Decizie CNSC 2809/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr.2809/C10/2206 Data:22.09.2025

Prin contestaţia nr. 14899/13.06.2025, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 39365/16.06.2025, depusă de GAB PAVOLUX SRL, cu sediul social în Buzău, Str. Bazil lorgulescu, Nr. 16, Judeţ Buzău, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J10/897/2012, având CUI RO30841765, reprezentată legal de Andrei Andrei, administrator și convențional de SCA NEMEŞ VOICU BILAN, cu sediul în Bucureşti, str. Părintele Galeriu nr. 9, sector 2, împotriva documentației de atribuire corespunzătoare Anunțului de participare nr. ADV1484755 din 03.06.2025, privind procedura proprie, organizată în vederea încheierii acordului - cadru având ca obiect „Servicii de catering pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat de pe raza Sectorului 4”, cod CPV 55510000-8, organizată de DIRECTIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT, A SPORTULUI ȘI CULTURII SECTOR 4, cu sediul în București, str. Coşbuc George, poet, Nr. 6-16, sector 4, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: 1. În principal, obligarea autorităţii contractante la modificarea documentaţiei de atribuire, în sensul: 1.1. Completării anunţului şi a documentaţiei de atribuire cu informaţiile prevăzute de art. 20 alin. (2) lit. a)-h) din H.G. nr. 395/2016 (inclusiv criteriile de atribuire a contractelor subsecvente, frecvenţa de atribuire şi modul de atribuire în lipsa reluării competiţiei); 1.2. Completării documentaţiei de atribuire în sensul precizării condiţiilor minime tehnice şi comerciale obligatorii privind conţinutul mesei calde (componente, gramaj, ambalare etc.), 1.3. Completării documentaţiei de atribuire cu informaţii relevante privind modul de livrare (număr tranşe per unitate şcolară); 1.4. Eliminării factorului de evaluare „Ponderea materiei prime din Pagina 1 din 2

preţul total/porţie - PMP" sau reformularea acestuia cu respectarea prevederilor art. 32 din H.G. nr. 395/2016; 1.5. Eliminării cerinţelor restrictive privind personalul prin (i) reducerea numărului minim de ajutoare de bucătar şi eliminarea cerinţelor cumulative de vechime şi diplomă; (ii) eliminarea obligativităţii includerii unui patiser/cofetar în echipă; (iii) reducerea numărului de ingineri în industria alimentară. 1.6. Introducerii unei formule de ajustare a preţului, în considerarea duratei de 4 ani şi a volatilităţii din industria alimentară; 2. Anularea Răspunsului consolidat 7914/13.06.2025 publicat de Autoritatea Contractantă la data de 13.06.2025 pe site-ul propriu; 3. În subsidiar, anularea procedurii de atribuire, în temeiul art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 101/2016, ca urmare a încălcării dispoziţiilor imperative privind conţinutul documentaţiei de atribuire aplicabile acordurilor-cadru, prevăzute la art. 20 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, precum şi a principiilor de transparenţă, proporţionalitate şi tratament egal consacrate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. 4. Suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea prezentei contestaţii, în temeiul art. 22 din Legea nr. 101/2016. 5. Obligarea autorităţii contractante la prelungirea termenului-limită de depunere a ofertelor cu o perioadă egală cu durata suspendării procedurii, calculată de la data publicării în SEAP a deciziei definitive de soluţionare a contestaţiei. Obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentei contestaţii. Pe rol s-a aflat cererea de suspendare a procedurii din cuprinsul contestației formulate de GAB PAVOLUX SRL. Prin Încheierea nr. 2194/C10/2206/18.06.2025, Consiliul s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a procedurii, din cuprinsul contestației formulată de GAB PAVOLUX SRL, pe care a respins-o ca rămasă fără obiect. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondată contestația formulată de GAB PAVOLUX SRL în contradictoriu cu DIRECTIA GENERALĂ DE ADMINISTRARE A UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT, A SPORTULUI ȘI CULTURII SECTOR 4. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr…………… Data:………………

Prin contestaţia nr. …, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. …, depusă de ...SRL, cu sediul social în ..., Str. …, Nr. …, Judeţ ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. …, având CUI …, reprezentată legal de …, administrator și convențional de SCA …, cu sediul în …, str. … nr. …, …, împotriva documentației de atribuire corespunzătoare Anunțului de participare nr. ... din …, privind procedura proprie, organizată în vederea încheierii acordului - cadru având ca obiect „...”, cod CPV ..., organizată de ..., cu sediul în ..., str. …, poet, Nr. …, …, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: 1. În principal, obligarea autorităţii contractante la modificarea documentaţiei de atribuire, în sensul: 1.1. Completării anunţului şi a documentaţiei de atribuire cu informaţiile prevăzute de art. 20 alin. (2) lit. a)-h) din H.G. nr. 395/2016 (inclusiv criteriile de atribuire a contractelor subsecvente, frecvenţa de atribuire şi modul de atribuire în lipsa reluării competiţiei); 1.2. Completării documentaţiei de atribuire în sensul precizării condiţiilor minime tehnice şi comerciale obligatorii privind conţinutul mesei calde (componente, gramaj, ambalare etc.), 1.3. Completării documentaţiei de atribuire cu informaţii relevante privind modul de livrare (număr tranşe per unitate şcolară); 1.4. Eliminării factorului de evaluare „..." sau reformularea acestuia cu respectarea prevederilor art. 32 din H.G. nr. 395/2016; 1.5. Eliminării cerinţelor restrictive privind personalul prin (i) reducerea numărului minim de ajutoare de bucătar şi eliminarea cerinţelor cumulative de vechime şi diplomă; (ii) eliminarea obligativităţii includerii unui patiser/cofetar în echipă; (iii) reducerea numărului de ingineri în industria alimentară. Pagina 1 din 34

1.6. Introducerii unei formule de ajustare a preţului, în considerarea duratei de 4 ani şi a volatilităţii din industria alimentară; 2. Anularea Răspunsului consolidat ...publicat de Autoritatea Contractantă la data de … pe site-ul propriu; 3. În subsidiar, anularea procedurii de atribuire, în temeiul art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 101/2016, ca urmare a încălcării dispoziţiilor imperative privind conţinutul documentaţiei de atribuire aplicabile acordurilor-cadru, prevăzute la art. 20 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, precum şi a principiilor de transparenţă, proporţionalitate şi tratament egal consacrate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. 4. Suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea prezentei contestaţii, în temeiul art. 22 din Legea nr. 101/2016. 5. Obligarea autorităţii contractante la prelungirea termenului-limită de depunere a ofertelor cu o perioadă egală cu durata suspendării procedurii, calculată de la data publicării în SEAP a deciziei definitive de soluţionare a contestaţiei. Obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentei contestaţii. Pe rol s-a aflat cererea de suspendare a procedurii din cuprinsul contestației formulate de ...SRL. Prin Încheierea nr. …, Consiliul s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a procedurii, din cuprinsul contestației formulată de ...SRL, pe care a respins-o ca rămasă fără obiect. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ...SRL reclamă documentația de atribuire corespunzătoare Anunțului de participare nr. ... din …, solicitând cele de mai sus. 1. Cont estatorul precizează că se impune remedierea documentaţiei de atribuire. Contestatorul invocă în acest sens dispoziţiile legale prevăzute la art. 111 din Legea nr. 98/2016, art. 20 alin. 2 din norme HG nr. 395/2016, opinând că aspectul sesizat relevă caracterul incomplet ori insuficient de lămuritor al documentaţiei de atribuire. În aceste condiţii, în acord cu dispoziţiile art. 111 din Legea nr. 98/2016, Autoritatea Contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire. Totodată contestatorul invocă și art. 20 alin. (8) din H.G. nr. 395/2016. După analiza anunţului şi documentaţiei de atribuire, contestatorul susține că documentația relevă neîndeplinirea acestei obligaţii legale, întrucât: a) Nu este indicată frecvenţa estimativă de atribuire a contractelor subsecvente, ceea ce împiedică ofertanţii să îşi calibreze resursele; Pagina 2 din 34

b) Lipseşte orice precizare privind condiţiile de reluare a competiţiei ori alternativa aplicabilă în lipsa acesteia; c) Nu este stabilită durata maximă a contractelor subsecvente, cu impact direct asupra riscurilor comerciale; d) Nu este descris niciun mecanism de alocare a cantităţilor între semnatarii acordului, afectând tratamentul egal; e) Nu sunt prevăzute condiţiile în care se pot modifica sau completa clauzele acordului în timpul executării. Documentaţia publicată nu conţine, aşadar, informaţii esenţiale care să permită ofertanţilor să îşi evalueze riscurile contractuale şi să formuleze oferte coerente din punct de vedere tehnic şi financiar. Deşi în cuprinsul fişei de date se precizează că „Acordul cadru se va încheia cu maxim 2 operatori economici care au depus oferta admisibilă, clasaţi pe primele 2 locuri după aplicarea criteriului de atribuire", nu se oferă nicio precizare concretă privind criteriile de alocare efectivă a contractelor subsecvente între cei doi semnatari. Se menţionează doar că „atribuirea contractelor subsecvente se va face fără reluarea competiţiei", fără ca documentaţia să definească reguli clare sau criterii obiective aplicabile în această etapă. Proiectul de acord-cadru reiterează această lipsă de claritate. Astfel, potrivit art. 2.3 din contract, „atribuirea contractelor subsecvente se va face fără reluarea competiţiei între semnatarii acordului-cadru", iar art. 2.4 şi 2.5 prevăd sancţiuni financiare şi dreptul de reziliere în cazul refuzului de a semna contractul subsecvent. De asemenea, la art. 8.4 se prevede că „atribuirea oricărui contract subsecvent se va face numai la solicitarea promitentului achizitor şi numai dacă sunt asigurate fondurile necesare". în acelaşi timp, art. 16 introduce penalităţi pentru prestatorul care refuză semnarea contractului subsecvent, fără a exista un mecanism de repartizare echitabilă şi predictibilă a comenzilor. Deşi se menţionează că acordul-cadru va fi încheiat cu maximum doi ofertanţi şi că atribuirea se va realiza „fără reluarea competiţiei”, nu se precizează nicio regulă obiectivă de repartizare a comenzilor, nicio frecvenţă estimativă de atribuire, nici criterii de prioritizare sau alternanţă. Contestatorul susține că aceste reglementări contractuale nu suplinesc obligaţiile legale ale autorităţii contractante prevăzute la art. 20 alin. (8) din H.G. nr. 395/2016. Informaţiile impuse de acest text au caracter obligatoriu şi trebuie incluse expres în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire, iar nu deduse indirect din clauze generale ori presupuse de ofertanţi. Mai exact, documentaţia: a) nu conţine informaţii privind frecvenţa atribuirii contractelor subsecvente (lit. d); b) nu stabileşte criterii de atribuire aplicabile contractelor subsecvente, nici reguli aferente acestora în lipsa reluării competiţiei (lit. e); c) nu detaliază criteriile de alternanţă sau repartizare între operatori, deşi se menţionează atribuirea fără reluarea competiţiei (lit. b, e). O astfel de documentaţie incompletă contravine în mod direct principiilor fundamentale consacrate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016: Pagina 3 din 34

• Principiul transparenţei este încălcat, întrucât ofertanţii nu pot înţelege pe deplin obligaţiile contractuale, volumul estimat de prestări sau regulile de alocare, ceea ce compromite în mod evident caracterul deschis şi previzibil al procedurii; • Principiul tratamentului egal este nesocotit, întrucât lipsa unor reguli clare de atribuire permite autorităţii să acorde discreţionar comenzile, fără ca operatorii semnatari să beneficieze de garanţii privind şansele egale de acces la contractele subsecvente; • Principiul proporţionalităţii este afectat, întrucât prestatorii suportă sancţiuni pentru refuzul semnării contractelor subsecvente, fără să li se stabilească în prealabil condiţiile concrete de asumare a acestora. În consecinţă, contestatorul solicită modificarea şi completarea documentaţiei de atribuire, prin includerea tuturor informaţiilor prevăzute de art. 20 alin. (8) din H.G. nr. 395/2016, într-un mod clar, previzibil şi accesibil, care să reflecte caracterul competitiv şi echitabil al procedurii. Lipsa acestor informaţii esenţiale atrage nelegalitatea procedurii de atribuire în ansamblul său. 2. Completarea documentaţiei de atribuire cu cerinţe clare şi nediscriminatorii privind conţinutul minim al mesei (compoziţie, gramaj, ambalare) Potrivit Secţiunii V pct. 1.1 din caietul de sarcini, „Ofertantul trebuie să asigure zilnic pregătirea, prepararea şi livrarea hranei pentru beneficiarii autorităţii contractante. Zilnic (Luni-Vineri) se va servi 1 (una) masă, conform: • Hotărârii nr. 23/2025 privind instituirea Programului naţional Masa sănătoasă în anul 2025; • Ordinului nr 3.352/70/2025 privind aprobarea Listei unităţilor de învăţământ preuniversitar incluse în Program; • Hotărârii nr. 80/2025 privind repartizarea pe unităţi/subdiviziuni administrativ- teritoriale a fondurilor alocate prin Legea bugetului de stat nr. 9/2025." Cu toate acestea, actele normative invocate stabilesc exclusiv cadrul instituţional şi financiar al programului - respectiv obiectivele generale, categoriile de beneficiari, mecanismele de selecţie a unităţilor şi limitele bugetare fără a reglementa în vreun fel componentele nutriţionale, cantităţile minime, gramajele sau condiţiile de ambalare ale mesei zilnice. Hotărârea nr. 23/2025 menţionează doar că „sprijinul alimentar constă într-o masă caldă sau, după caz, într-un pachet alimentar", fără alte detalii tehnice. În lipsa unor specificaţii tehnice minime din partea autorităţii contractante, operatorii economici sunt puşi în imposibilitatea de a-şi structura o ofertă competitivă, comparabilă şi sustenabilă. Nu se pot estima costurile reale, nu se poate justifica proporţia materiei prime din preţul total - deşi aceasta este chiar factorul de evaluare principal, iar autoritatea nu dispune de criterii obiective de departajare sau verificare. În plus, lipsa acestor informaţii esenţiale încalcă principiile de transparenţă, tratament egal şi proporţionalitate reglementate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, generând riscuri nejustificate de interpretare subiectivă şi denaturare a concurenţei. Pagina 4 din 34

Într-o speţă similară, cu prevederi ale documentaţiei de atribuire identice, CNSC a emis Decizia nr. …. În concluzie, lipsa unor cerinţe tehnice clare privind compoziţia, gramajul şi ambalarea mesei zilnice afectează în mod direct caracterul transparent, echitabil şi concurenţial al procedurii. În absenţa unor specificaţii obiective şi verificabile, operatorii economici nu pot formula oferte comparabile, iar autoritatea contractantă nu dispune de criterii reale pentru evaluare. Completarea documentaţiei de atribuire cu aceste elemente este nu doar justificată, ci imperativă pentru asigurarea unei competiţii efective, conforme cu principiile fundamentale ale achiziţiilor publice. Faţă de aceste considerente, se impune completarea documentaţiei de atribuire cu cerinţe clare şi nediscriminatorii privind conţinutul minim al mesei (compoziţie, gramaj, ambalare), în scopul respectării cadrului legal aplicabil şi garantării unei competiţii efective între ofertanţi. 3. Completarea documentaţiei de atribuire cu informaţii relevante privind modul de livrare Documentaţia de atribuire nu prevede clar numărul de livrări pe unitate şcolară per zi sau per săptămână, în contextul unui contract cu zeci de locaţii. Lipsa acestor informaţii esenţiale amplifică riscul ofertanţilor în dimensionarea logisticii şi estimarea costurilor reale, generând incertitudine comercială contrară principiului transparenţei (art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016). Acest viciu poate conduce la excluderea unor ofertanţi care nu îşi pot asuma riscuri speculative sau la depunerea unor oferte semnificativ majorate. Potrivit art. 20 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, documentaţia de atribuire trebuie să conţină orice informaţii necesare pentru a asigura ofertantului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. O astfel de obligaţie vizează în mod direct informaţiile referitoare la modul concret de prestare a serviciului, inclusiv frecvenţa şi organizarea livrărilor, elemente esenţiale pentru construirea unei oferte coerente şi realiste. În egală măsură, art. 20 alin. (10) din H.G. nr. 395/2016 impune includerea în caietul de sarcini a specificaţiilor tehnice obiective care să reflecte în mod fidel necesitatea autorităţii contractante. În lipsa unei precizări privind numărul de tranşe zilnice sau săptămânale, descrierea serviciului rămâne incompletă, afectând posibilitatea operatorilor de a dimensiona resursele umane, echipamentele şi costurile de livrare în mod corespunzător. Absenţa acestor detalii esenţiale plasează ofertanţii într-o situaţie de incertitudine, întrucât organizarea logistică, structura echipelor de livrare şi estimarea costurilor de transport nu pot fi stabilite obiectiv. Lipsa precizărilor poate conduce la oferte incomplete sau nefundamentate, cu riscuri directe asupra modului de executare şi a legalităţii atribuirii. De asemenea, în conformitate cu art. 2 alin. (2) lit. b) şi c) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura egalitatea de tratament şi transparenţa pe parcursul întregii proceduri. O documentaţie incompletă sau ambiguă, care permite interpretări diferite privind organizarea prestării, afectează în mod direct caracterul competitiv şi egal al procedurii. În consecinţă, solicită completarea documentaţiei de atribuire cu informaţii precise privind numărul de tranşe zilnice pe fiecare unitate şcolară, Pagina 5 din 34

intervalele orare orientative de livrare şi orice alte cerinţe logistice relevante, în scopul respectării obligaţiilor de transparenţă şi tratament egal. 4. Eliminarea factorului de evaluare nr. 3 - „ponderea materiei prime din preţul total/porţie -PMP" Potrivit fişei de date, unul dintre factorii de evaluare aplicabili este „Ponderea pentru materie prima din preţul total/porţie - PMP", căruia i se alocă un punctaj de 50 de puncte din totalul de 100, deci o pondere de 50%. În cadrul acestui factor se prevede că: • pentru o pondere sub 50%, oferta este considerată necorespunzătoare din punct de vedere tehnic şi este respinsa; • pentru cea mai mare pondere, se acordă punctajul maxim; • pentru celelalte valori, punctajul se calculează proporţional cu valoarea declarată. Metodologia de justificare constă exclusiv într-un calcul detaliat şi o declaraţie pe propria răspundere, fără ca autoritatea contractantă să impună vreo structură standardizată, să definească în mod clar ce se încadrează la categoria „materie primă" şi fără să stabilească cerinţe tehnice minime obligatorii referitoare la porţie, gramaj sau compoziţie alimentară. În plus, lipsesc orice repere normative, reţetare sau elemente obiective prin care să se poată verifica realitatea proporţiilor declarate. În această structură, factorul PMP nu respectă cerinţele imperative ale art. 32 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, care prevede că factorii de evaluare trebuie să reflecte în mod clar şi detaliat metodologia de punctare a avantajelor rezultate din propunerile tehnice şi financiare. Factorul de faţă nu permite aplicarea unor criterii verificabile, în lipsa unor cerinţe tehnice minime sau repere standardizate care să permită validarea obiectivă a ponderii declarate de ofertanţi. În plus, potrivit art. 32 alin. (8) lit. b), autoritatea contractantă nu poate introduce factori de evaluare care nu reflectă un avantaj pe care îl poate obţine efectiv în cadrul executării contractului. Or, ponderea declarată a materiei prime, neînsoţită de cerinţe privind conţinutul porţiei (număr de feluri, gramaj, tip de ingrediente etc.), nu garantează un beneficiu real sau determinabil pentru beneficiar, ci doar creează aparenţa unei diferenţieri calitative, imposibil de evaluat riguros. Totodată, art. 32 alin. (9) din H.G. nr. 395/2016 impune ca ponderea acordată fiecărui factor să reflecte importanţa caracteristicii punctate sau valoarea financiară a avantajului oferit. în absenţa unor standarde tehnice minimale, acordarea a 50% din punctaj pentru un element pur declarativ, lipsit de orice verificabilitate concretă, contravine principiului proporţionalităţii şi creează un dezechilibru în evaluarea ofertelor. În aceste condiţii, factorul „Ponderea pentru materie primă din preţul total/porţie – PMP în forma sa actuală, trebuie eliminat din documentaţia de atribuire sau reconfigurat astfel încât să fie corelat cu cerinţe tehnice clare şi verificabile privind structura şi compoziţia porţiei oferite, în acord cu exigenţele legale. În susţinerea celor de mai sus, este relevant raţionamentul Consiliului evocat anterior, în care s-a reţinut că lipsa informaţiilor esenţiale privind componenţa şi structura porţiei conduce la imposibilitatea elaborării unor oferte comparabile, încălcând astfel art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Or, Pagina 6 din 34

în lipsa unor cerinţe tehnice minime privind masa zilnică, factorul PMP nu poate avea o valoare reală de departajare. Un astfel de factor, introdus în lipsa unui standard comun de referinţă, favorizează operatorii care au participat anterior în cadrul programului sau care dispun de informaţii privilegiate privind structura porţiei acceptate de autoritate, ceea ce generează o discriminare indirectă şi un avantaj concurenţial nepermis. Prin urmare, în lipsa unor cerinţe tehnice expres stabilite (tipuri de alimente, gramaje, număr de feluri etc.) şi a unor instrumente clare de validare a ponderii declarate, factorul PMP nu îndeplineşte cerinţele de legalitate prevăzute de art. 32 alin. (2), (8) şi (9) din H.G. nr. 395/2016 şi trebuie eliminat din cadrul procedurii de atribuire. 5. Eliminarea cerinţelor restrictive privind personalul Documentaţia de atribuire prevede o serie de cerinţe referitoare la personalul implicat în prestarea serviciilor, care nu sunt justificate prin obiectul contractului sau natura efectivă a prestaţiei solicitate. Astfel, se impune revizuirea acestora pentru respectarea principiilor proporţionalităţii şi tratamentului egal consacrate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Potrivit pct. VIII din Caietul de Sarcini - Cerinţe privind capacitatea tehnică și profesională: Ofertantul trebuie sa asigure personal de specialitate calificat, necesar executării prestatiei. a. Responsabil în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. b. Responsabil cu managementul calităţii. c. Bucătari: minimum 8. d. Ajutor de bucătar: minimum 5. e. Patiser/cofetar: minimum 1. f. Şoferi: minimum 5. g. Ingineri în industria alimentară: minimum 2. h. Medic nutriţionist sau asistent dietetician pentru calcul kcal şi nutrienţi: minimum 1. Astfel, se impune constatarea caracterului disproporţionat şi nerelevant al unora dintre cerinţele impuse, contrar prevederilor art. 172 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili exclusiv cerinţe de participare care sunt necesare, adecvate şi proporţionale în raport cu obiectul achiziţiei, fiind interzisă introducerea unor condiţii care nu reflectă natura prestaţiei. Solicitarea unui număr de minimum 5 ajutoare de bucătar, cu experienţă profesională de minimum 5 ani şi diplomă corespunzătoare codului COR 941101 - aplicabil în principal personalului de tip fast-food sau unităţilor de alimentaţie publică cu preparate simple - este excesivă în raport cu specificul activităţilor de catering, unde ajutorul de bucătar are un rol secundar, preponderent logistic. În plus, această ocupaţie este reglementată în practică ca poziţie necalificată, ceea ce face inaplicabilă cerinţa unui certificat de absolvire pentru întreaga categorie vizată. În mod similar, solicitarea unui patiser/cofetar, într-un context contractual ce vizează exclusiv furnizarea de masă caldă şi fructe întregi - fără preparate de tip desert - nu are fundament obiectiv, întrucât nu există justificare pentru implicarea acestui tip de personal. Mai mult, includerea sa Pagina 7 din 34

în ofertă ar putea presupune, prin implicaţie, utilizarea de dotări nepermise de reglementările aplicabile programului (ex. cuptoare de patiserie). De asemenea, solicitarea a doi ingineri în industria alimentară, fiecare cu experienţă de minimum 3 ani, este disproporţionată faţă de complexitatea şi volumul contractului. Activităţile de management al siguranţei alimentare şi al fluxului tehnologic pot fi acoperite în mod rezonabil de un singur specialist, conform practicilor uzuale din industrie. Cerinţa de personal dublu calificat în această poziţie indică o constrângere artificială şi nerezonabilă a concurenţei. Contestatorul invocă art. 172 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. Prin urmare, orice cerinţe de calificare impuse ofertanţilor trebuie să fie: • pertinente în raport cu obiectul şi scopul achiziţiei; • justificate în mod obiectiv de specificul contractului; • proporţionale, astfel încât să nu restrângă nejustificat concurenţa. Aplicând aceste principii la cerinţele concrete din documentaţia de atribuire, că următoarele condiţii sunt restrictive, nefundamentate şi contravin art. 172 alin. (3) si (5): a) Mini mum 5 ajutoare de bucătar cu diplomă şi vechime de 5 ani (cod COR …): o Codul COR … se referă la ocupaţii elementare din alimentaţia publică, adesea necalificate. o Cerinţa unui certificat de calificare şi a unei vechimi de 5 ani este excesivă pentru atribuţiile logistice ale unui ajutor de bucătar în sistemul de catering. o Nu există o corelaţie clară între cerinţa impusă şi calitatea prestaţiei, iar funcţia nu are caracter critic în procesul tehnologic. b) Patis er/cofetar cu diplomă şi vechime de 3 ani (cod COR ..): o Documentaţia nu prevede livrarea de produse de patiserie sau deserturi care să impună implicarea acestui profil profesional. o Prezenţa unui patiser în echipă implică, prin necesitate, existenţa de echipamente dedicate (ex. cuptoare), nejustificate în contextul specific. o Exigenţa este artificială şi pare a constitui o barieră nejustificată la accesul la procedură. c) Doi ingineri în industria alimentară cu experienţă de 3 ani fiecare (cod COR …): o Conform practicii uzuale, un singur inginer alimentar este suficient pentru supravegherea şi implementarea cerinţelor HACCP în cadrul unei unităţi de catering. o Cerinţa de dublare a personalului calificat în acest rol nu este motivată prin complexitatea ori riscurile specifice ale contractului. o Solicitarea este disproporţionată şi introduce o limitare artificială a pieţei concurenţiale. În concluzie, contestatorul consideră că se impune revizuirea cerinţelor analizate, întrucât formularea actuală: • nu respectă exigenţele de necesitate şi proporţionalitate impuse de art. 172 din Legea nr. 98/2016; Pagina 8 din 34

• nu are fundament în analiza riscurilor tehnice reale asociate obiectului contractului; • afectează libera concurenţă şi accesul egal al operatorilor economici la procedură. Cerinţele excesiv detaliate şi disproporţionate privind componenţa şi calificarea personalului afectează în mod direct caracterul concurenţial al procedurii. Impunerea unui anumit număr de persoane pentru fiecare funcţie, coroborată cu cerinţe cumulative privind diplome, coduri COR exacte şi vechime profesională minimă, conduce la restrângerea artificială a sferei operatorilor economici capabili să participe, chiar dacă aceştia ar putea asigura în mod eficient executarea contractului prin alte mijloace echivalente. În loc să urmărească obiectivul legitim al asigurării unei prestaţii corespunzătoare, autoritatea contractantă impune condiţii care exced necesităţilor reale ale contractului, transformând criteriile de capacitate într- un mecanism de excludere indirectă. Această abordare este de natură să privilegieze operatorii care deţin deja structuri preconfigurate cu profil identic, în detrimentul altor competitori care pot furniza servicii echivalente prin organizări flexibile sau subcontractare, contrar principiilor egalităţii de tratament şi proporţionalităţii. Mai mult, caracterul cumulativ al acestor cerinţe are un efect descurajator asupra operatorilor economici care, deşi deţin capacitatea tehnică şi profesională necesară, nu pot mobiliza exact tipul sau numărul de personal impus de documentaţie. Astfel, posibilitatea de a formula oferte viabile din punct de vedere economic este substanţial limitată, ceea ce reduce nivelul real de concurenţă şi, implicit, şansele autorităţii contractante de a obţine oferte competitive şi avantajoase. Practica CNSC, prin decizia nr. 1840/2021, confirmă constant că impunerea unor cerinţe referitoare la personalul implicat în executarea contractului trebuie să fie strict necesară şi proporţională în raport cu obiectul achiziţiei. În ansamblu, aceste cerinţe nu reflectă o nevoie reală, proporţională şi necesară pentru executarea obligaţiilor contractuale, ci instituie un filtru restrictiv nejustificat, contrar prevederilor art. 172 din Legea nr. 98/2016 şi art. 31 alin. (1) lit. a)-b) din H.G. nr. 395/2016, cu consecinţa afectării egalităţii de tratament între operatori şi a accesului liber la procedură. Având în vedere cele prezentate, solicită modificarea documentaţiei de atribuire prin: • eliminarea cerinţei privind existenţa a minimum 5 ajutoare de bucătar cu diplomă şi vechime de 5 ani; • eliminarea cerinţei privind includerea în echipă a unui patiser/cofetar cu experienţă de 3 ani; • reducerea numărului de ingineri în industria alimentară de la 2 la 1, în condiţiile păstrării cerinţei de experienţă; Consideră aceste cerinţe fiind nejustificate prin obiectul contractului, neproporţionale şi restrictive, cu încălcarea prevederilor art. 172 alin. (3) şi (5) din Legea nr. 98/2016, precum şi a principiilor de proporţionalitate şi tratament egal prevăzute la art. 2 alin. (2) din aceeaşi lege. 6. Introducerea unei clauze de ajustare a preţului în acordul-cadru Pagina 9 din 34

Documentaţia de atribuire nu conţine nicio prevedere privind ajustarea preţului pe durata acordului-cadru, deşi acesta are o valabilitate de 4 ani. Lipsa unei asemenea clauze contravine obligaţiei legale prevăzute de art. 222 alin. (9) din H.G. nr. 395/2016, care impune includerea unor mecanisme de ajustare a preţului în cazul contractelor de servicii sau furnizare ce depăşesc durata de 24 de luni. Chiar dacă atribuirea contractelor subsecvente este anuală, la solicitarea expresă a autorităţii contractante şi în funcţie de bugetul disponibil - potrivit art. 2.1 şi 16.3 din proiectul de acord-cadru - aceasta nu înlătură obligaţia de a prevedea posibilitatea ajustării preţului pe parcursul acordului. În măsura în care în anii următori se vor încheia contracte subsecvente, lipsa unei clauze de ajustare poate conduce la dezechilibre semnificative şi chiar la imposibilitatea executării obligaţiilor în condiţii rezonabile. Conform art. 222 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă trebuie să precizeze în mod expres în documentaţia de atribuire şi în acordul-cadru mecanismul de ajustare, indicii care vor fi utilizaţi şi sursa acestora. Nerespectarea acestor cerinţe legale afectează atât transparenţa, cât şi echilibrul contractual pe termen lung. În consecinţă, solicită completarea documentaţiei de atribuire cu o clauză expresă privind ajustarea preţului, în conformitate cu art. 222 alin. (9) şi (3) din H.G. nr. 395/2016, aplicabilă pentru eventualele contracte subsecvente încheiate în anii următori, în scopul prevenirii dezechilibrelor economice şi asigurării unei execuţii sustenabile a serviciilor. În subsidiar, solicită anulare a procedurii În subsidiar faţă de solicitarea de remediere a documentaţiei de atribuire, în măsura în care Consiliul va aprecia că viciile sesizate nu pot fi corectate fără afectarea fundamentului procedurii ori fără denaturarea principiului tratamentului egal şi al transparenţei, se impune constatarea incidenţei art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Contestatorul a semnalat o serie de încălcări grave ale dispoziţiilor Legii nr. 98/2016 şi H.G. nr. 395/2016, inclusiv: • formularea ambiguă şi restrictivă a cerinţelor privind frecvenţa livrărilor şi modul de prestare a serviciului; • lipsa unor informaţii esenţiale privind organizarea logistică şi calendarul de livrare; • riscul nerealist al imposibilităţii de ajustare a preţului într-un contract extins pe 4 ani, fără garanţia încheierii contractelor subsecvente; • lipsa fundamentării pentru cerinţele tehnice impuse, contrar dispoziţiilor art. 20 şi art. 31 din H.G. nr. 395/2016. Toate aceste vicii afectează caracterul transparent şi concurenţial al procedurii şi pot determina excluderea ofertanţilor care nu sunt dispuşi să îşi asume riscuri speculative, precum şi formularea unor oferte artificial majorate, în detrimentul interesului public. În consecinţă, în subsidiar, solicită anularea întregii proceduri de atribuire, în temeiul art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, întrucât actele emise de autoritatea contractantă sunt afectate de vicii de legalitate esenţiale, care afectează însăşi posibilitatea organizării unei proceduri competitive reale. Suspendarea procedurii de atribuire Pagina 10 din 34

Privind suspendarea, contestatorul face referire la dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și art. 23 alin. (1) din actul normativ menţionat. Existenţa unui caz bine justificat rezultă din împrejurarea că, contestatorul doreşte să participe la licitaţie, dar este în imposibilitatea de a depune o ofertă admisibilă şi competitivă pe baza unei documentaţii de atribuire ce conţine cerinţe nejustificate şi restrictive din punct de vedere tehnic, în raport cu obiectul contractului. În ceea ce priveşte paguba iminentă la care este expusă în ipoteza în care procedura de atribuire nu va fi suspendată, ci va continua cu acelaşi termen-limită de depunere a ofertelor, aceasta constă în imposibilitatea subscrisei de a elabora o ofertă admisibilă şi competitivă într-un termen atât de scurt, care să corespundă tuturor cerinţelor impuse de Autoritatea Contractantă prin documentaţia de atribuire, fapt ce echivalează cu pierderea şansei de a obţine atribuirea contractului, la care se adaugă prejudiciul reprezentat de cheltuielile ocazionate de elaborarea ofertei. Având în vedere faptul că prezenta contestaţie vizează cerinţele documentaţiei de atribuire, elaborată cu încălcarea dispoziţiilor legale - cum am arătat şi mai sus, în ipoteza în care procedura de atribuire nu ar fi sistată până la soluţionarea contestaţiei, există riscul ca în cazul soluţionării favorabile a acesteia, termenul de depunere a ofertelor să se fi împlinit deja, astfel încât dreptul de a contesta actele vătămătoare ale autorității, instituit în favoarea potenţialilor ofertanţi prin prevederile art. 8 din Legea nr. 101/2016, ar fi golit de conţinut, întrucât eventuala admitere a contestaţiei nu ar fi de natură să înlăture vătămarea produsă de Autoritatea Contractantă prin elaborarea unei documentaţii de atribuire ce cuprinde cerinţe nejustificate în raport cu obiectul contractului şi de natură să restrângă concurenţa. Cu alte cuvinte, în eventualitatea pronunţării unei decizii de admitere a contestaţiei, când Consiliul ar dispune în sarcina Autorităţii Contractante măsurile de remediere solicitate, operatorii economici interesaţi să participe la procedură nu ar mai avea timpul necesar să depună oferte admisibile şi competitive, întrucât termenul de depunere a ofertelor va expira sau, în cel mai bun caz, va fi prea scurt. În aceste condiţii, continuarea procedurii pe durata soluţionării contestaţiei este de natură să afecteze atât interesele contestatorului, cât şi pe cele ale Autorităţii Contractante (interesul public fiind acela de derulare şi finalizare a unei proceduri de atribuire cu respectarea dispoziţiilor legale şi a principiilor care guvernează concesiunile de lucrări şi servicii), toate aceste împrejurări relevând îndeplinirea condiţiilor cumulative de admisibilitate a cererii de suspendare, prevăzute de art. 22 alin. (1) şi at. 23 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Prin urmare, vă solicită dispunerea suspendarea procedurii de atribuire a contractului până la soluţionarea definitivă a prezentei contestaţii şi să obligaţi Autoritatea Contractantă să prelungească termenul-limită de depunere a ofertelor cu o perioadă egală cu durata suspendării procedurii, calculată de la data publicării în SEAP a deciziei prin care va fi soluţionată definitiv prezenta contestaţie. Pagina 11 din 34

În consecinţă, solicită dispunerea măsurii de suspendare a procedurii de atribuire, până la soluţionarea definitivă a prezentei contestaţii. Contestatorul solicită ca prin decizia care o va pronunţa să se admită contestaţia formulată şi, în consecinţă, să se dispună: 1. În principal, obligarea autorităţii contractante la modificarea documentaţiei de atribuire, în sensul: 1.1. Completării anunţului şi a documentaţiei de atribuire cu informaţiile prevăzute de art. 20 alin. (2) lit. a)-h) din H.G. nr. 395/2016 (inclusiv criteriile de atribuire a contractelor subsecvente, frecvenţa de atribuire şi modul de atribuire în lipsa reluării competiţiei); 1.2. Completării documentaţiei de atribuire în sensul precizării condiţiilor minime tehnice şi comerciale obligatorii privind conţinutul mesei calde (componente, gramaj, ambalare etc.), 1.3. Completării documentaţiei de atribuire cu informaţii relevante privind modul de livrare (număr tranşe per unitate şcolară); 1.4. Eliminării factorului de evaluare „..." sau reformularea acestuia cu respectarea prevederilor art. 32 din H.G. nr. 395/2016; 1.5. Eliminării cerinţelor restrictive privind personalul prin (i) reducerea numărului minim de ajutoare de bucătar şi eliminarea cerinţelor cumulative de vechime şi diplomă; (ii) eliminarea obligativităţii includerii unui patiser/cofetar în echipă; (iii) reducerea numărului de ingineri în industria alimentară 1.6. Introducerii unei formule de ajustare a preţului, în considerarea duratei de 4 ani şi a volatilităţii din industria alimentară; 2. Anularea Răspunsului consolidat ...publicat de Autoritatea Contractantă la data de 13.06.2025 pe site-ul propriu; 3. În subsidiar, anularea procedurii de atribuire, în temeiul art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 101/2016, ca urmare a încălcării dispoziţiilor imperative privind conţinutul documentaţiei de atribuire aplicabile acordurilor- cadru, prevăzute la art. 20 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016, precum şi a principiilor de transparenţă, proporţionalitate şi tratament egal consacrate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. 4. Suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea prezentei contestaţii, în temeiul art. 22 din Legea nr. 101/2016. 5. Obligarea autorităţii contractante la prelungirea termenului-limită de depunere a ofertelor cu o perioadă egală cu durata suspendării procedurii, calculată de la data publicării în SEAP a deciziei definitive de soluţionare a contestaţiei. 6. Obligarea autorităţii contractante la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea prezentei contestaţii. Prin adresa nr. … înregistrată la Consiliu sub nr. …, autoritatea contractantă transmite Punct de vedere cu privire la cererea de suspendare a procedurii de atribuire formulată odată cu contestația depusă de ...SRL. Măsura suspendării a fost deja dispusă de autoritatea contractantă prin adresa …, comunicată public și transmisă operatorilor economici. Având în vedere suspendarea procedurii, adoptată voluntar, autoritatea solicită admiterea punctului de vedere și constatarea caracterului lipsit de obiect al cererii de suspendare. Pagina 12 din 34

Prin adresa nr. … înregistrată la Consiliu sub nr. …, autoritatea contractantă formulează Punct de vedere la contestația depusă de ...SRL, învederând următoarele: Autoritatea contractantă susține că, contestaţia nu identifică niciun viciu real de legalitate în structura documentaţiei de atribuire, ci exprimă nemulţumiri de ordin subiectiv şi interesul privat al contestatoarei de a modifica condiţiile procedurii în favoarea propriei capacităţi, în detrimentul principiilor de transparenţă, proporţionalitate, egalitate de tratament şi protecţie a interesului public superior, respectiv furnizarea unor servicii de alimentaţie de calitate, predictibile şi conforme normelor de siguranţă alimentară pentru elevii din unităţile de învăţământ public din Sectorul 4. Relevă că toate cerinţele contestate sunt: (i) conforme cu legislaţia aplicabilă (Legea nr. 98/2016, HG nr. 395/2016, HG nr. 23/2025), (ii) proporţionale cu obiectul contractului şi riscurile implicate, (iii) justificate de specificul programului „Masa sănătoasă" şi de nevoia administrativă de a asigura o selecţie riguroasă a operatorilor. În lipsa unei critici directe şi motivate cu privire la conţinutul sau legalitatea acestor norme, contestatorul nu poate solicita completări ale documentaţiei pe motivul necunoaşterii acestora, mai ales în contextul în care nu a solicitat clarificări prealabile. Prin urmare, faptul că normele nu au fost anexate în integralitate sau publicate pe site-ul autorităţii nu afectează valabilitatea procedurii, întrucât acestea au fost indicate în mod expres în cuprinsul documentaţiei, iar orice ofertant diligent avea obligaţia să le solicite sau să se informeze asupra lor. Autoritatea arată că Normele Interne nr. 2244/02.03.2022 prevăd în mod clar elementele obligatorii ale documentaţiei de atribuire aplicabile procedurilor proprii, incluzând: • criterii de calificare şi selecţie, • reguli privind atribuirea contractelor subsecvente, • ponderile factorilor de evaluare, • descrierea serviciilor, • durata acordului-cadru şi valoarea estimată. Toate aceste elemente se regăsesc în mod corespunzător şi coerent în documentaţia de atribuire aferentă procedurii ..., astfel cum a fost publicată în SEAP la data de 03.06.2025. Autoritatea contractantă a emis şi publicat un răspuns consolidat la clarificări (nr. ...), care: • explică modul de atribuire a contractelor subsecvente; • precizează că modificarea acordului este permisă exclusiv în condiţiile art. 221 din Legea 98/2016; • confirmă că nu există reluare a competiţiei, iar atribuirea se face prin apel la clasament, operatorul de pe locul 2 fiind activat doar în caz de refuz sau neexecutare de către operatorul de pe primul loc. Contrar celor susţinute de contestator, documentaţia de atribuire include explicit informaţiile presupus a lipsi din documentaţia de atribuire. Aceste elemente sunt coerente, conforme legislaţiei şi uzanţei în materie, şi oferă operatorilor informaţiile necesare pentru formularea unei oferte adaptate riscurilor şi realităţilor contractului. Pagina 13 din 34

Contestator dovedeşte o înţelegere eronată a modului de funcţionare a acordurilor-cadru încheiate cu mai mulţi operatori economici. În realitate: • Semnarea acordului-cadru de către mai mulţi operatori nu implică alocarea automată de cantităţi între aceştia; • Contractele subsecvente se atribuie în ordinea clasamentului, conform punctajului obţinut la procedura iniţială; • Doar în cazul în care operatorul de pe primul loc refuză/nu îndeplineşte obligaţiile, se apelează la următorul clasat, conform clauzelor contractuale. Înţelegerea greşită a funcţionării acordului-cadru cu mai mulţi operatori (de către …) este evidentă: • nu există alocare cantitativă între semnatari; • nu se organizează reluarea competiţiei; • atribuirea se face secvenţial în funcţie de refuz sau incapacitate a operatorului aflat pe prima poziţie. Acest mecanism este standardizat în jurisprudenţă şi confirmat de prevederile art. 2 lit. a) şi b) din H.G. nr. 395/2016 şi de practica Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (ex: Decizia CNSC nr. …). Aşadar, nu se impune stabilirea vreunui mecanism de alocare cantitativă între semnatari, iar solicitarea ... de clarificare în această privinţă este nefondată şi reflectă necunoaşterea cadrului legal. Reluarea competiţiei - nu este aplicabilă în această procedură. Reluarea competiţiei între semnatari nu este relevantă, întrucât: • contractele subsecvente se atribuie prin apel la clasament, fără reluarea procedurii; • nu există prevedere legală sau în documentaţie care să impună reluarea competiţiei între operatori în acorduri de acest tip; • reluarea competiţiei este specifică altor tipuri de acorduri (ex: acorduri pe loturi sau cu servicii înalt specializate). Contestatoarea solicită clarificări privind posibilitatea de modificare a acordului-cadru, deşi aceasta este reglementată expres de art. 221 din Legea nr. 98/2016, care prevede limitativ condiţiile în care un contract sau acord poate fi modificat după atribuirea sa. Documentaţia nu are obligaţia de a reproduce integral art. 221, întrucât acesta este normă legală direct aplicabilă. Inserarea unui rezumat ar fi redundantă şi irelevantă pentru fundamentarea ofertei. … SRL invocă o pretinsă imposibilitate de evaluare a riscurilor contractuale, însă această afirmaţie este nesusţinută: • Serviciile oferite sunt recurente şi predictibile, corelate cu structura anului şcolar publică şi cunoscută; • Bugetul, cantităţile şi frecvenţa sunt similare celor aplicabile în practică în toate contractele de catering şcolar; Riscurile comerciale invocate de contestator sunt inerente şi asumabile, nu pot fi imputate autorităţii, iar operatorii economici profesionişti trebuie să le integreze în oferta lor, în condiţiile pieţei şi ale regimului juridic aplicabil. Ofertanţii sunt aşteptaţi să le evalueze şi să le integreze în politica de preţ, după cum s-a arătat şi prin practica CNSC - Decizia nr. …. Pagina 14 din 34

Solicitările ... vizează detalii comerciale şi economice speculative, precum: valoarea exactă a contractelor subsecvente, numărul de porţii zilnice sau alocarea între semnatari - toate acestea fiind: • incompatibile cu logica unui acord-cadru pentru servicii prestate pe durata anului şcolar; • imposibil de precizat ex-ante din cauza caracterului variabil al beneficiarilor (prezenţă şcolară, număr de copii, buget disponibil); • neimpuse de legislaţia primară sau secundară; Nu mai puţin important este şi faptul că lipsa solicitării de clarificări denotă o conduită procedurală deficitară contrară spiritului legii şi normelor proprii. Documentaţia de atribuire a fost publicată în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) la data de …, iar contestaţia formulată de ...SRL a fost depusă în data de … şi înregistrată la sediul autorităţii contractante cu nr. …, fără ca anterior să fi fost formulată vreo solicitare de clarificare privind aspectele invocate la punctul 1.1. Conform art. 160 alin. (l)-(4) din Legea nr. 98/2016, operatorii economici pot solicita clarificări privind conţinutul documentaţiei de atribuire, într-un termen care să permită autorităţii contractante să răspundă cu cel puţin 10 zile înainte de termenul limită pentru depunerea ofertelor. Documentaţia de atribuire publicată indică expres faptul că termenul limită pentru adresarea solicitărilor de clarificări era …, inclusiv, ceea ce demonstrează că această cale procedurală era cunoscută şi disponibilă. Mai mult, normele proprii ale …, aprobate prin act administrativ, prevăd în mod expres în conţinutul lor următoarele: Ofertanţii pot solicita clarificări cu privire la conţinutul documentaţiei de atribuire, în condiţiile legii, cu respectarea termenelor stabilite prin anunţul de participare. Răspunsurile la solicitările de clarificări formulate în termen vor fi comunicate tuturor operatorilor economici interesaţi şi vor face parte integrantă din documentaţia de atribuire. " Documentaţia de atribuire aferentă procedurii ... apare menţionat termenul pentru solicitarea clarificărilor: Termen limită pentru solicitarea clarificărilor: …, inclusiv. Prin urmare, nu doar legea, ci şi norma internă aplicabilă procedurii proprii reglementează expres posibilitatea şi modalitatea de solicitare a clarificărilor, în mod public şi egal pentru toţi participanţii. Acest mecanism avea ca scop tocmai preîntâmpinarea unor astfel de contestaţii si fluidizarea procedurilor de atribuire. Deşi avea deplină cunoştinţă de aceste dispoziţii şi de termenul-limită procedural, ...SRL nu a formulat solicitare de clarificare, deşi pretinde în contestaţie că anumite elemente ale documentaţiei de atribuire ar fi incomplete. Astfel, contestatoarea nu a utilizat instrumentul procedural legal şi la îndemână, preferând să invoce presupusele lipsuri într-un cadru contencios, într-un moment în care autoritatea nu mai avea posibilitatea legală de corectare sau lămurire. Această conduită este contrară bunei-credinţe şi scopului reglementării din Legea nr. 98/2016, aşa cum a fost interpretată constant de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) şi instanţele de contencios. Pagina 15 din 34

• …, Decizia nr. …: • Curtea de Apel ..., Decizia nr. …: Este de reţinut şi faptul că ...SRL este un operator economic activ pe piaţa achiziţiilor publice, implicat anterior în proceduri similare, ceea ce îi conferă prezumţia de cunoaştere a practicii procedurale. Din această perspectivă, alegerea de a nu utiliza calea clarificărilor nu poate fi interpretată decât ca o strategie procesuală tendenţioasă, lipsită de fundament legal. Având în vedere cele de mai sus, rezultă în mod clar că contestatorul avea obligaţia legală şi procedurală de a solicita clarificări, iar omisiunea de a face acest lucru — în ciuda cadrului normativ complet (lege + norme interne + documentaţie) — echivalează cu o culpă procedurală proprie. Contestaţia formulată la punctul 1.1 este, astfel, vădit nefondată şi se impune a fi respinsă. Contestaţia ...SRL la punctul 1.1 este nefondată în drept, disproporţionată ca exigenţă şi artificial construită, ignorând atât cadrul legal aplicabil, cât şi răspunsurile publice ale autorităţii contractante. Punctul 1.1 este vădit neîntemeiat întrucât: (i) se bazează pe aplicarea greşită a H.G. nr. 395/2016, care nu este integral aplicabil în proceduri proprii, (ii) solicitările vizează elemente care fie există în documentaţie, fie exced obligaţiile legale ale autorităţii; (iii) invocă riscuri comerciale inerente, pe care ofertanţii trebuie să şi le asume; (iv) dovedeşte o înţelegere eronată a funcţionării acordului-cadru cu mai mulţi operatori; (v) se solicită completări nejustificate privind reluarea competiţiei, alocarea cantităţilor şi modificările contractuale, reglementate deja prin lege. Toate acestea indică faptul că demersul contestatorului este tendenţios, nefundamentat juridic şi disproporţionat în raport cu natura şi obiectul contractului, motiv pentru care acest capăt de cerere se impune a fi respins integral. Cu privire la punctul 1.2. Completarea documentaţiei de atribuire în sensul precizării condiţiilor minime tehnic şi comerciale obligatorii privind conţinutul mesei calde (componente, gramaj, ambalare etc.); În punctul 1.2 din contestaţia formulată de ...SRL, contestatoarea solicită completarea documentaţiei de atribuire cu detalii privind: • completarea documentaţiei cu compoziţia pachetului alimentar (cu menţiunea de produse, gramaj, frecvenţă), • precizarea numărului de zile cu activitate şcolară, a numărului de beneficiari, şi • includerea unei structuri clare a livrărilor. Aceasta susţine că lipsa acestor detalii ar afecta: • comparabilitatea ofertelor, • riscul de includere a produselor nesănătoase, • asigurarea unei mese calde corespunzătoare. Procedura este derulată în cadrul Programului naţional „Masa sănătoasă", reglementat de: • Hotărârea nr. 23/2025 privind instituirea Programului naţional "…" în anul …. Aşadar, nu există obligaţie legală de a introduce în documentaţie specificaţii nutriţionale exhaustive, cum solicită .... În documentaţia de atribuire se menţionează: Pagina 16 din 34

• tipul de produse permise (aliment ambalat individual, sigilat, transport igienizat), • cerinţe privind termenul de valabilitate, • livrare zilnică în interval orar clar stabilit, • posibilitatea includerii unei varietăţi de produse, excluzând prăjeli, produse cu aditivi alimentari etc. Aceste cerinţe reflectă deja orientările recomandate de legislaţia naţională şi de Ministerul Educaţiei, respectând principiul proporţionalităţii. În răspunsul consolidat la clarificări (nr. …), publicat anterior contestaţiei, autoritatea menţionează: „Prevederile documentaţiei redate mai sus reprezintă transpunerea prevederilor legale redate în cadrul HG nr. 23/2025privind instituirea Programului naţional "..." în anul … [...]. " Autoritatea contractantă a structurat cerinţele documentaţiei de atribuire în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 23/2025 privind aprobarea Programului Naţional "..." pentru perioada …. Având în vedere caracterul social al programului şi scopul său general de a asigura un pachet alimentar zilnic unui număr mare de elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar, rezultă în mod obiectiv imposibilitatea adaptării alimentaţiei la nevoile individuale ale fiecărui beneficiar. Documentaţia de atribuire nu conţine dispoziţii privind personalizarea nutriţională, iar nici H.G. nr. 23/2025 nu impune o astfel de obligaţie. Prin urmare, cerinţele privind compoziţia pachetului alimentar trebuie înţelese ca aplicabile uniform, într-un cadru standardizat, rezonabil şi sustenabil logistic şi financiar. Lipsa unei normări individualizate nu reprezintă o omisiune sau o carenţă a autorităţii contractante, ci o expresie a limitărilor bugetare şi a regimului normativ aplicabil acestei categorii de măsuri sociale. Aceasta arată că autoritatea a considerat echilibrul între cerinţele funcţionale, bugetare şi recomandările de nutriţie, iar oferta depusă trebuie să se conformeze orientărilor şi nu unor specificaţii standardizate neprevăzute de lege. Afirmaţia contestatorului potrivit căreia nu poate formula o ofertă competitivă din cauza lipsei unor elemente detaliate privind componenţa pachetului alimentar este neîntemeiată. Documentaţia de atribuire, completată cu răspunsul consolidat la clarificări publicat la data de …, oferă cadrul complet şi echilibrat pentru întocmirea unei oferte conforme: sunt indicate tipurile permise de produse, cerinţele de ambalare, igienă, transport şi termenele de valabilitate. În plus, natura procedurii - acord-cadru - implică o flexibilitate funcţională asumată de ofertanţi, iar legislaţia aplicabilă Programului „Masa sănătoasă" nu impune o structură standardizată zilnică a pachetului. Astfel, invocarea unei dificultăţi subiective nu poate conduce la concluzia că procedura este viciată, în absenţa unei încălcări obiective a principiilor concurenţei. Susţinerea privind lipsa de transparenţă nu este susţinută de niciun element concret. Din contră, documentaţia de atribuire conţine toate informaţiile esenţiale privind obiectul, criteriile de atribuire, frecvenţa livrării, exigenţele de calitate şi durata contractelor. Mai mult, răspunsul consolidat la clarificări a fost publicat în termen legal, fiind disponibil tuturor operatorilor economici, inclusiv contestatoarei, anterior formulării Pagina 17 din 34

contestaţiei. Aşadar, în condiţiile în care toate informaţiile relevante au fost comunicate public şi nediscriminatoriu, nu poate fi reţinută nicio încălcare a principiului transparenţei, reglementat de art. 2 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 98/2016. În plus faţă de cele deja menţionate, trebuie subliniat că documentaţia de atribuire include deja: • Normele minime obligatorii care trebuie respectate în pregătirea mesei pentru preşcolari şi elevi, formulate în acord cu HG nr. 23/2025; • Variante orientative de meniu; • Specificaţii clare privind calitatea alimentelor, sursele de aprovizionare şi termenul de valabilitate; • Obligaţia de ambalare individuală, etichetare completă şi menţionarea informaţiilor relevante (ex. alergenii); • Cerinţe privind certificarea sistemelor de siguranţă alimentară (ISO 22000 sau echivalent recunoscut). Aceste elemente oferă indiciu clar, suficient şi legal privind nivelul de calitate a produselor, modul de livrare şi cerinţele generale pe care trebuie să le îndeplinească operatorii economici. Autoritatea contractantă nu are obligaţia legală de a elabora o documentaţie „dedicată" fiecărui ofertant sau adaptată la nivelul său de înţelegere, cu atât mai puţin atunci când informaţiile sunt deja prezentate într-un mod rezonabil şi conform legislaţiei specifice programului.

Contestaţia formulată de ...SRL este neîntemeiată, cerinţele invocate nu vizează lipsuri reale, ci exprimă o nemulţumire subiectivă faţă de standarde comune, deja publicate, întrucât: • documentaţia conţine suficiente informaţii pentru formularea unei oferte conforme, rezonabile şi comparabile; • aspectele privind compoziţia pachetului sunt deja abordate prin norme orientative, exemple de meniu, cerinţe de calitate şi siguranţă alimentară; • răspunsul consolidat la clarificări din … a fost publicat înainte de formularea contestaţiei şi conţine menţiuni clare privind structura pachetului; Contestatoarea face trimitere la o decizie anterioară - nr. … - în care i-a fost admisă o contestaţie într-o procedură derulată de o altă autoritate contractantă, în alt context administrativ şi cu o documentaţie diferită. Or, soluţia pronunţată în acea cauză nu poate fi extinsă automat la prezenta procedură, în lipsa unei identităţi de obiect şi de motivare. În speţa de faţă, autoritatea contractantă: • a formulat cerinţele în temeiul normelor proprii şi al cadrului legal specific Programului„ … "; • a publicat un răspuns consolidat complet şi accesibil anterior formulării contestaţiei; • a structurat documentaţia în mod proporţional şi echilibrat, fără condiţii restrictive sau ambiguităţi semnificative. Prin urmare, invocarea unei decizii pronunţate într-un alt context contractual nu are relevanţă directă, nefiind întrunite condiţiile unei similitudini de fapt şi de drept, iar contestaţia actuală nu poate fi fundamentată doar pe jurisprudenţă izolată, ci trebuie analizată în concret prin raportare la documentaţia în vigoare. Pagina 18 din 34

În lumina celor expuse, solicitările formulate de contestatoare în cadrul punctului 1.2 al contestaţiei sunt neîntemeiate atât în fapt, cât şi în drept, din următoarele motive: • Documentaţia de atribuire conţine cerinţele esenţiale privind tipologia produselor alimentare, condiţiile de ambalare, livrare şi valabilitate, într-un mod care permite formularea unor oferte conforme şi comparabile; • Legislaţia aplicabilă Programului naţional „…" (HG nr. 23/2025) nu impune standarde nutriţionale obligatorii sau o componenţă rigidă a pachetului alimentar; • Nu se solicită expres, în contestaţie, detalii de natură nutriţională sau dietetică, iar cerinţele invocate se referă generic la structura pachetului şi frecvenţa livrărilor - elemente care, în mod rezonabil, sunt deja clarificate în documentaţie şi prin răspunsul oficial la clarificări (publicat la …); • Răspunsul consolidat la clarificări oferit de autoritatea contractantă anterior contestaţiei este public, accesibil şi conţine menţiuni clare privind cadrul de aplicare şi gradul de detaliere proporţional al cerinţelor; • Jurisprudenţă CNSC invocată de contestatoare (decizia nr. 578/2025) este nerelevantă, întrucât priveşte o procedură complet diferită, cu altă documentaţie, iar soluţia pronunţată acolo nu poate fi extrapolată în mod automat la prezenta cauză. În concluzie, punctul 1.2 al contestaţiei trebuie respins ca inadmisibil şi nefondat, întrucât: (i) nu identifică o lipsă reală de transparenţă sau claritate; (ii) nu se fundamentează pe dispoziţii legale imperative; (iii) nu demonstrează o vătămare concretă, iar aspectele invocate se încadrează în marja de apreciere legală a autorităţii contractante, potrivit art. 2 alin. (2) şi art. 154 din Legea nr. 98/2016. Cu privire la punctul 1.3. Completarea documentaţiei de atribuire cu informaţii relevante privind modul de livrare (număr trasee per unitate şcolară) Contestatoarea susţine că: • Documentaţia de atribuire nu indică clar numărul de livrări zilnice pe fiecare unitate şcolară; • Această lipsă ar conduce la incertitudine în organizarea logistică şi estimarea costurilor; • Se invocă încălcarea art. 20 alin. (2) şi art. 10 alin. (10) din H.G. nr. 395/2016 şi art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016privind transparenţa, egalitatea de tratament şi claritatea documentaţiei. Documentaţia şi răspunsul consolidat publicat în SEAP pe … prevăd expres: • livrare zilnică a pachetelor alimentare pentru fiecare beneficiar; • livrarea suportului alimentar conform programului convenit de comun acord precizarea numărului estimat de porţii şi durata contractului, de natură să permită dimensionarea logistică. Astfel, susţinerile privind „incertitudinea" sunt nefondate: cerinţele sunt previzibile, unitare şi reflectă modul firesc de implementare a programului „Masa sănătoasă", care presupune servirea pachetului în fiecare zi de şcoală. Lipsa unor detalii exhaustive nu înseamnă lipsă de claritate. Contestatoarea solicită, practic: Pagina 19 din 34

• orare şcolare exacte, • intervale de livrare pe fiecare şcoală, • număr de tranşe pe zi etc. Or, asemenea detalii nu sunt cerute de lege şi nu sunt obligatorii în etapa acordului-cadru: • Potrivit răspunsurilor oficiale furnizate de Autoritatea contractantă, livrările pachetelor alimentare în cadrul Programului Naţional „…" se realizează zilnic, în baza unui program agreat de comun acord cu fiecare unitate de învăţământ beneficiară. Astfel, se precizează că stabilirea intervalului orar pentru livrare este convenită între operatorul economic desemnat şi conducerea fiecărei şcoli, iar respectarea acestor condiţii este esenţială pentru buna desfăşurare a programului. Această abordare contractuală bilaterală reflectă atât necesitatea adaptării logistice la realităţile din teren, cât şi rolul activ al instituţiilor şcolare în recepţia şi gestionarea pachetelor. În acest sens, confirmarea livrării prin semnătura reprezentantului legal sau a persoanei desemnate de fiecare unitate întăreşte caracterul colaborativ şi controlat al procedurii; • Totodată, conform art. 3, lit. z) din Legea nr. 98/2016, acordul- cadru nu presupune executare imediată, ci stabilirea cadrului pentru viitoare contracte. Cerinţele contestate respectă prevederile legale. Astfel, Capitolului V - Elaborarea documentaţiei de atribuire din normele interne menţionează că autoritatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia în baza următoarelor principii: • Transparenţă şi claritate; • Nediscriminare şi tratament egal între operatori; • Proporţionalitate şi adecvare la obiectul contractului. Aceste elemente reflectă integral structura prevăzută la art. 20 alin. (2) din H.G. nr. 395/2016 şi sunt în acord cu cerinţele Legii 98/2016 privind claritatea şi predictibilitatea procedurii. Documentaţia de atribuire elaborată în procedura ...: • respectă structura şi conţinutul prevăzute de normele interne proprii; • este în conformitate cu prevederile art. 20 din H.G. nr. 395/2016, chiar dacă nu s-a aplicat această hotărâre în mod direct; În speţă: • informaţiile privind volumul estimat, programul zilnic şi locaţiile sunt suficiente; • solicitarea suplimentară este excesivă şi echivalează cu o pretenţie la reglementare contractuală prealabilă, inadmisibilă în această etapă; • nu există nicio discriminare sau afectare a concurenţei Toţi operatorii primesc aceleaşi date: • Numărul de locaţii este public; • Informaţiile privind programul de livrare sunt cunoscute transparent de către toţi operatorii; • Volumul estimativ este precizat. Or, potrivit jurisprudenţei CNSC (ex: Decizia nr. …): Pagina 20 din 34

„Egalitatea de tratament nu implică uniformizarea absolută a condiţiilor de participare, ci acces egal la informaţii relevante şi posibilitatea reală de formulare a ofertei. " Contestaţia formulată de ...pe acest punct este nefondată, întrucât: (i) cerinţele privind livrarea zilnică sunt explicite, proporţionale şi conforme cu legislaţia aplicabilă; (ii) nu se impune autorităţii obligaţia de a detalia orarele fiecărei unităţi şcolare sau alte particularităţi logistice de fineţe; (iii) oferta se poate formula rezonabil, iar riscurile comerciale minime nu sunt de natură să afecteze legalitatea procedurii; (iv) nu există nicio vătămare reală şi nici tratament inegal între operatori. Cu privire la punctul 1.4. Eliminarea factorului de evaluare „…" sau reformularea acestuia cu respectarea prevederilor art. 32 din H.G. nr. 395/2016

Contestatoarea solicită eliminarea factorului de evaluare nr. 3 „…", motivând: 1. Lipsa unor repere normative sau standarde tehnice privind gramaje, ingrediente etc.; 2. Absenţa unor criterii de validare obiectivă a valorilor declarate; 3. Posibila favorizare a ofertanţilor care au participat anterior la program; 4. Încălcarea art. 32 alin. (2), (8) şi (9) din H.G. nr. 395/2016 privind claritatea şi relevanţa factorilor de evaluare; 5. Încălcarea principiului proporţionalităţii şi a egalităţii de tratament. 56. Noţiunea de „materie primă" în sensul factorului PMP se referă, în contextul prezentului contract, la componentele alimentare efectiv incluse în porţia zilnică acordată beneficiarului. Conform legislaţiei din domeniul alimentar şi în sensul uzual al programului „Masa sănătoasă", aceasta include: • tipurile de alimente (fructe, legume, carne, lactate, cereale etc.); • cantităţile aferente (gramaje per porţie); • varietatea şi prospeţimea; • costurile directe aferente achiziţiei acestora. Astfel, materia primă este parte integrantă şi dominantă a costului de producţie al porţiei, iar relevanţa sa este fundamentală pentru calitatea alimentaţiei oferite elevilor. Conform art. 187 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul de a aplica, în cadrul procedurilor de atribuire, criteriul celui mai bun raport calitate-preţ, iar în baza art. 32 din H.G. nr. 395/2016, factorii de evaluare trebuie: • să reflecte avantajele reale şi concrete pe care oferta le aduce în executarea contractului; • să fie relevanţi în raport cu obiectul achiziţiei; • să permită o diferenţiere eficientă şi obiectivă între oferte. Cu alte cuvinte, legea nu impune standarde uniforme pentru definirea factorilor, ci cere ca aceştia să fie: • conectaţi la scopul contractului, • să aibă impact măsurabil pentru beneficiar, • şi să fie formulabili într-un mod clar şi comparabil. Pagina 21 din 34

Aplicarea factorului de evaluare „..." generează avantaje directe pentru beneficiar (copiii beneficiari ai mesei sănătoase), precum: • Creşterea calităţii nutriţionale - oferte cu procent mai mare de materie primă indică o investiţie mai mare în alimente propriu-zise şi nu în marja comercială; • Reducerea cheltuielilor administrative indirecte - sunt încurajate structuri de cost transparente, cu mai puţină suprataxare a logisticii; • Creşterea valorii reale a serviciului public - autoritatea maximizează eficienţa banului public, obţinând o masă de calitate superioară pentru aceeaşi valoare contractuală; • Îndepărtarea ofertelor speculative - operatorii care practică preţuri mici pe seama reducerii calităţii produselor sunt penalizaţi. Aceste beneficii sunt imposibil de atins prin simpla aplicare a unui preţ total (fără structură) sau printr-un punctaj abstract acordat unei propuneri tehnice neselectiv verificabile. Jurisprudenţă relevantă: • Decizia CNSC nr. …: „ Factorii de evaluare pot reflecta nu doar caracteristici tehnice, ci şi dimensiuni funcţionale şi economice ale ofertei, care maximizează avantajele concrete ale beneficiarului. " • Curtea de Apel ..., Decizia nr. …: „Legea nu impune existenţa unor standarde naţionale pentru fiecare factor de evaluare. Important este ca aceştia să aibă o relevanţă logică şi funcţională pentru bunul sau serviciul achiziţionat. " Solicitarea de eliminare a factorului „PMP" este nefondată şi contrară atât interesului public, cât şi dispoziţiilor legale, întrucât: • legea nu impune existenţa unor standarde prestabilite pentru fiecare factor, ci doar relevanţă şi aplicabilitate; • factorul PMP este concret, relevant, comparabil şi obiectiv, aplicabil în mod uniform tuturor ofertanţilor; • acesta reflectă avantaje funcţionale directe pentru beneficiar, contribuind la atingerea obiectivului public de creştere a calităţii nutriţionale în rândul elevilor. Documentaţia de atribuire reglementează expres cerinţele privind: • calitatea produselor utilizate, în special prin obligaţia respectării normelor de igienă şi siguranţă alimentară; • ambalarea individuală, etichetarea porţiilor şi lista alergenilor; • certificări de calitate (inclusiv ISO 22000); • exemple orientative de meniu, care implică o anumită compoziţie nutriţională; Acestea constituie instrumente suficiente şi obiective pentru ca operatorii economici să poată evalua cerinţele şi să fundamenteze proporţia materiei prime în preţul final - obiect al factorului PMP. Contestatoarea propune o abordare pur formală: lipsa „standardelor tehnice" ar invalida întregul factor, ceea ce ar bloca în practică orice evaluare calitativă. Afirmarea că doar unii ofertanţi ar fi „avantajaţi" pentru că au mai participat în trecut este speculativă şi neprobatorie - nu este interzisă experienţa, iar documentaţia este disponibilă public, fiind tratament egal. Pagina 22 din 34

Contestaţia formulată de ...este neîntemeiată, deoarece: (i) factorul PMP reflectă o valoare esenţială pentru calitatea pachetului alimentar destinat elevilor; (ii) nu este discriminatoriu, fiind aplicabil tuturor ofertanţilor; (iii) nu se încalcă nicio normă legală: H.G. 395/2016 nu impune standardizare completă, ci relevanţă, proporţionalitate şi claritate; Autoritatea a oferit exemple, orientări şi un mecanism de punctaj clar. Solicitarea eliminării acestui factor echivalează cu negarea calităţii ca element de evaluare, contrar interesului public şi scopului social al programului „…". Cu privire la punctul 1.5. Eliminarea cerinţelor restrictive privind personalul prin: (i) reducerea numărului minim de ajutoare de bucătar şi eliminarea cerinţelor cumulative de vechime şi diplomă; (ii) eliminarea obligativităţii includerii unui patiser/cofetar în echipă; (iii) reducerea numărului de ingineri în industria alimentară; Se afirmă că cerinţele privind numărul, calificarea şi experienţa personalului (în special ajutorii de bucătar, cofetarul, inginerii alimentari şi nutriţionistul) sunt nejustificate, disproporţionate şi în contradicţie cu scopul contractului. Se invocă riscul restrângerii nejustificate a concurenţei. Cerinţele din documentaţia de atribuire sunt formulate în deplină concordanţă cu dispoziţiile art. 172 alin. (1)-(5) din Legea nr. 98/2016 şi ale art. 31-32 din H.G. nr. 395/2016, întrucât: • Sunt direct corelate cu obiectul contractului (…); • Reflectă cerinţele legale specifice Programului naţional „…" (HG nr. 23/2025); • Vizează protejarea interesului public superior — sănătatea copiilor şi calitatea alimentaţiei acestora în mediul şcolar. Cerinţele în dispută nu sunt arbitrare, ci rezultă din: • obligaţia autorităţii contractante de a asigura un nivel ridicat de siguranţă alimentară şi adecvare nutriţională, conform Hotărârea nr. 23/2025 privind instituirea Programului naţional …" în anul 2025; • aplicabilitatea standardelor din Ordinul M.S. nr. 541/2025 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi în unităţile de învăţământ preuniversitar; • proporţiile nutriţionale adecvate vârstei copilului, • înlocuirea zaharurilor, evitarea aditivilor şi a alimentelor ultra procesate, • meniu diversificat şi echilibrat. Cu privire la Ajutorii de bucătar (minim 5) - cod COR … • Deşi această poziţie este clasificată ca ,, necalificată ", manipularea alimentelor în medii de risc (şcoli) implică obligaţii de instruire igienico-sanitară, conform Ordinului 976/1998 şi H.G. 106/2002. • Documentaţia permite folosirea de cursuri de perfecţionare şi instruire minimă, ceea ce asigură proporţionalitatea cerinţei. • Vechimea cerută (5 ani) reflectă necesitatea unei echipe experimentate, capabilă să deservească mai multe puncte de lucru simultan, în termene scurte. Cu privire la Patiser/cofetar (minim 1) - cod COR … • Cerinţa a fost eliminată prin Răspunsul consolidat Pagina 23 din 34

Cu privire la Ingineri în industria alimentară (minim 2) - cod COR … • Aceştia sunt esenţiali pentru supravegherea fluxului tehnologic, validarea ingredientelor şi controlul procesului de preparare. • Dublarea poziţiei se justifică prin complexitatea şi volumul contractului (număr mare de elevi şi locaţii), precum şi prin necesitatea acoperirii continue în două schimburi sau puncte de lucru. Cerinţele de personal stabilite la punctul 1.5: • sunt legale, proporţionale şi conforme cu interesul public; • derivă din obligaţiile specifice programului guvernamental, nu din capricii administrative; • protejează copiii - beneficiarii finali ai serviciului. Contestatorul ignoră aplicabilitatea directă a legislaţiei din domeniul educaţiei şi sănătăţii publice şi nu demonstrează în concret cum cerinţele i-ar afecta capacitatea de a formula o ofertă competitivă, ceea ce transformă critica într-o speculaţie lipsită de fundament. Referitor la susţinerea ...de la punctul 56 din contestaţie, conform căreia: „ În ansamblu, aceste cerinţe nu reflectă o nevoie reală, proporţională şi necesară pentru executarea obligaţiilor contractuale, ci instituie un filtru restrictiv nejustificat, contrar prevederilor art. 172 din Legea nr. 98/2016 şi art. 31 alin. (1) lit. a)-b) din H. G. nr. 395/2016, cu consecinţa afectării egalităţii de tratament între operatori şi a accesului liber la procedură. " Afirmaţia contestatoarei este neîntemeiată în fapt şi în drept, din următoarele motive: a. Necesitatea reală a cerinţelor privind personalul implicat Obiectul procedurii vizează servicii de catering pentru unităţi şcolare de stat în cadrul Programului „…", adresat unei categorii vulnerabile - elevi din ciclul primar şi gimnazial. În acest context, calitatea alimentaţiei livrate trebuie să fie supravegheată şi asigurată de personal calificat, în conformitate cu cerinţele legale privind: • siguranţa alimentară (Legea nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor), • igiena procesului de preparare şi manipulare a hranei (Ordinul … nr. …), • protecţia minorilor printr-o alimentaţie echilibrată şi controlată. b. Proporţionalitatea şi justificarea cerinţelor Cerinţele privind personalul - inclusiv existenţa unor ingineri în industria alimentară, a unui nutriţionist/dietetician sau a unui responsabil cu managementul calităţii - nu sunt impuse aleatoriu, ci se raportează direct la specificul serviciului şi la necesitatea: • de a asigura calitatea nutriţională a meniurilor, • de a controla riscurile privind contaminarea sau manipularea incorectă a alimentelor, • de a gestiona lanţul logistic în mod standardizat, continuu şi sigur. c. Aplicarea corectă a art. 172 din Legea nr. 98/2016 Art. 172 alin. (2) şi (3) statuează obligaţia autorităţii contractante de a impune cerinţe de participare strict necesare, adecvate şi proporţionale, însă în raport direct cu obiectul contractului şi riscurile aferente. In acest caz: • natura repetitivă zilnică a prestării, Pagina 24 din 34

• numărul ridicat de beneficiari (elevi), • durata semnificativă a contractului şi • responsabilitatea privind sănătatea beneficiarilor justifică exigenţele de calificare a personalului. Acest articol impune stabilirea unor cerinţe corelate cu capacitatea efectivă de prestare şi nu exclude detalierea clară a poziţiilor şi nivelului de experienţă acolo unde natura serviciilor o impune. e. Respectarea principiului egalităţii şi accesului la procedură Cerinţele nu creează un avantaj discriminatoriu, ci se aplică uniform tuturor operatorilor economici care doresc să participe. Faptul că un operator nu dispune de personal calificat NU reprezintă un indiciu de discriminare, ci de lipsă de capacitate reală, iar excluderea cerinţelor ar periclita obiectivele de calitate şi siguranţă ale programului. Susţinerea ...este vădit nefondată. Cerinţele privind personalul sunt: (i) justificate de natura serviciului şi reglementările specifice în domeniul alimentar şi educaţional, (ii) proporţionale cu obiectivul urmărit - protejarea sănătăţii copiilor, (iii) conforme cu dispoziţiile legate invocate şi nu constituie bariere artificiale, ci criterii legitime de asigurare a calităţii şi siguranţei prestaţiei contractuale. Prin urmare, solicită respingerea ca nefondată a contestaţiei în ceea ce priveşte punctul 1.5. Cu privire la punctul 1.6. Introducerea unei formule de ajustare a preţului, în considerarea duratei de 4 ani şi a volatilităţii din industria alimentară Cu privire la solicitarea contestatoarei de a introduce o formulă de ajustare a preţului contractului. În considerarea duratei acordului-cadru (4 ani), aşa cum a fost deja precizat în cadrul răspunsului oficial transmis în Răspunsul consolidat, autoritatea contractantă a arătat că: ,,Preţul unitar al porţiei de pachet alimentar este cel exprimat de prestator la nivelul propunerii financiare. Preţul este ferm si nu este supus ajustării. Programul Naţional "..." este bugetat cu sume fixe, stabilite de Guvernul României şi nu pot fi modificate arbitrat. Potrivit art. 2, alin. (1) din HG nr. 23/2025 "PNMS constă în acordarea zilnică, cu titlu gratuit, a unui suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. " Această limitare este impusă de art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 23/2025, care prevede în mod expres că Programul Naţional „…" se derulează în limita valorii maxime de 15 lei/zi/beneficiar, sumă care include TVA. Aceasta este o valoare impusă de reglementarea bugetară specifică, obligatorie pentru toate autorităţile contractante implicate în implementarea programului. Este adevărat că, în principiu, potrivit art. 221, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 98/2016 şi conform Instrucţiunii ANAP nr. 1/2021, contractele de achiziţie publică cu durată mai mare de 12 luni pot (şi în anumite cazuri trebuie) să prevadă clauze de ajustare a preţului, în funcţie de indicii statistici oficiali. Totuşi, în cazul de faţă, ne aflăm în prezenţa unui regim juridic special, reglementat prin hotărâre de guvern, care stabileşte o valoare maximă Pagina 25 din 34

legală de decontare, ce nu poate fi depăşită în lipsa unei modificări legislative. Astfel, regula generală din legislaţia achiziţiilor publice este înlocuită de o normă specială cu caracter imperativ, aplicabilă doar acestui program.

Aşadar, în condiţiile actuale, introducerea unei formule de ajustare care ar putea conduce la depăşirea plafonului de 15 lei/zi nu este posibilă din punct de vedere legal, indiferent de durata acordului-cadru. Orice astfel de ajustare ar fi legală doar dacă intervine o modificare expresă a H.G. nr. 23/2025, care să majoreze valoarea decontabilă per beneficiar. În ipoteza în care un asemenea act normativ va fi emis, autoritatea contractantă va putea reflecta modificarea prin aplicarea prevederilor art. 221 din Legea nr. 98/2016, coroborate cu dispoziţiile Instrucţiunii ANAP nr. 1/2021 privind modificarea contractelor de achiziţie publică, fie prin acte adiţionale, fie prin ajustarea valorii unitare în cadrul acordului-cadru, cu respectarea condiţiilor legale privind impreviziunea legislativă. Privind solicitarea de anulare a răspunsului la clarificări Contestatorul solicită anularea răspunsurilor formulate de autoritatea contractantă la clarificări, invocând că acestea nu ar fi conforme cu legea. Această solicitare este nefondată întrucât: • răspunsurile oferite se încadrează în marja legală de apreciere prevăzută de art. 160 alin. (1) din Legea nr. 98/2016; • ele nu modifică esenţial condiţiile procedurii, ci doar clarifică elemente deja prezente în documentaţia iniţială; • răspunsurile nu creează un regim juridic incert, nelegal sau discriminatoriu; • în plus, răspunsurile au fost publicate în SEAP în termen legal, anterior depunerii contestaţiei, astfel că operatorul economic avea la dispoziţie aceste informaţii pentru a formula o ofertă fundamentată. În lipsa unei demonstraţii convingătoare privind caracterul nelegal sau confuz al acestor clarificări, cererea de anulare a lor este nefondată şi trebuie respinsă. Privind solicitarea de anulare a procedurii de atribuire Contestatorul solicită anularea întregii proceduri de atribuire, invocând presupuse deficienţe în structura documentaţiei. Această solicitare este însă neîntemeiată, întrucât: • nici o încălcare gravă a legii nu afectează caracterul competitiv, transparent şi nediscriminatoriu al procedurii; • elementele invocate (lipsă presupusă a unei clauze de ajustare, neclarităţi privind livrarea, definiţia unor roluri etc.) pot fi, în cel mai rău caz, remediate punctual, fără a impune anularea întregii proceduri; • în conformitate cu art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, anularea unei proceduri este justificată doar dacă documentaţia este afectată de vicii iremediabile care compromit legalitatea atribuirii, ceea ce nu este cazul în prezenta situaţie; • jurisprudenţa constantă a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) şi a instanţelor (ex: Curtea de Apel ..., decizia nr. …) arată că anularea este o măsură de excepţie, aplicabilă doar în prezenţa unor vicii majore, nu pentru clarificări ori completări marginale.

Pagina 26 din 34

Prin urmare, solicitarea de anulare a procedurii este excesivă, disproporţionată şi trebuie respinsă ca neîntemeiată. Privind suspendarea procedurii În prezent, procedura de atribuire este deja suspendată de drept, ca urmare a depunerii contestaţiei, în temeiul art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Prin urmare: • nu mai este necesară nicio măsură de suspendare suplimentară; • cererea de suspendare formulată în contestaţie este devenită lipsită de obiect; • instanţa sau Consiliul se vor limita la constatarea acestei situaţii de drept. Privind solicitarea principală - modificarea documentaţiei şi constatarea caracterului nelegal Contestatorul formulează, în esenţă, o serie de critici punctuale privind modul de redactare a documentaţiei de atribuire. După analiza detaliată efectuată pe fiecare punct (1.1 - 1.6), rezultă că: • majoritatea susţinerilor se bazează pe interpretări eronate ale legislaţiei; • contestatorul ignoră elemente esenţiale din documentaţie (ex: menţiunile privind rolurile, atribuţiile, fluxul livrării, structura acordului-cadru etc.); • lipsesc argumentele concrete privind vătămarea reală suferită; • în unele cazuri, critica vizează opţiuni de oportunitate, nu elemente de legalitate; • se constată o lipsă de diligentă din partea contestatorului în înţelegerea mecanismului juridic al acordului-cadru şi în lectura răspunsurilor la clarificări. Prin urmare, contestaţia trebuie respinsă ca nefondată în integralitate, iar documentaţia de atribuire şi răspunsurile autorităţii trebuie menţinute ca legale. Cu adresa nr…., înregistrată la Consiliu sub nr. …, contestatorul depune Concluzii scrise cu privire la punctul de vedere al autorității, prin care își menține criticile astfel cum au fost formulate și argumentate în contestație. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. …, ...SRL depune dovadă cheltuieli în valoare totală de … lei: - factura nr. SCA … din …, în sumă de … lei, - factura nr. SCA … din …, în sumă de … lei, reprezentând onorariu avocat contract asistență juridică. Cu adresa nr. …, înregistrată la Consiliu sub nr. …, autoritatea contractantă formulează Concluzii scrise prin care învederează următoarele: Ca urmare a concluziilor scrise transmise de contestatoare prin care își menţine punctul de vedere transmis şi solicită respingerea contestaţiei cu menţinerea ca legale a documentaţiei de atribuire şi a răspunsurilor autorităţii. Autoritatea contractantă solicită respingerea în integralitate a contestaţiei şi a concluziilor scrise formulate de contestatoare, ca neîntemeiate, netemeinice şi formulate cu depăşirea scopului legal al controlului jurisdicţional în materia achiziţiilor publice. Pagina 27 din 34

Procedura de atribuire este legală, fundamentată şi derulată cu respectarea deplină a principiilor de transparenţă, tratament egal şi proporţionalitate. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. …, ...SRL depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. … din …, emisă de CEC Bank – Sucursala …, în valoare de … RON, potrivit dispozițiilor art. 611 din Legea nr. 101/2016. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: ..., în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura procedura proprie, în vederea încheierii acordului - cadru având ca obiect „...”, cod CPV .... În acest sens a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat în SEAP anunțul de participare nr. .../…, criteriul de atribuire stabilit fiind „cel mai bun raport calitate-preț” și termenul limită pentru depunerea ofertelor …, ora ... Împotriva documentației de atribuire, ...SRL a formulat contestația care face obiectul dosarului nr. ... Analizând susținerile părților, coroborate cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și având în vedere dispozițiile legale în materie, Consiliul urmează să respingă ca nefondată contestația ...SRL, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Prin contestația depusă, ...SRL aduce critici documentație de atribuire, susținând că în cuprinsul acesteia nu este indicată frecvenţa estimativă de atribuire a contractelor subsecvente, ceea ce împiedică ofertanţii să îşi calibreze resursele; Lipseşte orice precizare privind condiţiile de reluare a competiţiei ori alternativa aplicabilă în lipsa acesteia; nu este stabilită durata maximă a contractelor subsecvente, cu impact direct asupra riscurilor comerciale; nu este descris niciun mecanism de alocare a cantităţilor între semnatarii acordului, afectând tratamentul egal; nu sunt prevăzute condiţiile în care se pot modifica sau completa clauzele acordului în timpul executării. Consiliul reține că autoritatea contractantă a publicat în SEAP răspunsul consolidat la clarificări nr. ..., prin care a explict modul de atribuire a contractelor subsecvente, a precizat că modificarea acordului este permisă exclusiv în condiţiile art. 221 din Legea 98/2016 și a confirmat că nu există reluare a competiţiei, iar atribuirea se face prin apel la clasament, operatorul economic situat pe locul 2 fiind activat doar în caz de refuz sau neexecutare de către operatorul clasat pe primul loc. În situația în care se încheie un acord-cadru cu mai mulți operatori economici, potrivit legislației în materia achizițiilor publice, semnarea acordului-cadru nu implică alocarea automată de cantităţi între aceştia, contractele subsecvente urmând a se atribui în ordinea clasamentului, conform punctajului obţinut la procedura iniţială. În cauză, autoritatea contractantă a precizat că atribuirea contractului subsecvent se face fără reluarea competiției, menționând că numai în situația în care ofertantul situat pe primul loc refuză/nu îndeplineşte obligaţiile, se apelează la următorul clasat, conform clauzelor contractuale. Prin urmare, Consiliul apreciază că aceste critici sunt neîntemeiate. În ceea ce privește susținerile contestatorului potrivit cărora s-ar impune completarea documentaţiei de atribuire cu cerinţe privind conţinutul Pagina 28 din 34

minim al mesei (compoziţie, gramaj, ambalare), Consiliul reține că prezenta procedură de atribuire este organizată conform Programului naţional „Masa sănătoasă", reglementat de Hotărârea nr. 23/2025 privind instituirea Programului naţional "Masă sănătoasă" în anul 2025. Consiliul reține că în documentaţia de atribuire autoritatea contractantă a precizat tipul de produse permise (aliment ambalat individual, sigilat, transport igienizat), cerinţe privind termenul de valabilitate, livrare zilnică în interval orar clar stabilit, posibilitatea includerii unei varietăţi de produse, excluzând prăjeli, produse cu aditivi alimentari etc. Consiliul apreciază ca fiind pertinente susținerile autorității contractante, în sensul că a structurat cerinţele documentaţiei de atribuire în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 23/2025 privind aprobarea Programului Naţional "..." pentru perioada 2025-2029. Având în vedere caracterul social al programului şi scopul său general de a asigura un pachet alimentar zilnic unui număr mare de elevi din unităţile de învăţământ preuniversitar. Afirmaţia contestatorului potrivit căreia nu poate formula o ofertă competitivă din cauza lipsei unor elemente detaliate privind componenţa pachetului alimentar apare ca fiind neîntemeiată. Documentaţia de atribuire, completată cu răspunsul consolidat la clarificări publicat la data de …, oferă cadrul pentru întocmirea unei oferte conforme, fiind indicate tipurile permise de produse, cerinţele de ambalare, igienă, transport şi termenele de valabilitate. În plus, natura procedurii, respectiv acord-cadru, implică o flexibilitate funcţională asumată de ofertanţi, iar legislaţia aplicabilă Programului „…" nu impune o structură standardizată zilnică a pachetului alimentar. De asemenea, Consiliul mai reține că autoritatea contractantă a precizat, în caietul de sarcini (pag.3), unitățile de învățământ ce fac obiectul prestării serviciilor, cantitățile minime și maxime ale acordului-cadru pentru fiecare unitate școlară precum și numărul total estimat de porții de pachet alimentar. Prin urmare, Consiliul reține că documentaţia de atribuire include normele minime obligatorii care trebuie respectate în pregătirea mesei pentru preşcolari şi elevi, formulate în acord cu HG nr. 23/2025, variante orientative de meniu, specificaţii clare privind calitatea alimentelor, sursele de aprovizionare şi termenul de valabilitate, obligaţia de ambalare individuală, etichetare completă şi menţionarea informaţiilor relevante (ex. alergenii), precum și cerinţe privind certificarea sistemelor de siguranţă alimentară (ISO 22000 sau echivalent recunoscut). Faptul că autorul contestației invocă în susținere o decizie anteioară emisă de organismul administrativ-jurisdicțional, în opinia Consiliului, nu are relevanță, întrucât, pe de o parte, practica judiciară, în sistemul de drept românesc, nu constituie izvor de drept, iar,pe de altă parte, speța indicată nu poate fi apreciată ca fiind similară prezentei cauze. În ceea ce privește criticile contestatorului referitoare la completarea documentaţiei de atribuire cu informaţii relevante privind modul de livrare (număr trasee per unitate şcolară), Consiliul, de asemenea, le apreciază ca fiind neîntemeiate. Consiliul reține că prezenta procedură de atribuire este organizată în vederea încheierii acordului - cadru având ca obiect „...”. Pagina 29 din 34

De asemenea, Consiliul mai reține și faptul că documentația de atribuire şi răspunsul consolidat, publicat în SEAP pe …, prevăd expres: - livrare zilnică a pachetelor alimentare pentru fiecare beneficiar; - livrarea suportului alimentar conform programului convenit de comun acord precizarea numărului estimat de porţii şi durata contractului, de natură să permită dimensionarea logistică. Deși contestatorul solicită practic indicarea unor orare şcolare exacte, intervale de livrare pe fiecare şcoală, număr de tranşe pe zi etc., Consiliul reține că aceste detalii nu pot fi precizate la momentul încheierii acordului- cadru. Potrivit informațiilor existente în documentația de atribuire, relevante la acest moment, livrările pachetelor alimentare în cadrul Programului Naţional „…" se realizează zilnic, în baza unui program agreat de comun acord cu fiecare unitate de învăţământ beneficiară. Astfel, se precizează că stabilirea intervalului orar pentru livrare este convenită între operatorul economic desemnat câștigător şi conducerea fiecărei şcoli, iar respectarea acestor condiţii este esenţială pentru buna desfăşurare a programului. Această abordare contractuală bilaterală reflectă atât necesitatea adaptării logistice la realităţile din teren, cât şi rolul activ al instituţiilor şcolare în recepţia şi gestionarea pachetelor. Totodată, așa cum a mai fost reținut, conform art. 3 lit. c) din Legea nr. 98/2016, acordul-cadru nu presupune executare imediată a obligațiilor contractuale, ci are ca obiect stabilirea termenilor şi condiţiilor care guvernează contractele de achiziţie publică ce urmează a fi atribuite într-o anumită perioadă, Prin urmare, Consiliul apreciază că informațiile existente, respectiv volumul estimat, variante orientative de meniu, programul de livrare zilnic (luni-vineri) şi locaţiile celor 5 unități de învățământ, sunt suficiente, fiind aduse la cunoștința operatorilor economici interesați în mod transparent și cu respectarea principiului tratamentului egal. În ceea ce privește solicitarea contestatorului privind eliminarea factorului de evaluare „..." sau reformularea acestuia cu respectarea prevederilor art. 32 din H.G. nr. 395/2016, Consiliul reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.6 alin.(1) și alin.(4) din HG nr.23/2025, „(1) Procedura de atribuire a contractelor de furnizare/servicii a mesei calde sau, după caz, a pachetelor alimentare se organizează la nivelul fiecărei unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale şi se stabileşte potrivit prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare....... (4) Pentru a monitoriza modul de utilizare a resurselor financiare disponibile şi pentru a asigura un aport nutriţional adecvat, autorităţile contractante vor introduce în caietul de sarcini cerinţa ca ofertanţii să realizeze o defalcare a costurilor, per porţie, pe următoarele categorii: a) materie primă/produse alimentare; b) prepararea hranei; c) transport. Potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (5) din OUG nr. 105/2022 privind aprobarea continuării Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 450 de unităţi de învăţământ preuniversitar de Pagina 30 din 34

stat , „În cadrul procesului de selecţie vor fi preferate şi considerate că îndeplinesc criteriul privind cel mai bun raport calitate preţ acele oferte care alocă cel puţin 40% din suma disponibilă per beneficiar pentru achiziţia materiei prime” Consiliul constată că, în fișa de date a achiziției, pentru factorul de evaluare „Ponderea pentru materie prima din preţul total/porţie – PMP” autoritatea contractantă a prevăzut următoarele: 3. Ponderea pentru materie primă din preţul total/porţie - PMP Ponderea pentru materie primă din preţul total/porţie 50% Punctaj maxim factor 50 puncte Punctajul se acorda astfel: a. Nivelul minim al ponderii materiei prime din preţul total este 50%. Pentru un nivel al ponderii materiei prime din preţul total/porţie mai mic decât 50%, oferta va fi considerată necorespunzătoare din punct de vedere tehnic, urmând a fi declarată neconformă şi respinsă; b. Pentru cel mai mare nivel al ponderii materiei prime din preţul total/porţie se acordă punctajul maxim alocat acestui factor de evaluare, respectiv 50 puncte; c. Pentru celelalte niveluri ale ponderii materiei prime justificate prin calcule la nivelul ofertei din preţul total/portie, punctajul pentru factorul de evaluare Ponderea pentru materie primă din preţul total/porţie se calculează astfel: PMP(n) =(MP(n)/MPmaxim) x [50],unde: PMP (n) - punctajul acordat nivelului n al ponderii materiei prime din preţul total/portie MP(n) - ponderea materiei prime din preţul total/portie al ofertei aflata sub evaluare (n) MPmaxim - nivelul cel mai ridicat al ponderii materiei prime din preţul total/porţie Modalitate de indeplinire: Pentru justificarea procentului la categoria materie primă, ofertantul va depune un calcul detaliat si o declaraţie pe proprie răspundere privind cele trei categorii de cost: materie primă, prepararea hranei şi transport. În aceste condiții, Consiliul apreciază că autoritatea contractantă a utilizat acest factor de evaluare cu respectarea dispozițiilor legale anterior citate și cu respectarea dispozițiilor art. 32 din H.G. nr. 395/2016. În acest sens, Consiliul apreciază că factorul de evaluare în discuție este relevant în raport cu obiectul achiziției și permite o diferențiere obiectivă între oferte. În acord cu susținerile autorității contractante, Consiliul reține că noţiunea de „materie primă" se referă, în contextul prezentului contract, la componentele alimentare efectiv incluse în porţia zilnică acordată beneficiarului. Conform legislaţiei din domeniul alimentar şi în sensul uzual al programului „…", aceasta include: tipurile de alimente (fructe, legume, carne, lactate, cereale etc.), cantităţile

aferente

(gramaje

per porţie),varietatea şi prospeţimea,costurile directe aferente achiziţiei acestora. Astfel, materia primă este parte integrantă şi dominantă a costului de producţie al porţiei, iar relevanţa sa este fundamentală pentru calitatea alimentaţiei oferite elevilor. Pagina 31 din 34

Consiliul nu poate primi ca întemeiate susținerile contestatorului referitoare la faptul că nu ar fi suficientă modalitatea în care autoritatea contractantă a solicitat demonstrarea ponderii materiei prime ofertate, în condițiile în care, alături de declarația pe proprie răspundere, autoritatea a solicitat și prezentarea unui calcul detaliat. În consecință, Consiliul apreciază că aplicarea factorului de evaluare „..." generează avantaje directe pentru beneficiar (copiii beneficiari ai mesei sănătoase), în sensul că duce la creşterea calităţii nutriţionale , ofertele cu procent mai mare de materie primă indicând o investiţie mai mare în alimente propriu-zise şi nu în marja comercială. Prin urmare, solicitarea de eliminare a factorului de evaluare „..." apare ca fiind neîntemeiată, întrucât dispozițiile legale nu impun existenţa unor standarde prestabilite pentru fiecare factor de evaluare, factorul de evaluare „..."este definit în mod concret, este relevant, comparabil şi obiectiv, aplicabil în mod uniform tuturor ofertanţilor și reflectă avantaje funcţionale directe pentru beneficiar, contribuind la atingerea obiectivului public de creştere a calităţii nutriţionale în rândul elevilor. Având în vedere că documentaţia de atribuire reglementează expres cerinţele privind calitatea produselor utilizate, în special prin obligaţia respectării normelor de igienă şi siguranţă alimentară, ambalarea individuală, etichetarea porţiilor şi lista alergenilor, certificări de calitate (inclusiv ISO 22000), exemple orientative de meniu, care implică o anumită compoziţie nutriţională, Consiliul apreciază că apreciază că există instrumente suficiente şi obiective pentru ca operatorii economici interesați să poată evalua cerinţele şi să fundamenteze proporţia materiei prime în preţul final. Referitor la criticile contestatorului privind eliminarea presupuselor cerinţe restrictive privind personalul prin reducerea numărului minim de ajutoare de bucătar şi eliminarea cerinţelor cumulative de vechime şi diplomă, eliminarea obligativităţii includerii unui patiser/cofetar în echipă și reducerea numărului de ingineri în industria alimentară, Consiliul reține următoarele: Cu privire la personalul solicitat ca ajutor de bucătar (minim 5) - cod COR …: Deşi această poziţie este apreciată de contestator ca „necalificată”, manipularea alimentelor în medii de risc (şcoli) implică obligaţii de instruire igienico-sanitară, conform Ordinului 976/1998 şi H.G. 106/2002. Documentaţia de atribuire permite folosirea de cursuri de perfecţionare şi instruire minimă, ceea ce asigură proporţionalitatea cerinţei. Vechimea cerută (5 ani) reflectă necesitatea unei echipe experimentate, capabilă să deservească mai multe puncte de lucru simultan, în termene scurte. De altminteri, Consiliul reține că, în caietul de sarcini (pag.9-10), autoritatea contractantă a solicitat ca personal de specialitate calificat și minim 8 bucătari (aspect necontestat de autorul contestației), astfel că numărul minim de ajutoare de bucătari nu apare ca fiind excesiv, având în vedere natura și obiectul acordului-cadru în discuție, serviciile în cauză necesitând prestarea acestora către un număr estimat de 3.680 de beneficiari (pag.3 din caietul de sarcini). Pagina 32 din 34

Cu privire la solicitarea unui patiser/cofetar (minim 1) - cod COR …, Consiliul reține că aceasta a fost eliminată conform Răspunsului consolidat nr….. Cu privire la numărul de Ingineri în industria alimentară (minim 2) - cod COR …, Consiliul apreciază ca fiind pertinente susținerile autorității contractante, în sensul că aceştia sunt esenţiali pentru supravegherea fluxului tehnologic, validarea ingredientelor şi controlul procesului de preparare iar solicitarea a minim 2 peroane se justifică prin complexitatea şi volumul contractului (număr mare de elevi şi locaţii), precum şi prin necesitatea acoperirii continue în două schimburi sau puncte de lucru. Prin urmare, în aprecierea Consiliului, obiectul procedurii vizează servicii de catering pentru unităţi şcolare de stat în cadrul Programului „…", adresat unei categorii vulnerabile, respectiv elevi din ciclul primar şi gimnazial. În acest context, calitatea alimentaţiei livrate trebuie să fie supravegheată şi asigurată de personal calificat, în conformitate cu cerinţele legale în materie. Cerinţele privind personalul, inclusiv existenţa unor ingineri în industria alimentară, a unui nutriţionist/dietetician sau a unui responsabil cu managementul calităţii, nu sunt impuse aleatoriu, ci se raportează direct la specificul serviciului şi la necesitatea de a asigura calitatea nutriţională a meniurilor, de a controla riscurile privind contaminarea sau manipularea incorectă a alimentelor, de a gestiona lanţul logistic în mod standardizat, continuu şi sigur. În consecință, Consiliul apreciază că cerințele reclamate nu presupun încălcarea principiului tratamentului egal, ci se aplică tuturor operatorilor economici interesați în a participa la prezenta procedură de achiziție publică. Faptul că un operator economic nu ar dispune de personalul calificat, solicitat prin documentația de atribuire, nu reprezintă un indiciu de discriminare și nu restricționează participarea la procedură, ci doar asigură îndeplinirea acordului-cadru/contractelor subsecvente conform naturii și obiectului acestora, în condiții de siguranță și cu respectarea exigențelor legale în materie. În ceea ce privește criticile contestatorului referitoare la introducerea unei clauze de ajustare a preţului în acordul-cadru, Consiliul o apreciază ca neîntemeiată. Autoritatea contractantă, prin răspunsul consolidat publicat în SEAP, a precizat următoarele: „Preţul unitar al porţiei de pachet alimentar este cel exprimat de prestator la nivelul propunerii financiare. Preţul este ferm si nu este supus ajustării. Programul Naţional "..." este bugetat cu sume fixe, stabilite de Guvernul României şi nu pot fi modificate arbitrat. Potrivit art. 2, alin. (1) din HG nr. 23/2025 "PNMS constă în acordarea zilnică, cu titlu gratuit, a unui suport alimentar constând într-o masă caldă sau, după caz, într-un pachet alimentar, în cazul în care masa caldă nu poate fi asigurată, în limita unei valori zilnice de 15 lei/beneficiar, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. " Această limitare este impusă de art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 23/2025, care prevede în mod expres că Programul Naţional „…" se derulează în limita valorii maxime de 15 lei/zi/beneficiar, sumă care include TVA. Aceasta este o Pagina 33 din 34

valoare impusă de reglementarea bugetară specifică, obligatorie pentru toate autorităţile contractante implicate în implementarea programului. Este adevărat că, în principiu, potrivit art. 221, alin. (1), lit. c) din Legea nr. 98/2016 şi conform Instrucţiunii ANAP nr. 1/2021, contractele de achiziţie publică cu durată mai mare de 12 luni pot (şi în anumite cazuri trebuie) să prevadă clauze de ajustare a preţului, în funcţie de indicii statistici oficiali. Totuşi, în cazul de faţă, ne aflăm în prezenţa unui regim juridic special, reglementat prin HG nr.23/2025, care stabileşte o valoare maximă legală de decontare, ce nu poate fi depăşită în lipsa unei modificări legislative. Astfel, în această situație, se impune aplicarea normei cu caracter special, aplicabilă doar acestui program.

Aşadar, în condiţiile actuale, introducerea unei formule de ajustare care ar putea conduce la depăşirea plafonului de 15 lei/zi nu este posibilă din punct de vedere legal, indiferent de durata acordului-cadru. Orice astfel de ajustare ar fi legală doar dacă intervine o modificare expresă a HG nr. 23/2025, care ar avea în vedere majorarea valoarii decontabilă per beneficiar. Având în vedere cele mai sus reținute, Consiliul apreciază ca fiind neîntemeiată și solicitarea contestatorului de anulare a Răspunsului consolidat nr….. În consecință, luând în considerare cele mai sus menționate, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondată contestația formulată de ...SRL. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, respinge ca nefondată contestația formulată de ...SRL în contradictoriu cu .... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Pagina 34 din 34