Decizie CNSC 2955/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2955/C9/3211, 3317 Data: 02.10.2025 Prin contestația nr. 3381/18.08.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 57057/19.08.2025, obiect al dosarului nr. 3211/2025, depusă de COMPANIA ROMPREST SERVICE SA, cu sediul în București, bd. Poligrafiei nr. 1C, etaj 3, sectorul 1, înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr. J2011003673401, având CUI RO 13788556, reprezentată legal prin Marian-Bogdan Adimi, director general adjunct, privind procedura de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect Delegarea gestiunii prin concesiune a activității serviciului public de salubrizare de colectare separată şi transportul separat al deşeurilor menajere şi al deşeurilor similare provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat, în Sectorul 6 al Municipiului București, cod CPV 90500000-2 Servicii privind deșeurile menajere și deșeurile (Rev.2), de SECTORUL 6 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, Calea Plevnei nr. 147-149, sectorul 6, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat suspendarea procedurii și admiterea ca întemeiată a contestației, urmând ca, prin decizia ce se va pronunţa, Consiliul să oblige autoritatea contractantă să renunţe la toate explicaţiile şi să ia în considerare introducerea în caietul de sarcini a densităţilor stabilite şi recomandate prin normativele în vigoare în România, în anul 2025. Prin contestația înregistrată la Consiliu sub nr. 59034/26.08.2025, obiect al dosarului nr. 3317/2025, depusă de RETIM ECOLOGIC SERVICE SA, cu sediul în Timișoara, str. Gheorghe Lazăr nr. 24, et. 4, SAD 31-33, clădirea Fructus Plaza, înregistrată în Registrul Comerţului sub nr. J35/56/1997, CUI 9112229, reprezentată de Dan Pascu, director general, și, convențional, prin Cabinet de Avocat Alexandru Goșa, cu sediul în București, Splaiul Independenței nr. 193, ap. 16, contestatoarea a solicitat Consiliului să oblige autoritatea contractantă să remedieze neregulile semnalate în cuprinsul contestației, cu consecinţa modificării corespunzătoare a documentaţiei de atribuire, atât în punctele specific Pagina 1 din 2

contestate, cât şi în orice alte aspecte necesare pentru corelarea întregii documentaţii cu decizia ce se va pronunța. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, contestațiile care fac obiectul dosarelor nr. 3211/2025 și 3317/2025 au fost conexate, pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. Prin Încheierea nr. 2979/C9/3211/21.08.2025, Consiliul a respins, ca nefondată, cererea de suspendare a procedurii de atribuire formulată de COMPANIA ROMPREST SERVICE SA. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, respinge, ca nefondate, contestațiile formulate de Compania Romprest Service SA și Retim Ecologic Service SA, în contradictoriu cu Sectorul 6 al Municipiului București. Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestația nr. 3381/18.08.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 57057/19.08.2025, obiect al dosarului nr. .../2025, depusă de ... SERVICE SA, cu sediul în ..., înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr. ..., având CUI RO ..., reprezentată legal prin ..., director general adjunct, privind procedura de licitație deschisă, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect Delegarea gestiunii prin concesiune a activității serviciului public de salubrizare de colectare separată şi transportul separat al deşeurilor menajere şi al deşeurilor similare provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat, în ..., cod CPV 90500000-2 Servicii privind deșeurile menajere și deșeurile (Rev.2), de ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat suspendarea procedurii și admiterea ca întemeiată a contestației, urmând ca, prin decizia ce se va pronunţa, Consiliul să oblige autoritatea contractantă să renunţe la toate explicaţiile şi să ia în considerare introducerea în caietul de sarcini a densităţilor stabilite şi recomandate prin normativele în vigoare în România, în anul 2025. Prin contestația înregistrată la Consiliu sub nr. 59034/26.08.2025, obiect al dosarului nr. .../2025, depusă de ... SERVICE SA, cu sediul în ..., înregistrată în Registrul Comerţului sub nr. ..., CUI ..., reprezentată de ..., director general, și, convențional, prin Cabinet de Avocat ..., cu sediul în ..., contestatoarea a solicitat Consiliului să oblige autoritatea contractantă să remedieze neregulile semnalate în cuprinsul contestației, cu consecinţa modificării corespunzătoare a documentaţiei de atribuire, atât în punctele specific contestate, cât şi în orice alte aspecte necesare pentru corelarea întregii documentaţii cu decizia ce se va pronunța. Conform prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, contestațiile care fac obiectul dosarelor nr. .../2025 și .../2025 au fost conexate, pentru a se pronunța o soluție unitară, deoarece acestea sunt formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire. Pagina 1 din 47

Prin Încheierea nr. 2979/C9/.../21.08.2025, Consiliul a respins, ca nefondată, cererea de suspendare a procedurii de atribuire formulată de ... SERVICE SA. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzelor conexate de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestațiile de față, prin care ... SERVICE SA și ... SERVICE SA critică măsurile de remediere luate de autoritatea contractantă, publicate în SEAP în data de 13.08.2025. Dosarul nr. .../2025: Pe fondul contestației, cu privire la densităţile medii ale deşeurilor, contestatoarea

arată

că,

prin

decizia

Consiliului

nr. 2153/C9/.../28.07.2025, autorităţii contractante i s-au oferit două alternative: fie să pună la dispoziţia operatorilor economici suficiente date/calcule din care să rezulte corectitudinea densităţilor, astfel cum au fost prevăzute, şi rolul lor în această formă la elaborarea ofertelor şi derularea contractului, fie le va modifica şi va asigura informarea în mod corespunzător a participanţilor la procedură. Teoretic, autoritatea contractantă a optat pentru prima variantă, adică să pună la dispoziţia operatorilor economici date şi calcule din care să rezulte corectitudinea densităţii, astfel cum au fost prevăzute. Practic, datele şi calculele puse la dispoziţie nu pot conduce la concluzia că densităţile luate în considerare sunt corecte. În primul rând, sursa primară a datelor este Agenţia de Protecţia Mediului din Scoţia, iar datele ar proveni dintr-un studiu elaborat în anii 1998-1999. Se mai afirmă că valorile pentru deşeurile mixte din construcţii au fost modificate în ianuarie 2014. Întrebarea care se pune, în primul rând, este: ce relevanţă au în ceea ce priveşte deşeurile municipale, pentru ..., în anul 2025, nişte informaţii dintr-un studiu din Marea Britanie, din anii 1998-1999 privitor la deşeurile comerciale şi industriale? În baza căror argumente nişte calcule făcute pe baza studiului respectiv pot să înlăture nişte prevederi normative interne? Opinia contestatoarei este că aceste calcule nu pot înlătura normativele interne, mai ales când este vorba de un caiet de sarcini cadru, elaborat de o autoritate naţională de reglementare, care conţine nişte recomandări foarte precise. Mergând mai departe, observă că, plecând de la această bază vicioasă şi calculele făcute sunt profund viciate. Pentru deşeurile reciclabile se stabileşte iniţial, pentru fiecare tip de material din cadrul acestora, o densitate arbitrară, făcându-se o medie aritmetică între densitatea deşeurilor de ambalaje şi densitatea deşeurilor municipale. Desigur, este vorba de deşeuri de ambalaje şi deşeuri municipale din Pagina 2 din 47

Scoţia anului 1998, şi nu din România anului 2025. Deşeurile municipale, prin definiţie, sunt deşeuri provenite din gospodăriile populaţiei şi deşeuri similare acestora. În mod firesc ele conţin deşeuri de ambalaje. Adică, pe lângă diverse obiecte din plastic: articole de menaj, suporturi etc., în fluxul de deşeuri municipale există şi folie/hârtie/carton de împachetat, şi recipiente încadrate în categoria ambalajelor. Atunci când se determină densitatea deşeurilor municipale este vorba de deşeuri municipale care conţin şi aceste deşeuri de ambalaj. Fluxurile separate de deşeuri de ambalaje conţin deşeuri de ambalaje provenite din activităţi industriale sau comerciale în care nu se află niciun fel de deşeu municipal. Serviciul public de salubrizare colectează deşeurile municipale, în care există deşeuri de ambalaje provenite din gospodăriile populaţiei. Deşeurile de ambalaje din industrie şi comerţ se colectează pe fluxuri total separate şi au un conţinut mult mai omogen, conţinând doar ambalaje, şi nu alte obiecte din plastic/hârtie/metal/sticlă, caracteristice activităţii menajere. În cazul de față, prima eroare este aceea de a calcula o medie a densităților acestor categorii de deşeuri, adică media densităţii deşeurilor municipale şi deşeurilor de ambalaje şi a o considera la final ca fiind un fel de densitate medie deşeurilor municipale. După ce stabileşte această medie a densităţilor, în locul unei densităţi medii, se calculează o nouă medie a densităţilor tuturor tipurilor de materiale. Formula pentru densitate este: densitate (p) = masă (m) / volum (V). Pentru a determina o densitate medie se determină o masă şi un volum, nu anumite densităţi diferite şi se face media lor. Pentru a demonstra veridicitatea calculelor, autoritatea face un nou calcul bazat pe densităţile din OM nr. 756/2004, ajungând la concluzia că densităţile ar fi oarecum similare. Acest calcul este absolut irelevant şi paralel cu scopul documentaţiei de atribuire. Fracţiile de deşeuri reciclabile nu se colectează şi nu se transportă în amestec. Ele se transportă separat, iar vehiculele alocate unei fracţii de deşeuri trebuie colectate prin raportare la fracţia respectivă şi nu la media mai multor fracţii. Pe de altă parte, se observă că şi calcul în sine este forţat pentru a ajunge la nişte rezultate, folosindu-se nişte ponderi procentuale pe care contestatoarea afirmă că nu le-a regăsit în Studiul de oportunitate, unde ar trebui să se regăsească, conform susţinerilor autorităţii contractante. Ar trebui să se observe că se ajunge la o medie considerată de autoritate similară, plecându-se de la densităţii iniţiale extrem de diferite. La plastic, de exemplu, densitatea luată în calcul este peste triplul densităţii din normativ, la hârtie depăşeşte dublul, iar la sticlă este la jumătate, dar media este considerata similară. Pentru deşeurile reziduale se face o simplă afirmaţie: că acestea ar avea o densitate medie calculată prin medie ponderată şi grad de impurificare. Nu este redat niciun calcul şi niciun tabel, însă, oricum metoda de stabilirea densităţii medii este una patentată de autoritatea Pagina 3 din 47

contractantă sau de către consultantul său, mai degrabă. Nu există niciun document normativ sau ştiinţific conform căruia o densitate medie poate fi calculată pe baza unei medii ponderate şi a unui grad de impurificare. În concluzie, întreg acest material nu conţine nişte calcule propriu- zise, ci doar nişte descrieri ale unor presupuse calcule, dar care nu au nicio legătură cu realitatea şi nu pot fi utile în elaborarea unei oferte, deoarece pot conduce la rezultate aberante şi total rupte de realitate. În ceea ce privește clauzele contractuale considerate abuzive (art. 33 şi art. 35 din contract), contestatoarea arată că s-a dispus, în mod expres, reformularea clauzelor contractuale pentru a elimina caracterul lor abuziv şi disproporţionat. Măsurile de remediere ale autorităţii sunt însă pur formale şi menţin un grad inacceptabil de imixtiune şi risc pentru operator. Cu privire la art. 33 - transferul contractelor cu terții, deşi a eliminat alineatul (1), autoritatea a reformulat alineatul (2), astfel încât delegatul este obligat să înştiinţeze prealabil delegatarul cu privire la toate contractele care vizează prestarea serviciului, acesta având posibilitatea de a se opune. Această formulare rămâne excesiv de largă şi reprezintă o ingerinţă nepermisă în activitatea comercială a operatorului. Prestarea serviciului depinde de zeci de contracte operaţionale (furnizare combustibil, reparaţii auto, piese de schimb, servicii de pază etc.), iar obligarea la notificarea şi obţinerea unui acord tacit pentru fiecare dintre acestea este birocratică, nejustificată şi poate bloca activitatea. Cu privire la art. 35 alin. (6) - răspunderea faţă de terţi, Consiliul a cerut o definire clară a noţiunii de "orice altă persoană". Autoritatea a revenit cu o definiţie la fel de vagă: "orice persoană fizică/juridică afectată de prestarea serviciului [...]". Această formulare expune operatorul la o răspundere nelimitată şi imprevizibilă, pentru pretenţii formulate de persoane care nu sunt parte a raportului contractual principal (utilizatori ai serviciului). Având în vedere cele precizate, contestatoarea apreciază că autoritatea contractantă trebuie să reformuleze art. 33, eliminând obligaţia de notificare sau menţinând-o, strict, doar la subcontractanţii care prestează o parte din serviciul delegat, şi să reformuleze art. 35 alin. (6), prin limitarea răspunderii la pretenţiile formulate de utilizatorii serviciului, direct rezultate din neîndeplinirea culpabilă a obligaţiilor contractuale. Solicită ca autoritatea să remedieze documentaţia de atribuire pentru a permite ofertanţilor să elaboreze oferte conforme, care să conducă la încheierea de contracte corecte și la prestarea ulterioară a unor servicii de calitate, în baza acestor contracte. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul: ”[.../00036]

Contestatie

la

masurile

de

remediere_ Pagina 4 din 47

18.08_semnat.pdf.p7s”, postat de autoritate în SEAP la data de 19.08.2025, în cadrul documentelor asociate anunțului de concesionare nr. .../13.06.2025. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 58621/25.05.2025, ... transmite punctul său de vedere prin care solicită respingerea contestaţiei. Pe fondul cauzei, arată că, referitor la motivul nr. 1 privind densităţile medii ale deşeurilor, prin decizia nr. 2153/C9/.../28.07.2025 Consiliul a formulat următoarea soluţie: "autoritatea contractantă fiind obligată să facă o analiză amănunţită a densităţilor medii de deşeuri utilizate şi, în urma acesteia, fie va pune puse la dispoziţia operatorilor economici suficiente date/calcule din care să rezulte corectitudinea densităţilor, astfel cum au fost prevăzute, şi rolul lor în această formă în elaborarea ofertelor şi derularea contractului, fie le va modifica şi va asigura informarea în mod corespunzător a participanţilor la procedură." În conformitate cu această soluţie, achizitoarea arată că a înţeles să pună la dispoziţia operatorilor economici datele/calculele din care rezultă corectitudinea densităţilor utilizate în documentaţia de atribuire, astfel cum au fost prevăzute şi rolul lor în această formă în elaborarea ofertelor şi derularea contractului. În cadrul măsurilor de remediere publicate în SEAP, densităţile utilizate pentru elaborarea Studiului de oportunitate şi a documentaţiei de atribuire Delegarea gestiunii prin concesiune a activităţii serviciului public de salubrizare de colectare separată şi transportul separat al deşeurilor menajere şi al deşeurilor similare provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat, în ... (.../13.06.2025) sunt aceleaşi cu densităţile utilizate la elaborarea Studiului de fezabilitate aferent proiectului privind Extinderea Sistemului de colectare separată a deşeurilor la nivelul .... La data elaborării studiului de fezabilitate menţionat era în vigoare Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice nr. 111/2007 privind aprobarea caietului de sarcini - cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor. Acesta a fost în vigoare până la 4 martie 2025. Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice nr. 111/2007 nu includea nicio prevedere privind densităţi medii aferente fracţiilor de deşeuri "recomandate" pentru calculul tarifelor pentru anumite fracţii. Prin urmare, cu deplină responsabilitate, în urma unor cercetări realizate cu privire la studiile existente la nivel european şi, având ulterior confirmarea experţilor JASPERS, autoritatea contractantă a utilizat pentru fundamentarea studiului de fezabilitate şi, implicit, a aplicaţiei de finanţare, densităţile dezvoltate de Agenţia pentru Mediu din UK, densităţi care sunt actualizate ori de câte ori este nevoie, ultima Pagina 5 din 47

actualizare dovedindu-se necesară în anul 2014 pentru densităţile aferente codului de deşeuri 17 09 04. Aşa cum a fost menţionat anterior, proiectul privind Extinderea sistemului de colectare separată a deşeurilor la nivelul ... este implementat în două etape:  Extinderea Sistemului de Colectare Separată a Deşeurilor la nivelul ... al Municipiului Bucureşti", cod SMIS 155966, cofinanţat prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2021, conform contractului de finanţare nr. 1774/09.12.2022;  Extinderea Sistemului de Colectare Separată a Deşeurilor la nivelul ... al Municipiului Bucureşti" - Etapa 2, cod SMIS 322619, conform contractului de finanţare nr. 115/15.10.2024. Există astfel două contracte de finanţare semnate în decembrie 2022 şi octombrie 2024 pentru fundamentarea cărora au fost utilizate densităţile menţionate. Niciun moment experţii JASPERS care au analizat aplicaţiile de finanţare nu au considerat eronată abordarea autorităţii contractante de a utiliza aceste densităţi în dimensionarea şi stabilirea numărului platformelor pentru colectarea deşeurilor la nivelul ... şi în dimensionarea echipamentelor necesare pentru colectarea şi transportul deşeurilor. Este mai mult decât evident faptul că analiza aplicaţiilor de finanţare s-a realizat inclusiv din punct de vedere al fundamentării tehnice a acestor elemente care se traduc în valoarea contractelor de finanţare şi implicit în finanţarea nerambursabilă acordată. Pe de altă parte, achizitoarea face trimitere la Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice nr. 98/2025 privind aprobarea caietului de sarcini-cadru al serviciului de salubrizare a localităţilor care înlocuieşte Ordinul nr. 111/2007, Ordin intrat în vigoare în 5 martie 2025 (art. 70). Prin urmare densităţile indicate pentru fracţia de deşeuri reciclabile de hârtie, metal, plastic şi sticlă, fracţia de deşeuri reziduale, fracţia de deşeuri voluminoase, fracţia de deşeuri din construcţii sunt "recomandate", şi nu obligatorii. În plus, ordinul recomandă o valoare unică a densităţii pentru fracţia de deşeuri hârtie, metal, plastic şi sticlă fără a diferenţia în niciun fel între aceste categorii. Mai mult, la alin. (3) al art. 70 se menţionează explicit faptul că pot fi utilizate "alte densităţi recomandate în ghidurile/metodologiile aplicabile gestionării deşeurilor". Este exact ceea ce a făcut autoritatea contractantă încă de la început. Nu există niciun argument logic care să conducă la ideea că densităţile astfel utilizate nu sunt corecte. În plus, utilizarea altor densităţi decât cele utilizate la elaborarea studiului de fezabilitate care a stat la baza celor două contracte de finanţare nu ar face decât să creeze neconcordanţe între investiţiile aprobate la finanţare şi ceea ce s-ar implementa dacă s-ar utiliza în Pagina 6 din 47

acest moment al atribuirii documentaţiei alte densităţi. Consecinţa imediată a unei astfel de acţiuni ar fi aplicarea de corecţii financiare către beneficiarul finanţării - ... până la pierderea integrală a finanţării. În mod punctual, referitor la contestaţia formulată de ... SERVICE SA la măsurile de remediere adoptate de şi publicate în SEAP în data de 13 august 2025, menţionează următoarele: Referitor la afirmaţia potrivit căreia: "în primul rând, sursa primară a datelor este Agenţia de Protecţia Mediului din Scoţia, iar datele ar proveni dintr-un studiu elaborat în anii 1998-1999. (...) Opinia noastră este că aceste aşa zise calcule nu pot înlătura normativele Interne, mai ales când este vorba de un Caiet de sarcini cadru, elaborat de o autoritate Naţională de reglementare, care conţine nişte recomandări foarte precise.", achizitoarea menţionează că densităţile provin din studiul menţionat (acest aspect poate fi constatat cu uşurinţă din pagina iniţială a documentului excel anexat la măsurile de remediere unde se menţionează istoricul acestor date). În aceeaşi pagină există şi menţiunea privind actualizarea în anul 2014 doar a valorii densităţii pentru deşeurile mixte din construcţii, din nou nu este o simplă afirmaţie, ci un fapt real. Autoritatea contractantă susține că nu eludează în niciun fel prevederile normative interne, ci a utilizat în elaborarea studiului de fezabilitate şi, implicit, a actualei documentaţii "alte densităţi recomandate în ghidurile/metodologiile aplicabile gestionării deşeurilor." Ca atare se impune respingerea acestor critici. Referitor la afirmaţia potrivit căreia: "Mergând mai departe, observam că plecând de la această bază vicioasă şi calculele făcute sunt profund viciate. Pentru deşeurile reciclabile se stabileşte iniţial, pentru fiecare tip de material din cadrul acestora, o densitate arbitrară, făcându-se o medie aritmetica între densitatea deşeurilor de ambalaje şi densitatea deşeurilor municipale. (...) După ce stabileşte această media densităţilor, în locul unei densităţi medii, calculează o nouă medie a densităţilor tuturor tipurilor de materiale. Formula pentru densitate este: densitate (p) = masă (m) / volum (V). Pentru a determina o densitate medie se determină o masă şi un volum. Nu nişte nişte densităţi diferite şi se face o media lor.", arată că, folosind denumiri incomplete, "generice" contestatoarea încearcă să inducă ideea că, pentru stabilirea densităţilor pe fiecare dintre fracţiile hârtie, plastic, metal, sticlă, textile, autoritatea contractantă ar fi folosit media aritmetică între densitatea deşeurilor din ambalaje/ plastic/metal/ sticlă/ textile si deşeurile municipale. În fapt, susține că a utilizat densităţi la nivel de detaliu pentru categoria respectivă, indicând în măsura de remediere exact codurile deşeurilor utizate, şi nu densitatea pentru categoria deşeuri municipale. De altfel, datele puteau fi verificate în tabelul ataşat la măsura de remediere reieşind cu claritate ce densităţi au fost utilizate. Pentru conformitate redă tabelul de bază pentru calculul realizat cu indicarea denumirii codurilor de deşeuri. Pagina 7 din 47

Prin urmare, aşa cum a fost arătat în măsurile de remediere publicate, pentru deşeurile reciclabile (hârtie, plastic, metal, sticlă), pentru fiecare fracţie în parte, s-a făcut medie între densitatea de la codul 15 (ambalaj), care cuprinde şi deşeurile de ambalaje din deşeurile municipale, aşa cum este menţionat chiar în Decizia UE 2014/955 la denumirea categoriei 15 01 - ambalaje şi deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeuri municipale de ambalaje colectate separat) şi densitatea de la codul 20 (non-ambalaj) pentru acelaşi tip de deşeu. Derularea contractului care face obiectul procedurii de atribuire are în vedere o singură pubelă pentru hârtie (fie că e ambalaj fie că nu e ambalaj), pentru sticlă (fie că e ambalaj fie că nu e ambalaj) şi o pubelă pentru plastic şi metal (fie că sunt sau nu ambalaje). Astfel, în niciun caz în calcul nu a fost folosită densitatea de la deşeuri municipale în amestec. Contestatoarea încearcă în continuare să inducă ideea unor calcule eronate. Desigur că formula densităţii este densitate (p) = masă (m) / volum (V) şi aceasta ar fi utilizată dacă s-ar face determinări la un moment dat. Asta ar însemna că la fiecare studiu de fezabilitate/studiu de oportunitate elaborat să se realizeze determinări ale densităţilor pentru acea situaţie. Contestatoarea consideră eronate densităţile utilizate de autoritatea contractantă în condiţiile în care s-a pornit de la densităţi de la nivel de fracţii de deşeuri, fără a explica la rândul său de ce este corect să se folosească o densitate unică pentru hârtie, metal, plastic şi sticlă, aşa cum indică Ordinul nr. 98/2025. Este mult mai riguros calculul autorităţii contractante care porneşte de la densităţi aferente fiecărei fracţii de deşeu şi utilizează densitatea aferentă fiecărei fracţii (plastic, metal, hârtie, sticlă) decât să fi fost utilizată o densitate unică pentru toate aceste fracţii. Prin urmare, aceste densităţi aferente fiecărei fracţii au fost avute în vedere pentru dimensionarea investiţiilor şi a echipamentelor încă de la etapa elaborării studiului de fezabilitate, în concluziile alegaţiile contestatoarei trebuie respinse pentru toate motivele arătate anterior. Referitor la afirmaţia potrivit căreia: "De altfel, densitatea medie sau media densităţii deşeurilor sunt irelevante în calculele legate de transportul deşeurilor reciclabile, pentru că deşeurile reciclabile nu se amestecă pentru a fi transportate, ci ele se transportă separat. Deci vom avea nişte vehicule care transportă plastic, altele care transportă hârtie şi altele care transportă sticla. Nu se poate face calcul ca şi cum un vehicul ar transporta sticlă, hârtie, plastic şi metal în amestec, câtă vreme aceste categorii de deşeuri se transportă separat şi au densităţi şi volume diferite." constată că şi contestatoarea achiesează la ceea ce susţine achizitoarea: atâta timp cât colectarea se realizează pe fracţii separate şi densităţile de la care se porneşte ar trebui să fie cele aferente fiecărei fracţii şi nu o densitate unică pentru acestea. Pagina 8 din 47

Menţionează că, în măsurile de remediere, a fost prezentată metoda de calcul pentru toate densităţile solicitate prin decizia Consiliului. Astfel, una dintre criticile iniţiale a vizat densitatea de 0,211 kg/l aferentă fracţiei deşeuri reciclabile. În acest context, autoritatea contractantă a explicat cum a fost calculată valoarea de 0,211 kg/l a densităţii fracţiei de deşeuri reciclabile, respectiv densitate medie calculată ca medie ponderată a fracţiilor hârtie, plastic, metal, sticlă (0,205*53,3%+0,180*33,0% +0,225*3,5%+ 0,333*10,3%)/100 = 0,211. Aşa cum s-a menţionat, această densitate nu a fost utilizată în calculul dimensionării echipamentelor (nici ca număr, nici în ceea ce priveşte volumul acestora). În fapt, această densitate ar influenţa doar calculul tarifului pentru serviciile conexe, respectiv serviciile de colectare la evenimente speciale, influenţa acestora în economia contractului fiind practic neglijabilă. Referitor la afirmaţia potrivit căreia: "Pentru a demonstra veridicitatea calculelor Autoritatea face un nou calcul bazat pe densităţile din O.M. nr. 756/2004, ajungând la concluzia că densităţile ar fi oarecum similare. (...) Ar trebui să se observe că se ajunge la o medie considerată de Autoritate similară, plecându-se de la densităţii iniţiale extrem de diferite. La plastic, de exemplu, densitatea luată în calcul este peste triplul densităţii din Normativ, la hârtie depăşeşte dublul, iar la sticlă este la jumătate. Dar media este considerata similară", tot în contextul menţionat anterior, autoritatea contractantă precizează că a realizat şi simularea calculului densităţii fracţiei comune de deşeuri reciclabile pornind de la prevederile Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 756/2004. Aşa cum a arătat în măsurile de remediere, densitatea calculată pentru fracţia comună de deşeuri reciclabile pe baza datelor din Normativul nr. 756/2004 este 0,218 kg/l, faţă de 0,21 lkg/l aşa cum reiese din calculul achizitoarei, pornind de la densităţile pe fracţii individuale utilizate în abordarea proprie. Cele două densităţi sunt aproape identice. Cât priveşte faptul că autoritatea contractantă a indicat ponderi procentuale care nu se regăsesc în Studiul de oportunitate, aceasta arată că afirmaţia este eronată. În Studiul de oportunitate anexat la documentaţia de atribuire se regăsesc date care permit să se obţină şi informaţiile cu privire la ponderea cantităţii colectate pe material din fracţia comună de reciclabil. Nu există nicio normă cu privire la elaborarea Studiului de oportunitate care să prevadă modul în care aceste ponderi se vor prezenta în acest tip de document. Pentru toate cele de mai sus, solicită respingerea alegaţiilor contestatoarei. Pagina 9 din 47

Referitor la afirmaţia potrivit căreia: "Pentru deşeurile reziduale se face o simplă afirmaţie: că acestea ar avea o densitate medie calculată prin medie ponderată şi grad de impurificare. Nu este redat niciun calcul şi niciun tabel, însă, oricum metoda de stabilirea densităţii medii este una patentată de Autoritatea contractantă sau de către consultantul sau, mai degrabă. Nu există niciun document normativ sau ştiinţific conform căruia o densitate medie se poate fi calculată pe baza unei medii ponderate şi a unui grad de impurificare. Oricum nu sunt redate niciun fel de cifre sau calcule referitor la modul în care s-a ajuns ia această medie ponderată ori ce valoare ar avea respectivul grad de impurificare.", arată că, în documentaţia de atribuire, pentru fracţia comună de deşeuri reziduale care cuprinde şi deşeurile voluminoase, deşeurile textile şi deşeurile periculoase menajere, densitatea medie calculată prin media ponderată şi gradul de impurificare este de 0,263 kg/l. Ca şi în exemplul de calcul prezentat pentru fracţia unică de deşeuri reciclabile, s-a procedat şi pentru fracţia de deşeuri reziduale. Conform prevederilor legislative în vigoare, la calculul tarifului de deşeuri reziduale sunt luate în considerare, pe lângă fracţia de deşeuri reziduale şi fracţiile de deşeuri voluminoase, textile şi periculoase menajere, practic orice alte deşeuri menajere şi similare în afara deşeurilor reciclabile (hârtie şi carton, plastic, metal şi sticlă) şi biodeşeuri. Referitor la afirmaţia „Oricum nu sunt redate niciun fel de cifre ... orice valoare ar avea respectivul grad de impurificare", reiterează că, în capitolul 8.3 Cantităţi de deşeuri municipale estimate a se colecta, se regăsesc informaţii privind ratele de capturare şi gradul de impurificare pentru fiecare fracţie în parte. Ca atare, solicită Consiliului respingerea acestor alegaţii. Referitor la afirmaţia potrivit căreia: "La finalul măsurii de remediere se aduc nişte argumente halucinante pentru a se combate comparaţiile făcute de contestatarul Retim: se afirmă că structura deşeurilor din Arad şi Timiş ar fi diferite de cea deşeurilor din ... în condiţiile în care s-a luat în calcul structura deşeurilor din Scoţia anilor '98 - '99.", autoritatea contractantă arată că a menţionat o realitate: "... este parte din ..., care are o caracteristică aparte atât în ceea ce priveşte nivelul de trai, puterea de cumpărare, cât şi în ceea ce priveşte generarea deşeurile, inclusiv compoziţia deşeurilor. De remarcat că indicele de generare a deşeurilor menajere la nivelul Municipiului Bucureşti (0,96 kg/loc x zi3) este mult peste media la nivel naţional (0,61 kg/loc x zi4). A se avea în vedere faptul că ... este 100% mediul urban, iar judeţele Arad şi Timiş cuprind mediu urban şi mediu rural, deci o structură diferită a deşeurilor." În mod cert, compoziţia deşeurilor în Bucureşti este net diferită de cea din Arad sau Timiş, dar ceea ce eludează contestatoarea este faptul că măsura de remediere a vizat densităţile utilizate şi nu compoziţia deşeurilor. Referitor la afirmaţia potrivit căreia: "în concluzie, întreg acest material nu conţine nişte calcule propriu zise, ci doar nişte descrieri ale unor presupuse calcule, dar care nu au nicio legătură cu realitatea şi nu pot fi utile Pagina 10 din 47

în elaborarea unei oferte, deoarece pot conduce la rezultate aberante şi total rupte de realitate.", reiterează măsura de remediere dispusă de Consiliu în decizia nr. 2153/C9/.../28.07.2025: "fie va pune puse la dispoziţia operatorilor economici suficiente date/calcule din care să rezulte corectitudinea densităţilor, astfel cum au fost prevăzute, şi rolul lor în această formă în elaborarea ofertelor şi derularea contractului, fie le va modifica şi va asigura informarea în mod corespunzător a participanţilor la procedură." În măsurile de remediere adoptată şi publicate în SEAP, autoritatea contractantă susține că a respectat punctual decizia Consiliului:  a prezentat datele care au stat la baza calculelor, inclusiv sursa acestora (nu doar prin indicarea unei pagini web, ci prin ataşarea documentului din care au fost preluate densităţile, document în care este explicat contextul în care acest document este elaborat şi actualizat);  a prezentat metoda de calcul pentru densităţile utilizate în documentaţia de atribuire, calculul în sine, atâta timp cât a fost menţionat "medie ponderată" şi au fost indicate elementele luate în calcul, nu ar fi adus nimic în plus, nimic diferit faţă de rezultatul indicat în tabelele prezentate;  a menţionat rolul densităţilor utilizate în elaborarea ofertelor şi în derularea contractului. Reiterează că investiţiile realizate de operatorul desemnat câştigător în cadrul contractului (investiţiile în echipamentele aferente transportului deşeurilor care sunt dimensionate având la bază densităţile) vor fi recuperate prin tarif. Riscurile pentru operatori în implementarea contractului, riscuri provenite din densităţile utilizate practic nu există. În schimb, autoritatea contractantă se confruntă cu riscul iminent de a fi obligată fie la plata unor corecţii financiare, fie la returnarea integrală a valorii contractelor de finanţare aferente realizării platformelor realizate şi care vor fi realizate în baza aceloraşi densităţi platformelor deja realizate sau care urmează a fi realizate, toate având la bază aceleaşi densităţi contestate în mod nejustificat. În mod concret, prelungirea nejustificată a acestei proceduri afectează în mod direct populaţia ..., care nu poate beneficia de investiţiile publice finalizate şi este privată, în continuare, de accesul la un serviciu modern, eficient şi conform standardelor europene de colectare şi transport al deşeurilor. Pentru toate argumentele aduse solicită respingerea afirmaţiilor formulate. În ceea ce priveşte punctul II al contestaţiei, respectiv "Menţinerea unor clauze contractuale abuzive (art. 33 şi art. 35 din contract)", menţionează că, în contestaţia nr. 2416/23.06.2025 cu privire la documentaţia de atribuire publicată (.../13.06.2025), ... SERVICE SA nu a formulat nicio critică cu privire la art. 33 din contract. În absenţa oricărei critici sau observaţii privind conţinutul acestui articol, rezultă în mod evident că, la momentul respectiv, a acceptat Pagina 11 din 47

forma publicată a contractului, fără rezerve. Invocarea ulterioară a unor eventuale nemulţumiri în legătură cu acest articol apare astfel ca fiind tardivă, nejustificată şi lipsită de temei. Orice obiecţie cu privire la forma art. 33 din Contract era necesar a fi prezentată în termenul reglementat de art. 8 alin (1) a) din Legea nr. 101/2016, cu modificările şi completările ulterioare. În condiţiile în care ... SERVICE SA nu a prezentat în acest termen nicio obiecţie cu privire la modul în care a fost formulat art. 33 în documentaţia de atribuire, solicită să se constate tardivitatea şi, în consecinţă, nulitatea capătului de cerere cu privire la măsura de remediere adoptată în ceea ce priveşte reformularea art. 33. Orice critică adusă ulterior acestui termen este lipsită de temei juridic şi nu poate produce efecte în cadrul procedurii. În fapt, prin decizia decizia nr. 2153/C9/.../28.07.2025, Consiliul a formulat următoarea soluţie cu privire la criticile aduse cu privire la formularea art. 33: "Astfel fiind, autoritatea contractantă trebuie să reformuleze prevederile art. 33 din contract şi să stabilească cu claritate situaţiile la care se referă aceste prevederi şi care să nu fie acoperite de alte clauze, fie să le coreleze/adapteze în mod corespunzător cu celelalte obligaţii impuse operatorilor." Autoritatea contractantă redă măsura de remediere adoptată. Susține că a menţionat în cadrul măsurilor de remediere situaţiile la care se referă prevederea art. 33. Este vorba despre contracte care au directă legătură cu derularea contractului care face obiectul procedurii de atribuire: contracte pentru reparaţii auto, contracte de pază, furnizare carburant auto. Încheierea oricărui contract de acest tip este cunoscută delegatului din timp, astfel încât înştiinţarea beneficiarului nu poate în niciun fel să blocheze activitatea. Este doar o măsură care vizează protecţia beneficiarului în faţa unor situaţii care ar putea să blocheze derularea contractului. În ceea ce priveşte art. 35 din contract, prin decizia decizia sa, Consiliul a formulat următoarea soluţie: "Astfel fiind, se impune o reformulare a art. 35 alin. (6) din contract în sensul circumstanţiere noţiunii "orice altă persoană decât Delegatarul" utilizată în cadrul articolului." Autoritatea contractantă redă măsura de remediere adoptată. Susține că a clarificat în mod explicit sensul expresiei "orice altă persoană decât Delegatarul", definind-o drept "orice persoană fizică/juridică afectată de prestarea serviciului în baza prezentului contract". Astfel, este clar stabilit că, pentru a se putea vorbi despre aplicabilitatea prevederilor contractuale, este necesar să existe o afectare directă a persoanei respective în contextul serviciului prestat. Faţă de cele expuse mai sus, solicită respingerea criticilor aferente clauzelor contractuale cu referire la art. 33 și 35 şi, implicit, solicită Pagina 12 din 47

respingerea contestaţiei în întregime ca fiind nefondată, tardivă (în parte) şi neîntemeiată. Prin adresa nr. 3537/29.08.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 60320/29.08.2025, ... SERVICE SA transmite răspuns la punctul de vedere al autorității contractante. Dosarul nr. .../2025: Prin cea de-a doua contestație formulată în cadrul procedurii, ... SERVICE SA precizează că demersul său are ca obiect Măsurile de remediere luate ca urmare a deciziei Consiliului, în măsura în care fie sunt necorespunzătoare (nu implementează corect şi complet decizia), fie sunt nelegale. 1. Pct. 2 din Măsurile de remediere - Implementarea instrumentului „plăteşte pentru cât arunci" („PPCA"): Cu privire la criticile sale faţă de modalitatea de implementare a PPCA, prin decizia sa, Consiliul a dispus o serie de măsuri de remediere (p. 46-47 din decizie). Autoritatea contractantă a implementat însă doar parţial aceste măsuri, menţinând neclaritatea prevederilor contestate cu privire la o serie de aspecte esenţiale, în pofida indicaţiilor clare şi exprese ale Consiliului. De asemenea, Măsurile de remediere cuprind o serie de dispoziţii nelegale noi, care se impun a fi eliminate sau modificate. 1.1. Neclarităţi cu privire la obligativitatea implementării PPCA şi calendarul implementării Sunt redate cele stabilite de Consiliu la pag. 46-47 din decizie. Susține că autoritatea contractantă nu a modificat dispoziţiile din documentaţia de atribuire care contrazic obligativitatea implementării PPCA pentru toate categoriile de utilizatori şi generează confuzie cu privire la modalitatea în care va fi implementat instrumentul. Măsurile de remediere reiau exprimările din Studiul de Oportunitate deja sancţionate de Consiliu. Pe de altă parte, cu privire la utilizatorii din zona de blocuri arondaţi platformelor POIM, la p. 14 din Măsurile de remediere se arată că „Pentru utilizatorii din zona de blocuri arondaţi platformelor POIM care în primă fază nu sunt incluşi în proiectul pilot perioada estimată pentru implementarea instrumentului este de 1 an de la data de început a contractului, cu colaborarea Operatorului." Se observă, aşadar, o contradicţie evidentă între dispoziţiile din documentaţia de atribuire potrivit cărora utilizatorii arondaţi platformelor POIM ar fi excluşi de la aplicarea instrumentului, pe de-o parte vs. precizările potrivit cărora aceştia fie „nu ar fi excluşi în mod defintiv", fie ar urma să li se aplice în mod obligatoriu PPCA după o perioadă estimată de 1 an de la începerea operării, pe de altă parte. Prin urmare, achizitoarea trebuie să facă aplicarea deciziei Consiliului şi să elimine din documentaţie toate referinţele la excluderea utilizatorilor arondaţi platformelor POIM, cu specificarea clară a Pagina 13 din 47

calendarului de implementare a PPCA pentru această categorie de utilizatori - i.e., cel mai târziu 1 an de la începerea operării. Cu privire la insulele PNRR, partea de "concluzii" de la p. 13 din Măsurile de remediere preia numai ideea stabilirii soluţiei tehnice după finalizarea construcţiei, fără a relua termenul de implementare anul 2026 prevăzut la p. 49 din Studiul de oportunitate. Se impune precizarea clară că termenul pentru implementarea PPCA la utilizatorii arondaţi insulelelor PNRR este anul 2026. Totodată, menţiunile cu privire la utilizatorii care „solicită aplicarea instrumentului" sau "optează" pentru acesta (utilizatorii de la case şi cei arondaţi insulelor PNRR) sunt contrare deciziei Consiliului şi trebuie de asemenea eliminate. De asemenea, având în vedere angajamentul asumat de autoritatea contractantă de a elabora Regulamentul PPCA până la până la data începerii perioadei de mobilizare, precum şi obligativitatea implementării PPCA, aspect stabilit de Consiliu, referinţele la „proiectul pilot" şi la implementarea proiectului în mai multe faze/etape pentru utilizatorii de la case (e.g., p. 49, 87 din Studiul de oportunitate) generează confuzie, sunt contradictorii şi trebuie eliminate. Pentru ca documentaţia de atribuire să fie inteligibilă, trebuie să indice în mod clar metoda de implementare, în acord cu dispoziţiile Consiliului: Pentru utilizatorii de la case, PPCA se va implementa prin metoda „Volum" încă de la începerea operării (utilizatorii având şi opţiunea de a solicita pubele mai mici, de 40-80 l); • Pentru utilizatorii de la blocuri arondaţi insulelor PNRR, implementarea se va face după punerea în funcţiune a acestor platforme, în funcţie de dotările cu care vor fi prevăzute, dar nu mai târziu de anul 2026 prevăzut în Studiul de oportunitate; • Pentru utilizatorii de la blocuri arondaţi platformelor POIM, implementarea se va face prin metoda „Volum" în termen de cel mult 1 an de la începerea operării; • Pentru utilizatorii non-casnici cu sediul/punctul de lucru în locaţii individuale, implementarea se va face prin metoda „Volum" încă de la începerea operării. 1.2. Prevederi neclare şi nelegale cu privire la formarea tarifului PPCA: În baza dispoziţiilor din decizia Consiliului, autoritatea contractantă ar fi trebuit să elimine toate prevederile neclare şi nelegale din documentaţia de atribuire vizavi de aplicarea „bonificaţiei"/„tarifului mai redus" pentru utilizatorii care „optează" pentru implementarea PPCA şi să clarifice metoda de tarifare în acord cu metoda de implementare aleasă - metoda „volum" pentru toţi utilizatorii, cu excepţia celor arondaţi insulelor PNRR, unde metoda se va stabili în funcţie de dotările acestor echipamente. Pagina 14 din 47

Cu toate acestea, prin Măsurile de remediere, autoritatea reia prevederile din Studiul de oportunitate referitoare la „reducerea tarifului de salubrizare" pentru utilizatorii care „solicită" aplicarea instrumentului (p. 87 din Studiul de oportunitate, p. 11 din Măsurile de remediere). De asemenea, la p. 13, 15 şi 24 din Măsurile de remediere, autoritatea menţionează următoarele: „Regulamentul se va elabora cel mai târziu până la data începerii perioadei de mobilizare (...), în aşa fel încât, pe de-o parte, a se putea stabili tariful aferent pubelelor de capacitate mai mică prin raportare la tariful pentru colectarea deşeurilor reziduale ofertat (care vizează tariful pentru pubela de 120 l) iar pe de altă parte pentru a nu se perturba Operatorul în derularea obligaţiilor sale contractuale.", p. 13; În situaţia în care utilizatorii colectează o cantitate de deşeuri reziduale superioară celei asumate, Regulamentul va putea să prevadă aplicarea tarifului pentru deseuri reziduale general. Pentru situaţia în care utilizatorul ar compromite calitatea deşeurilor colectate separat cu rezidual, Regulamentul va prevedea aplicarea de îndată a tarifului superior", p. 15, 24. În primul rând, este cu totul neclar cum se va stabili tariful aferent pubelelor de capacitate mai mică vs. tariful pentru colectarea deşeurilor reziduale ofertat ori la ce se referă autoritatea contractantă prin tariful pentru deşeuri reziduale general şi tariful superior, care ar urma să fie aplicat utilizatorilor care compromit calitatea deşeurilor colectate. Delegatarul pare să aibă în vedere implementarea a două seturi de tarife pentru deşeurile aruncate de utilizatorii de la case: unul redus, pentru pubelele de 40-80 litri şi unul „superior", pentru pubelele de 120 litri. Acest din urmă tarif ar putea fi, în accepţiunea autorităţii, „tariful general" la care face referire. Alternativ, prin această sintagmă, achizitoarea ar putea să aibă în vedere aplicarea în paralel a tarifului PPCA cu tariful pauşal reglementat în prezent. Subliniază că noţiunile de "tarif general", "tarif superior", "bonificaţie" nu au absolut nicio acoperire legislativă şi trebuie eliminate. Odată implementat instrumentul PPCA, toţi utilizatorii vor achita un singur tarif PPCA în funcţie de "cât aruncă". Mecanismul preconizat este neclar şi confuz, nu ajută în niciun fel ofertanţii să înţeleagă modul de derulare a contractului şi, mai cu seamă, nu este un mecanism prevăzut sau permis de vreo lege. În cazul în care utilizatorii nu respectă regulile de separare a fracţiilor de deşeuri şi colectează în amestec, legea prevede aplicarea unui tarif penalizator stabilit potrivit art. 8 alin. (2) din Ordinul nr. 640/2022, iar nu un "tarif superior" despre care nu se cunoaşte nimic. Pe de o parte, o astfel de implementare ar fi complet nelegală, autoritatea nu poate stabili mai multe sisteme de tarife (sau tarife alternative, aplicabile în diverse situaţii, altfel decât ceea ce este prevăzut deja în lege) pentru un acelaşi volum al pubelei, ci un singur Pagina 15 din 47

tarif unitar - utilizatorii urmând a plăti „pentru cât aruncă". Astfel, art. 17 alin. (5) din OUG nr. 92/2021 prevede că PPCA presupune o plată diferenţiată de către utilizatorii serviciului, în funcţie de cantităţile de deşeuri produse, astfel încât aceştia să fie motivaţi să reducă generarea deşeurilor şi să colecteze separat deşeurile reciclabile. Toţi utilizatorii vor plăti acelaşi tarif unitar, al cărui cuantum va fi diferenţiat doar în funcţie de volumul depus: Pe de altă parte, metoda de stabilire a tarifelor nu poate fi lăsată la simpla speculaţie a operatorilor, aceasta fiind o informaţie esenţială pentru participarea la procedură. Măsurile de remediere şi documentaţia de atribuire ar trebui să prevadă clar şi fără dubiu modalitatea de formare a tarifului PPCA, respectiv "metodologia de calcul şi de conversie a tarifelor din lei/tonă în lei per unitatea de măsură". Chiar dacă autoritatea contractantă a decis că va elabora ulterior Regulamentul, aceste informaţii referitoare la modul de determinare a tarifelor PPCA trebuie cunoscute încă din prezent. În consecinţă, trebuie să prevadă în mod complet, precis şi fără echivoc metodologia de calcul şi de conversie a tarifelor ofertate în tarifele PPCA ce vor fi aplicate în cadrul contractului. În al doilea rând, la p. 15 din Măsurile de remediere, tot autoritatea contractantă arată că: În ceea ce priveşte implementarea financiară a instrumentului PPCA se are în vedere utilizarea unui model cu două componente: o componentă fixă (care va include costurile cu colectarea şi transportul) şi o componentă variabilă (va include costurile cu tratarea deşeurilor). În acest sens se va utiliza Ghidul privind modul de stabilire/ ajustare/modificare a tarifelor de salubrizare elaborat în cadrul contractului de Asistenţă Tehnică „Suport pentru consolidarea capacităţii instituţionale a Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară din domeniul deşeurilor (MIPE PASSA 2 - AA - 010820-001)", parte a Contractului-cadru de sprijinire a Echipei BEI de suport consultativ privind proiectele din Lotul 2 - Mediu şi Energie." Or, nici ghidul la care face referire autoritatea nu prevede o metodă de stabilire a tarifelor PPCA prin aplicarea unui tarif mai redus pentru utilizatorii care generează un volum mai mic de deşeuri vs. tariful aplicabil pentru restul utilizatorilor sau a unui "tarif general" sau "superior" atunci când nu respectă regulile de colectare separată. Acest ghid publicat pentru proiectele SMID dezvoltate cu fonduri europene, pe care îl ataşează, prevede în Anexa 3, pag. 75-93, informaţii şi recomandări detaliate despre modul în care trebuie realizată implementarea PPCA (denumit PAYT - pay as you throw). Ghidul prezintă diferite posibilităţi de definire a tarifelor, inclusiv modelul avut în vedere de autoritatea contractantă constând în tarife compuse dintr-o parte fixă şi una variabilă. Această modalitate de calcul diferenţiază costurile fixe de cele variabile, respectându-se totodată cerinţele art. 42 alin. (2) din Legea nr. 101/2006. Ghidul nu permite Pagina 16 din 47

însă posibilitatea instituirii mai multor tarife pentru aceeaşi metodă de implementare, care să se aplice alternativ, în funcţie de volumul recipientului sau de obiceiurile de colectare ale utilizatorilor. Mai mult, exprimarea "se are în vedere" confirmă afirmaţiile noastre de mai sus în sensul că, în prezent, autoritatea contractantă nu a definit încă în mod complet şi precis metodologia de determinare a tarifelor PPCA. Acest lucru este inadmisibil, deoarece ofertanţii sunt obligaţi să îşi asume oferte financiare şi tehnice şi obligaţiile din modelul de contract fără să cunoască şi fără să aibă nicio certitudine cu privire la tarifele pe care le vor aplica şi deci la veniturile pe care le vor obţine. Faţă de toate cele arătate, rezultă că achizitoarea nu a respectat dispoziţiile deciziei Consiliului şi nu a prevăzut informaţii clare şi complete vizavi de regulile deformare a tarifelor PPCA, indicând o modalitate confuză şi nelegală de implementare a unor tarife diferenţiate pe criterii neclare. Solicită ca autoritatea contractantă: • Să elimine din documentaţia de atribuire prevederile referitoare la noţiuni care nu sunt prevăzute ca atare de lege (tarif general, tarif superior, bonificaţie etc. potrivit explicaţiilor de mai sus) şi să prevadă că tarifele PPCA vor fi stabilite în conformitate cu prevederile ghidului privind modul de stabilire/ajustare/modificare a tarifelor de salubrizare, indicat la p. 15 din Măsurile de remediere; Sau, alternativ: • să elimine din documentaţia de atribuire prevederile referitoare la noţiuni care nu sunt prevăzute ca atare de lege (tarif general, tarif superior, bonificaţie etc. potrivit explicaţiilor de mai sus) şi să indice în mod clar cum vor fi stabilite tarifele PPCA, respectiv metodologia de calcul şi de conversie a tarifelor ofertate în tarife PPCA, cu reconcilierea prevederilor din documentaţia de atribuire referitoare la formarea tarifelor cu dispoziţiile legale şi reglementare (art. 42 din Legea nr. 101/2006, Ordinul ANRSC nr. 640/2022, Ghidul privind modul de stabilire/ ajustare/ modificare a tarifelor de salubrizare). 1.3. Prevederi contradictorii cu privire la gestionarea cantităţilor excedentare: Prin Măsurile de remediere (p. 14), autoritatea contractantă a dispus următoarele: „Până la implementarea instrumentului şi pentru insulele şi platformele de la blocuri unde sistemul nu este încă implementat, deşeurile se vor colecta prin intermediul infrastructurii aferente zonei de blocuri aşa cum este aceasta descrisă în caietul de sarcini, la frecvenţele şi condiţiile aferente stabilite. Deşeurile excedentare vor fi gestionate conform Procedurii de colectare a deşeurilor separate incorect reglementată de art. 41 din Caietul de Sarcini." Or, procedura de la art. 41 din caietul de sarcini se referă la „rezolvarea problemelor privind colectarea deşeurilor separate incorect", nicidecum la gestionarea unor cantităţi excedentare de deşeuri depuse Pagina 17 din 47

de utilizatori la alte puncte de colectare decât cele cărora le sunt arondaţi. Această procedură nu asigură "respectarea aplicării sistemului" astfel încât să nu existe "nicio scurgere". Având în vedere seriozitatea riscului semnalat de Comisia Europeană şi dispoziţiile clare ale deciziei Consiliului, solicită obligarea autorităţii contractante să adopte prin măsurile de remediere pe care le va publica o reglementare clară a mijloacelor prin care intenţionează să adreseze situaţia descrisă astfel încât să asigure integritatea sistemului şi respectarea regulilor de către utilizatori. 2. Pct. 8 din Măsurile de remediere — Riscul 17: Implementarea necorespunzătoare a PPCA La pct. 8 din Măsurile de remediere, achizitoarea a făcut o implementare deficitară a dispoziţiilor Consiliului. Aceeaşi implementare deficitară a fost transpusă şi cu privire la riscul nr. 17. Reformulările făcute modifică doar în aparenţă reglementarea riscului, însă dispoziţiile sale rămân afectate de vicii substanţiale de legalitate. Se menţine prevederea nelegală potrivit căreia utilizatorii „vor solicita" aplicarea PPCA, deşi implementarea acestuia este obligatorie. Descrierea riscului ar trebui să se refere exclusiv la situaţia utilizatorilor care nu respectă regulile de colectare, fără nicio referinţă la posibilitatea de „a solicita" sau nu implementarea instrumentului. Mai mult, autoritatea contractantă revine la sintagma „aplicarea bonificaţiei", deşi tariful PPCA este unul şi acelaşi pentru toţi utilizatorii, neexistând noţiunea de „bonificaţie" în legislaţia relevantă. În aceeaşi ordine de idei, la managementul riscului, a introdus dispoziţiile criticate deja mai sus, referitoare la stabilirea unor tarife diferenţiate. Toate aceste prevederi sunt nelegale şi nu fac decât să creeze şi mai multă confuzie cu privire la modul de implementare a PPCA şi tarifele aplicabile. Este cu totul neclar ce se înţelege prin „tarif superior" sau „tarif pentru deşeuri reziduale general". De asemenea, trimiterea la „revenirea la aplicarea unui tarif PPCA" în cazul utilizatorilor care remediază neregulile pentru care au fost sancţionaţi cu „tariful superior" pare să sugereze că operatorul ar urma să aplice în paralel tarifele aferente instrumentului PPCA şi tarifele pauşale existente în prezent (sau alte tarife nedefinite şi necunoscute), ceea ce este în mod flagrant nelegal, încălcând atât Ordinul ANRSC nr. 640/2022 - care nu permite aplicarea simultană a sistemului de tarifare PPCA cu sistemul pauşal - cât şi contrar principiilor descrise în privind tarifele la care ne-am referit mai sus, inclusiv ghidul antemenţionat. În concluzie, solicită: • reformularea descrierii riscului astfel încât să se refere doar la situaţia utilizatorilor care nu respectă regulile de colectare, fără nicio referinţă la posibilitatea de „a solicita" sau nu implementarea instrumentului; şi Pagina 18 din 47

• eliminarea tuturor referinţelor la posibilitatea aplicării unor tarife distincte de cele prevăzute de lege după implementarea PPCA, cu eliminarea în consecinţă a prevederilor care se referă la aplicarea unor „bonificaţii"/ „tarife superioare"/„revenirea la aplicarea tarifului PPCA". Autoritatea contractantă trebuie să clarifice faptul că tariful PPCA va fi unul singur, în funcţie de metoda de implementare aleasă („volum" pentru toţi utilizatorii cu excepţia celor arondaţi insulelelor PNRR, unde nu se cunoaşte încă); şi • modificarea riscului astfel încât să se coreleze cu deciziile Consiliului şi cu remedierile ce vor fi aduse modalităţii de implementare şi facturare a PPCA. 3. Pct. 12 din Măsurile de remediere — Structura recipientelor pentru utilizatorii non-casnici cu sediul în blocuri Prin Măsurile de remediere adoptate în urma deciziei Consiliului (p. 30), autoritatea susţine că a purtat corespondenţă cu „operatorul existent" pentru comunicarea structurii recipientelor pentru agenţii economici/instituţiile publice, dar nu a putut obţine informaţii. Prin urmare, la p. 27-29 din Măsurile de remediere, nu a efectuat remedierile impuse de Consiliu, nu a adus nicio informaţie nouă, ci a reluat din nou în esenţă informaţiile deja existente cu privire la structura recipientelor din documentaţia de atribuire, precizând că, în cazul agenţilor economici şi instituţiilor publice cu sediul în blocuri, colectarea se va face din punctele de colectare de la blocuri. Autoritatea extinde sensul prevederilor art. 75 alin. (1) din Ordinul nr. 98/2025 ca incluzând şi structura de recipiente, care în această accepţiune ar fi aceeaşi pentru ambele categorii de utilizatori - casnici şi non- casnici. Or, o astfel de concluzie nu rezultă din prevederile menţionate, ci este contrară acestora. Pe de altă parte, chiar dacă se poate admite, în acord cu adresa nr. 59797/17.07.2025, că agenţii economici cu sediul în apartamente (sedii de cele mai multe ori fără activitate cu publicul) vor adera la sistemul de colectare implementat pentru asociaţiile de proprietari şi, implicit, vor utiliza aceleaşi recipiente cu restul utilizatorilor de la bloc, o astfel de concluzie nu poate fi acceptată pentru agenţii economici mari, cu sedii în spaţiile comerciale de la parterul blocurilor, şi nici în cazul altor categorii de agenţi economici cu sediul în apartamente şi care, din cauza specificului activităţii desfășurate, au nevoi particulare de colectare. Astfel, există numeroase situaţii în care la parterurile de bloc funcţionează persoane juridice de tip unităţi de alimentaţie publică, cum ar fi restaurante sau cantine, săli de jocuri, ori magazine cu număr mare de angajaţi şi clienţi. În cazul acestor utilizatori, este inacceptabilă concluzia că deşeurile vor fi depuse la comun cu utilizatorii casnici. Pe lângă faptul că activităţile economice de tipul celor enumerate reclamă o structură adaptată a recipientelor (în special în cazul unităţilor de Pagina 19 din 47

alimentaţie), nici frecvenţele de colectare nu coresupund cu cele aplicabile persoanelor fizice. De asemenea, nu se poate accepta soluţia de la p. 28 din Măsurile de remediere, potrivit căreia „atât din punct de vedere al fluxului tehnic, dar şi al fluxul financiar", structura recipientelor este cea de la populaţia din zona de blocuri inclusiv pentru instituţiile publice. Este de neimaginat ce instituţie publică ar putea avea sediul într-un bloc de locuinţe, fiindu-i permis să depună deşeurile la comun cu utilizatorii. Prin urmare, solicită ca autoritatea contractantă: • Să prevadă că aderarea la fluxul tehnic de colectare specific blocurilor de locuinţe/asociaţiilor de proprietari este permisă doar în cazul agenţilor economici cu sediul în apartamente de bloc şi fără nevoi speciale de colectare, exceptând agenţii economici cu sediul în spaţii dedicate de la parterul blocurilor şi unităţile cu regim special, cum ar fi unităţile de alimentaţie publică, precum şi instituţiile publice; • Pentru utilizatorii non-casnici exceptaţi potrivit punctului de mai sus, să prevadă în mod explicit dotarea cu recipiente dedicate acestora. 4. Pct. 21 din Măsurile de remediere — art. 33 alin. (2) din modelul de contract Prin pct. 21 din Măsurile de remediere adoptate, autoritatea contractantă a eliminat art. 33 alin. (1) din modelul de contract. Cu privire la alin. (2), a dispus reformularea acestuia astfel: „Toate contractele care vizează prestarea serviciului ce vor fi încheiate între Delegat si terţi (cum ar fi [de] exemplu, fără [a] se limita la contractele pentru reparaţii auto, contractele de pază, furnizare carburant auto) vor fi încheiate cu înştiinţarea prealabilă a Delegatarului, acesta urmând ca, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea înştiinţării să comunice Delegatului punctul său de vedere. Lipsa unui punct de vedere din partea Delegatarului se va interpreta în sensul existenţei unui acord tacit." Reformularea propusă este şi mai intruzivă decât formularea iniţială a textului. Prin această formulare, operatorului i se impune să notifice delegatarului şi să aştepte acordul acestuia cu privire la orice contract încheiat între operator şi un terţ, indiferent de obiectul şi valoarea contractului, nu doar contractele cu afiliaţii. În primul rând, o asemenea dispoziţie încalcă în mod flagrant decizia Consiliului, care a dobândit putere de lucru judecat în aspectele sale necontestate. Prin decizie, s-a constatat caracterul intruziv şi nelegal al versiunii iniţiale a textului, care se referea exclusiv la contractele cu afliaţii, şi care, suplimentar, conţinea şi o prevedere că acest acord nu poate fi reţinut în mod nejustificat. Cu atât mai mult nu se justifică o dispoziţie care obligă operatorul să notifice autoritatea şi să aştepte acordul acesteia pentru orice contract încheiat cu un terţ. De altfel, contractele de natura celor indicate în dispoziţia contestată sunt contracte cu simpli furnizori curenţi ai operatorului, Pagina 20 din 47

nefiind nici măcar vorba de contracte esenţiale sau sensibile pentru prestarea serviciului. În al doilea rând, operatorul într-un contract de concesiune acţionează în mod autonom şi suportă riscurile de operare de natură economică în legătură cu exploatarea serviciului concesionat. Nu este legal pe de o parte a impune operatorului să îşi asume riscul de operare, iar pe de altă parte a îi restrânge libertatea de acţiune economică şi prin care acesta poate controla riscul. Autoritatea contractantă nu poate reţine nicio putere de decizie, altfel decât în limitele prevăzute de lege, în legătură cu o activitate al cărei risc nu şi-l asumă. Aşa cum s-a constatat şi prin decizia Consiliului, nici imperativul asigurării continuităţii serviciului, nici includerea costurilor operaţionale cu furnizorii în tarif nu pot justifica restrângerea libertăţii economice a concesionarului dincolo de cadrul legal aplicabil. În consecinţă, solicită eliminarea art. 33 alin. (2) din modelul de contract astfel cum a fost reformulat prin Măsurile de remediere. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul: ”[.../00041] Contestatie_semnat.pdf.p7s”, postat de autoritate în SEAP la data de 26.08.2025, în cadrul documentelor asociate anunțului de concesionare nr. .../13.06.2025. Prin adresa nr. 84073/01.09.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 60847/02.09.2025, ... transmite punctul său de vedere, prin care solicită respingerea contestaţiei pentru următoarele argumente: Referitor la motivul nr. 1 din contestaţie, respectiv criticile aduse Pct. 2 din Măsurile de remediere - Implementarea instrumentului „plăteşte pentru cât arunci" („PPCA"), autoritatea redă măsura de remediere implementată. Arată, că prin măsura de remediere formulată s-a urmat fiecare instrucţiune a Consiliului. Astfel, au fost preluate informaţiile sinteză din punctul de vedere, realizându-se şi o actualizare a acestora prin raportare la termene fezabile la momentul elaborării măsurilor de remediere (concret, ca urmare a contestaţiilor înregistrate cu privire la documentaţia de atribuire, a plângerii depuse, având în vedere perioada estimată pentru evaluarea ofertelor, posibilele contestații cu privire la rezultatul procedurii etc, plus perioada de mobilizare de 6 luni până la începerea contractului, este puţin probabil ca primul an de operare să mai fie anul 2026, aşa cum nejustificat insistă contestatoarea să fie prevăzut). De asemenea, o dată cu toate argumentele şi explicaţiile prezentate prin punctul de vedere iniţial, au fost aduse la cunoştinţa operatorilor economici, prin intermediul măsurilor de remediere a documentaţiei de atribuire, cele două informaţii relevante indicate de Consiliu (nu se solicită operatorului dotări tehnice speciale și implementarea instrumentului va fi obligatorie pentru utilizatori, nu opţională). Pagina 21 din 47

Pe fondul cauzei, referitor la motivele din contestaţie, autoritatea contractantă prezintă contraargumentele sale, privind primul punct al contestaţiei. Contestatoarea este nemulţumită de măsura de remediere invocând 3 (trei) aspecte: existenţa unor neclarităţi cu privire la obligativitatea implementării PPCA şi calendarul implementării, existenţa unor prevederi nectare şi nelegale cu privire la formarea tarifului PPCA, precum şi existenţa de prevederi contradictorii cu privire la gestionarea cantităţilor excedentare. În ceea ce priveşte primul aspect - "neclarităţi cu privire la obligativitatea implementării PPCA şi calendarul implementăm”, referitor la punctele 2 şi 3 şi contestaţie: se invocă faptul că nu au fost modificate dispoziţiile din documentaţia de atribuire care contrazic obligativitatea implementării PPCA pentru toate categoriile de utilizatori şi generează confuzie cu privire la modalitatea în care va fi implementat instrumentul. Aşa cum am arătat, prin decizia Consiliului, s-a stabilit în sarcina autorităţii contractante obligaţia de a aduce completări documentaţiei cu privire la aspectele evidenţiate, și nicidecum obligaţia de modificare a documentaţiei existente, astfel încât motivaţia contestatoarei nu are suport temeinic. Solicitarea Consiliului a vizat aducerea la cunoştinţa tuturor operatorilor potenţial interesaţi în depunerea unei oferte a informaţiilor clarificatoare transmise de autoritatea contractantă prin punctul de vedere, în spiritul asigurării transparenţei şi a tratamentului egal, singura modalitate de a face cunoscute explicaţiile furnizate prin punctul de vedere fiind pe calea remedierilor care se publică în SEAP. Astfel, achizitoarea arată că a preluat punctul de vedere formulat în contestaţia iniţială. În mod firesc, aşa cum a procedat şi la formularea punctului de vedere, în redactarea măsurilor de remediere a scos în evidenţă în primul rând, prevederile cu privire la implementarea instumentului plăteşte pentru cât arunci incluse în documentaţia de atribuire publicată (Studiu de oportunitate, caiet de sarcini, contract). Mai departe, pe aceeşi structură a punctului de vedere formulat cu privire la contestaţia iniţială, a concluzionat, cu privire la modalitatea în care este prevăzută în documentaţie implementarea PPCA: "toţi utilizatorii sunt obligaţi să adere la implementarea instrumentului prin efectul legal obligatoriu al actului normativ erga omnes adoptat de Consiliul Local". Astfel, a inclus întocmai în măsurile de remediere informaţiile din punctul de vedere, cu precizarea și asumarea expresă a aspectelor invocate de Consiliu, printre care şi obligativitatea implementării PPCA pentru toate categoriile de utilizatori. Este o abordare diferită faţă de varianta considerată satisfăcătoare de contestatoare (modificarea efectivă în tot textul documentaţie), dar nu este în niciun fel incorectă, având în esenţă acelaşi efect: aducerea la Pagina 22 din 47

cunoştinţa operatorilor economici a condiţiilor specifice implementăriii contractului care face obiectul procedurii. A avea o altă abordare, în sensul în care autoritatea contractantă ar fi trebuit să adauge şi alte informaţii decât cele strict indicate de Consiliu, ar fi dus la situaţia în care contestatoarea ar fi invocat de data aceasta faptul că autoritatea ar fi făcut mai mult decât s-a cerut, că a adus noi elemente diferite faţă de cele comunicate anterior prin documentaţia de atribuire şi punctul de vedere. Referitor la punctele 4 - 6 din contestaţie se invocă faptul că există o contradicţie evidentă între dispoziţiile din documentaţia de atribuire potrivit cărora utilizatorii arondaţi platformelor POIM ar fi excluşi de la aplicarea instrumentului pe de-o parte vs. precizările potrivit cărora aceştia fie „nu ar fi excluşi în mod defintiv", fie ar urma să li se aplice în mod obligatoriu PPCA după o perioadă estimată de 1 an de la începerea operării, şi că Autoritatea Contractantă trebuie să facă aplicarea Deciziei CNSC şi să elimine din documentaţie toate referinţele la excluderea utilizatorilor arondaţi platformelor POIM, cu specificarea clară a calendarului de implementare a PPCA pentru această categorie de utilizatori - i.e., cel mai târziu 1 an de la începerea operării. Din punctul de vedere al achizitoarei, nu există nicio contradicţie, contestatoarea nefăcând altceva decât o interpretare restrânsă, strict ţintită şi proprie a textului, fără a ţine cont de conţinutul măsurii de remediere în ansamblul său. Astfel, din cuprinsul întregii măsuri de remediere rezultă clar că doar în prima fază de implementare a contractului utilizatorii din zona de blocuri arondaţi platformelor POIM nu sunt incluşi în proiectul pilot. Pentru aceştia, implementarea PPCA se va realiza la un an de la data de începere a contractului, prin similitudine cu implementarea proiectului pilot pentru utilizatorii de la case (n.r proiectul pilot presupune demararea implementării PPCA pentru 10% din populaţia de la case în anul I de contract, urmând ca restul populaţiei de la case să implementeze PPCA din anul II de contract). Implementarea se va realiza aşa cum se va stabili cu operatorul, în funcţie de rezultate (inclusiv în ceea ce priveşte metoda de implementare), care are tot dreptul să solicite modificarea tarifelor în aşa fel încât să îşi recupereze integral costurile. Reiese faptul că şi referitor la acest aspect, autoritatea contractantă nu a făcut decât să respecte decizia Consiliului, respectiv "să stabilească o perioadă estimată pentru implementarea instrumentului pentru utilizatorii din zona de blocuri arondaţi platformelor POIM". Prin critica de la punctul 7 din contestaţie, contestatoarea susţine că la insulele PNRR, partea de "concluzii" de la p. 13 din Măsurile de remediere preia numai ideea stabilirii soluţiei tehnice după finalizarea construcţiei, fără a relua termenul de implementare anul 2026 prevăzut la p. 49 din Studiul de Oportunitate, p. 9 din Măsurile de Remediere. Se impune precizarea dară în concluziile Măsurilor de Remediere că termenul pentru implementarea PPCA la utilizatorii arondaţi insulelelor PNRR este anul 2026. Pagina 23 din 47

Motivul pentru care nu s-a precizat în mod expres termenul de implementare invocat (anul 2026) şi în paragraful privind concluziile (nu doar pentru utilizatorii arondaţi insulelor PNRR, dar şi pentru restul) este acela că, având în vedere evoluţia procedurii de atribuire (contestaţii, plângeri, perioada de evaluare, contestațiile la rezultat etc, plus perioada pentru elaborarea Regulamentului PPCA, plus perioada de mobilizare de 6 luni până la începerea contractului care poate fi prelungită cu încă 6 luni) este nefezabil şi nerealist ca implementarea PPCA la utilizatori să mai fie anul 2026. Coroborând cu alte prevederi din documentaţie, a se vedea Studiul de oportunitate - cap.6.3.2 Cuantificarea implementării instrumentului „plăteşte pentru cât arunci" unde se face referire la primul an de delegare (2026 - n.r la momentul elaborării documentaţiei de atribuire anul 2026 era fezabil a fi primul an de implementare a contractului), termenul pentru implementarea PPCA la utilizatorii arondaţi insulelor PNRR este primul an delegare (şi nu anul 2026 aşa cum solicită contestatoarea). Neprecizarea anului 2026 ca primul an de implementare a instrumentului PPCA pentru utilizatorii arondaţi insulelor PNRR nu aduce atingere documentaţiei de atribuire şi nu împiedică în niciun fel elaborarea ofertelor. În funcţie de evoluţia procedurii de atribuire şi parcurgerea etapelor iniţiale a contractului primul an de implementare poate fi sau nu 2026. Referitor la critica de la punctul 8 din contestație: Tototdată, menţiunile cu privire la utilizatorii care „solicită aplicarea instrumentului"sau "optează"pentru acesta (utilizatorii de la case şi cei arondaţi insulelor PNRR) sunt contrare Deciziei CN5C şi trebuie de asemenea eliminate. Conform precizărilor aduse de însăşi Autoritatea Contractantă, utilizatorii de la case pot solicita doar înlocuirea pubelei de 120 I cu o pubelă cu volum mai mic (40-80 l), nicidecum nu pot opta dacă aderă sau nu la PPCA. Subliniem că inclusiv utilizatorii care vor decide să rămână cu pubele iniţială de 120 l vor aplica PPCA, în sensul că vor fi facturaţi la tariful PPCA, iar nu la tariful pauşal. "Opţiunea" utilizatorului se limitează la alegerea volumului pubelei, nu şi la sistemul de tarifare PPCA sau pauşal. Situaţia este similară pentru insulele PNRR, aplicarea PPCA fiind o obligaţie şi nu o opţiune. Pe aceeaşi structură a punctului de vedere formulat cu privire la contestaţia iniţială, s-a concluzionat cu privire la modalitatea în care este prevăzută în documentaţie implementarea PPCA, cu precizarea şi asumarea expresă a aspectelor invocate de Consiliu. Astfel, a fost explicit prevăzută obligativitatea implementării PPCA pentru toate categoriile de utilizatori "toti utilizatorii sunt obligaţi să adere la implementarea instrumentului prin efectul legal obligatoriu al actului normativ erga omnes adoptat de Consiliul Local", după cum este menţionat în măsura de remediere. Referitor la critica 9 din contestaţie, respectiv afirmaţia potrivit căreia: "De asemenea, având în vedere angajamentul asumat de Autoritatea Pagina 24 din 47

Contractantă de a elabora Regulamentul PPCA până la până la data începerii perioadei de mobilizare, precum şi obligativitatea implementării PPCA, aspect stabilit de CNSC, referinţele la „proiectul pilot" şi la implementarea proiectului în mai multe faze/etape pentru utilizatorii de ia case (e.g., p. 49, 87 din Studiul de Oportunitate) generează confuzie, sunt contradictorii şi trebuie eliminate." Nu a fost formulată de către Consiliu nicio măsură de remediere cu privire la eliminarea din Studiul de oportunitate a referinţelor la "proiectul pilot" şi la implementarea proiectului în mai multe faze/ etape pentru utilizatorii de la case (e.g. p. 49, 87 din Studiul de Oportunitate)”. În fapt, contestatoarea revine la elemente din contestaţia formulată cu privire la documentaţia de atribuire pentru care CNSC nu a dispus nicio măsură de remediere. În consecinţă, având în vedere faptul că nu a fost formulată o măsură de remediere cu privire la aspectele invocate, solicită Consiliului să constate nulitatea acestui capăt de cerere. Referitor la solicitarea formulată la punctul 10 din contestaţie respectiv: "pentru ca documentaţia de atribuire să fie inteligibilă, Autoritatea Contractantă trebuie să indice în mod clar metoda de implementare, în acord cu dispoziţiile CNSC: Pentru utilizatorii de la case, PPCA se va implementa prin metoda „Volum" încă de la începerea operării (utilizatorii având şi opţiunea de a solicita pubele mai mici, de 40-80 l); (..) Pentru utilizatorii non-casnici cu sediul/punctul de lucru în locaţii individuale, implementarea se va face prin metoda „Volum" încă de la începerea operării." În măsurile de remediere autoritatea contractantă a inclus deja elementele solicitate referitoare la implementarea instrumentului PPCA cu excepţia prevederii aferente implementării PPCA pentru utilizatorii de la blocuri arondaţi insulelor PNRR "nu mai târziu anul 2026" şi a eliminării proiectului pilot (elaborarea Regulamentului în perioada de mobilizare nu exclude implementarea unui proiect pilot, regulamentul putând să prevadă inclusiv derularea unui proiect pilot). În ceea ce priveşte al doilea aspect - Prevederi neclare şi nelegale cu privire la formarea tarifului PPCA, solicită respingerea acestui capăt de cerere. Consideră că, prin măsurile de remediere, a furnizat informaţii suplimentare referitoare la regulile de formare a tarifelor PPCA menţionând în mod clar următoarele: instrumentul va fi implementat pe bază de volum; pentru implementarea financiară a instrumentului PPCA se are în vedere utilizarea unui model cu două componente: componenta fixă (care va include costurile cu colectarea şi transportul) şi componenta variabilă (include costurile cu tratarea). Se va utiliza Ghidul privind modul de stabilire/ ajustare/ modificare a tarifelor de salubrizare, aşa cum a fost indicat în măsura de remediere, adică exact ghidul la care face şi contestatoarea referire în prima sa Pagina 25 din 47

solicitare enunţată la punctul 30 din contestaţie. Este unul din motivele pentru care acest capăt de cerere este practic lipsit de obiect. S-a menţionat în mod clar în măsura de remediere, în acord total cu decizia Consiliului, că Regulamentul privind implementarea instrumentului economic "plăteşte pentru cât arunci", elaborat în implementarea contractului, va include drepturi şi obligaţii pentru părţile implicate, inclusiv mecanismul aplicabil în situaţia în care populaţia nu respectă regulile stabilite, fiind totodată indicată direcţia/ principiile care vor fi aplicate în această situaţie - nerespectarea regulilor de către populaţie. Referitor la punctele 13 - 20 din contestaţie, afirmaţiile contestatoarei sunt contradictorii şi lipsite de fundament legal. Pe de o parte, aceasta susţine că autoritatea contractantă ar intenţiona implementarea a două seturi de tarife (pentru pubelele de 40-80 l şi pentru cele de 120 l), iar pe de altă parte afirmă că „nu se pot stabili mai multe sisteme de tarife pentru acelaşi volum al pubelei, ci un singur tarif unitar". În realitate, autoritatea contractantă susține că nu instituie tarife multiple pentru acelaşi volum, ci diferenţiază tarifele strict în funcţie de volumul recipientului, aspect expres prevăzut şi permis de legislaţie. Sistemul este unul unitar şi transparent: pentru fiecare volum pus la dispoziţia utilizatorilor există un tarif corespunzător, determinat pe baza tarifelor ofertate şi a indicilor de generare a deşeurilor. Totodată, contestatoarea critică folosirea unor termeni precum „tarif general", „tarif superior" sau „bonificaţie", invocând lipsa consacrării legale, dar introduce în mod arbitrar termenul „tarif pauşal", care nu este prevăzut în documentaţia de atribuire şi nici în legislaţia aplicabilă. Acest fapt demonstrează caracterul subiectiv şi lipsit de temei juridic al susţinerilor sale. Prioritar, arată că motivaţia contestatoarei privind denumirile utilizate pentru explicitarea unor aspecte ale implementării PPCA este lipsită de temei. Prin tariful pentru deşeuri reziduale general se înţelege, aşa cum a identificat şi contestatoarea, tariful pentru colectarea deşeurilor reziduale ofertat (cel pentru pubela de 120 l), care este acelaşi cu tariful general. Tariful ofertat (fiind aferent situaţiei în care pubela aleasă este cea de 120 de litri) este fără îndoială superior faţă de tariful aferent utilizării unor pubele de 40-80 litri, care prin comparaţie va fi unul "redus", conform principiului instituit de art. 42 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 101/2006, pentru modalitatea de implementare PPCA prin volum tariful pentru recipientul cu volumul mai mic să nu fie mai mare decât tariful ofertat. Astfel, răspunsul la nelămurirea contestatarei privind tariful aferent pubelelor de capacitate mai mică vs. tariful pentru colectarea deşeurilor Pagina 26 din 47

reziduale ofertat se regăseşte în prevederile art. 42 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 101/2006. Pe de altă parte, referitor la "tariful penalizator", acesta vizează colectarea incorectă a fracţiilor de deşeurilor şi nu cantitatea de deşeuri reziduale colectate. Redă prevederile art. 8 alin. (1) şi alin. (2) din Ordinul nr. 640/2022. Achizitoarea afirmă că, prin decizia Consiliului, nu s-a dispus eliminarea/modificarea informaţiilor existente privind implementarea PPCA, ci doar aducerea la cunoştinţa generală (prin intermediul măsurilor de remediere publicate în SEAP) a punctului de vedere al autorităţii, pentru opozabilitate. Contestatoarea nu aduce argumente concrete care să justifice de ce noţiunile criticate ar fi şi neclare şi mai ales nelegale. Faptul că aceste noţiuni folosite nu sunt reglementate printr-un act normativ nu atrage în sine nelegalitatea lor, cu atât mai mult cu cât, prin utilizarea acestor termeni, autoritatea contractantă a venit să expliciteze aspecte privind aplicarea instrumentului PPCA. Referitor la punctele 21 – 28, susține că dispoziţiile legale aplicabile stabilesc cu claritate că diferenţierea tarifelor se face în funcţie de volumul recipientelor, iar nu printr-un calcul matematic unic ex-ante al tarifelor PPCA de către autoritatea contractantă. Invocă prevederile art. 42 alin. (2) din Legea nr. 101/2006 cu modificările. În documentaţia de atribuire, valoarea estimată a contractului este calculată printr-un singur tarif de referinţă, pe baza frecvenţei de colectare şi a indicelui de generare a deşeurilor, conform caietului de sarcini. Ulterior, fiecare ofertant îşi fundamentează propria ofertă financiară. În consecinţă, solicitarea contestatarei ca autoritatea contractantă să determine „exact, matematic" tarifele PPCA încă din faza de publicare a documentaţiei de atribuire este neîntemeiată. Măsura dispusă de Consiliu a fost aceea de a asigura informaţii clare şi complete privind regulile de formare a tarifelor PPCA, nu de a calcula anticipat cuantumul acestora. Se perpetuează confuzia între tariful aferent cantităţii de deşeuri colectate şi situaţia distinctă a colectării incorecte a deşeurilor, ignorându-se prevederile art. 42 alin. (2) din Legea nr. 101/2006 şi pe cele ale 8 alin. (2) din Ordinul nr. 640/2022 care reglementează cele două aspecte distincte. Contestatoarea revine la acest aspect, motiv pentru care autoritatea contractantă consideră important să arate, încă o dată, că această argumentaţie nu face decât să inducă în eroare în soluţionarea contestaţiei. Încearcă a legitima faptul că tariful penalizator este acelaşi cu unul dintre tarifele care se aplică pentru implementarea PPCA, în condiţiile în care sunt două chestiuni separate, diferite şi care se aplică Pagina 27 din 47

fiecare raportat la un comportament deficitar diferit aferent procesului de colectare, respectiv: - tariful penalizator pentru separare incorectă (cel reglementat de art. 8 alin. (2) din Ordinul nr. 640/2022) se aplică pentru colectare în amestec a fracţiilor şi nu doar a deşeurilor reziduale (adică în pubela neagră pentru rezidual se depun deşeuri din construcţii/textile/ reciclabile sau în pubelele pentru reciclabil se depun deşeuri reziduale), aplicarea tarifului penalizator neavând legătură cu volumul pubelei; - tariful superior aferent implementării PPCA se aplică pentru situaţia în care, deşi iniţial, utilizatorul a optat pentru o pubelă de 80 l pentru deşeuri reziduale (ceea ce i-ar fi permis să beneficieze de un tarif mai mic), în realitate, colectează o cantitate mai mare de deşeuri rezituale (mai pune un sac/recipient lângă pubelă). Operatorul este obligat potrivit legii să colecteze şi cantitatea suplimentară de deşeuri reziduale. Dacă nu ar fi aplicat tariful general, superior celui pentru care s-a optat iniţial, operatorul, colectând o cantitate superioară de deşeuri reziduale ar înregistra un prejudiciu. Având în vedere măsurile de remediere adoptate şi prevederile legale existente permit să se constatete, fără echivoc, că interpretarea contestatoarei de la punctul 29 din contestaţie este complet nefondată şi inexactă. Regulamentul trebuie să poată fi modificat şi adaptat pe parcursul celor 8 ani de implementare a contractului, din punct de vedere al tuturor aspectelor (inclusiv al metodei de implementare), în funcţie de situaţia concretă a evoluţiei rezultatelor obţinute; autoritatea consideră utilă implementarea iniţial a unui proiect pilot aşa cum a precizat şi mai sus (a se vedea argumentele de la pentru prima critică a contestatoarei). Nu este interzis prin niciun act normativ stabilirea mai multor sisteme de tarife dacă se găseşte un algoritm de calcul corect şi satisfăcător pentru atingerea obiectivului, evident cu recuperarea pentru operator a costurilor justificate prin aceste tarife. Din contră, chiar art. 42 alin. (3) din Legea nr. 101/2006 face referire la posibiliatea administraţiei locale de a implementa şi sisteme de abonamente, ceea ce, implicit presupune existenţa mai multor tarife (în funcţie de abonamentul conceput). Pentru întocmirea ofertelor nu este relevant, la momentul actual, cum anume vor fi determinate exact, matematic, tarifele PPCA din tarifele ofertate, astfel încât ofertanţii să poată, încă de la momentul depunerii ofertelor, să calculeze tarifele PPCA pe care vor avea dreptul să le aplice în cazul în care vor semna contractul, întrucât tarifele PPCA nu fac parte din oferta financiară. În plus, contestatoarea nu a indicat şi justificat un prejudiciu concret pe care l-ar avea prin faptul că nu poate calcula matematic, la faza de ofertare, aceste tarife, când este evident că nu există acest Pagina 28 din 47

prejudiciu nici în prezent, pentru întocmirea ofertelor, dar nici ulterior, pe parcursul executării contractului. În ceea ce priveşte al treilea aspect - Prevederi contradictorii cu privire la gestionarea cantităţilor excedentare, Consiliul a dispus obligarea autorităţii contractante „să reglementeze situaţiile care pot apărea şi la care a făcut referire contestatoarea, respectiv acelea în care vor fi depuse deşeurile excedentare în insulele și platformele de la blocuri unde sistemul nu este implementat". În opinia autorităţii contractante, deşeurile excedentare, în cadrul implementării PPCA, nu pot rezulta decât ca urmare a separării incorecte de către utilizatori a diferitelor categorii de deşeuri (cantităţile generate sunt aceleaşi pentru un utilizator, iar capacitatea pubelelor fiind calculată în aşa fel încât să acopere necesarul pentru cantitatea respectivă, orice depăşire a capacitaţii pubelelor se prezumă că se datorează faptului că nu se aruncă corespunzător deşeul în pubela dedicată). Acesta este motivul pentru care a considerat că este suficient a se reglementa situaţia deşeurilor excedentare prin procedura de la art. 41 din caietul de sarcini, care se referă la procedura colectarea deşeurilor separate incorect, şi care se elaborează conform caietului de sarcini cadru al serviciului, în perioada de mobilizare, împreună cu operatorul. Fenomenul invocat de contestatoare - utilizatorii cărora li se aplică PPCA să depună deşeurile nu în propriile pubele (unde sunt facturaţi în funcţie de cantitatea generată), ci în pubelele utilizatorilor care nu aplică instrumentul (şi care sunt facturaţi independent de cantitatea de deşeuri generată) - nu poate fi fost considerat ca fiind un caz de producere de deşeuri excedentare pentru utilizatorii de la blocurile la care se face referire în decizia Consiliului. La blocuri, utilizatorii nu au fiecare o pubelă individuală, ci se aruncă de către toţi locuitorii arondaţi în containerele existente la platforma respectivă. Astfel, situaţia invocată de contestatoare nu poate apărea niciodată pentru locuitorii de la blocuri. În plus, aşa cum a fost precizat în repetate rânduri, instrumentul PPCA se va aplica obligatoriu tuturor utilizatorilor serviciului, astfel încât posibila situaţie invocată de contestatoare poate apărea numai în primul an de delegare la zona de case. Pentru locuitorii de la de blocuri, care sunt arondaţi toţi la aceeşi platformă şi folosesc toţi aceleaşi recipiente, este absurd a se considera ca unii implementează şi alţii nu implementează instrumentul PPCA. II. Referitor la motivul nr. 2 din contestaţie, respectiv criticile aduse Pct. 8 din Măsurile de remediere - Riscul 17: Implementarea necorespunzătoare a PPCA, reiterează că decizia Consiliului confirmă faptul că nu este necesară elaborarea regulamentului în acest moment al derulării procedurii. De asemenea, în măsura de remediere se reiau elementele principale ale implementării PPCA, respectiv acele elemente menite să Pagina 29 din 47

conducă la reducerea posibilelor riscurilor ce pot să apară la nivelul delegatului şi al delegatarului. Cu toate acestea, contestatoarea înţelege să reia o serie de critici formulate la punctele anterioare din contestaţie. Menţionează că, la punctul 40 din contestaţie, se realizează propria interpretare a măsurii dispuse de Consiliu. În timp ce acesta a menţionat concis şi clar că riscul 17 va fi stabilit în funcţie de măsurile luate cu privire la implementarea PPCA, contestatoarea consideră că, pentru acest risc, autoritatea ar fi trebuit să indice fiecare din următoarele elemente: • Implementarea obligatorie a PPCA pentru toate categoriile de utilizatori; • Precizarea unor reguli dare şi complete privind modul de formare a tarifului PPCA; • Reglementarea modalităţii de gestionare a cantităţilor excedentare depuse de utilizatorii arondaţi unor puncte de colectare pentru care s-a făcut implementarea PPCA în recipientele aferente insulelor/ platformelor care nu au implementat încă instrumentul. Toate aceste elemente au fost detaliat explicate atât în măsurile de remediere cât şi în punct de vedere. Referitor la criticile formulate la punctele 41 - 44 din contestaţie, sintetizează, pentru conformitate următoarele: ... are, conform legislaţiei în vigoare obligaţia implementării instrumentului PPCA. În acest sens, a fost gândit mecanismul aferent implementării PPCA la nivelul .... Pentru implementarea instrumentului PPCA se pune la dispoziţia utilizatorilor infrastructura necesară, inclusiv recipiente de diferite dimensiuni: 120 de litri, 40-80 litri. Utilizarea recipientelor de 120 de litri pentru colectarea deşeurilor reziduale este de natură să asigure atingerea indicatorilor minimi, prin urmare asigură implementarea PPCA; utilizarea recipienţilor de capacitate mai mică pentru colectarea deşeurilor reziduale este de natură să conducă la depăşirea indicatorilor. Prin urmare, implementarea instrumentului se realizează obligatoriu, opţiunea vizează capacitatea pubelei. Utilizatorii pot solicita un recipient de 120 de litri sau de 40-80 de litri. În cazul utilizării recipientelor de 40-80 de litri, tariful aplicat este inferior, ceea ce se constituie în fapt într-o bonificaţie pentru utilizatori. Niciunul din aceste elemente nu contravine în niciun fel legislaţiei în vigoare sau deciziei Consiliului şi, în niciun caz, nu aduce atingere posibilităţii de elaborare a ofertelor pentru participarea la procedură. Referitor la criticile formulate la punctele 45 - 47 din contestaţie, achizitoarea precizează că toate aceste aspecte au fost explicitate detaliat în secţiunile anterioare ale punctului de vedere. La punctul 48, contestatoarea formulează sintetic solicitările sale cu privire la implementarea măsurii de remediere pentru Riscul 17. Toate aspectele terminologice au fost deja explicate în punctul de vedere. Pagina 30 din 47

În niciun caz nu poate fi vorba de un singur tarif PPCA. Implementarea instrumentului PPCA în sine vizează aplicarea de tarife diferenţiate, în funcţie de volumul pubelelor pentru colectarea deşeurilor reziduale. III. Referitor la motivul nr. 3 din contestaţie, respectiv criticile aduse Pct. 12 din Măsurile de remediere - Structura recipientelor pentru utilizatorii non-casnici cu sediul în blocuri, redă măsura de remediere implementată. Susține că a făcut demersurile pentru a obține informațiile solicitate de contestatoare, însă nu a reușit să obțină informațiile relevante care să ajute la formularea ofertelor. Cu toate acestea, contestatoarea înțelege să formuleze o serie de critici și cu privire la acest aspect. Referitor la punctele 49 – 68 din cuprinsul contestației, achizitoarea subliniază că instrucţiunile Consiliului au fost în sensul întreprinderii de demersuri pentru obţinerea informaţiilor legate de structura recipientelor pentru agenţii economici pe care să le pună la dispoziţia operatorilor economici. Autoritatea contractantă afirmă că a acţionat exact în această direcţie - a solicitat operatorilor actuali informaţii privind structura recipientelor pentru agenţii economici, însă nu s-au putut obţine informaţii relevante în completarea celor deja furnizate pentru întocmirea ofertelor pentru prezenta procedură. În prezent, în ... există un număr mare de agenţi economici care nu au contract încheiat pentru prestarea serviciului de salubrizare şi majoritatea nu colectează separat, corespunzător, în aşa fel încât să fie relevante informaţiile obţinute de la actualii operatori. Or, prin prezenta procedură de concesiune se urmăreşte încheierea unui contract de delegare care să acopere serviciile pentru toţi utilizatorii non-casnici (agenţi economici/insituţii publice), utilizatori care au obligaţia legală să colecteze separat (nu doar rezidual şi din când în când reciclabil), astfel încât situaţia existentă, furnizată de actualii operatori, privind agenţii economici, ar crea şi mai multe confuzii pentru întocmirea ofertelor la procedură. Contrar nedumeririi contestatoarei, achizitoarea arată că pot exista situaţii în care și instituţiile publice să aibă sediul într-un bloc, la parter (în ... la momentul elaborării documentaţiei de atribuire chiar existând aceste cazuri, fiind frecvent întâlnită în Bucureşti, situaţia ca de exemplu, direcţii de taxe şi impozite locale să aibă puncte la lucru la parterul blocurilor). Este însă corectă afirmaţia contestatoarei că, faţă de persoanele juridice (agenţi economici în limbajul salubrizării) care au sediul social/ puncte de lucru în apartamentele de locuit, există şi categoria persoanelor juridice (agenţi economici şi chiar insituţii publice adaugăm noi, aşa cum am explicat mai sus) care funcţionează fie la parterul blocurilor fie la etaje superioare şi care au regim special de abordare din punct de vedere al generării deşeurilor şi modalităţii de colectare. Pagina 31 din 47

Însă, deşi autoritatea contractantă nu a făcut în mod expres o diferenţiere aşa cum precizează contestatoarea, informaţiile pentru realizarea ofertelor sunt suficiente din acest punct de vedere. În ceea ce priveşte a doua solicitare de a se prevedea dotarea cu recipiente dedicate pentru utilizatorii non-casnici, autoritatea contractantă solicită respingerea acesteia, întrucât structura exactă a recipientelor de colectare pentru agenţii economici/instituţii publice nu poate fi cunoscută cu exactiatate decât după semnarea contractului de delegare, în perioada de mobilizare, când delegatul va proceda la încheierea contractelor cu utilizatorii non casnici (printre care şi agenţii economici/ instituţiile publice). La acel moment, operatorul delegat va putea stabili concret care este structura de colectare pentru fiecare utilizator non-casnic în parte (ce tip de pubele, ce capacităţi, cine va pune la dispoziţie recipientul - operatorul contra cost sau se vor folosi recipientele proprii ale agenţiţor economici/instituţii publice). Pentru întocmirea ofertelor, relevantă este adresa acestora, comunicată deja în anexele la caietul de sarcini. IV. Referitor la motivul nr. 4 din contestaţie, respectiv criticile aduse Pct. 21 din Măsurile de remediere - art. 33 alin. (2) din modelul de contract, prin criticile formulate la punctele 70 - 82 din contestaţie, cu privire la alin. (2) al art. 33 din modelul de contract, contestatoarea solicită eliminarea acestuia, astfel cum a fost reformulat prin Măsurile de remediere, considerând că reformularea propusă este şi mai intruzivă decât formularea iniţială a textului. Consideră neîntemeiate solicitările contestatoarei şi solicită respingerea acestora. Formularea actuală a art. 33 alin. (2) protejează autoritatea de riscul înlocuirii "de facto", fără ştirea şi acordul delegatarului, a subcontractanţilor şi furnizorilor din oferta iniţială. Prevederea nu vizează la modul general terţi ai prezentului contract, ci terții care sunt implicaţi în prestarea serviciului de utilitate publică care se deleagă. Aceşti terţi nu sunt orice terţi, ci, în baza contractelor încheiate cu delegatul pentru prestarea serviciului, sunt finanţaţi din tarifele încasate de la utilizatoii serviciului din aria de delegare. Printre aceşti terţi se numără chiar şi subcontractanţii declaraţi la ofertă, caz în care este chiar bizară abordarea contestatoarei privind intruziunea nelegală a delegatarului în activitatea delegatului, în cazul în care este binecunoscut faptul că înlocuirea subcontractanţilor este obligatoriu a fi adusă la cunoştinţă şi aprobată de autoritatea contractantă. Prin clauza contractuală nu se solicită decât înştiinţarea prealabilă a delegatarului, înainte de a se încheia contractele în cauză, şi, pentru a se preveni o inacţiune din partea delegatarului care ar putea afecta operativitatea, s-a prevăzut şi prezumarea acordului tacit, în aşa fel Pagina 32 din 47

încât, ţinând cont de natura serviciului, să nu fie împiedicată derularea activităţilor. Pentru toate argumentele expuse, solicită respingerea contestaţiei ca fiind nefondată şi neîntemeiată. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. 65516/19.09.2025, ... SERVICE SA transmite concluzii scrise. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura de licitație deschisă organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Delegarea gestiunii prin concesiune a activității serviciului public de salubrizare de colectare separată şi transportul separat al deşeurilor menajere şi al deşeurilor similare provenind din activităţi comerciale din industrie şi instituţii, inclusiv fracţii colectate separat, în ...”, cod CPV 90500000-2 Servicii privind deșeurile menajere și deșeurile (Rev.2), prin publicarea în SEAP a anunțului de concesionare nr. .../13.06.2025, data limită de depunere a ofertelor fiind stabilită în data de 15.09.2025, ora 1000. Procedura este suspendată. Valoarea estimată a contractului de servicii este 1.046.704.241,98 lei, fără TVA. Contestatoarea ... Service SA a constituit cauțiunea în sumă de 220.000,00 lei, conform art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 211587976/2, eliberată de CEC Bank – Sucursala Victoria, la data de 19.08.2025. Contestatoarea ... Service SA a constituit cauțiunea în sumă de 220.000,00 lei, conform art. 611 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 101/2016, fiind depusă la dosar recipisa de consemnare nr. 211616795/1, eliberată de CEC Bank – Sucursala Timișoara, la data de 28.08.2025. Trecând la analiza primei contestații formulate în cadrul procedurii de ... Service SA (dosar nr. .../2025), Consiliul constată că aceasta este îndreptată împotriva măsurilor de remediere publicate de autoritatea contractantă în SEAP în data de 13.08.2025, măsuri luate pentru punerea în aplicare a celor decise de Consiliu prin decizia nr. 2153/C9/... din 28.07.2025. Sunt aduse critici densității medii a deșeurilor și menținerii unor clauze contractuale abuzive (art. 33 și 35 din contract). În privința densității medii a deșeurilor, se reține că, prin decizia amintită, Consiliul a dispus achizitoarei remedierea documentației de atribuire, autoritatea contractantă fiind obligată să facă o analiză amănunțită a densităților medii de deșeuri utilizate și, în urma acesteia, fie va pune puse la dispoziția operatorilor economici suficiente date/calcule din care să rezulte corectitudinea densităților, astfel cum au fost prevăzute, și rolul lor în această formă în elaborarea ofertelor și derularea contractului, fie le va modifica și va asigura informarea în mod corespunzător a participanților la procedură (pag. 42 din decizie). Pagina 33 din 47

Se poate observa din cele decise că una dintre variantele la care a fost obligată achizitoarea era pună la dispoziția operatorilor economici suficiente date/calcule din care să rezulte corectitudinea densităților. În primul rând, vizavi de utilizarea altor studii și nu a celor din normative interne, este de reținut că încă din contestația formulată în cadrul primului ciclu procesual contestatoarea a invocat faptul că nu sunt respectate recomandările de stabilire, prin Ordinul nr. 98/2025, a densității deșeurilor, însă Consiliul nu a obligat autoritatea să modifice densitățile conform respectivelor norme, acordându-i posibilitatea punerii la dispoziție a calculelor care să releve corectitudinea densității și rolul lor în elaborarea ofertelor. Cele decise au fost puse în aplicare prin măsurile de remediere publicate, operatorilor economici punându-li-se la dispoziție și sursele care au stat la baza calculelor și modul de calcul. Nefiind demonstrată incorectitudinea calculelor și nici modul în care este împiedicată elaborarea ofertelor prin informațiile puse la dispoziție, faptul că sursele utilizate nu sunt surse naționale și că sunt din anii 1998/1999 și 2014 nu atrage automat necesitatea înlăturării lor. În plus, în punctul său de vedere, achizitoarea a explicat că a analizat studii existente, studii actualizate periodic, a constat faptul că există astfel de studii în alte state şi că datele sunt actualizate atunci când este necesar, ceea ce înseamnă că restul datelor îşi menţin valabilitatea, stabilirea lor fiind una fundamentată şi valabilă la momentul utilizării. Totodată, a invocat prevederile art. 70 alin. (3) din Ordinul nr. 756/2004 potrivit cărora În mod convențional, dacă la nivelul ariei de operare nu s-au realizat determinări ale densității fracțiilor/tipurilor de deșeuri similare, la calculul cantităților anuale de deșeuri similare estimate a fi colectate se poate utiliza densitatea/greutatea specifică (kg/mc) pentru componenta uscată aferentă tipurilor de deșeuri prevăzute în tabelul nr. 1 din Normativul tehnic privind incinerarea deșeurilor aprobat prin Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 756/2004 sau alte densități recomandate în ghidurile/metodologiile aplicabile gestionării deșeurilor. Astfel fiind, criticile privind studiile utilizate se constată a fi nefondate. Vizavi de criticile legate de calculul mediei densității deșeurilor, Consiliul are în vedere că, în punctul său de vedere, autoritatea contractantă a explicat foarte clar că, pentru deşeurile reciclabile (hârtie, plastic, metal, sticlă,), pentru fiecare fracţie în parte, s-a făcut medie între densitatea de la codul 15 (ambalaj), care cuprinde şi deşeurile de ambalaje din deşeurile municipale, aşa cum este menţionat chiar în Decizia UE 2014/955 la denumirea categoriei 15 01 - ambalaje şi deşeuri de ambalaje (inclusiv deşeuri municipale de ambalaje colectate separat) şi densitate de la codul 20 (non- ambalaj) pentru acelaşi tip de deşeu. Derularea contractului care face obiectul prezentei proceduri de atribuire are în vedere o singură pubelă pentru hârtie (fie că e ambalaj fie că nu e ambalaj), pentru sticlă (fie că e ambalaj fie că nu e ambalaj) şi o pubelă pentru plastic şi metal (fie că sunt sau nu ambalaje). De Pagina 34 din 47

altfel, după cum rezultă și din tabelul prezentat în cadrul măsurilor de remediere (pag. 4) și din cel din punctul de vedere (pag. 6) rezultă că densitățile între fracție ambalaj și non-ambalaj sunt aproape identice, diferențe fiind în cazul plasticului, însă nu aduce contestatoarea vreun argument pertinent pentru care s-ar considera că ar fi eronat acest mod de calcul sau cum aceste densități ar conduce la imposibilitatea elaborării ofertei. În contestație sunt prezentate simple afirmații prin raportare la densități utilizate în normative interne, or, cum s-a arătat, prin decizia anterioară nu s-a impus autorității respectarea densităților din ordinele invocate de ... Service SA sau utilizarea unei densități unice. Întreaga pledoarie de la pct. I din contestație reprezintă o reluare sub o altă formă a necesității respectării densităților din ordinele invocate, însă asupra acestor aspecte Consiliul s-a pronunțat în decizia anterioară, neapreciind că este necesară respectarea acelor densități. Cum s-a arătat mai sus, alternativa era prezentarea datelor și informațiilor care au stat la baza calculelor, varianta îmbrățișată în cauză de achizitoare. Și în concluziile scrise, ... Service SA face trimiteri la aceleași acte normative, or, față de cele dispuse prin decizia anterioară, în cazul în care contestatoarea nu era mulțumită de decizie avea la îndemână calea plângerii împotriva acesteia, nu reluarea, într-o altă formă, a acelorași nemulțumiri în cadrul unei noi contestații. Astfel fiind, se constată caracterul nefondat al criticilor mai sus cercetate. Referitor la punctul II din contestație care vizează menținerea clauzelor abuzive pentru art. 33 și 35 din contract, Consiliul constată că, pentru art. 33 măsura de remediere este următoarea: Se elimină alin. (1) de la art. 33 din modelul de contract. Se reformulează alin. (2) al art. 33 astfel: Toate contractele care vizează prestarea serviciului ce vor fi încheiate între Delegat şi terţi (cum ar fi exemplu, fără se limita la contracte pentru reparaţii auto, contracte de pază, furnizare carburant auto) vor fi încheiate cu înştiinţarea prealabilă a Delegatarului acesta urmând ca, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea înştiinţării să comunice Delegatului punctul său de vedere. Lipsa unui punct de vedere din partea Delegatarului se va interpreta în sensul exitenţei unui acord tacit. În decizia anterioară (pag. 68), Consiliul a reținut: În ceea ce privește alin. (2), autoritatea contractantă a invocat că, pe parcursul derulării contractului, pentru executarea acestuia, cu recuperarea costurilor prin tariful plătit de utilizatorii serviciului, Delegatul încheie diverse contracte de prestări servicii cu terţe persoane (cum ar fi exemplu, fără se limita la contracte pentru reparaţii auto, contracte de pază, furnizare carburant auto, etc) fiind absolut normal ca autoritatea contractantă să îşi dea girul pentru aceste contracte, în condiţiile în care preţurile din acele contracte sunt incluse în tarife şi plătite de utilizatorii serviciului. Este o măsură de asigurate de către Autoritatea Pagina 35 din 47

contractantă asupra faptului că nu sunt înlocuiţi "de facto", fără ştirea şi acordul Delegatarului subcontractanţi şi furnizori din oferta iniţială., or, alin. (2) are în vedere toate contractele sau înţelegerile de orice fel ce vor fi încheiate între Delegat şi un Afiliat trebuie, indiferent de valoarea sau durata lor, fără a exista o anumită circumstanțiere sau individualizare, fiind întemeiate cele susținute de contestatoare prin notele scrise potrivit cărora prin Contractul de delegare care privește o anumită activitate expres determinată, Autoritatea Contractantă să instituie în sarcina operatorului economic obligația de a-i solicita aprobarea pentru orice contracte sau înțelegeri de orice fel, indiferent de valoarea sau durata lor, încheiate cu un Afiliat, acest fapt reprezentând fără doar și poate o imixtiune nepermisă și vădit nelegală a Autorității Contractante în activitatea comercială curentă a operatorului economic, dar și în însăși funcționarea sa, ca persoană juridică de drept privat. Astfel fiind, autoritatea contractantă trebuie să reformuleze prevederile art. 33 din contract și să stabilească cu claritate situațiile la care se referă aceste prevederi și care să nu fie acoperite de alte clauze, fie să le coreleze/adapteze în mod corespunzător cu celelalte obligații impuse operatorilor. Se observă că ceea ce a constatat Consiliul a fost faptul că nu exista o anumită circumstanțiere sau individualizare vizavi de noțiunile utilizate (”orice contracte sau înțelegeri de orice fel” ”încheiate cu un Afiliat”). Or, prin măsura de remediere a fost circumstanțiate și individualizate contractele și s-a stabilit cu claritate că se au în vedere contractele încheiate cu terții. Ținând seama de explicațiile din punctul de vedere potrivit cărora Este vorba despre contracte care au directă legătură cu derularea contractului care face obiectul procedurii de atribuire: contracte pentru reparaţii auto, contracte de pază, furnizare carburant auto. […] Menţionăm faptul că încheierea oricărui contract de acest tip este cunoscută Delegatului din timp, astfel încât înştiinţarea Beneficiarului nu poate în niciun fel să blocheze activitatea. Este doar o măsură care vizează protecţia Beneficiarului în faţa unor situaţii care ar putea să blocheze derularea contractului. măsura de remediere nu poate fi considerată nelegală. Contrar susținerilor contestatoarei, câtă vreme există doar obligația de înștiințare a delegatarului nu poate fi constatată imixtiunea acestuia în încheierea contactelor cu terții, criticile fiind nefondate. În plus s-a menționat că Lipsa unui punct de vedere din partea Delegatarului se va interpreta în sensul existenţei unui acord tacit, tocmai pentru înlăturarea birocrației și a blocării activității, la care face referire petenta. Criticile nu sunt tardive, contrar celor invocate de autoritatea contractantă în punctul său de vedere, dat fiind că este atacată forma modificată a articolului, neavând relevanță că modificarea a intervenit ca urmare a depunerii contestației de către un alt operator economic împotriva formei inițiale a articolului din contract. Pagina 36 din 47

În privința art. 35 alin. (6) din contract, măsura de remediere este următoarea: In plus fata de orice alte despăgubiri, penalităţi sau sancţiuni prevăzute în acest Contract, Delegatul va despăgubi Delegatarul şi pe mandatarii sau prepuşii acestuia în legătura cu orice pretenţii sau prejudicii invocate de orice altă persoană decât Delegatarul, care pot fi generate de, sau în cursul, sau în legătură cu neîndeplinirea dovedită ca fiind culpabilă a oricăror obligaţii asumate în baza acestui contract de către Delegat. Prin sintagma "orice altă persoană decât Delegatarul" se înţelege orice persoană fizică/juridică afectată de prestarea serviciului delegat (de Delegatar către Delegat) în baza prezentului contract, cum ar fi utilizatorii casnici şi non casnici precum şi orice alţi terţi faţă de care se nasc în sarcina Delegatului obligaţii izvorând din calitatea de operator al serviciului de salubrizare conferită de prezentul contract. În decizia anterioară (pag. 69), Consiliul a reținut: Pe de altă parte, însă, Consiliul constată a fi întemeiate cele susținute de autoarea contestației în concluziile scrise, în sensul că nu s-a făcut nicio circumstanțiere vizavi de noțiunea ”orice altă persoană decât Delegatarul”, nefiind delimitată calitatea acestor persoane în raport cu contractul de delegare, dat fiind că pretențiile/prejudiciile se referă la neîndeplinirea obligațiilor din contract, încheiat între delegat și delegatar. Astfel fiind, se impune o reformulare a art. 35 alin. (6) din contract în sensul circumstanțiere noțiunii ”orice altă persoană decât Delegatarul” utilizată în cadrul articolului. Autoritatea contractantă a pus în aplicare decizia Consiliului, în sensul în care a stabilit ce se înțelege prin ”orice altă persoană decât Delegatarul”, fiind vizați utilizatorii casnici şi non-casnici, precum şi orice alţi terţi faţă de care se nasc în sarcina Delegatului obligaţii izvorând din calitatea de operator al serviciului de salubrizare conferită de prezentul contract, așadar, nu există o întindere nelimitată a noțiunii amintite, astfel că sunt neîntemeiate criticile din contestație. În considerarea celor prezentate, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca nefondată, contestația formulată de ... Service SA. Trecând în continuare la analiza celei de-a doua contestații formulate în cadrul procedurii de ... Service SA (în continuare Retim), Consiliul constată că, prin aceasta, sunt aduse critici pct. 2 din măsurile de remediere publicate în SEAP în data de 13.08.2025 - Implementarea instrumentului ”plătește cât arunci”; pct. 8 din măsurile de remediere - Riscul nr. 17: Implementarea necorespunzătoare a PPCA; pct. 12 din măsurile de remediere - Structura recipientelor pentru utilizatorii non- casnici cu sediul în blocuri; pct. 21 din măsurile de remediere – art. 33 alin. (2) din contract. Referitor la pct. 2 din măsurile de remediere - Implementarea instrumentului ”plătește cât arunci”, autoarea contestației a invocat: Neclarităţi cu privire la obligativitatea implementării PPCA şi calendarul implementării; Prevederi neclare şi nelegale cu privire la formarea Pagina 37 din 47

tarifului PPCA; Prevederi contradictorii cu privire la gestionarea cantităţilor excedentare. În privința Neclarităţilor cu privire la obligativitatea implementării PPCA şi calendarul implementării, solicitările contestatoarei sunt: Pentru ca documentaţia de atribuire să fie inteligibilă, Autoritatea Contractantă trebuie să indice în mod clar metoda de implementare, în acord cu dispoziţiile CNSC: • Pentru utilizatorii de la case, PPCA se va implementa prin metoda „Volum" încă de la începerea operării (utilizatorii având şi opţiunea de a solicita pubele mai mici, de 40-80 l); • Pentru utilizatorii de la blocuri arondaţi insulelor PNRR, implementarea se va face după punerea în funcţiune a acestor platforme, în funcţie de dotările cu care vor fi prevăzute, dar nu mai târziu de anul 2026 prevăzut în Studiul de oportunitate; • Pentru utilizatorii de la blocuri arondaţi platformelor POIM, implementarea se va face prin metoda „Volum" în termen de cel mult 1 an de la începerea operării; • Pentru utilizatorii non-casnici cu sediul/punctul de lucru în locaţii individuale, implementarea se va face prin metoda „Volum" încă de la începerea operării. În decizia anterioară, pag. 46, Consiliul a reținut: Astfel, analizând studiul de oportunitate și caietul de sarcini, se poate constata că achizitoarea a pus la dispoziția operatorilor economici o multitudine de informații legate de implementarea acestui instrument, stabilind metoda de implementare prin volum, volumul pubelelor, explicând în punctul de vedere că nu se solicită operatorului dotări tehnice speciale (investiţii de tip CIP pentru pubele, RFDI. etc), informații informații cu privire la care nu s-a constatat că sunt nelegale și ar trebui eliminate. Vizavi de posibilitatea de alegere de către utilizatori a sistemului, tot în punctul de vedere, achizitoarea a explicat că opțiunea se referă la volumul pubelei, nu la posibilitatea alegerii sau nu a instrumentului. Dat fiind că aceste două informații (nu se solicită operatorului dotări tehnice speciale și implementarea instrumentului va fi obligatorie pentru utilizatori, nu opțională) sunt aduse în mod explicit pe calea punctului de vedere este necesară, pentru înlăturarea confuziilor și o informare completă și clară, să se aducă la cunoștința operatorilor economici aceste informații prin intermediul măsurilor de remediere a documentației de atribuire. La pag. 12 din măsurile de remediere publicate s-a prevăzut: Concluzionând la nivelul ... al Municipiului Bucureşti implementarea instrumentului „Plăteşte pentru cât arunci" este prevăzută astfel în documentaţia de atribuire: > Metoda de implementare este VOLUM pentru utilizatorii casnici zona case şi vizează volumul pubelei pentru deşeuri reziduale, toţi utilizatorii casnici având iniţial asigurată o pubelă de 120 l (achiziţionată de autoritatea contractantă prin POIM). (…) Pagina 38 din 47

> Metoda de implementare este VOLUM pentru utilizatorii non casnici şi vizează de asemenea, volumul pubelei pentru deşeuri reziduale. La pag. 13 s-a prevăzut: Faptul că în cadrul Regulamentului utilizatorii „pot opta" pentru pubele cu capacitate mai mare sau mai mică (801 sau 1201) aceasta nu înseamnă că respectarea regulilor impuse prin Regulament este „opţională" - toţi utilizatorii sunt obligaţi să adere la implementarea instrumentului prin efectul legal obligatoriu al actului normativ erga omnes adoptat de Consiliul Local. Așadar, contrar susținerilor contestatoarei, metoda de implementare a instrumentului ”Plătește cât arunci” este clar stabilită ca fiind ”volum”, de asemenea, fiind prevăzut că toți utilizatorii sunt obligați să adere la instrument. Informațiile sunt clar prevăzute nefiind necesară o altă formă de a fi aduse la cunoștința operatorilor economici. De asemenea, la pag. 46 din decizie, Consiliul a stabilit că […] dat fiind că s-a specificat că Utilizatorii din zona de blocuri arondaţi platformelor POIM, în primă fază nu sunt incluşi în proiectul pilot însă nu sunt excluşi în mod definitiv de la implementarea instrumentului, pe parcursul derulării contractului urmând să fie identificate soluţii şi pentru aceştia, pe de o parte, achizitoarea ar trebui să stabilească o perioadă estimată pentru implementarea instrumentului utilizatorilor din zona de blocuri arondați platformelor POIM […]. La pag. 13 din măsurile de remediere s-a prevăzut: Utilizatorii din zona de blocuri arondaţi platformelor POIM, în primă fază nu sunt incluşi în proiectul pilot însă nu sunt excluşi în mod definitiv de la implementarea instrumentului, pe parcursul derulării contractului urmând să fie identificate soluţii şi pentru aceştia; iar la pag. 14 din măsuri: Pentru utilizatorii din zona de blocuri arondaţi platformelor POIM, care în primă fază nu sunt incluşi în proiectul pilot perioada estimată pentru implementarea instrumentului este de 1 an de la data de început a contractului, cu colaborarea Operatorului. În funcţie de impactul concret al implementării instrumentului PPCA la această categorie de utilizatori la momentul respectiv Operatorul poate solicita modificarea tarifului. Solicitarea va fi însoţită de justificarea aferentă. Astfel fiind, autoritatea a prevăzut în mod clar atât faptul că utilizatorii din zona de blocuri arondaţi platformelor POIM, în primă fază nu sunt incluşi în proiectul pilot însă nu sunt excluşi în mod definitiv de la implementarea instrumentului, cât și faptul că, pentru aceștia, perioada estimată pentru implementarea instrumentului este de 1 an de la data de început a contractului. Pentru zona blocuri arondate insulelor PNRR s-a menționat la pag. 14 din măsuri că soluţia tehnică privind modul de implementare a instrumentului „plăteşte pentru cât arunci" se va stabili după finalizarea construcţiei insulelor digitalizate şi va fi detaliată în Regulamentul care se va elabora. Cu privire la ”proiectul pilot”, Consiliul nu a dispus, prin decizia anterioară, măsuri de remediere. Elementele solicitate de contestatoare în cadrul pct. 10 din contestație sunt deja incluse în măsurile de remediere. Referitor la anul Pagina 39 din 47

2026 solicitat ca punct de referință, se constată a fi întemeiate susținerile autorității de la pag. 14 din punctul de vedere: Motivul pentru care nu s-a precizat în mod expres termenul de implementare invocat (anul 2026) şi în paragraful privind concluziile (nu doar pentru utilizatorii arondaţi insulelor PNRR dar şi pentru restul) este acela că, având în vedere evoluţia procedurii de atribuire (contestaţii, plângeri, perioada de evaluare, contesatiile la rezultat, etc, plus perioada pentru elaborarea Regulamentului PPCA, plus perioada de mobilizare de 6 luni până la începerea contractului care poate fi prelungiră cu încă 6 luni) este nefezabil şi nerealist ca implementarea PPCA la utilizatori să mai fie anul 2026. […] Neprecizarea anului 2026 ca primul an de implementare a instrumentului PPCA pentru utilizatorii arondaţi insulelor PNRR nu aduce atingere documentaţiei de atribuire şi nu împiedică în niciun fel elaborarea ofertelor. În funcţie de evoluţia procedurii de atribuire şi parcurgerea etapelor iniţiale a contractului primul an de implementare poate fi sau nu 2026. În privința Prevederilor neclare şi nelegale cu privire la formarea tarifului PPCA solicitările contestatoarei sunt: Să fie obligată autoritatea contractantă: • Să elimine din documentaţia de atribuire prevederile referitoare la noţiuni care nu sunt prevăzute ca atare de lege (tarif general, tarif superior, bonificaţie etc. potrivit explicaţiilor de mai sus) şi să prevadă că tarifele PPCA vor fi stabilite în conformitate cu prevederile Ghidului privind modul de stabilire/ ajustare/ modificare a tarifelor de salubrizare, indicat la p. 15 din Măsurile de Remediere; Sau alternativ: • să elimine din documentaţia de atribuire prevederile referitoare la noţiuni care nu sunt prevăzute ca atare de lege (tarif general, tarif superior, bonificaţie etc. potrivit explicaţiilor de mai sus) şi să indice în mod clar cum vor fi stabilite tarifele PPCA, respectiv metodologia de calcul şi de conversie a tarifelor ofertate în tarife PPCA, cu reconcilierea prevederilor din documentaţia de atribuire referitoare la formarea tarifelor cu dispoziţiile legale şi reglementare (art. 42 din Legea nr. 101/2006, Ordinul ANRSC nr. 640/2022, Ghidul privind modul de stabilire/ajustare/ modificare a tarifelor de salubrizare). La pag. 15 din măsurile de remediere s-a prevăzut: In ceea ce priveşte regulile de formare a tarifelor aferente implementării principiului plăteşte pentru cât arunci precizam: o La stabilirea valorii estimate a contractului, pentru implementarea instrumentului PPCA s-au avut in vedere costurile cu investiţiile si operarea pentru recipientele care vor fi utilizate, respectiv 8.645, implementarea instrumentului realizandu-se asa cum a fost mentionat pe baza de volum; o In ceea ce priveşte implementarea financiara a instrumentului PPCA se are in vedere utilizarea unui model cu două componente: o componentă fixă (care va include costurile cu colectarea şi transportul) şi o componentă variabilă (va include costurile cu tratarea deşeurilor). In acest sens se va utiliza Ghidul privind modul de stabilire / ajustare/ modificare a tarifelor de salubrizare elaborat în cadrul contractului de Asistenţă Tehnică „Suport pentru consolidarea capacităţii instituţionale a Asociaţiilor de Pagina 40 din 47

Dezvoltare Intercomunitară din domeniul deşeurilor (MIPE PASSA 2 - AA- 010820-001)", parte a Contractului-cadru de sprijinire a Echipei BEI de suport consultativ privind proiectele din Lotul 2 - Mediu şi Energie Regulamentul privind implementarea instrumentului economic "plăteşte pentru cât arunci", elaborat in aplicarea contractului va include drepturi şi obligaţii pentru părţile implicate, inclusiv mecanismul aplicabil in situatia in care populaţia nu respecta regulile stabilite. In situatia in care utilizatorii colecteaza o cantitate de deşeuri reziduale superioara celei asumate, Regulamentul va putea sa prevada aplicarea tarifului pentru deşeuri reziduale general. Pentru situatia in care utilizatorul ar compromite calitatea deşeurilor colectate separat cu rezidual, Regulamentul va prevede aplicarea de indata a tarifului superior. Față de cele decise anterior de Consiliu, contrar susținerilor autoarei contestației, autoritatea contractantă a pus la dispoziție informații clare și suficiente pentru întocmirea ofertelor vizavi de formarea tarifului PPCA. Cum a arătat și autoritatea contractantă în punctul său de vedere, prin tariful pentru deşeuri reziduale general se înţelege, aşa cum a identificat şi Contestatoarea, tariful pentru colectarea deşeurilor reziduale ofertat (cel pentru pubela de 120 l), care este acelaşi cu tariful general. Tariful ofertat (fiind aferent situaţiei în care pubela aleasă este cea de 120 de litri) este fără îndoială superior faţă de tariful aferent utilizării unor pubele de 40-80 litri, care prin comparaţie va fi unul "redus", conform principiului instituit de art. 42 alin.(2) lit. a) din legea 101/2006 mai sus menţionat - pentru modalitatea de implementare PPCA prin volum tariful pentru recipientul cu volumul mai mic să nu fie mai mare decât tariful ofertat. Astfel, răspunsul la nelămurirea Contestatarei privind tariful aferent pubelelor de capacitate mai mică vs. tariful pentru colectarea deşeurilor reziduale ofertat se regăseşte în prevederile art. 42 alin.(2) lit.a) din Legea 101/2006, Lege pe care de altfel o invocă şi Contestatoarea, prin urmare se poate presupune că mecanismul prezentat de Autoritatea Contractantă îi este familiar. Pe de altă parte, referitor la "tariful penalizator" invocat de Contestatoare, acesta vizează colectarea incorectă a fracţiilor de deşeurilor şi nu cantitatea de deşeuri reziduale colectate. Redăm prevederile art. 8 alin. (1) şi alin. (2) din Ordinul 640/2022 (menţionat de Contestatoare) care reglementează în mod explicit acest aspect: (…). Atât modul de formare a tarifului, cât și termenii utilizați rezultă din măsurile de remediere și dispoziții legale nefiind necesare măsuri de remediere suplimentare. De altfel, și din contestație, cum a subliniat și achizitoarea rezultă că autoarea acesteia a înțeles termenii utilizați în privința tipului de tarif, neexistând o confuzie în referire la respectivii termeni. Corelarea informațiilor din cadrul măsurilor de remediere permit înțelegerea termenilor neexistând confuziile la care se face trimitere în contestație și concluziile scrise petenta. În plus, nu rezultă împiedicarea Pagina 41 din 47

elaborării ofertei față de detaliile prezentate ca urmare a măsurilor de remediere. Astfel fiind, se constată a fi nefondate și criticile din contestație referitoare la Prevederile neclare şi nelegale cu privire la formarea tarifului PPCA. În privința Prevederilor contradictorii cu privire la gestionarea cantităţilor excedentare, se reține că, prin decizia anterioară, în sarcina autorității contractante s-a stabilit obligația să reglementeze situațiile care pot apărea și la care a făcut referire contestatoarea ... Service SA, respectiv acelea în care vor fi depuse deșeurile excedentare în insulele și platformele de la blocuri unde sistemul nu este implementat. La pag. 24 din punctul de vedere, autoritatea contractantă a adus următoarele explicații vizavi de cele dispuse: […] deşeurile excedentare, în cadrul implementării PPCA nu pot rezulta decât ca urmare a separării incorecte de către utilizatori a diferitelor categorii de deşeuri (cantităţile generate sunt aceleaşi pentru un utilizator, iar capacitatea pubelelor fiind calculată în aşa fel încât să acopere necesarul pentru cantitatea respectivă, orice depăşire a capacitaţii pubelelor se prezumă că se datorează faptului că nu se aruncă corespunzător deşeul în pubela dedicată). Acesta este motivul pentru care autoritatea contractantă a considerat că este suficient a se reglementa situaţia deşeurilor excedentare prin procedura de la art. 41 din Caietul de Sarcini care se referă la procedura colectarea deşeurilor separate incorect, şi care, se elaborează conform Caietului de sarcini cadru al serviciului, în perioada de mobilizare, împreună cu operatorul. Fenomenul invocat de contestatoare - utilizatorii cărora li se aplică PPCA să depună deşeurile nu în propriile pubele (unde sunt facturaţi în funcţie de cantitatea generată), ci în pubelele utilizatorilor care nu aplică instrumentul (şi care sunt facturaţi independent de cantitatea de deşeuri generată) - nu poate fi fost considerat ca fiind un caz de producere de deşeuri excedentare pentru utilizatorii de la blocuri la care se face referire în Decizia CNSC. La blocuri utilizatorii nu au fiecare o pubelă individuală ci se aruncă de către toţi locuitorii arondaţi în containerele existente la platforma respectivă. Astfel situaţia invocată de Contestatoare nu poate apărea niciodată pentru locuitorii de la blocuri. În plus, aşa cum a fost precizat în repetate rânduri, instrumentul PPCA se va aplica obligatoriu tuturor utilizatorilor serviciului, astfel încât posibila situaţie invocată de Contestatoare, poate apărea numai în primul an de delegare la zona de case. Pentru locuitorii de la de blocuri care sunt arondaţi toţi la aceeşi platformă şi folosesc toţi aceleaşi recipiente este absurd a se considera ca unii implementează şi alţii nu implementează instrumentul PPCA. Prin măsurile de remediere, s-a prevăzut că Deşeurile excedentare vor fi gestionate conform Procedurii de colectare a deşeurilor separate incorect reglementată de art. 41 din Caietul de sarcini. Față de cele de mai sus, ținând seama de faptul că, prin măsurile de remediere, s-au adus lămuriri suplimentare în sensul că instrumentul PPCA se va aplica tuturor utilizatorilor, nemaifiind pusă în discuție Pagina 42 din 47

posibilitatea ca unii locuitori să implementeze sistemul și unii nu, luarea unor măsuri suplimentare vizavi de deșeurile excedentare, raportat și la explicațiile aduse de achizitoare, nu se mai impune. Informațiile nu sunt contradictorii, contrar celor susținute de contestatoare. Astfel fiind, se constată a fi nefondate și criticile din contestație referitoare la Prevederilor contradictorii cu privire la gestionarea cantităţilor excedentare. În analiza criticilor aduse pct. 8 din măsurile de remediere - Riscul nr. 17: Implementarea necorespunzătoare a PPCA, întrucât sunt reluate criticile vizavi de noțiunile de ”tarif general”, tarif superior”, ”revenirea la aplicarea tarifului PPCA” în privința cărora Consiliul s-a pronunțat în cadrul criticilor Prevederilor neclare şi nelegale cu privire la formarea tarifului PPCA, rămân valabile cele mai sus reținute. În referire la criticile aduse pct. 12 din măsurile de remediere - Structura recipientelor pentru utilizatorii non-casnici cu sediul în blocuri, solicitările contestatoarei sunt: solicităm CNSC să oblige Autoritatea Contractantă: • Să prevadă că aderarea la fluxul tehnic de colectare specific blocurilor de locuinţe/asociaţiilor de proprietari este permisă doar în cazul agenţilor economici cu sediul în apartamente de bloc şi fără nevoi speciale de colectare, exceptând agenţii economici cu sediul în spaţii dedicate de la parterul blocurilor şi unităţile cu regim special, cum ar fi unităţile de alimentaţie publică, precum şi instituţiile publice; • Pentru utilizatorii non-casnici exceptaţi potrivit punctului de mai sus, să prevadă în mod explicit dotarea cu recipiente dedicate acestora. În măsurile de remediere, pag. 26-29, s-a prevăzut: Deşeurile generate de agenţii economici şi insituţiile publice se încadrează, potrivit legii, în categoria deşeurilor similare nepericuloase, iar deşeruile generate de populaţie se încadrează în categoria deşeurilor menajere nepericuloase. Ambele categorii fac parte din categoria denumită deşeuri municipale. […] Prin urmare 1. structura recipientelor pentru Agenţii economici, cu sediul/punctul de lucru în blocuri este cel de la sistemul de colectare separată propus şi implementat pentru populaţie, şi este pus la dispoziţie de Autoritatea contractantă, fiind descris şi la art. 75 alin.(2) din Caietul de sarcini […] Concluzionând, atât din punct de vedere al fluxului tehnic dar şi al fluxului financiar pentru agenţii economici/insituţiile publice cu sediul/punctul de lucru în blocuri structura recipientelor este cea de la populaţia din zona de blocuri, infrastructura fiind pusă la dispoziţie de Autoritatea contractantă. Aşadar, pentru această categorie nu se poate pune în discuţie vreun cost pentru asigurarea recipientelor de către Delegat. […] Totodată, pentru conformarea cu considerentele Deciziei CNSC, Autoritatea contractantă a purtat corespondenţă cu operatorul existent pentru Pagina 43 din 47

comunicarea structurii existente pentru agenţii economici/ instituţiile publice acesta însă nu s-au obţinut informaţii. În decizia anterioară a Consiliului, vizavi de cele reclamate, s-a reținut: […] achizitoarea trebuie să întreprindă demersurile pentru obținerea informațiilor legate de structura recipientelor pentru agenții economici și să le pună la dispoziția operatorilor economici. Cum a sesizat și contestatoarea, nu s-a făcut o dovadă a unei împiedicări obiective a posibilității de obținere a informațiilor de la actualii prestatori ai serviciilor de salubrizare. Așadar, obligația achizitoarei era de a întreprinde demersurile pentru obținerea informațiilor legate de structura recipientelor pentru agenții economici. În punctul său de vedere asupra contestației, achizitoarea a explicat, între altele: […] contrar nedumeririi contestatoarei, că pot exista situaţii în care si instituţiile publice să aibă sediul într-un bloc, la parter (în ... la momentul elaborării documentaţiei de atribuire chiar existând aceste cazuri, fiind frecvent întâlnită în Bucureşti, situaţia ca de exemplu, direcţii de taxe şi impozite locale să aibă puncte la lucru la parterul blocurilor). Este însă corectă afirmaţia contestatoarei cum că, faţă de persoanele juridice (agenţi economici în limbajul salubrizării) care au sediul social/puncte de lucru în apartamentele de locuit, există şi categoria persoanelor juridice (agenţi economici şi chiar insituţii publice adaugăm noi, aşa cum am explicat mai sus) care funcţionează fie la parterul blocurilor fie la etaje superioare şi care au regim special de abordare din punct de vedere al generării deşeurilor şi modalităţii de colectare. Însă, deşi autoritatea contractantă nu a făcut în mod expres o diferenţiere aşa cum precizează contestatoarea, informaţiile pentru realizarea ofertelor sunt suficiente din acest punct de vedere, contestatoarea ignorând precizarea autorităţii respectiv aceea că: Agenţii economici şi instituţiile publice pe care Delegatul urmează să ii aibă în vedere pentru această categorie (au sediul individual) se regăsesc în următoarele Anexe de la caietul de sarcini 3.2 LISTA PERSOANELOR JURIDICE CU REGIM SPECIAL PENTRU COLECTAREA DEŞEURILOR REZIDUALE ŞI BIODEŞEURILOR 3.3 LISTA OPERATORI ECONOMICI 3.4 LISTA INSTITUŢIILOR PUBLICE Astfel s-a precizat în mod clar că agenţii economici si insitutiile publice pe care ofertanţii trebuie să ii aibă în vedere la întocmirea ofertei tehnice (pentru identificare rute de colectare, alocare vehicule, etc) respectiv ofertei financire (costuri cu combustibil, resurse umane, etc, dar nu si costul recipientelor în sine, care aşa cum am arătat este suportat direct de agentul economic conform contractului individual care se va încheia cu operatorul, în cazul în care nu dispune de propriul recipient ) sunt cei prevăzuţi în cele 3 Anexe ale Caietului de sarcini (Anexa 3.2, 3.3 si 3.4) Menţionăm că în aceste Anexe sunt cuprinşi si agenţii economici cu sediul la parterul blocurilor precum şi toţi cei care au nevoi speciale de colectare, fie că funcţionează în blocuri fie că separat, în imobile separate. Spre exemplificare, enumerăm câţiva agenţi economici care se Pagina 44 din 47

regăsesc în Anexele Caietului de sarcini la care s-a făcut trimitere pentru întocmirea ofertelor - Anexa 3.3 - poziţiile 268-275 (Drumul Taberei, nr.82) toti aceşti agenţi economici au sediul/punctul de lucru la parterul blocului. La fel şi pentru cei de la poziţiile 283-290 (Bulevardul Timişoarei, nr.69) sau cei de la poziţiile 2664- 2678 (Bulevardul Iuliu Maniu nr.12, 14,20), toţi aceştia sunt agenţi economici cu sediul în blocuri. În privința structurii exacte a recipientelor pentru agenţii economici/instituţii publice, achizitoarea a susținut că nu poate fi cunoscută cu exactitate decât după semnarea contractului de delegare, în perioada de mobilizare, când Delegatul va proceda la încheierea contractelor cu utilizatorii non casnici (printre care şi agenţii economici/ instituţiile publice). La acel moment operatorul delegat va putea stabili concret care este structura de colectare pentru fiecare utilizator non-casnic în parte (ce tip de pubele, ce capacităţi, cine va pune la dispoziţie recipientul - operatorul contra cost sau se vor folosi recipientele proprii ale agenţiţor economici/instituţii publice). Astfel fiind, ținând seama de demersurile întreprinse de achizitoare, de explicațiile prezentate pe larg în măsurile de remediere, precum și de faptul că nu s-a făcut dovada de către contestatoare a imposibilității întocmirii ofertei raportat la multitudinea detaliilor obținute în privința structurii recipientelor pentru utilizatorii non-casnici, măsurile de remediere suplimentare propuse de petentă nu se impun a fi luate. În continuare, în analiza criticilor aduse pct. 21 din măsurile de remediere – art. 33 alin. (2) din contract, Consiliul reține că au fost formulate critici similare și în contestația formulată de ... Service SA, astfel că rămân valabile cele reținute în soluționarea respectivei contestații, inclusiv sub aspectul tardivității criticilor invocată de achizitoare. În plus, în referire la noțiunea de ”terți” utilizată de autoritatea contractantă, cum a explicat și aceasta în punctul de vedere, prevederea nu vizează la modul general terţi ai prezentului contract ci tertii care sunt implicaţi în prestarea serviciului de utiliate publică care se deleagă. Aceşti terţi nu sunt orice terţi, ci, în baza contractelor încheiate cu Delegatul pentru prestarea serviciului, sunt finanţaţi din tarifele încasate de la utilizatorii serviciului din aria de delegare. […] Prin clauza contractuală nu se solicită decât înştiinţarea prealabilă a Delegatarului, înainte de a se încheia contractele în cauză, şi, pentru a se preveni o inacţiune din partea Delegatarului care ar putea afecta operativitatea, s-a prevăzut şi prezumarea acordului tacit, în aşa fel încât, ţinând cont de natura serviciului, să nu fie împiedicată derularea activităţilor. Contrar celor afirmate de contestatoarea, operatorul într-un contract de concesiune nu acţionează în mod autonom, iar libertatea comercială a acestuia nu este nelimitată, contractul de concesiune nefiind un contract comercial, ci este un contract cu titlu oneros, asimilat potrivit legii actului administrativ. Consiliul a reținut în decizia anterioară că alin. (2) are în vedere toate contractele sau înţelegerile de orice fel ce vor fi încheiate între Delegat şi un Afiliat trebuie, indiferent de valoarea sau durata lor, fără a Pagina 45 din 47

exista o anumită circumstanțiere sau individualizare […] astfel că s-a dispus autorității să reformuleze prevederile art. 33 din contract și să stabilească cu claritate situațiile la care se referă aceste prevederi și care să nu fie acoperite de alte clauze, fie să le coreleze/adapteze în mod corespunzător cu celelalte obligații impuse operatorilor. Or, situațiile au fost circumstanțiate prin măsura de remediere, criticile contestatoarei fiind nefondate. Față de cele de mai sus, ținând seama de solicitările structurate în contestație și cele reliefate prin concluziile scrise, Consiliul are în vedere că, dată fiind complexitatea și specificul contractului ce urmează a se atribui, diligențele depuse de autoritatea contractantă pentru a asigura o informare cât mai clară, completă și exactă a operatorilor economici vizavi de modalitatea de întocmire a ofertelor, prin publicarea unor măsuri de remediere care cuprind informații amănunțite asupra aspectelor care au făcut obiectul remedierii, în raport de cele dispuse prin decizia anterioară, criticile contestatoarei se constată a fi nefondate. În luarea deciziei, s-a ținut seama și de faptul că nu a fost demonstrată de autoarea contestației o imposibilitate a elaborării ofertei pe baza informațiilor existente în documentația de atribuire și măsurile de remediere adoptate. Raportat la situația factuală și de drept expusă, va fi respinsă, ca nefondată, contestația formulată de ... Service SA. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pentru considerentele evocate în motivarea prezentei, respinge, ca nefondate, contestațiile formulate de ... Service SA și ... Service SA, în contradictoriu cu .... Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Pagina 46 din 47

... ... ...

Pagina 47 din 47