte care vor fi achiziționate, acestea din urmă putând fi mai mici, egale sau mai mari raportat la cele estimate, în funcție de necesitățile efective ale autorității contractante și de bugetul alocat. Prin urmare, chiar dacă autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a previziona cantitățile exacte ale cantităților de produse ce vor fi necesare pe parcursul anului bugetar, utilizarea acordului-cadru permite o flexibilitate crescută în ceea ce privește aceste aspecte, autoritatea contractantă introducând în documentele achiziției doar estimări ale cantităților care ar putea fi solicitate pe parcursul anului bugetar. Ulterior, pe parcursul derulării acordului-cadru, autoritatea contractantă identifică necesitățile reale care apar și care vor face obiectul contractelor subsecvente, în funcție și de fondurile disponibile la momentul încheierii fiecărui contract subsecvent în parte. Încheierea acordului-cadru nu este condiționată de existența fondurilor disponibilizate pentru execuția acestuia, astfel încât fondurile vor fi asigurate doar la încheierea contractelor subsecvente care se atribuie în funcție de necesitățile reale ale autorității contractante. În consecință, autoritatea contractantă are dreptul de a încheia contracte subsecvente pentru o cantitate suplimentară celei maxime prevăzute în acordul-cadru, ori de câte ori intenționează să achiziționeze produsele/serviciile/lucrările ce fac obiectul acordului-cadru respectiv, cu condiția ca valoarea cumulată a tuturor acestor contracte să nu conducă la eludarea aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice (ceea ce nu este cazul în situația de față, având în vedere că acordul-cadru urmează a fi atribuit în cadrul unei proceduri de licitație deschisă). Pagina 11 din 19

Astfel, în sensul prevederilor de mai sus, modificarea acordului- cadru în perioada de valabilitate este considerată modificare substanțială, potrivit art. 221 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016, atunci când modificările, indiferent de valoarea lor, nu sunt substanţiale. Potrivit art. 221 alin. (7) din lege În sensul alin. (1) lit. e), modificarea unui contract sau a unui acord-cadru, pe durata sa, este considerată a fi substanţială doar atunci când prin această modificare contractul sau acordul-cadru prezintă caracteristici care diferă în mod substanţial de cele ale documentului iniţial. Fără a aduce atingere prevederilor alin. (1), o modificare a unui contract de achiziţie publică/acord-cadru, pe durata sa, este considerată modificare substanţială atunci când este îndeplinită cel puţin una dintre următoarele condiţii: a) modificarea introduce condiţii care, dacă ar fi fost incluse în procedura de atribuire iniţială, ar fi permis selecţia altor candidaţi decât cei selectaţi iniţial sau acceptarea unei alte oferte decât cea acceptată iniţial sau ar fi atras şi alţi participanţi la procedura de atribuire; b) modificarea schimbă echilibrul economic al contractului de achiziţie publică/acordului-cadru în favoarea contractantului într-un mod care nu a fost prevăzut în contractul de achiziţie publică/acordul-cadru iniţial; c) modificarea extinde în mod considerabil obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru; d) un nou contractant înlocuieşte contractantul iniţial, în alte cazuri decât cele prevăzute la alin. (1) lit. d). Astfel, în ceea ce privește ajustarea prețului contractului, în conformitate cu dispozițiile art. 221 alin. (1) lit. a) din lege, un contract de achiziție publică poate fi modificat fără organizarea unei noi proceduri de atribuire atunci când modificarea, indiferent de valoarea sa, a fost prevăzută în documentele achiziției inițiale sub forma unor clauze de revizuire clare, precise și fără echivoc, care pot include clauze de revizuire a prețului. În acest sens, art. 164 alin. (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016 prevede că posibilitatea de ajustare a prețului trebuie să fie precizată atât în documentația de atribuire, cât și în contractul care urmează să fie încheiat, prin clauze speciale în acest sens. Pe de altă parte, în absența unor clauze clare de revizuire a prețului, prevăzute atât în contractul de achiziție publică, cât și documentația de atribuire elaborată pentru inițierea procedurii de atribuire a contractului respectiv, prețul contractului poate fi actualizat doar în condițiile prevăzute de art. 221 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 98/2016 coroborate cu art. 164 alin. (4) din anexa la H.G. nr. 395/2016. Prin urmare, în considerarea prevederilor legale mai sus expuse, Consiliul apreciază că ajustarea prețului contractului de achiziție publică la care face referire contestatoarea, în temeiul art. 221 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016 și art. 164 alin. (2) din anexa la H.G. nr. 395/2016, poate interveni doar în virtutea clauzelor precizate în documentația de atribuire și prevederile contractuale inițiale, acestea neputând fi înlocuite cu o altă formulă de ajustare a prețului. De asemenea, astfel cum s-a precizat mai sus, în afara clauzelor de ajustare prevăzute clar și fără echivoc în documentația de atribuire și prevederile contractuale, prețul contractului de achiziție publică poate fi Pagina 12 din 19

ajustat în cazul în care au loc modificări legislative al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului. Astfel, actualizarea prețului contractului ca urmare a modificării salariului minim brut pe țară se poate realiza exclusiv pentru acoperirea costurilor cu salariile personalului din domeniile de activitate precizate expres și limitativ de acest text de lege. În același timp, se reține că, potrivit art. 8 alin. (2) din Instrucțiunea ANAP nr. 1/2021 Creșterea salariului de bază minim brut pe țară, garantat în plată, sau după caz, a salariului de bază minim brut pentru un anumit domeniu de activitate economică aplicabil (denumit în continuare salariul minim), este un caz particular al prevederilor alin. (1) (a se vedea exemplul din anexa nr.3 din prezenta instrucțiune) și trebuie luate în considerare și următoarele: a) creșterea salariului minim poate influența atât costurile directe cu personalul din cadrul contractului cât și costurile de materiale, utilaje, transport sau costuri indirecte ale contractantului, generate exclusiv de executarea contractului, în raport cu componenta salarială din aceste costuri. b) creșterea salariului minim poate influența costurile subcontractanților, prețul contractului nu va fi însă ajustat dacă acordul de subcontractare prevede că subcontractantul suportă asemenea modificări de costuri. c) sarcina probei este a contractantului. De asemenea, astfel cum stipulează art. 164 alin. (5) din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016, în orice situație, prețul contractului poate fi ajustat doar în măsura strict necesară pentru acoperirea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului. În punctul său de vedere asupra contestației, autoritatea contractantă a explicat că: ajustarea prețului contractului conform formulei înscrise în documentația de atribuire (fișa de date, anunțul de participare în câmpurile alocate ajustării prețului contractelor), în modelul de contract subsecvent și în modelul de acord-cadru se aplică după primul an de la semnarea acordului cadru; - ajustarea prețului contractului datorită modificării salariului minim brut pe țară garantat în plată, are aplicabilitate directă, se aplică de câte ori este cazul și este independentă de cealaltă ajustare. În considerarea celor prezentate, ținând seama de specificul contractului (servicii de pază), Consiliul apreciază că, în cauză, cum a susținut și contestatoarea, nu se impune actualizarea prețului contractului în funcție de indicele comunicat de INS, actualizarea intervenită conform art. 164 alin. (4) din normele metodologice fiind suficientă pentru acordul-cadru în cauză. Astfel, Consiliul va obliga autoritatea contractantă să elimine cerința de ajustare a prețului în funcție de indicele anual al prețurilor de consum pentru servicii comunicat de INS și, implicit, a cerinței că respectiva formulă de ajustare se activează începând cu al doilea an de la semnarea acordului-cadru. O altă critică a contestatoarei este referitoare la adoptarea unei măsuri de remediere a documentației de atribuire în sensul înlocuirii obligației de prezentare a unei decizii de numire șef de obiectiv cu un certificat de competențe profesionale emis de un furnizor de formare Pagina 13 din 19

profesională autorizat de Autoritatea Națională pentru Calificări pentru persoana nominalizată șef de obiectiv. Contestatoarea susține următoarele: Conform dispozițiilor statuate de art. 38 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 atestarea personalului pentru executarea activităților de pază (s.n.) se face după absolvirea cursurilor de calificare profesională de bază și promovarea examenului în timp ce alin. (2) al aceluiași text de lege statuează în sensul că atestatul eliberat potrivit alin. (1) acordă dreptul persoanei deținătoare de a practica ocupația de bază (s.n.) în domeniul reglementat de lege. Ocupația de bază în domeniul pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor și gardă de corp este, conform dispozițiilor art. 44 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 301/2012, aceea de "agent de securitate" și se dobândește prin absolvirea cursului de calificare de bază "agent de securitate" și promovarea examenului în acest sens. În egală măsură, conform dispozițiilor art. 35 din aceeași Lege personalul cu atribuții de pază se compune din: - agenți de pază; - portari; - controlori de acces; - supraveghetori; - însoțitori de valori; - alte persoane stabilite de conducerea unității ori desemnate să asigure instruirea, controlul și coordonarea activității de pază. La fel de relevante sunt și prevederile art. 46 din același act normativ care enumeră obligațiile ce revin personalului de pază în timpul desfășurării serviciului, în timp ce prevederile art. 47 enumeră atribuțiile șefului formației de pază, suplimentare celor care incumbă agentului de securitate, respectiv: a) să organizeze, să conducă și să controleze activitatea de pază, precum și modul de executare a serviciului de către personalul din subordine; b) să informeze de îndată conducerea unității și politia despre evenimentele produse pe timpul activității de pază și să țină evidența acestora; c) să propună conducerii unității măsuri pentru perfecționarea activității de pază; d) să țină evidența armamentului și a muniției din dotarea personalului de pază, să asigure păstrarea, întreținerea, depozitarea și folosirea acestora, potrivit legii; e) să execute programul de pregătire profesională specifică a personalului de pază din subordine. Conform Ordinului comun al Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale / Institutului National de Statistică nr. 1832/856/2011 privind aprobarea Clasificării ocupațiilor din România, cu modificările și completările ulterioare, cele trei profesii sunt prevăzute în modul cel mai distinct cu putință: - agent de securitate - cod COR 541401; - șef tură servicii de securitate - cod COR 541409; - șef obiectiv servicii de securitate - cod COR 541414 (fost 121305). Prin H.G. nr. 556 / 2011, cu modificările și completările ulterioare, a fost înființată Autoritatea Națională pentru Calificări, organ de specialitate în coordonarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, printre atribuțiile recunoscute acestei autorități regăsindu-se și: - elaborarea, implementarea și actualizarea Cadrului național al calificărilor și Registrului național al calificărilor pe baza corelării cu Cadrul european al calificărilor (art. 4 alin. (1) lit. a); Pagina 14 din 19

- aprobarea standardele ocupaționale cu avizul consiliului și al comitetelor sectoriale, coordonează și controlează la nivel național elaborarea standardelor ocupaționale și a standardelor de pregătire profesională (art. 4 alin. (1) lit. m). În considerarea atribuțiilor recunoscute de legiuitor Autorității Naționale pentru Calificări au fost aprobate standardele ocupaționale specifice celor 3 profesii, respectiv : - agent de securitate (standard ocupațional disponibil pe pagina de internet a autorității la adresa http://intem.anc.edu.ro/standarde/standarde_ocupationale/management/uploads/ag en curitate.pdf şi pe site-ul Patronatului Serviciilor de Securitate la adresa http://www.patrosec.ro/wp-content/uDloads/2016/ll/SQ-Agent-de-securitate.pdf), - șef tură servicii de securitate (standard ocupațional disponibil pe pagina de internet a autorității la adresa http://www.anc.edu.ro/standarde_app/SQ/SEF %20TURA %20SERVICII%20DE%20SECURITATEOO.pdf dar și pe pagina de internet a Patronatului Serviciilor de Securitate la adresa http://www.patrosec.ro/wp- content/upioads/2016/ll/SQ-Sef-tura.pdf), - șef obiectiv servicii de securitate (standard ocupațional disponibil pe pagina de internet a autorității la adresa http://intern.anc.edu.ro/standarde/standarde ocupaționale/management/uploads/sef.obiectiv.securitate.pdf dar și pe pagina de internet a Patronatului Serviciilor de Securitate la adresa http://www.patrosec.ro/wD- content/upioads/2016/11/SQ-Sef-obiectiv.pdf) . În raport de cele de mai sus, văzând și faptul că ocupația de șef de obiectiv servicii de securitate figurează în Clasificarea ocupațiilor din România sub codul 541414 (fost 121305), rezultă fără putință de tăgadă că în lipsa deținerii unui certificat de competențe profesionale emis de un furnizor de formare profesională autorizat de Autoritatea Națională pentru Calificări o persoană nu poate fi angajată într-o astfel de funcție. Mai mult decât atât, prevederile art. 38 alin. (2) din Legea nr. 333/2003 sunt mai mult decât edificatoare în sensul că simpla deținere a unui atestat de agent de securitate dă dreptul unei persoane de a desfășura numai această activitate, anume aceea de agent de securitate, nu și pe aceea de șef de tură servicii de securitate și cu atât mai puțin pe aceea de șef de obiectiv servicii de securitate. Autoritatea contractantă în punctul de vedere a specificat următoarele: Cu privire la solicitarea de înlocuirea obligației de prezentare a unei decizii de numire a unui șef de obiectiv, facem mențiunea că această cerință se regăsește înscrisa în cadrul modului de prezentare al propunerii tehnice, cap. IV.4.1 din Fisa de date - Documentația de atribuire. Propunerea tehnică trebuie sa prezinte informații care vor permite identificarea cu ușurință a modului în care se vor îndeplini specificațiile tehnice din caietul de sarcini. Se va completa Formularul "Propunere tehnică" care va conține, cel puțin: (…) c) Modalitatea de realizare a cerințelor de asigurare a posturilor de pază cu personal de specialitate (agenți de Securitate etc.) avizat de organele, de politie instruit, calificat profesional și dotat corespunzător prevederilor legale in vigoare, inclusiv prin descrierea numărului de persoane si a structurii, nivelului de educație/calificare al resurselor umane care vor fi alocate pentru realizarea prestației (Se vor prezenta toate avizele și autorizațiile necesare pentru prestarea serviciilor care fac obiectul prezentului caiet de sarcini): - Agenții de paza trebuie sa îndeplinească condițiile stipulate de Legea nr. 33/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor și proiecția persoanelor pentru a fi avizați de IGPR pentru desfășurarea activităților ca agent de Pagina 15 din 19

Securitate înarmat și/sau neînarmat - se vor prezenta atestate profesionale pentru agenții de pază; - Administratorul societății ofertante trebuie sa fie certificat de un organism recunoscut pentru a ocupa funcția de "Manager de Securitate " - se va prezenta certificatul; - Ofertantul va numi prin decizie un șef de obiectiv în vederea derulării contractului în condițiile caietului de sarcini - se va prezenta decizie de numire pentru șef de obiectiv. d) Modalitatea de realizare a intervențiilor, inclusiv prin descrierea dotărilor/resurselor si dotărilor pe care le vor aloca/utiliza pentru interveniții, în cazul apariției unor incidente/evenimente la oricare din obiectivele menționate în caietul de sarcini. Dispozițiile legale în vigoare, respectiv Legea 333/2003 cât și normele de aplicare ale acesteia HG nr. 301/2003 nu prevăd obligativitatea deținerii certificatului de competențe profesionale pentru funcția de șef de obiectiv. Standardul ocupațional invocat de contestatar nu a fost aprobat, astfel cum rezultă

chiar

din

site-urile

invocate

de

acesta,

respectiv http://www.anc.edu.ro/standarde-ocupationale/ unde

se

selectează sef.obiectv.securitaţe.pdf și http://www.patrosec.ro/satandarde-ocupationale/ de unde rezultă clar că singurele standarde în vigoare sunt cele pentru: poz. 1 - Agent de securitate; poz. 13 - Agent de securitate competiții sportive; poz. 19 - Evaluator de risc la securitatea fizică. Atât Legea 333/2003 cât și normele de aplicare ale acesteia, HG nr. 301/2003 nu numai că nu impun obligativitatea deținerii unui certificat de competențe pentru funcția de șef de obiectiv, ci lasă la latitudinea exclusivă a conducătorului societății numirea pe funcția de șef de obiectiv. (…) Prin urmare, la întocmirea documentației de atribuire autoritatea contractanta a ales sa nu solicite pentru șeful de obiectiv un certificat de formare profesionala, deoarece aceasta înseamnă adăugarea la lege, aspect inadmisibil și evident restrictiv. Din conținutul contestației reiese faptul că operatorul economic contestator solicită înlocuirea obligației de prezentare a unei decizii de numire a unui șef de obiectiv cu obligația de a prezenta un certificat de competențe profesionale care să fie emis de un furnizor de formare profesională autorizat de Autoritatea Națională pentru Calificări pentru persoana nominalizată pentru postul de șef de obiectiv, însă această solicitare nu poate fi acceptată, deoarece s-ar încălca prevederile art. 33 alin. (3) din normele aprobate prin HG nr. 301/2012 Pentru fiecare obiectiv asigurat cu pază și protecție printr-o societate specializată, conducătorul societății specializate trebuie să desemneze un șef de obiectiv care să asigure relaționarea permanentă cu beneficiarul serviciilor de pază și să dispună măsuri de eficientizare a serviciului prestat, precum și controlul personalului din subordine și prevederile art. 35 din Legea nr. 333/2003 Personalul cu atribuții de pază se compune din: agenți de pază, portari, controlori de acces, supraveghetori, însoțitori de valori sau alte persoane stabilite de conducerea unității ori desemnate să asigure instruirea, controlul și coordonarea activității de pază, invocate și de autoritatea contractantă. Prin urmare, autoritatea nu poate să impună o cerință restrictivă care să ducă la restrângerea concurenței, conform art. 50 din Legea nr. 98/2016 (1) Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori Pagina 16 din 19

elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenței în cazul în care achiziția ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiți operatori economici”. Potrivit art. 20 alin. (10) din norme Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante. Totodată, trebuie avut în vedere că nu au fost aduse argumente de către contestatoare, nici prin contestație, nici prin concluziile scrise, prin care să fie fundamentat modul în care este împiedicată să participe la procedură prin cerința mai sus amintită. Așadar, critica formulată de contestatoare este nefondată. Vizavi de susținerea autorității contractante că urma a răspunde la solicitările de clarificări ale operatorilor economici, inclusiv ale societății contestatoare, este lipsită de relevanță, câtă vreme aceasta trebuia să respecte termenele legale pentru depunerea contestației. Referitor la cererea completatoare depusă . se reține că, prin aceasta, s-au solicitat următoarele: obligarea autorității contractante la menținerea cerinței prevăzută de art. IV.4.1 alin. (5) lit. c), liniuța a II-a din Instrucțiunile pentru ofertanți sau suplimentarea înscrisurilor cu care se poate demonstra îndeplinirea cerinței prevăzute de art. IV.4.1 alin. (5) lit. c) liniuța a II-a din Instrucțiunile pentru ofertanți. Urmare adresei Consiliului, .. a răspuns că cererea sa nu se circumscrie situației vizând depunerea unei noi contestații. Se reține că, prin cererea completatoare, s-a atacat răspunsuri din cuprinsul adresei autorității contractante nr. 13666/18.03.2022, așadar, act emis ulterior depunerii contestației. Ținând seama că obiectul contestației este diferit de al cererii completatoare și privește acte administrative diferite (documentația de atribuire, astfel cum a fost publicată în SEAP la data de 20.02.2022, și adresa nr. 13666/18.03.2022).

Potrivit art. 21 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 Este inadmisibilă prezentarea unor noi motive de contestare şi/sau formularea unor noi capete de cerere pe calea concluziilor scrise sau orale ori a precizărilor la contestaţie ulterior termenului legal de formulare a acesteia. Operatorul economic a denumit cererea sa ”cerere completatoare”, însă se observă că aceasta este în realitate o nouă contestație, împotriva altor acte administrative, astfel că dat fiind refuzul contestatoarei de a o asimila unei contestații, Consiliul o va respinge ca inadmisibilă. Este lipsit de relevanță aspectul adus în discuție de contestatoare, potrivit căruia adresa nr. 13666/18.03.2022 privește aceeași documentație de atribuire contestată, câtă vreme, astfel cum însăși Pagina 17 din 19

aceasta a susținut, adresa cuprinde modificări ale documentației de atribuire. Astfel fiind, Consiliul va admite, în parte, contestația formulată de SC .. în contradictoriu cu .. și va obliga autoritatea contractantă la eliminarea din documentația de atribuire a prevederii referitoare la ajustarea prețului în funcție de indicele anual al prețurilor de consum pentru servicii comunicat de INS și, implicit, a cerinței că respectiva formulă de ajustare se activează începând cu al doilea an de la semnarea acordului-cadru. Va fi respins, ca nefondat, capătul de cerere privind înlocuirea obligației de prezentare a unei decizii de numire a unui șef de obiectiv cu obligația de prezentare a certificatului de competențe profesionale emis de un furnizor de formare profesională autorizat de Autoritatea Națională pentru Calificări pentru persoana nominalizată drept șef de obiectiv. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, admite, în parte, contestația formulată de ... SRL, în contradictoriu cu ............ și obligă autoritatea contractantă la eliminarea din documentația de atribuire a prevederii referitoare la ajustarea prețului în funcție de indicele anual al prețurilor de consum pentru servicii comunicat de INS și, implicit, a cerinței că respectiva formulă de ajustare se activează începând cu al doilea an de la semnarea acordului-cadru. Modificările vor fi efectuate în termen de 10 zile de la primirea deciziei, cu aducerea la cunoștința operatorilor economici, prin publicarea lor în SEAP, în cadrul aceluiași termen. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 respinge, ca nefondat, capătul de cerere privind înlocuirea obligației de prezentare a unei decizii de numire a unui șef de obiectiv cu obligația de prezentare a certificatului de competențe profesionale emis de un furnizor de formare profesională autorizat de Autoritatea Națională pentru Calificări pentru persoana nominalizată drept șef de obiectiv. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva deciziei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, conform art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 18 din 19

Redactată în 4 exemplare, conține 18 pagini Pagina 19 din 19