Decizie CNSC 2548/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 2548/C10/2555 Data: 29.08.2025

Prin contestaţia nr. 132265/07.07.2025, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 45537/08.07.2025, depusă de UBITECH CONSTRUCȚII SRL, cu sediul social în București, Splaiul Unirii nr. 165, TN Offices 02, etaj 8, sector 3, înregistrată la Oficiul Registrul Comerțului București sub nr. J2019013056405, având CUI RO35049422, reprezentată legal de administrator Adrian-Dorel Grigore și convențional de către „MUŞAT & ASOCIAȚII" S.p.a.r.l., cu sediul profesional în Bucureşti, B- dul Aviatorilor nr. 43, sector 1, împotriva documentației de atribuire corespunzătoare Anunțului de participare nr. CN1082590 din 25.06.2025, privind procedura de licitație deschisă, online, organizată pentru atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect „Proiectare si executie lucrari pentru OBIECTIVUL DE INVESTIȚII: “CONSTRUIRE SI DOTARE SPITAL MATERNO-INFANTIL LA SPITALUL ORĂȘENESC ,,ION LASCAR”, COMĂNEȘTI, JUDEȚUL BACĂU”, cod CPV 45215140-0, organizată de ORASUL COMĂNEȘTI, cu sediul în COMĂNEȘTI, str. Ciobănuș, nr. 2, județul Bacău, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: 1) Suspendarea procedurii de atribuire până la data soluţionării prezentei contestaţii. 2) Obligarea Autorităţii contractante la modificarea în parte a Documentaţiei de atribuire şi eliminarea/amendarea cerinţelor/ factorilor (subfactorilor) de evaluare nejustificate/-i şi/sau nelegale/-i, astfel cum este detaliat în cuprinsul prezentei contestaţii: (i) în tot cuprinsul Documentaţiei de atribuire unde se face referire la acestea şi (ii) obligarea Autorităţii contractante de a publica inclusiv un anunţ de tip erată prin care să aducă la cunoştinţa operatorilor economici modificările admise, cu consecinţa acordării unui termen suplimentar în vederea Pagina 1 din 3

depunerii ofertelor actualizate, după caz; Pe rol se află cererea de suspendare a procedurii din cuprinsul contestației formulate de UBITECH CONSTRUCȚII SRL. Prin Încheierea nr. 2601/C10/2555/21.07.2025, Consiliul s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a procedurii, din cuprinsul contestației formulată de UBITECH CONSTRUCȚII SRL, pe care a respins-o ca rămasă fără obiect. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) lit.a) și b) și alin.(5) din Legea nr. 101/2016, admite contestația formulată de UBITECH CONSTRUCȚII SRL în contradictoriu cu ORAȘUL COMĂNEȘTI. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 10 zile de la primirea deciziei, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire potrivit celor reținute în motivarea prezentei decizii. Obligă autoritatea contractantă la publicarea în SEAP a unei erate cuprinzând modificările dispuse precum și stabilirea unei noi date limită pentru depunerea ofertelor la un interval de minimum 10 zile de la publicarea modificărilor. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. OPINIE SEPARATĂ În dezacord cu majoritatea membrilor completului, asupra fondului cauzei, consider că nu sunt motive întemeiate ca autoritatea contractantă să fie obligată să ia alte măsuri de remediere a documentației de atribuire, în privința condițiilor de punctare a avantajelor rezultând din oferte, pe baza factorului de evaluare nr. 2, așa cum cere contestatorul. Măsurile de remediere deja adoptate de autoritatea contractantă, evocate de părți (din cuprinsul clarificării din oficiu Nr. 38887/23.07.2025 și al eratei automate publicate în SEAP la 24.07.2025), asigură o aplicare proporțională a factorului de evaluare a ofertelor pus în discuție, care este stabilit în legătură directă cu obiectul achiziției. Pagina 2 din 3

Or, criticile contestatorului se bazează pe modalitatea de interpretare a regulilor de aplicare a dispozițiilor legii privind experiența similară, așa cum este explicitată de Instrucțiunea nr. 2/2017 a ANAP, neaplicabilă în speță. În fapt, sunt de interes, în speță, prevederile Instrucțiunii nr. 1/2017 a ANAP, privitoare la interpretarea dispozițiilor Legii nr. 98/2016 în legătură cu modalitatea de stabilire și de aplicare a regulilor privind factorii de evaluare a ofertelor. Alineatul (6) al art. 3 din acestă instrucțiune are prevederi suficient de explicite, pentru a se înțelege că autoritatea contractantă este îndreptățită să puncteze avantajele experienței profesionale superioare a unora dintre membrii echipei de experți: ”În cazul contractelor ce includ o componentă semnificativă de servicii având ca obiect prestaţii intelectuale care presupun activităţi cu nivel de complexitate ridicat, situaţie în care calitatea personalului prevăzut la alin. (1) are un impact semnificativ asupra calităţii executării respectivelor contracte, calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare reprezintă caracteristici ale ofertei, ce descriu, în fapt, nivelul tehnic sau funcţional al acesteia, fiind considerate un avantaj calitativ ce poate fi punctat. În acest caz, calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare a personalului-cheie se utilizează ca factori de evaluare în cadrul criteriului de atribuire preţ-calitate/cost-calitate. Exemplu de experţi-cheie: a) expert dezvoltare soluţie informatică; expert analist procese interne; expert baze de date aferenţi implementării unui contract de servicii având ca obiect realizarea unui sistem informatic; b) ingineri proiectanţi responsabili cu implementarea contractelor ce au ca obiect prestarea de servicii în domeniul proiectării obiectivelor de investiţii”. În cazul de față, experiența relevantă pentru autoritatea contractantă este dimensionată proporțional cu importanța, complexitatea și implicarea diferitelor tipuri de experți, nefiind necesară uniformizarea modului de punctare, așa cum pretinde contestatorul. Atât numărul de contracte indicate ca reper al punctajului, cât și tipologia prestațiilor din experiența profesională (categoria de importanță a lucrărilor solicitate) reflectă respectarea întocmai a prevederilor art. 32 alin. (8) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, în sensul că factorul de evaluare nr. 2 din fișa de date a achiziției are o legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit și reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea acelui factor de evaluare. Prin urmare, consider că se impunea respingerea contestației, ca nefondată, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016. Prezenta opinie este emisă în condițiile prevăzute la art. 27 alin. (3) teza 3 a aceleiași legi. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. ………….. Data: ………….

Prin contestaţia nr. …, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. …, depusă de ...SRL, cu sediul social în …, … nr. …, …, etaj …, …, înregistrată la Oficiul Registrul Comerțului București sub nr. …, având CUI …, reprezentată legal de administrator … și convențional de către „…" S.p.a.r.l., cu sediul profesional în …, B-dul … nr. …, …, împotriva documentației de atribuire corespunzătoare Anunțului de participare nr. ... din ..., privind procedura de licitație deschisă, online, organizată pentru atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect „...”, cod CPV ..., organizată de ..., cu sediul în …, str. …, nr. …, județul ..., în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: 1) Suspendarea procedurii de atribuire până la data soluţionării prezentei contestaţii. 2) Obligarea Autorităţii contractante la modificarea în parte a Documentaţiei de atribuire şi eliminarea/amendarea cerinţelor/ factorilor (subfactorilor) de evaluare nejustificate/-i şi/sau nelegale/-i, astfel cum este detaliat în cuprinsul prezentei contestaţii: (i) în tot cuprinsul Documentaţiei de atribuire unde se face referire la acestea şi (ii) obligarea Autorităţii contractante de a publica inclusiv un anunţ de tip erată prin care să aducă la cunoştinţa operatorilor economici modificările admise, cu consecinţa acordării unui termen suplimentar în vederea depunerii ofertelor actualizate, după caz; Pe rol se află cererea de suspendare a procedurii din cuprinsul contestației formulate de ...SRL. Prin Încheierea nr. ..., Consiliul s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a procedurii, din cuprinsul contestației formulată de ...SRL, pe care a respins-o ca rămasă fără obiect. Pagina 1 din 27

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ...SRL reclamă documentația de atribuire corespunzătoare Anunțului de participare nr. ... din ..., solicitând cele de mai sus. Contestatorul precizează că se impune remedierea documentaţiei de atribuire, în sensul eliminării/amendării cerinţelor/ factorilor (subfactorilor) de evaluare nejustificate/-i şi/sau nelegale/-i. Consiliul este rugat să observe îndeplinirea condiţiei privind cazul temeinic justificat, prin prisma criticilor de nelegalitate şi netemeinicie formulate în prezenta contestaţie, care demonstrează că cerinţele detaliate mai jos sunt, pe de o parte, restrictive, în sensul că pot fi îndeplinite doar de un număr limitat de operatori economici, şi, pe de altă parte, nelegale, nejustificate şi lipsite de fundament, creând obstacole în asigurarea unei concurenţe efective şi reale între operatorii economici. Prin urmare, solicită Consiliului să observe că prin Documentaţia de atribuire s-a avut în vedere restrângerea artificială a concurenţei, urmărindu- se favorizarea sau dezavantajarea nejustificată a anumitor operatori economici. Acest scop, dar şi consecinţa evidentă a modului restrictiv şi nejustificat de formulare a cerinţelor, este evident şi poate fi constatat doar la o primă vedere şi analiza a Consiliului. Suplimentar, suspendarea se impune prin necesitatea menţinerii legalităţii şi conservării în cadrul procedurii a respectării criteriului specific de selecţie „cel mai bun raport calitate-preţ" şi evitarea atribuirii contractului prin încălcarea obiectivului vizat de către Autoritatea contractantă - economicitatea cheltuirii fondurilor publice. În consecinţă, având în vedere totalitatea argumentelor expuse privind restrângerea artificială a concurenţei, apreciem îndeplinită condiţia existenţei unui caz temeinic justificat. (ii) Condiţia pagubei iminente Noţiunea de „paguba iminentă" este definită a la art. 2, lit. s) din Legea 554/2004 astfel: ,,s) Paguba iminentă - prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public; În ce priveşte existenţa pagubei iminente, apreciază pe deplin îndeplinită şi această condiţie, din moment ce art. 23 din Legea 101/2016 coroborat cu art. 2 alin. (1) lit. s) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 au în vedere condiţia pagubei iminente din perspectiva prevenirii ei şi nu a existenţei efective, dat fiind că ceea ce se urmăreşte prin promovarea unei astfel de contestaţii este chiar evitarea producerii unui prejudiciu în patrimoniul contestatorului şi al tuturor operatorilor împiedicaţi să participe la Procedură, având în vedere că Documentaţia de atribuire actuală restrânge concurenţa, este nelegală şi nejustificată, urmărindu-se în realitate favorizarea sau dezavantajarea nejustificată a anumitor operatori economici. Pagina 2 din 27

După cum se poate observa, paguba pentru contestator este oricum iminentă, de vreme ce, în situaţia în care procedura de atribuire ar continuă, ar limita efectiv participanţii şi ar prejudicia grav chiar interesul public al Autorităţii contractante prin faptul că ar fi excluşi de plano potenţiali candidaţi/ofertanţi în raport de cerinţele care favorizează nejustificat o anumită categorie de operatori economici. Aşadar, este esenţial ca măsura suspendării procedurii să fie dispusă până la clarificarea de către organul administrativ-jurisdicţional a legalităţii şi temeiniciei Documentaţiei de atribuire, fiind singura pârghie legală menită să asigure realizarea imperativelor statuate de art. 6 paragraful 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: soluţionarea procesului într-un termen rezonabil şi asigurarea caracterului efectiv al dreptului la un proces echitabil. Or, Dreptul la un proces echitabil ar fi unul iluzoriu, dacă efectele actului administrativ vădit nelegal, în speţă insăşi documentaţia de atribuire, s-ar produce în integralitate anterior datei la care o autoritate de control ar putea să se pronunţe asupra legalităţii acestora, fapt confirmat şi de Recomandările Consiliului Europei4. Astfel că, interesul legitim al contestatorului în a solicita suspendarea derulării procedurii de atribuire este justificat de necesitatea preîntâmpinării producerii unei pagube în patrimoniul propriu, dată fiind soluţia probabilă a evaluării ofertei, respectiv pierderea şansei de a-i fi declarată oferta admisibilă şi/sau câştigătoare, cu prefigurarea pierderii vocaţiei la atribuirea contractului. Aşadar, lipsa suspendării procedurii de atribuire ar prejudicia societatea contestatoare prin neacordarea unei şanse reale de participare la şi câştig al acestei Proceduri şi, în consecinţă, a acestui contract de achiziţie. Prin urmare, Consiliul este rugat să constate îndeplinirea în cauză a tuturor condiţiilor formale şi substanţiale impuse de lege, consecinţa fiind suspendarea Procedurii, până la soluţionarea definitivă a cauzei având ca obiect verificarea legalităţii şi temeiniciei obiectului contestaţiei. (iii) Singura cale de continuare a Procedurii în condiţii de legalitate impune temporizarea acesteia prin admiterea cererii de suspendare, măsura ce apără interesele tuturor participanţilor şi, cu precădere, interesul public. Obiectul contestaţiei vizează însăşi Documentaţia de atribuire ce nu asigură o concurenţă reală şi egală între operatorii economici, având ca efect introducerea unor cerinţe formulate în mod restrictiv, nelegal şi nejustificat. Apreciem astfel că, în virtutea art. 23 din Legea 101/2016, se impune cu atât mai mult suspendarea procedurii de atribuire, având în vedere că sunt lezate atât interesele potenţialilor ofertanţi, dar şi interesul public. Autoritatea contractantă urmăreşte atribuirea unui contract de achiziţie publică unui operator a cărui ofertă obţine cel mai bun punctaj, iar evaluarea se face în urma analizării mai multor oferte depuse, tocmai acesta fiind şi scopul urmărit de legiuitor prin Legea 98/2016 când a reglementat obligaţia Autorităţii contractante de a acorda operatorilor economici un tratament egal şi nediscriminatoriu, de a acţiona într-o manieră transparentă şi proporţională şi de a întocmi o documentaţie de atribuire care să nu restrângă artificial concurenţa. în sensul legii, există o restrângere artificială a concurenţei în cazul în care achiziţia ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumite categorii de operatori economici. Pagina 3 din 27

Respectarea principiului legalităţii ce guvernează întreaga procedură de achiziţie urmăreşte, în cele din urmă, protejarea resursei publice în beneficiul cetăţeanului. În final, dacă nu este suspendată Procedura până la verificarea criticilor legate de Documentaţia de atribuire, este lezat însuşi interesul public, deopotrivă cu cel al Autorităţii contractante. Concluzie: Pe cale de consecinţă, suspendarea Procedurii este o soluţie necesară prin care se păstrează echilibrul drepturilor şi consecinţelor patrimoniale până la clarificarea în mod definitiv a legalităţii documentaţiei întocmite de Autoritatea contractantă şi clarificării/modificării acesteia, după caz, ce este susceptibilă a denatura concurenţa sau a avea un efect discriminatoriu. 4. Autoritatea contractantă restrânge nejustificat competiţia şi numărul de potenţiali ofertanţi la procedură, încălcând prevederile legislaţiei achiziţiilor publice. 4.1. Cerinţa din Fişa de date a Factorului de evaluare nr. 2 încalcă principiul proporţionalităţii, principiul nediscriminării, principiul egalităţii de tratament, şi restrânge nejustificat concurenţa. Învederează Consiliului faptul că experienţa relevantă a celor trei (3) experţi punctaţi din totalul de cinci (5), poate fi demonstrată şi prin implicarea în proiecte similare ca şi complexitate, fară a fi necesar să fie exclusiv unităţi spitaliceşti (în sensul redat de definirea „camerei curate" şi trimiterea expresă la necesitatea acestei „camere curate" în explicarea experienţei similare în cerinţele Caietului de sarcini). Competenţele esenţiale pentru aceste roluri, în gestionarea proiectelor, înţelegerea cerinţelor, coordonarea şi supervizarea execuţiei, pot fi dovedite şi prin participarea la alte tipuri de construcţii civile, dar de complexitate similară din punct de vedere tehnic şi funcţional (nu neaparat identică). Privind dovedirea experienţei experţilor, nu este obligatoriu ca aceste persoane să fi executat contracte identice, fiind suficientă prezentarea unor contracte comparabile din punct de vedere al complexităţii, care să fi presupus lucrări de construcţii civile cu altă destinaţie, respectiv care includ activităţi cu caracter intelectual ce au ca rezultat identificarea, elaborarea şi dezvoltarea soluţiei tehnice ce stă la baza implementării respectivelor contracte atâta timp cât acestea sunt relevante şi suficient de complexe. Contestatorul consideră că factorii de evaluare trebuie să reprezinte o perspectivă deschisă şi să reflecte întocmai scopul Contractului care urmează să fie atribuit şi a proiectului ce urmează să fie executat, fără a aduce o intepretare disproporţionată şi restrictivă a experienţei pe care trebuie să o dovedească experţii. Astfel cum este definită în Documentaţia de atribuire, prin „cameră curată" se înţelege orice tip de infrastructură medicală complexă (de la spitale mari la dispensare şi centre de recuperare), deci scopul urmărit de acest criteriu pare să fie: • Verificarea capacităţii tehnice şi experienţei ofertantului în realizarea de obiective medicale complexe, care presupun: o respectarea normelor de igienă şi control microbiologic; o soluţii tehnice de ventilaţie, climatizare, antifonare, presiune diferenţială etc.; o respectarea normativelor sanitare, medicale şi de infrastructură specială; Pagina 4 din 27

• Evaluarea capacităţii ofertantului de a lucra în medii cu regim de autorizare strict (DSP, ISC, ISU, etc.); • Capacitatea de coordonare între specialităţi (medical, arhitectură, instalaţii, echipamente medicale). Aşadar, nu se cere neapărat experienţă în realizarea unei camere curate strict definite (cf. ISO 14644 ), ci într-un proiect medical complex, ceea ce schimbă radical sensul cerinţei. Dacă scopul real al Autorităţii contractante este acela de a verifica experienţa în executarea unor spaţii medicale cu grad ridicat de complexitate tehnică şi funcţională, atunci trebuie avute în vedere şi alte tipuri de proiecte relevante, în care se regăsesc elementele esenţiale necesare pentru realizarea unei camere curate. Cu titlu de exemplu, contestatorul apreciază că experienţa experţilor cheie solicitată de Autoritatea contractantă în prezenta procedură poate fi dovedită şi de participarea acestora la următoarele tipuri de proiecte: 1. Reabilitări sau construcţii de săli de operaţie/ blocuri operatorii întrucât acestea implică controlul contaminării, utilizarea de materiale speciale, organizarea fluxurilor funcţionale, climatizare şi ventilaţie specifice; 2. Laboratoare medicale de diagnostic sau de biologie moleculară întrucât acestea presupun condiţii stricte de igienă, aer controlat, presiune diferenţială, sisteme de monitorizare continuă; 3. Unităţi de terapie intensivă (ATI) deoarece astfel de proiecte necesită soluţii speciale pentru igienă, climatizare, separarea circuitelor, finisaje sterile; 4. Centre de imagistică medicală (RMN, CT, PET-CT), întrucât acestea implică instalaţii complexe, echipamente de înaltă tehnologie, protecţie radiologică, sisteme HVAC avansate; 5. Unităţi de sterilizare centralizată, deoarece astfel de proiecte includ fluxuri sterile, control al presiunii aerului, finisaje rezistente la substanţe dezinfectante şi condiţii stricte de igienă; 6. Farmacii spitaliceşti sau laboratoare farmaceutice conforme GMP (nivel D-C-B), întrucât acestea impun cerinţe echivalente unei camere curate în ceea ce priveşte controlul contaminării şi condiţiile ambientale; 7. Centre de vaccinare sau recoltare biologică, acreditate sanitar întrucât acestea au cerinţe tehnice privind igienizarea, controlul accesului, aerisirea şi finisajele; 8. Facilităţi de producţie alimentară sau cosmetică cu igienă controlată deoarece în anumite cazuri, pot include cerinţe comparabile privind fluxurile, materialele folosite, climatizarea şi monitorizarea condiţiilor ambientale. Prin urmare, condiţionarea punctajului maxim doar de experienţa în realizarea unei „camere curate" strict denumite ca atare este nejustificată, restrictive, disproporţionată şi contravine principiilor proporţionalităţii, egalităţii de tratament şi recunoaşterii experienţei relevante. Mulţi experţi calificaţi şi competenţi au experienţă valoroasă din proiecte comparabile ca şi complexitate, sarcini pe care le-au îndeplinit şi chiar soluţii propuse în executarea contractelor, chiar dacă nu au participat în derularea unor contracte ce au avut ca obiect unităţi spitaliceşti sau „cameră curată". Consideră astfel că obiectivul Autorităţii contractante, şi anume, asigurarea că experţii cheie deţin experienţa necesară pentru îndeplinirea Pagina 5 din 27

scopului contractului, poate fi atins şi demonstrat prin participarea la i) cel puţin 1 (un) contract care să fi presupus realizarea unei „camere curate" astfel cum este definită de Autoritatea contractantă, completată cu experienţa în alte tipuri de proiecte detaliate conform punctelor 1-8., iar ii) pentru restul experienţei similare solicitate, participarea la contracte de complexitate similară. Sub un al doilea aspect, apreciază că cerinţa privind experienţa specifică a experţilor cheie, respectiv a Coordonatorului de proiect, Arhitectului, Proiectant/specialist proiectare instalaţii de ventilaţie şi climatizare (HVAC) să fi participat la realizarea a 7 (şapte) astfel de proiecte specifice, care au inclus camere curate este în mod clar restrictivă, disproporţionată, nerealistă şi nejustificată, întrucât nu reflectă realitatea pieţei de profil din România. Factorul de evaluare formulat în mod restrictiv, în sensul în care ar fi necesar ca, în cadrul fiecărui contract să se fi realizat expres „camere curate" în mod explicit şi literal, poate conduce la excluderea nejustificată a unor experţi care deţin experienţă necesară, relevantă şi comparabilă, dar în proiecte similare din punct de vedere tehnic şi funcţional (e.g., laboratoare farmaceutice, facilităţi de producţie farmaceutică, clinici de specialitate, centre de cercetare etc.), şi nu neaparat în proiecte identice vizând camera curată, astfel cum am detaliat supra. Mai mult, acest factor de evaluare reprezintă în realitate o restricţionare nejustificată a participării la această procedură şi încalcă totodată, principiile proporţionalităţii, accesului liber, egal şi nediscriminatoriu la procedurile de achiziţii publice. Consideră că factorii de evaluare trebuie concepuţi astfel încât să fie proporţionali şi să fie corespunzători obiectului contractului, fără a impune condiţii excesive, restrictive sau extrem de specifice în mod nejustificat. În forma actuală, factorul de evaluare privind experienţa foarte specifică a experţilor-cheie depăşeşte nejustificat competenţele tehnice esenţiale necesare pentru îndeplinirea contractului şi, prin urmare, încalcă principiul proporţionalităţii, fiind total disproporţionat şi neadecvat, afectând totodată echilibrul şi caracterul concurenţial al procedurii. În al doilea rând, se îngrădeşte accesul efectiv la o procedură de achiziţie publică întrucât, deoarece deşi vorbește de un factor de evaluare şi nu de un criteriu de calificare, efectul acestuia este, în practică unul semnificativ asupra participării efective şi cu şanse reale în competiţia din procedură. Astfel, în lipsa punctajului aferent experienţei experţilor cheie, un ofertant se află într-o poziţie clar de inferioritate şi dezavantajată, fără şanse reale de a câştiga procedura, întrucât acest punctaj este esenţial, aceasta întrucât oferta financiară nu poate - şi nici nu trebuie - să fie semnificativ diminuată (respectiv să se subsumeze unui preţ neobişnuit de scăzut) sub un anumit prag rezonabil. Prin urmare, a se miza exclusiv pe preţ nu reprezintă o opţiune viabilă. Or, pentru a avea o participare efectivă şi o şansă reală în cadrul procedurii, este absolut necesar ca ofertantul să poată obţine punctaj (şi) pe componenta legată de experţii cheie. În lipsa unor factor de evaluare realişti şi raportaţi la piaţa din România, ne aflăm într-o imposibilitate defacto de a participa la procedură, cu şanse reale de a concura şi, în final, a câştiga. Pagina 6 din 27

În al treilea rând, principiul concurenţei în achiziţiile publice nu se limitează la posibilitatea formală a operatorilor economici de a se înscrie într- o procedură, ci presupune asigurarea unei participări efective şi reale, care să permită depunerea de oferte viabile, competitive, cu posibilitate reală de a fi declarate câştigătoare. Cu alte cuvinte, concurenţa nu înseamnă doar libertatea de a participa la o procedură şi de a putea depune în mod formal o ofertă, ci presupun şi crearea unui cadru echitabil şi accesibil, prin conturarea unor factori de evaluare care să fie adecvaţi şi proporţionali şi care să permită obţinerea punctajului aferent, astfel încât un număr cât mai mare de operatori economici să aibă posibilitatea de a depune o ofertă conformă, completă şi competitivă, cu şanse reale în etapa evaluării. Acest principiu este strâns legat de principiul egalităţii de tratament, întrucât concurenţa loială nu poate exista dacă unii operatori sunt, în mod indirect, dezavantajaţi prin factori de evaluare excesivi, nejustificaţi sau disproporţionaţi şi/sau neesenţiali pentru îndeplinirea obiectului contractului. Egalitatea de tratament presupune ca toţi participanţii să beneficieze de aceleaşi condiţii de participare şi de evaluare, fără ca Autoritatea contractantă să favorizeze sau să dezavantajeze, intenţionat sau nu, anumite categorii de operatori. Acceptarea acestui factor de evaluare în forma propusă în Documentaţia de atribuire, echivalează, în mod evident, cu o încălcare flagrantă a principiilor nediscriminării şi egalităţii de tratament. O astfel de abordare echivalează cu situaţia în care doar un operator economic sau ascoierile la care acesta participă, care a/au câştigat şi executat anterior proiecte identice, ce au inclus lucrări privind „camere curate", ar putea avea acces real şi şanse efective de câştig (şi) în cadrul acestei proceduri . Aceasta deoarece experienţa solicitată este atât de specifică, încât nu poate fi dobândită de alţi operatori în mod rezonabil, ceea ce conduce la excluderea indirectă a acestora din competiţie şi la atribuirea, cu caracter repetitiv, a contractelor ce presupun acest tip de lucrări aceluiaşi/aceloraşi operator/i economic/i. Această situaţie ridică serioase semne de întrebare cu privire la respectarea principiilor fundamentale care guvernează materia achiziţiilor publice, în special cele privind concurenţa reală, egalitatea de tratament şi transparenţa. O astfel de abordare este vădit discriminatorie şi încalcă flagrant principiul tratamentului egal, consacrat de legislaţia naţională şi europeană în materia achiziţiilor publice. Or, factorii de evaluare trebuie să fie concepuţi în mod proporţional şi să permită participarea efectivă a unui număr rezonabil de operatori economici pentru a se putea aplica în mod real criteriul de selecţie, respectiv cel mai bun raport calitate-preţ, nu să conducă la atribuirea contractelor în mod direct şi repetitiv aceluiaşi operator sau aceluiaşi grup restrâns de operatori, care au mai executat proiecte ce include „camere curate". Astfel, acceptarea acestui factor de evaluare, în forma sa actuală, goleşte de conţinut aplicarea efectivă a criteriului de atribuire al procedurii, respectiv criteriul „Cel mai bun raport calitate-preţ". Aplicarea efectivă a criteriului „Cel mai bun raport calitate-preţ" presupune existenţa mai multor oferte calificate, care să poată fi comparate din punct de vedere tehnic şi financiar. în lipsa unei concurenţe efective, Pagina 7 din 27

evaluarea devine una formală, iar Autoritatea contractantă nu face o alegere între oferte comparabile, ci atribuie contractul operatorului sau asocierii care întrunesc, în mod automat, cerinţa de experienţă impusă în mod excesiv. Dacă, în practică, doar unul sau un număr foarte restrâns de operatori economici pot obţine punctaj pe factorul de evaluare vizând experienţa exeperţilor cheie în realizarea camerelor curate, deoarece doar aceştia au executat anterior astfel de proiecte, atunci nu va exista o concurenţă reală între oferte, deci nu se va aplica criteriul de selecţie, ci doar se va atribui contractul singurului operator economic care a mai executat fix acest tip de lucrare. În acest mod, criteriul de atribuire devine ineficient şi inaplicabil, iar întreaga procedură din prezentul contract se transformă într-o simplă formalitate care confirmă câştigătorul prestabilit de natura restrictivă a factorului de evaluare privind realizarea de cameră curată. Aşadar, impunerea unor factori de evaluare care, în practică, exclud majoritatea operatorilor economici, conduce la o restrângere artificială a concurenţei şi, totodată, înlătură aplicarea criteriului de selecţie, chiar dacă aparent procedura rămâne deschisă oricărui operator economic. Mai mult, învederează Consiliului faptul că o procedură de licitaţie deschisă are ca scop principal asigurarea unui cadru concurenţial echitabil, în care orice operator economic care îndeplineşte factorii de evaluare, factori care să nu fie restrictivi şi disproporţionaţi, să poată participa şi să aibă şanse reale de a obţine un punctaj care să îi confere şanse reale de câştig. În măsura în care factorii de evaluare sunt formulaţi în aşa fel încât favorizează implicit un anumit operator sau un anumit tip de experienţă extrem de specifică, se ajunge la deturnarea scopului licitaţiei şi la o restrângere nejustificată a accesului altor ofertanţi. Consideră că, în măsura în care Autoritatea Contractantă urmăreşte atribuirea contractului doar operatorilor economici care au realizat anterior proiecte identice având ca obiect reabilitarea spitalelor, în special a spaţiilor tip „cameră curată", atunci aceasta ar fi putut opta pentru o altă procedură de atribuire, care să reflecte această intenţie, precum negocierea fără publicare prealabilă sau o procedură restrânsă care să permită selecţia operatorilor pe baza experienţei identice şi specifice, deci depunerea de oferte doar a operatorilor economici care au mai executat o astfel de lucrare. O asemenea cerinţă (în cazul fiecărui expert) este total disproporţionată, excesivă şi restrictivă, fiind încălcat principiul proporţionalităţii, ce reclamă ca măsurile adoptate de o autoritate contractantă să fie potrivite (echilibrate) cu obiectivele urmărite, respectiv a nu se face, restricţiona sau solicita mai mult decât este adecvat şi necesar pentru a se atinge obiectivele urmărite. Totodată, în ceea ce priveşte factorii (subfactorii) de evaluare, dispoziţiile legale prevăzute de art. 189 din Legea nr. 98/2016 stabilesc în mod expres necesitatea asigurării unei concurenţe reale între operatorii economici Or, această modalitate de solicitare a factorilor de evaluare este vădit excesivă şi restrictivă, în România numărul operatorilor economici ce pot îndeplini o asemenea cerinţă fiind extrem de redus. Contestatorul presupune că se urmăreşte în mod vădit restrângerea concurenţei, artificial şi cu scopul Pagina 8 din 27

favorizării anumitor operatori din piaţă, conduită care contravine atât prevederilor legale, cât şi principiilor esenţiale din materia achiziţiilor publice. Abordarea echilibrată şi nediscriminatorie este să se solicite experienţa într-un număr rezonabil de proiecte similare ca şi complexitate, de exemplu, 7 contracte, dintre care cel puţin unul să fi implicat în mod specific realizarea unei camere curate, astfel cum am indicat supra, restul fiind similare în complexitate, dar care să nu fi presupus realizarea (şi a) unei „camere curate". Această abordare permite o evaluare mai nuanţată a competenţelor şi deschide participarea pentru mai mulţi ofertanţi calificaţi. Astfel, în susţinerea acestui caracter restrictiv al unei atare interpretări a cerinţelor formulate neclar, supunem atenţiei Consiliului faptul că: A. La nivel naţional, A.N.A.P. a emis Instrucţiunea nr. 1/2017 din 4 ianuarie 2017, în care se explica modalitatea in care ar trebui formulate criteriile de calificare si de atribuire referitoare la calificarea, experienţa profesionala a expertilor-cheie. Nota de la Art. 12 Contestatorul susține că, factorii de evaluare nu ar putea fi stabiliti în mod arbitrar de către Autoritatile contractante, aceşti factori trebuie sa aibă legătură cu obiectul contractului, sa fie relevanţi si sa asigure posibilitatea concurentei efective. B. În susţinerea raţionamentului contestatorului prezentat este şi Decizia recentă a CNSC nr. …, definitivă, care abordează direct această necesitate de corelare. Astfel, o abordare echilibrată şi nediscriminatorie este să se solicite experienţă într-un număr rezonabil de proiecte similare ca şi complexitate, de exemplu 5 contracte, dintre care cel puţin unul să fi implicat în mod specific realizarea unei unităţi spitaliceşti, restul fiind similare/comparabile în complexitate. Această abordare deschide participarea pentru un număr mai mare de ofertanţi calificaţi, stimulând astfel competiţia şi potenţialul de a obţine soluţii inovatoare şi eficiente, fară a compromite calitatea sau capacitatea de a îndeplini cu succes obiectivele proiectului. Aplicarea acestui principiu asigură o competiţie echitabilă şi eficientă, permiţând Autorităţii contractante să obţină cel mai bun raport calitate-preţ, fără a impune restricţii nejustificate participanţilor la procedura de achiziţie. Autoritatea contractantă, prin impunerea acestui cadru exclusiv şi restrictiv de tipuri de proiecte ce pot fi luate în considerare ca experienţă relevantă creează o relaţie de identitate între obiectul procedurii şi obiectul experienţei similare, identitate incompatibilă cu exigenţele în materie. Aspect consacrat în mod explicit chiar de către CNSC, printr-o decizie asemănătoare, rămasă definitivă prin respingerea ca nefondată a plângerii formulate de către Compania Naţională de Investiţii SA, în faţa Curţii de Apel Bucureşti . Astfel, prin experienţa similară Autoritatea contractantă nu ar trebui să înţeleagă nici experienţa identică, nici nu ar trebui să limiteze obiectul experienţei similare relevante exclusiv la lucrări de construcţii civile, de unităţi spitaliceşti şi/sau a „unei camere curate". Contestatorul solicită Consiliului să dispună obligarea Autorităţii contractante la luarea măsurilor de remediere, respectiv la modificarea algoritmului de calcul pentru Factorul de evaluare nr. 2 în sensul în care să se indice expres în Fişa de date faptul că punctarea maximă a experienţei Pagina 9 din 27

relevante pentru fiecare din experţii cheie solicitaţi (Coordonator proiectare, Arhitect, Proiectant/specialist proiectare instalaţii de ventilaţie şi climatizare (HVAC)) să aibă în vedere participarea în 7 (şapte) contracte similare ca şi complexitate, ce a inclus proiectarea lucrărilor de construcţii civile (clădiri noi şi/sau reabilitate şi/sau modernizate încadrate cel puţin categoria C de importanţă) dintre care i) cel puţin unul din contracte iar nu toate ce urmează a fi prezentate să fi presupus realizarea „unei camere curate" astfel cum este definită de Autoritatea contractantă, completată cu experienţa în alte tipuri de proiecte detaliate conform punctelor 1-8., iar ii) pentru restul experienţei similare solicitate, participarea la contracte de complexitate similară. 4.2. Documentaţia de atribuire conţine neconcordanţe majore care pot conduce la interpretări restrictive, abuzive şi nelegale Contestatorul susține că există neconcordanţe interne majore în cadrul Documentaţiei de atribuire. - în Fişa de date, pentru unii experţi se precizează proiecte încadrate cel puţin în categoria de importanţă C, iar pentru alţi experţi categoria de importanţă B sau superioară. - în Anunţul de participare (Anexa nr. 3), la pag. 8, Autoritatea contractantă precizează "Pentru demonstrarea experienţei similare se vor accepta contracte de execuţie sau contracte de proiectare şi execuţie ce au avut ca obiect executarea de lucrări de construcţie şi/sau reabilitare şi/sau modernizare şi/sau extindere aferente unor construcţii civile care se încadreaza cel puţin în categoria de importanţă C sau superior, care să fi înglobat, cel puţin la nivelul unui contract, lucrări de „cameră curată" conform legislaţiei în domeniu." - în Caietul de sarcini, la pag. 31, pentru dovedirea experienţei managerului de proiect, Autoritatea contractantă precizează: Expertul propus trebuie sa prezinte cel puţin un contract in care sa fl avut sarcina de Manager de proiect / Reprezentant al Antreprenorului in cadrul unor contracte de execuţie lucrări si/sau proiectare+executie lucrări (clădiri noi si/sau reabilitate si/sau modernizate incadrate cel puţin categoria C de importanţă)." Contestatorul afirmă că lipsa de coerenţă prezentă în întreaga Documentaţie de atribuire generează o confuzie semnificativă atât pentru operatorii economici interesaţi, cât şi pentru Comisia de evaluare, permiţând interpretări multiple, contradictorii şi neunitare. Această formulare ambiguă şi lipsită de uniformitate, ilustrată prin solicitarea experienţei specifice în unele secţiuni pentru proiecte încadrate în categoria de importanţă B, iar în altele pentru categoria C, conduce la incertitudine juridică şi încalcă în mod evident şi flagrant principiile transparenţei şi tratamentului egal. Aceste neconcordanţe pot determina descalificarea nejustificată a ofertanţilor care, deşi deţin experienţa necesară, relevantă şi suficientă în proiecte din categoria de importanţă C, nu reuşesc să îndeplinească cerinţele formulate contradictoriu în Documentaţia de atribuire. În plus, incapacitatea de a obţine punctajul maxim pentru experienţa experţilor, inclusiv din cauza unor formulări eronate şi restrictive reduce competiţia reală la o simplă luptă pe criteriul preţului, contravenind astfel principiului atribuirii contractului pe baza criteriului "cel mai bun raport calitate- preţ." Pagina 10 din 27

Prin urmare, neconcordanţele şi formulările ambigue din Documentaţia de atribuire afectează în mod direct transparenţa, egalitatea de tratament şi corectitudinea procesului de evaluare şi atribuire. Contestatorul solicită Consiliului să dispună obligarea Autorităţii contractante la luarea măsurilor de remediere, respectiv la modificarea şi corectarea inclusiv a categoriei de importanţă cerută pentru dovedirea experţilor cu categoria de importanţă în întreaga Documentaţie de atribuire astfel: „să aibă în vedere implicarea în 7 (şapte) contracte similare ca şi complexitate, ce a inclus proiectarea lucrărilor de construcţii civile (clădiri noi şi/sau reabilitate şi/sau modernizate încadrate cel puţin categoria C de importanţă) dintre care cel puţin unul din contracte, iar nu toate ce urmează a fi prezentate, să fi presupus realizarea unei camere curate.". 4.3. Cerinţele de participare contestate pe calea prezentei contestaţii, suplimentar criticilor învederate mai sus, încalcă prevederile Directivei 2014/24/UE, prevăzute de art. 67 alin. (4), art. 18 Cerinţa ca experţii-cheie să fi participat la realizarea efectivă a unor „camere curate" în cadrul a 7 (şapte) proiecte anterioare încalcă principiul proporţionalităţii consacrat de art. 18 alin. (1) din Directiva 2014/24/UE, potrivit căruia autorităţile contractante trebuie să acţioneze „într-o manieră proporţională". Această cerinţă depăşeşte în mod vădit ceea ce este necesar pentru a atinge scopul legitim al achiziţiei, şi anume selectarea unor experţi competenţi care pot contribui efectiv la realizarea obiectului contractului. Experienţa anterioară în camere curate poate fi relevantă, dar solicitarea expresă a unui număr ridicat de proiecte identice, cu un grad înalt de specificitate, restrânge nejustificat participarea altor operatori economici care ar putea dovedi, prin alte forme de experienţă relevantă, capacitatea de a presta serviciile solicitate. Principiul proporţionalităţii implică alegerea unor factori de evaluare care sunt adecvaţi scopului, necesari şi nu excesivi în raport cu obiectul contractului. În cazul de faţă: • Cerinţa nu este necesară, deoarece existenţa unei experienţe mai generale în lucrări de instalaţii speciale sau construcţii controlate tehnologic poate asigura aceeaşi competenţă tehnică; • Cerinţa nu este adecvată pentru a diferenţia obiectiv între oferte competitive, ci favorizează artificial doar o nişă îngustă de operatori economici; • Cerinţa este excesivă, deoarece impune o experienţă extrem de specifică, într-un format care limitează accesul altor ofertanţi fără justificare rezonabilă. Prin urmare, acest factor de evaluare este disproporţionat în raport cu scopul urmărit şi încalcă obligaţia Autorităţii contractante de a respecta un echilibru rezonabil între obiectivul procedurii şi mijloacele utilizate pentru a-1 atinge, conform art. 18 alin. (1) al Directivei. Principiul transparenţei şi principiul egalităţii de tratament sunt redate de art. 18, dar şi de art. 76 alin. (1) şi art. 67 alin. (4) din Directivă. Astfel, prin raportare la principiile expuse în Directivă, contestatorul consideră că introducerea unui factor de evaluare care impune ca experţii- cheie să fi participat anterior la realizarea efectivă a unor „camere curate", conform legislaţiei aplicabile, este de natură să încalce atât principiul Pagina 11 din 27

transparenţei, cât şi pe cel al egalităţii de tratament, astfel cum sunt consacrate de art. 67 alin. (4) şi art. 76 alin. (1). În primul rând, factorul de evaluare criticat este formulat într-o manieră restrictivă şi disproporţionată, întrucât impune o experienţă extrem de specifică, care nu este justificată în mod obiectiv de natura sau complexitatea contractului, ci pare să favorizeze anumiţi operatori economici ce au fost implicaţi anterior în astfel de lucrări. Astfel, acest factor nu asigură posibilitatea unei concurenţe reale şi efective, aşa cum impune art. 67 alin. (4), şi limitează în mod nejustificat participarea altor ofertanţi care ar putea îndeplini cerinţele contractului, dar care nu dispun de această experienţă identică. În al doilea rând, prin impunerea unui factor care conduce în practică la favorizarea unor ofertanţi cu experienţă anterioară identică, se încalcă flagrant principiul egalităţii de tratament, prevăzut la art. 76 alin. (1). Cerinţa analizată creează un avantaj competitiv nejustificat anumitor operatori economici, excluzând indirect, dar efectiv, alţi participanţi de la o competiţie echitabilă, deşi aceştia ar avea capacitatea tehnică de a îndeplini contractul. Prin urmare, factorul de evaluare criticat nu numai că este disproporţionat şi restrictiv, dar încalcă în mod evident şi normele imperative privind transparenţa, concurenţa reală şi egalitatea de şanse între operatorii economici, afectând legalitatea întregii proceduri de atribuire. Susţinerile contestatorului sunt validate de jurisprudenţa Curţii în cauza C-376/08 Serrantoni Srl împotriva Consorzio stabile edili Seri, în cauza C- 387/14 Esaprojekt sp. z 0.0. împotriva Wojewâdztwo Lâdzkie Contestatorul consideră că documentaţia de atribuire şi factorii de evaluare nu pot fi concepuţi în aşa fel încât să excludă aplicarea Directivei 2014/24/UE sau, după caz, să conducă la restrângerea artificială a concurenţei. O astfel de abordare, care favorizează sau dezavantajează nejustificat anumiţi operatori economici, contravine obligaţiei de respectare a principiilor fundamentale ale directivei, precum: egalitatea de tratament, nediscriminarea, transparenţa, proporţionalitatea şi concurenţa efectivă . Solicită Consiliului să dispună obligarea Autorităţii contractante la luarea măsurilor de remediere a cerinţelor contestate în prezenta contestaţie cu aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene, precum şi a prevederilor art. 18, 67, 76 din Directiva 2014/24, a principiilor proporţionalităţii, nediscriminării, transparenţei şi egalităţii de tratament şi, nu în ultimul rând, a jurisprudenţei obligatorii a CJUE referite în prezenta contestaţie. Pentru toate argumentele învederate anterior, solicită Consiliului să dispună admiterea prezentei contestaţii, astfel cum a fost formulată şi motivată. Prin adresa înregistrată la Consiliu sub nr. …, autoritatea contractantă formulează Punct de vedere la contestația depusă de ...SRL, învederând următoarele: Cu privire la critica în ceea ce priveşte legalitatea cerinţelor referitoare la experienţa specifică în „camere curate", solicită Onoratul Consiliu să constate faptul că cerinţele din documentaţia de atribuire au fost stabilite în deplină conformitate cu principiile proporţionalităţii, egalităţii de tratament şi transparenţei, având în vedere complexitatea, specificitatea şi importanţa obiectivului de investiţii, care presupune construcţia unei unităţi sanitare Pagina 12 din 27

moderne, dotată şi organizată conform standardelor naţionale şi internaţionale în domeniul medical. Solicitarea experienţei similare în proiecte comparabile este pe deplin justificată şi necesară pentru a asigura că operatorii economici pot proiecta şi executa lucrări cu un grad de complexitate ridicat, în condiţii conforme cu cerinţele stricte de calitate a aerului, control al infecţiilor, compatibilitate cu echipamentele medicale şi respectarea fluxurilor igienico-funcţionale impuse de legislaţia sanitară. Dacă existau neclarităţi privind anumite prevederi ale documentaţiei de atribuire, contestatorul putea să utilizeze instrumentul clarificărilor, pus la dispoziţie de legislaţia în vigoare. Formularea directă a unei contestaţii, fără a parcurge această etapă esenţială, denotă o lipsă de diligenţă şi afectează în mod nejustificat desfăşurarea normală a procedurii de achiziţie. Conform documentaţiei de atribuire, obiectul contractului constă în: - Pagina 39 din studiul de fezabilitate: Obiectivul

de

investiţie

va

cuprinde

următoarele secții/compartimente/servicii: - Internări/externări pediatrie şi chirurgie pediatrică - In ternă ri/externă ri obstetrică - Chirurgie pediatrică şi spitalizare de zi chirurgie pediatrică și pediatrie - Secţia obstetrică - Secţia pediatrie - Secţia terapie intensivă - Bloc operator chirurgie pediatrică - Bloc naşteri - Spatii anexe heliport - Platforma heliport - Spatii tehnice si administrative (spatii vestiare, adăpost ALA) - Pagina 41 din studiul de fezabilitate: Compartimentare propusă: Subsol: -Adăpost ALA - Spaţiu tehnic - Centrala termică - Vestiare personal, prevăzute cu grupuri sanitare şi duşuri - Platforma tehnica acces CT si spaţiu tehnic - Platforma grup electrogen de pompare ISU Parter: - Ambulator, internări/ externări obstetrica -Ambulator, internări/ externări pediatrie si chirurgie pediatrică - Boxă izolare - 2 paturi Etaj 1: - Secţia chirurgie pediatrica - 6 paturi - Spitalizare de zi pediatrie - 13 paturi Etaj 2: - Secţia pediatrie - 15 paturi -0-3 ani - 6 paturi + 6 paturi însoţitori -3-6 ani - 4 paturi + 4 paturi însoţitori -6-14 ani - 5 paturi Etaj 3: - Secţia obstetrică fiziologică și neonatologie - 14 paturi Gravide - 2 paturi Obstetrică - 3 paturi (rooming-in) Obstetrica mame - 3 paturi Neonatologie - 6 paturi - Bloc naşteri - 2 unităţi pentru naştere (Săli pentru travaliu, expulzie postpartum) Pagina 13 din 27

- Sala de operaţie pentru cezariene Etaj 4: - Secţia anestezie si terapie intensivă - 9 paturi - Bloc operator chirurgie pediatrica Etaj 5: - Sala conferinţe + birouri Etaj 6: Spaţiu tehnic heliport Întreaga documentaţie de atribuire indică clar şi detaliat că obiectivul de investiţie prevede o unitate medicală, cu paturi, cu toate specialităţile. După cum se vede, documentaţia de atribuire a indicat clar şi concis că se punctează experienţa similară a experţilor, iar prin similar se înţelege: " spitale generale, spitale de urgenţă, spitale judeţene, spitale municipale, spitale orăşeneşti, spitale universitare, spitale care dispun de o structură complexă de specialităţi, departament de urgenţă, clinica medicală, dispensar sanitar, centru recuperare medicală, laboratoare medicale etc." Autoritatea contractantă nu înţelege clar care este critica contestatorului, cum anume îl afectează: 1. Folosirea noţiunii de "camera curată" - atunci recunoaşte că este folosită incorect, fiind o eroare de scriere, un viciu de formă - drept urmare a luat măsura de remediere şi a înlocuit sintagma cu "prin experienţa similară". De altfel, chiar şi utilizarea incorectă a acestei sintagme formularea şi detalierea ce se înţelege prin experienţa similară era clară şi fără echivoc: spitale generale, spitale de urgenta, spitale judeţene, spitale municipale, spitale orăşeneşti, spitale universitare, spitale care dispun de o structură complexă de specialităţi departament de urgenţă, clinica medicala, dispensar sanitar, centru recuperare medicală, laboratoare medicale etc. Autoritatea susține că a dat o erată în care a corectat această expresie. 2. Dacă este afectat de definiţia a ceea ce este considerat/acceptat de achizitor ca şi proiecte similare - atunci consideră că această critică este nefondată, deoarece: 2.1. Conform documentaţiei de atribuire, obiectul licitaţie îl reprezintă o unitate medicală/spital cu paturi, care este în categoria B de importanţă şi care cuprinde toate specialităţile; 2.2. A fost clar indicat ce se înţelege prin experienţa similară, anume: "spitale generale, spitale de urgenta, spitale judeţene, spitale municipale, spitale orăşeneşti, spitale universitare, spitale care dispun de o structură complexă de specialităţi, departament de urgenţă, clinica medicala, dispensar sanitar, centru recuperare medicala, laboratoare medicale etc." 2.3. Din enumerarea de mai jos, inclusiv, prin indicarea "etc" sunt cuprinse inclusiv tipurile de lucrări/contracte pe care în cadrul contestaţiei (pagina 12] contestatarul le indică cu titlu de exemplu. Se poate vedea clar că se acceptă şi se punctează orice tip de lucrare. 2.4. Scopul unui factor de evaluare este de a diferenţia ofertele pe baza unui beneficiu aşteptat al achizitorului, în acest caz dorește ca experienţa similară a echipei de proiectare propuse să fie un câştig al achizitorului; 2.5. În România, toate marile proiecte din domeniul sănătăţii sunt blocate din cauza întârzierilor în faza de proiectare şi din cauza erorilor mari de proiectare, toate având ca izvor lipsa experienţei echipei de proiectare. Prin impunerea acestor factori de evaluare, am urmărit exact identificarea unei echipe de proiectare cu experienţă în domeniul medical pe tipurile de Pagina 14 din 27

lucrări diverse [se poate vedea că am acceptat toate tipurile de lucrări din domeniul medical]; 2.6. Numărul de 7 contracte nu este o cerinţă de calificare - aşa cum sugerează contestatarul, ci este nivelul peste care se acordă punctaj maxim pentru experienţă acelui expert; 2.7. În România în ultimii 30 de ani au fost peste 100 de proiecte de Investiţii în domeniul medical, prin urmare solicitarea/impunerea unui număr de 7 proiecte pentru care se acordă punctaj maxim, nu este disproporţionat. Nu este disproporţionat nici din punct de vedere al investiţiei vizate, deoarece se discută despre o investiţie complexă, cu valoarea estimată de 132 mii lei, cu toate tipurile de specialităţi medicale incluse. Numărul de 7 proiecte pentru care se acordă punctaj maxim, este un număr relevant, proporţional cu specificul domeniului de activitate şi cu specificul investiţiei supus licitaţiei; 2.8. Nu există nici o regulă, act normativ sau instrucţiune în domeniul achiziţiilor care să susţină critica contestatarului, autoritatea făcând referire la "numărul de 7 proiecte pentru a primi punctaj maxim" este disproporţionat sau restrictiv, astfel critica contestatarului este o simplă opinie cu care nu este de acord. Contestatarul susţine că cerinţele formulate de autoritatea contractantă ar conduce la o restrângere artificială a concurenţei şi ar fi menite să favorizeze în mod nejustificat anumiţi operatori economici. Cerinţele contestate vizează exclusiv factorii de evaluare, nu condiţiile minime de calificare, fiind formulate în strictă conformitate cu prevederile art. 187 alin. (2] din Legea nr. 98/2016. Acest articol permite, în mod explicit, autorităţii contractante să utilizeze factorii de evaluare privind experienţa personalului în vederea identificării ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic. Experienţa solicitată este proporţională cu complexitatea şi riscurile asociate proiectului. Factorul de evaluare are caracter gradual şi diferenţiator, nu restrictiv sau eliminatoriu. Concret, algoritmul de acordare a punctajului pentru experienţa experţilor cheie este următorul: • 1 contract relevant - cerinţă minimă pentru conformitate, dar fără punctaj acordat; • 2-3 contracte relevante - 3 puncte; • 4-6 contracte relevante - 5 puncte; • minimum 7 contracte relevante - 10 puncte/ respectiv 5 puncte Rezultă că doar în lipsa completă a experienţei relevante (0 contracte) oferta devine neconformă, ceea ce este firesc într-un proiect de o asemenea anvergură. Niciun ofertant nu este exclus pentru lipsa unui număr maxim de proiecte, ci doar pentru absenţa totală a experienţei necesare, fapt în acord cu principiile legalităţii şi proporţionalităţii. Totodată, documentaţia de atribuire este deschisă unui spectru larg de activităţi comparabile, incluzând: spitale generale, spitale de urgenta, spitale judeţene, spitale municipale, spitale orăşeneşti, spitale universitare, spitale care dispun de o structură complexă de specialităţi, departament de urgenţă, clinica medicala, dispensar sanitar, centru recuperare medicala, laboratoare medicale etc. Consideră că evaluarea este obiectivă şi se bazează exclusiv pe documente justificative, precum: recomandări din partea achizitorului/ Pagina 15 din 27

autorităţii contractante/ beneficiarului din care să reiasă implicarea expertului desemnat in elaborarea proiectelor şi numărul şi tipul proiectului, şi/sau contractul de munca şi/sau fisa postului semnate şi ştampilate de organizaţia responsabilă de realizarea proiectului, din care să reiasă sarcinile îndeplinite în cadrul proiectului, numărul şi tipul proiectului şi/sau alte documente similare (de exemplu: deciziile de numire interne pe poziţia ocupată în cadrul proiectului; se va ataşa pagina cu colectivul de elaborare pentru fiecare din proiectele care atestă nivelul de experienţă specifică, din care să reiasă implicarea expertului desemnat în elaborarea acestora şi numărul şi tipul proiectului). - în mod expres se prevede că: „Nu se vor accepta completări pe durata evaluării tehnice a ofertelor cu documente justificative pentru dovedirea experienţei necesare. Orice completare ulterioară nu se va lua în calcul la aplicarea algoritmului de punctaj. Nu se vor accepta doar decizii interne ale funcţiei/rolului care nu sunt confirmate de beneficiarul final public sau privat." Această cerinţă asigură egalitate de tratament între ofertanţi, împiedicând ajustări ulterioare care ar putea dezechilibra competiţia şi ar permite completarea cu documente care nu au fost disponibile în mod egal tuturor operatorilor economici la momentul depunerii ofertelor. Prin urmare, autoritatea contractantă consideră că: • Cerinţele nu sunt restrictive, ci diferenţiatoare, în scopul selectării unei oferte tehnice solide; • Documentaţia nu favorizează niciun operator; • Participarea este deschisă oricărui ofertant care poate demonstra cel puţin 1 proiect relevant; • Evaluarea se bazează pe criterii clare, transparente şi justificate obiectiv. Aprecierea contestatorului conform căreia cerinţele ar restrânge concurenţa sau ar avea un caracter preferenţial este, astfel, nefondată şi nesusţinută de fapte, motiv pentru care solicită Consiliului să respingă această critică total nefondată. Afirmaţia contestatorului că cerinţa nu reflectă „realitatea pieţei din România" este nefundamentată. În ultimii ani, în România au fost implementate sute de proiecte în domeniul medical. Specialiştii care activează în domeniul proiectării de instalaţii, coordonării proiectelor sau arhitecturii medicale au, în general, portofolii diversificate, mai ales în cadrul companiilor care activează constant în domeniul sanitar. Prin urmare, cerinţa este realistă şi perfect realizabilă pentru operatorii care activează în mod efectiv în acest sector. (2) Cu privire la critica că Documentaţia de atribuire conţine neconcordanțe majore care pot conduce la interpretări restrictive, abuzive și nelegale Pentru a evita orice neînţelegeri şi pentru ca toţi ofertanţii să aibă aceleaşi informaţii clare si corecte, autoritatea contractantă va lua măsuri de remediere. Mai exact, va revizui şi rescrie acolo unde este cazul prevederile privind categoria de importanţă a lucrărilor solicitate în experienţa experţilor-cheie, Pagina 16 din 27

astfel încât exprimările din toate documentele procedurii să fie coerente, simple şi fără posibilitate de interpretare diferită. Această modificare nu va schimba cerinţele de fond ale proiectului, ci are doar rolul de a clarifica modul în care sunt exprimate, pentru a elimina orice posibilă neînţelegere. Scopul este ca toţi ofertanţii să înţeleagă exact la fel cerinţele, astfel încât nimeni să nu fie dezavantajat de formulări mai tehnice sau interpretabile. Concret: 1. critica diferenţei între menţiunea "categoria de importanţă C sau superior" şi menţiunea "cel puţin categoria C de importanţă" - este incorectă, ambele sintagme/exprimări au aceeaşi interpretare. 2. a publicat Clarificarea din oficiu în care a aliniat cele 2 expresii - clarificare deja postată în SICAP. În baza tuturor argumentelor prezentate, autoritatea contractantă solicită respingerea contestaţiei. Prin adresa nr. …, înregistrată la Consiliu sub nr. …, ...SRL formulează Cerere de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu adresarea unor întrebări preliminare, prin care a reiterat cele precizate în contestație, solicitând suspendarea soluționării cauzei. Cu adresa înregistrată la Consiliu sub nr. …, ...SRL formulează Concluzii scrise prin care solicită Consiliul să admită Contestaţia formulată, având în vedere şi următoarele: Cu titlu preliminar, dorește să sublinieze 2 (două) aspecte esenţiale, şi anume: În primul rând, afirmă că nu are doar simple neclarităţi cu privire la Documentaţia de atribuire pentru a solicita clarificări, ci a semnalat, în cadrul procedural indicat de legislaţia în domeniu, faptul că Documentaţia de atribuire conţine nereguli şi, deopotrivă, factori de evaluare nelegali, excesivi şi restrictivi. Prin urmare, factorii de evaluare contestaţi nu puteau face obiectul unor simple solicitări de clarificări. Nu acesta este cadrul corect aplicabil din punct de vedere procedural, ci acela al contestării pentru a nu risca tardivitatea criticării în caz că Autoritatea contractantă fie refuza să remedieze, fie remedia doar parţial cele solicitate. Din analiza Contestaţiei noastre, Autoritatea contractantă pare să fi înţeles modalitatea greşită în care a conturat factorii de evaluare şi, la acest moment, încearcă să ia măsuri de remediere, pentru a minimiza efectele juridice pe care le avea factorul de evaluare astfel cum era formulat iniţial ("prin realizarea unei camere curate") şi totodată, încearcă să evidenţieze faptul că ar fi fost doar o greşeală formală care trebuia să facă obiectul unei solicitări de clarificări. În al doilea rând, este esenţial de subliniat că legislaţia in vigoare nu impune nicio obligaţie ca exercitarea dreptului de a formula o contestaţie să fíe condiţionată de transmiterea prealabilă a unor solicitări de clarificări. Astfel, conform art. 8 din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor: Pagina 17 din 27

"(1) Persoana care se consideră vătămată de un act al autorităţii contractante poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorităţii contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum şi pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: (...)". Astfel, se observă că textul legal nu prevede ca şi condiţie sau ca o etapă prealabilă formularea unei Solicitări de clarificari pentru exercitarea dreptului de a formula contestaţie. Instituţia solicitări de clarificări are un rol distinct de cel pe care îl pretinde Autoritatea contractantă şi este utilizată atunci când operatorul economic are nevoie de lămuriri asupra unor aspecte neclare, dar legale din Documentaţia de atribuire, în vederea formulării unei oferte conforme, iar nu atunci când acesta le consideră nelegale, nejustificate, restrictive. Prin urmare, această instituţie nu reprezintă şi nu a fost concepută ca o etapă prealabilă obligatorie şi nici măcar facultativă pentru exercitarea dreptului de a contesta. Subliniază faptul că Autoritatea contractantă acuză contestatorul de lipsă de diligenţă pentru că şi-a exercitat dreptul de a contesta factorii de evaluare pe care îi consideră nelegali, întrucât încearcă să minimizeze nelegalitatea şi impactul negativ al formulării factorilor restrictivi şi să inducă ideea că nu ar fi vorba despre cerinţe nelegale şi, în consecinţă, factori nelegali, ci de folosirea incorectă a sintagmei „realizarea unei camere curate". Cu privire la criticile aduse, Autoritatea contractantă afirmă: Solicitarea experienţei similare în proiecte comparabile este pe deplin justificată şl necesară pentru a asigura că operatorii economici pot proiecta şi executa lucrări cu un grad de complexitate ridicat, în condiţii conforme cu cerinţele stricte de calitate a aerului, control al infecţiilor, compatibilitate cu echipamentele medicale şi respectarea fluxurilor igienico-funcţlonale Impuse de legislaţia sanitară. Contestatorul înţelege preocuparea Autorităţii contractante - ca operatorul economic care va câştiga procedura să fie capabil din punct de vedere tehnic şi funcţional să execute contractul corespunzător şi să poată răspunde corespunzător, prompt şi corect cerinţelor şi complexităţii acestuia, însă pentru atingerea acestui obiectiv, Autoritatea contractantă nu trebuie să formuleze factori de evaluare nelegali, restrictivi şi disproporţionaţi, cum a formulat în prezenta procedură. Deşi Autoritatea contractantă justifică solicitarea experienţei similare în proiecte comparabile ca o măsură adecvată, în Documentaţia de atribuire care face obiectul prezentei Contestaţii aceasta aplică criterii şi factori de evaluare care, în realitate, se suprapun în mod identic cu obiectul contractului. Prin urmare, deşi pretinde că solicită doar experienţă similară, prin „realizarea unei camere curată" solicită experienţă identică, factor de evaluare ce încalcă în mod flagrant limitele proporţionalităţii şi ale unei măsuri adecvate. Totuşi, având în vedere Erata publicată în SEAP la data de …, prin care Autoritatea contractantă modifică sintagma "care să fi presupus lucrări ce au cuprins realizarea unei camere curate" cu " care să fi presupus lucrări ce au cuprins realizarea unei experienţe similare", apreciază că Autoritatea Pagina 18 din 27

contractantă recunoaşte faptul că a conturat factori de evaluare excesivi, nelegali şi restrictivi, astfel cum menţionează şi în Punctul de vedere: 1. Dacă este afectat de folosirea noţiunii de "cameră curată" - atunci recunoaşte că este folosită incorect, fiind o eroare de scriere, un viciu de formă - drept urmare am luat măsura de remediere şl am înlocuit sintagma cu "prin experienţa similară". De altfel, chiar şi utilizarea incorectă a acestei sintagme formularea şi detalierea ce se înţelege prin experienţa similară era clară şi fără echivoc spitale generale, spitale de urgenta, spitale judeţene, spitale municipale, spitale orăşeneşti, spitale universitare, spitale care dispun de o structură complexă de specialităţi, departament de urgenţă, clinica medicală, dispensar sanitar, centru recuperare medicala, laboratoare medicale etc. Astfel, deşi a remediat cerinţa astfel cum a solicitat contestatorul, apreciează că Autoritatea contractantă încearcă să inducă Consiliului ideea că critica ar fi neîntemeiată deoarece ar fi un aspect pur formal. Sub un prim aspect, precizează că utilizarea noţiunii de „cameră curată" în criteriile de evaluare pentru experţii cheie nu reprezintă o simplă eroare, de natură pur formală. Deşi Autoritatea contractantă încearcă să minimizeze gravitatea acestei situaţii, în realitate această precizare poate conduce la depunctarea operatorilor economici care nu pot demonstra experienţa experţilor cheie exact exclusiv în proiecte ce implică "realizarea unei camere curate", doar pentru că în proiectul lor nu se specifică în mod expres această sintagmă, iar nu pentru ca nu ar fi îndeplinit atribuţii specifice în realizarea ei pentru contracte şi lucrări din domeniul medical comparabile din punct de vedcere tehnic si funcţional. Prin urmare, această formulare poate avea efecte juridice, nu doar lingvistice cum susţine eronat Autoritatea contractantă, încearcând să contureze că, ...SRL este de rea-credinţă pentru că a contestat factorul de evaluare. Sub un al doilea aspect, doar pentru că în alte părţi din Documentaţia de atribuire se precizează prin enumerare ce secţii va avea spitalul şi compartimentarea acestora - aşa cum indică Autoritatea contractantă la pagina 3 din Punctul de vedere -, aceasta nu înlătură faptul că în cadrul factorilor de evaluare se specifică în mod expres că se solicita realizarea unei camere curate. "Algoritm de calcul: Expertul cheie propus trebuie sa prezinte cel puţin: a) un contract de servicii proiectare (elaborare si/sau actualizare si/sau revizuire de SF si/sau DALI si/sau PAC şi/sau Proiecte Tehnice si/sau Detalii de

Execuţie)

pentru

constructii

noi/de

mode/

modificare /transformare/reabilitare (reparaţii capitală)/extindere unor clădiri civile cel puţin din categoria de importanţă B sau superioare, conform HG nr.766/1997, care să fi presupus lucrări ce au cuprins realizarea „unei camere curate" conform legislaţiei în domeniu." Prin urmare, ca primă concluzie, suntem de acord cu modificarea formulării factorului de evaluare şi înlocuirea sintagmei "care să fi presupus lucrări ce au cuprins realizarea unei camere curate" cu sintagma "care să fi presupus lucrări ce au cuprins realizarea unei experienţe similare", însă, aceasta nu este singura remediere necesară, aşa cum vom arăta infra. Cu toate acestea, subliniază faptul că modificarea formulării factorului de evaluare şi înlocuirea sintagmei "care să fi presupus lucrări ce au cuprins Pagina 19 din 27

realizarea unei camere curate" cu sintagma "care să fi presupus lucrări ce au cuprins realizarea unei experienţe similare", în contextul în care se păstreză aceeaşi explicaţie a sintagmei „experienţei similare" ca cea pentru sintagma „cameră curată", apreciază că cerinţa criticată de contestator nu a fost în fond remediată. Aceasta întrucât în continuare se înţelege că este vorba doar de lucrări din domeniul spitalelor şi nu de orice tip de lucrări de complexitate similară. După cum se vede, documentaţia de atribuire a indicat clar şi concis că se punctează experienţa similară a experţilor, iar prin similar se înţelege: " spitale generale, spitale de urgenţă, spitale judeţene, spitale municipale, spitale orăşeneşti, spitale universitare, spitale care dispun de o structură complexă de specialităţi, departament de urgenţă, clinica medicala, dispensar sanitar, centru recuperare medicala, laboratoare medicale etc." În continuare Autoritatea contractantă oferă abrevierii "etc" propria interpretare, care pretinde că ar fi de la sine înţeleasă: 2.3. Din enumerarea de mai jos, inclusiv, prin indicarea "etc" sunt cuprinse inclusiv tipurile de lucrări/contracte pe care în cadrul contestaţiei (pagina 12) contestatarul le indică cu titlu de exemplu. Se poate vedea clar că se acceptă şi se punctează orice tip de lucrare. Reînvederează Consiliului că abrevierea "etc" - dă posibilitatea mai multor intepretări, neunitare şi arbitrare, iar Autoritatea contractantă încearcă să îşi justifice formularea susţinând că este evident că pot fi acceptate „orice tipuri de lucrări", inclusiv cele enumerate de Subscrisa la pagina 12 din Contestaţie. Cu toate acestea, pentru ca Documentaţia de atribuire să fie în conformitate cu principiile de transparenţă prevăzute de legislaţia achiziţiilor publice, aceasta nu trebuie să lase loc de interpretări. În consecinţă, în speţa de faţă, Autoritatea contractantă are obligaţia de a preciza în mod expres că sunt acceptate toate tipurile de lucrări aşa cum afirmă în Punctul de vedere. Însă, aşa cum a indicat şi mai sus, experienţa similară ar trebui să presupună lucrări similare ca şi complexitate de orice tip - aşa cum indică inclusiv Instrucţiunea A.N.A.P. nr. 2/2017 ~> iar nu doar lucrări din domeniul medical. În atare caz, cerinţa tehnică şi, în consecinţă, factorul de evaluare - cumulat cu numărul semnificativ de proiecte pentru punctare şi concurenţă efectivă - se transpun în cerinţă, respectiv factor de evaluare extrem de restrictivi. Doar pentru că Autoritatea contractantă are propria interpretare a acestei explicaţii pe care o expune ulterior prin Punctul de vedere, nu înseamnă că această interpretare este de la sine înţeleasă de către toţi operatorii economici care doresc să participe la Procedură şi să formuleze o ofertă conformă. Referitor la pct 2.4. din Punctul de vedere, sunt de acord că factorii de evaluare au ca scop diferenţierea ofertelor şi asigurarea că ofertantul care va fi desemnat câştigător este cel mai potrivit din punct de vedere tehnic şi funcţional pentru a executa şi implementa contractul, însă consideră că Autoritatea contractantă nu trebuie să se prevaleze de maija sa de apreciere pentru a contura factori de evaluare abuzivi, restrictivi şi nelegali. La pct. 2.5. Autoritatea contractantă vorbeşte de aspecte generale şi reafirmă faptul că a acceptat toate tipurile de lucrări din domeniul medical, astfel cum am explicat mai sus. Pagina 20 din 27

Pct. 2.6. nu are nicio relevanţă în contextul acesta, deoarece contestatorul nu a criticat cerinţele minime de calificare, ci factorii de evaluare. În plus, dacă sunt factori de evaluare şi nu cerinţe de calificare nu înseamnă că pot fi nelegali, restrictivi şi pot încălca principiile din materia achiziţiilor publice - aşa cum am arătat pe larg atât în Contestaţie, cât şi în Cererea de întrebare preliminară formulate. Cu referire la pct. 2.7. şi 2.8. în care Autoritatea contractantă menţionează câte proiecte din domeniul medical au fost desfăşurate în ultimii ani în România şi că numărul de 7 contracte solicitate pentru acordarea punctajului maxim nu este excesiv, ci unul relevant şi proporţional, apreciază că aceste informaţii nu au relevanţă raportat la criticile, pe care, pentru claritate, le va reînvedera punctual Consiliului. Astfel, ceea ce contestă nu este numărul de 7 contracte pentru obţinerea punctajului maxim, cum în mod eronat şi cu rea-credinţă încearcă Autoritatea contractantă să inducă Consiliului, ci cerinţa ca toate aceste 7 contracte să fi presupus "realizarea unei camere curate" în sensul definit în Documentaţia de atribuire sau, în sensul remedierii propuse în Punctul de vedere, să fi presupus realizarea de lucrări exclusiv în domeniul medical. Prin urmare, a criticat factorul de evaluare în ansamblul său, detaliind că, prin cumularea cerinţei de 7 contracte cu condiţia ca acestea - toate - să fi presupus şi „realizarea unei camere curate" sau care să fi presupus lucrări exclusiv în domeniul medical se ajunge la un factor execesiv, nelegal şi restrictiv. Astfel se observă că Autoritatea contractantă ignoră criticile şi argumentul invocat de aceasta nu are relevanţă deoarece vorbește de proiecte în care se precizează expres „realizarea unei camere curate" de către experţii cheie, nu de orice proiect de investiţii în domeniul medical şi nu de numărul de contracte solicitate, aşa cum precizează Autoritatea contractantă. În continuare, Autoritatea contractantă afirmă că: Contestatarul susţine că cerinţele formulate de autoritatea contractantă ar conduce la o restrângere artificială a concurenţei şi ar fi menite să favorizeze în mod nejustificat anumiţi operatori economici. Cerinţele contestate vizează exclusiv factorii de evaluare, nu condiţiile minime de calificare, fiind formulate în strictă conformitate cu prevederile art. 187 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Acest articol permite, în mod explicit, autorităţii contractante să utilizeze factorii de evaluare privind experienţa personalului în vederea identificării ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic. Experienţa solicitată este proporţională cu complexitatea şl riscurile asociate proiectului. Factorul de evaluare are caracter gradual şi diferenţiator, nu restrictiv sau eliminatoriu. Concret, algoritmul de acordare a punctajului pentru experienţa experţilor cheie este următorul: Rezultă că doar în lipsa compleţii a experienţei relevante (0 contracte) oferta devine neconformă, ceea ce este firesc într-un proiect de o asemenea anvergură. Niclun ofertant nu este exclus pentru lipsa unui număr maxim de proiecte, ci doar pentru absenţa totală a experienţei necesare, fapt în acord cu principiile legalităţii şi proporţionalităţii. În primul rând, art. 187 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice prevede: Pagina 21 din 27

"(2) în sensul dispoziţiilor alin. (1), autoritatea contractantă stabileşte oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic pe baza criteriului de atribuire şi a factorilor de evaluare prevăzuţi în documentele achiziţiei. " Prin urmare, acest articol nu face referire la cele invocate de Autoritatea contractantă. Probabil Autoritatea contractantă se referea la art. 187 alin. (5). însă chiar şi în această ipoteză, Autoritatea contractantă nu trebuie să abuzeze de puterea sa de a stabili factori de evaluare şi să se prevaleze de acest articol pentru a încălca principiile de proporţionalitate, transparenţă şi asigurare a concurenţei. Mai mult, doar pentru că vorbim de factori de evaluare şi nu de criterii de calificare nu înseamnă că aceştia, prin modalitatea în care sunt formulaţi, pot conduce la excluderea operatorilor economici pentru că se impune ca experienţa lor - toată şi la nivel semnificativ de minim 7 contracte - să fie dovedită "în realizarea de camere curate". Contestatorul nu vorbește doar de o excludere directă şi concretă prin cerinţe minime de calificare, ci vorbim despre excludere indirectă prin stabilirea unor factori de evaluare restrictivi şi nejustificaţi, care, în mod automat, sunt greu spre imposibil de atins, astfel cum a explicat pe calea Contestaţiei. Din nou, Autoritatea contractantă deviază de la criticile şi enumeră la pagina 7 din Punctul de vedere documentele justificative pentru demonstrarea experienţei şi că, prin atare precizare s-ar asigura egalitatea de tratament. Mai mult, Autoritatea contractantă se contrazice inducând ideea că acceptă specialişti care au în general portofolii diversificate, mai ales în cadrul companiilor care activează constant în domeniul sanitar, dar tot ea limitează, întocmai prin factorii de evaluare impuşi, participarea reală şi posibilitatea obţinerii unui punctaj care să permită o concurenţă efectivă între participanţii la Procedură. Referitor la critica din cadrul Contestaţiei prin care solicită Consiliului să dispună obligarea Autorităţii contractante la luarea măsurilor de remediere, respectiv la modificarea şi corectarea inclusiv a categoriei de importanţă cerută pentru dovedirea experţilor cu categoria de importanţă în întreaga Documentaţie de atribuire astfel: „să aibă în vedere implicarea în 7 (şapte) contracte similare ca şi complexitate, ce a inclus proiectarea lucrărilor de construcţii civile (clădiri noi şi/sau reabilitate şi/sau modernizate încadrate celputin categoria C de importanţă) dintre care cel puţin unul din contracte, iar nu toate ce urmează a fi prezentate, să fi presupus realizarea unei camere curate.", Autoritatea contractantă precizează că a dispus măsuri de remediere prin Clarificarea din oficiu publicată în SEAP la data de 23.07.2025. Contestatorul precizează că menţine critica conform căreia Autoritatea contractantă ar trebui să ia măsuri de remediere şi să solicite pentru toţi experţii cheie experienţă dovedită în proiecte ce presupun clădiri noi şi/sau reabilitate şi/sau modernizate încadrate cel puţin categoria C de importanţă. Mai mult, consideră absurd faptul că pentru unii experţi cheie este suficientă dovedirea experienţei în proiecte ce au vizat clădiri de categoria C sau superioare, iar pentru alţi experţi se solicită categoria B sau superioară. Pagina 22 din 27

Este practic inexplicabil de ce pentru anumiţi experţi se solicită o anumită categorie de importanţă, iar pentru alţi experţi o altă categorie de importanţă. Astfel, revînvederează Consiliului faptul că, în practică, numeroase obiective medicale şi sociale, în special cele situate în oraşe mici sau în mediul rural, sunt încadrate conform normativelor tehnice în categoria de importanţă C. Cu toate acestea, ele presupun în mod evident un nivel ridicat de complexitate tehnică şi funcţională, comparabil cu cel al obiectivelor din categoria superioară, inclusiv lucrări specializate precum amenajarea de „camere curate", în conformitate cu reglementările specifice aplicabile domeniului medical. Aceste elemente reflectă cerinţe ridicate de expertiză şi capacitate tehnică, care nu ar trebui ignorate, contestate sau subevaluate prin simpla referire la categoria formală de importanţă a construcţiei. Totodată, analizând cerinţele impuse de Autoritatea contractantă, remarcăm o incoerenţă, o fractură flagrantă în raţionamentul acesteia: astfel, dacă pentru unii experţi se solicită categoria de importanţă C, iar pentru alţii categoria de importanţă B, rezultă că, pentru un proiect ce presupune lucrări cu acelaşi nivel de complexitate, categoria C este considerată suficientă în anumite cazuri şi în acelaşi timp insuficientă în altele. O asemenea abordare lipsită de consecvenţă generează incertitudine şi ridică serioase semne de întrebare privind fundamentarea tehnică şi legală a cerinţelor impuse, precum şi asupra caracterului nejustificat şi nelegal al acestora. Contestatorul menţine critica conform căreia solicită Consiliului să dispună obligarea Autorităţii contractante la luarea măsurilor de remediere, respectiv la modificarea şi corectarea inclusiv a categoriei de importanţă cerută pentru dovedirea experienţei experţilor cu categoria de importanţă în întreaga Documentaţie de atribuire astfel: - să aibă în vedere implicarea în 7 (şapte) contracte similare ca şi complexitate, ce a inclus proiectarea lucrărilor de construcţii civile (clădiri noi şi/sau reabilitate şi/sau modernizate încadrate cel puţin categoria C de importanţă) dintre care cel puţin unul din contracte, iar nu toate ce urmează a fi prezentate, să fi presupus realizarea unei experienţe similare în sensul definit: spitale generale, spitale de urgenţă, spitale judeţene, spitale municipale, spitale orăşeneşti, spitale universitare, spitale care dispune de o structură complexă de specialităţi, departament de urgenţă, clinica medicală, dispensar sanitar, centru recuperare medicală, laboratoare medicale etc. Pentru toate argumentele învederate prin intermediul Contestaţiei ce face obiectul dosarului nr. … de pe rolul Completului … al CNSC, al Cererii de întrebare preliminară, precum şi prin intermediul prezentelor Concluzii scrise, solicită Consiliului să dispună admiterea contestaţiei, astfel cum a fost

formulată şi motivată, şi, în consecinţă, să respingă ca neîntemeiate şi nelegale susţinerile autorităţii contractante. Prin adresa nr. …, înregistrată la CNSC cu nr. …, ...SRL depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. … din …, emisă de CEC Bank – Sucursala …, în valoare de … RON, potrivit dispozițiilor art. 611 din Legea nr. 101/2016. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: Pagina 23 din 27

…, în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă, online pentru atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect „...”, cod CPV .... În acest sens a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat în SEAP anunțul de participare nr. .../..., criteriul de atribuire stabilit fiind „cel mai bun raport calitate-preț” și termenul limită pentru depunerea ofertelor …, ora ... Împotriva documentației de atribuire, ...SRL a formulat contestația care face obiectul dosarului nr. ... Analizând susținerile părților, coroborate cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și având în vedere dispozițiile legale în materie, Consiliul urmează să admită contestația ...SRL, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Prin contestația depusă, ...SRL critică cerinţa din fişa de date a achiziției în referire la modalitatea de acordare a punctajului pentru Factorul de evaluare nr. 2, susținând că, în forma adusă la cunoștința operatorilor economici interesați, încalcă principiul proporţionalităţii, principiul nediscriminării, principiul egalităţii de tratament, şi restrânge nejustificat concurenţa. Învederează Consiliului faptul că experienţa relevantă a celor trei (3) experţi punctaţi din totalul de cinci (5), poate fi demonstrată şi prin implicarea în proiecte similare ca şi complexitate, fară a fi necesar să fie exclusiv unităţi spitaliceşti (în sensul redat de definirea „camerei curate" şi trimiterea expresă la necesitatea acestei „camere curate" în explicarea experienţei similare în cerinţele Caietului de sarcini). Contestatorul solicită Consiliului să dispună obligarea autorităţii contractante la luarea măsurilor de remediere, respectiv la modificarea algoritmului de calcul pentru Factorul de evaluare nr. 2 în sensul în care să se indice expres în Fişa de date a achiziției faptul că punctarea maximă a experienţei relevante pentru fiecare din experţii cheie solicitaţi (Coordonator proiectare, Arhitect, Proiectant/specialist proiectare instalaţii de ventilaţie şi climatizare (HVAC)) să aibă în vedere participarea în 7 (şapte) contracte similare ca şi complexitate, ce a include proiectarea lucrărilor de construcţii civile (clădiri noi şi/sau reabilitate şi/sau modernizate încadrate cel puţin categoria C de importanţă) dintre care cel puţin unul din contracte (iar nu toate ) să fi presupus realizarea „unei camere curate" astfel cum este definită de autoritatea contractantă, completată cu experienţa în alte tipuri de proiecte (detaliate conform punctelor 1-8 din prezenta contestație), iar pentru restul experienţei similare solicitate, participarea la contracte de complexitate similară. Consiliul constată că autoritatea contractantă a luat măsuri de remediere sub acest aspect, publicând în SEAP în data de … modificarea documentației de atribuire, în sensul că a indicat că se punctează experienţa similară a experţilor, iar prin similar se înţelege: „spitale generale, spitale de urgenţă, spitale judeţene, spitale municipale, spitale orăşeneşti, spitale universitare, spitale care dispun de o structură complexă de specialităţi, departament de urgenţă, clinica medicală, dispensar sanitar, centru recuperare medicală, laboratoare medicale etc." De asemenea, Consiliul reține că autoritatea contractantă, în punctul de vedere transmis, a precizat că „din enumerarea de mai jos, inclusiv, prin indicarea "etc" sunt cuprinse inclusiv tipurile de lucrări/contracte pe care în Pagina 24 din 27

cadrul contestaţiei (pagina 12] contestatarul le indică cu titlu de exemplu. Se poate vedea clar că se acceptă şi se punctează orice tip de lucrare”. Având în vedere că autoritatea contractantă a achiesat, în fapt, la solicitările contestatorului, Consiliul apreciază că se impune ca autoritatea contractantă să aducă la cunoștința tuturor operatorilor economici interesați aceste precizări, prin publicarea lor în SEAP. În ceea ce privește criticile contestatorului referitoare la faptul că documentaţia de atribuire conţine neconcordanţe majore care pot conduce la interpretări restrictive, abuzive şi nelegale, în sensul că în fişa de date achiziției, pentru unii experţi, pentru demonstrarea experienței similare, se solicită prezentarea unor proiecte încadrate cel puţin în categoria de importanţă C, iar pentru alţi experţi, categoria de importanţă B sau superioară, Consiliul reține următoarele: Urmare a contestației promovate de ...SRL, autoritatea contractantă a dispus măsuri de remediere prin Clarificarea din oficiu publicată în SEAP la data de …, în sensul că a precizat, cu privire la categoria de importanță a lucrărilor solicitate în experiența experților-cheie, modalitatea de îndeplinire a respectivei cerințe. Astfel, pentru managerul de proiect/reprezentant al antreprenorului și pentru responsabil tehnic inginerie economică în construcții, categoria de importanță a lucrărilor solicitate pentru dovedirea experienței similare este „cel puțin categoria C de importanță”, iar pentru Coordonator proiectare, Arhitect, Proiectant/specialist proiectare instalaţii de ventilaţie şi climatizare (HVAC), s-a solicitat „cel puțin din categoria de importanță B sau superioare”. Față de aceste măsuri de remediere, contestatorul a precizat că își menţine critica conform căreia autoritatea contractantă ar trebui să ia măsuri de remediere şi să solicite pentru toţi experţii cheie experienţă dovedită în proiecte ce presupun clădiri noi şi/sau reabilitate şi/sau modernizate încadrate cel puţin categoria C de importanţă. În acord cu susținerile contestatorului, Consiliul apreiază că, într- adevăr, autoritatea contractantă nu a argumentat alegearea modalității de demonstrare a experienței solicitate pentru experții-cheie, în sensul că pentru unii experţi cheie este suficientă dovedirea experienţei în proiecte ce au vizat clădiri de categoria C sau superioare, iar pentru alţi experţi se solicită categoria B sau superioară. Astfel, dacă pentru unii experţi se solicită categoria de importanţă C, iar pentru alţii categoria de importanţă B, rezultă că, pentru un proiect ce presupune lucrări cu acelaşi nivel de complexitate, categoria C este considerată suficientă în anumite cazuri şi în acelaşi timp insuficientă în altele. Or, în opinia Consiliului, apare ca fiind suficientă prezentarea unor contracte comparabile din punct de vedere al complexității, care să fi presupus lucrări de construcții civile încadrate în altă categorie de importanță, de exemplu C, respectiv care includ activități cu caracter intelectual ce au ca rezultat identificarea, elaborarea și dezvoltarea soluției tehnice ce a stat la baza implementării respectivelor contracte, atât timp cât acestea sunt relevante și suficient de complexe, cu atât mai mult cu cât autoritatea contractantă a acceptat, în cazul unor experți-cheie, dovedirea experienţei prin proiecte ce au vizat clădiri de categoria C sau superioare. În ceea ce privește cererea contestatorului de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene cu adresarea unor întrebări preliminare, Consiliul o apreciază ca neavând relevanță în soluționare, având în vedere, pe de o Pagina 25 din 27

parte, caracterul celer de soluționare a contestațiilor în materia achizițiilor publice, consfințit atât în legislația comunitară cât și în legislația națională, iar, pe de altă parte, soluția pronunțată în prezenta cauză. În consecință, luând în considerare cele mai sus menționate, în temeiul art. 26 alin. (2) lit.a) și b) și alin.(5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestația formulată de ...SRL și va obliga autoritatea contractantă ca, în termen de 10 zile de la primirea deciziei, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire potrivit celor reținute în motivarea prezentei decizii. Consiliul va obliga la publicarea în SEAP a unei erate cuprinzând modificările dispuse precum și stabilirea unei noi date limită pentru depunerea ofertelor la un interval de minimum 10 zile de la publicarea modificărilor. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) lit.a) și b) și alin.(5) din Legea nr. 101/2016, admite contestația formulată de ...SRL în contradictoriu cu ... Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 10 zile de la primirea deciziei, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire potrivit celor reținute în motivarea prezentei decizii. Obligă autoritatea contractantă la publicarea în SEAP a unei erate cuprinzând modificările dispuse precum și stabilirea unei noi date limită pentru depunerea ofertelor la un interval de minimum 10 zile de la publicarea modificărilor. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare.

OPINIE SEPARATĂ În dezacord cu majoritatea membrilor completului, asupra fondului cauzei, consider că nu sunt motive întemeiate ca autoritatea contractantă să fie obligată să ia alte măsuri de remediere a documentației de atribuire, în privința condițiilor de punctare a avantajelor rezultând din oferte, pe baza factorului de evaluare nr. 2, așa cum cere contestatorul. Măsurile de remediere deja adoptate de autoritatea contractantă, evocate de părți (din cuprinsul clarificării din oficiu … și al eratei automate Pagina 26 din 27

publicate în SEAP la …), asigură o aplicare proporțională a factorului de evaluare a ofertelor pus în discuție, care este stabilit în legătură directă cu obiectul achiziției. Or, criticile contestatorului se bazează pe modalitatea de interpretare a regulilor de aplicare a dispozițiilor legii privind experiența similară, așa cum este explicitată de Instrucțiunea nr. 2/2017 a ANAP, neaplicabilă în speță. În fapt, sunt de interes, în speță, prevederile Instrucțiunii nr. 1/2017 a ANAP, privitoare la interpretarea dispozițiilor Legii nr. 98/2016 în legătură cu modalitatea de stabilire și de aplicare a regulilor privind factorii de evaluare a ofertelor. Alineatul (6) al art. 3 din acestă instrucțiune are prevederi suficient de explicite, pentru a se înțelege că autoritatea contractantă este îndreptățită să puncteze avantajele experienței profesionale superioare a unora dintre membrii echipei de experți: ”În cazul contractelor ce includ o componentă semnificativă de servicii având ca obiect prestaţii intelectuale care presupun activităţi cu nivel de complexitate ridicat, situaţie în care calitatea personalului prevăzut la alin. (1) are un impact semnificativ asupra calităţii executării respectivelor contracte, calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare reprezintă caracteristici ale ofertei, ce descriu, în fapt, nivelul tehnic sau funcţional al acesteia, fiind considerate un avantaj calitativ ce poate fi punctat. În acest caz, calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare a personalului-cheie se utilizează ca factori de evaluare în cadrul criteriului de atribuire preţ-calitate/cost-calitate. Exemplu de experţi-cheie: a) expert dezvoltare soluţie informatică; expert analist procese interne; expert baze de date aferenţi implementării unui contract de servicii având ca obiect realizarea unui sistem informatic; b) ingineri proiectanţi responsabili cu implementarea contractelor ce au ca obiect prestarea de servicii în domeniul proiectării obiectivelor de investiţii”. În cazul de față, experiența relevantă pentru autoritatea contractantă este dimensionată proporțional cu importanța, complexitatea și implicarea diferitelor tipuri de experți, nefiind necesară uniformizarea modului de punctare, așa cum pretinde contestatorul. Atât numărul de contracte indicate ca reper al punctajului, cât și tipologia prestațiilor din experiența profesională (categoria de importanță a lucrărilor solicitate) reflectă respectarea întocmai a prevederilor art. 32 alin. (8) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, în sensul că factorul de evaluare nr. 2 din fișa de date a achiziției are o legătură directă cu natura şi obiectul contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit și reflectă un avantaj pe care autoritatea contractantă îl poate obţine prin utilizarea acelui factor de evaluare. Prin urmare, consider că se impunea respingerea contestației, ca nefondată, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016. Prezenta opinie este emisă în condițiile prevăzute la art. 27 alin. (3) teza 3 a aceleiași legi. Pagina 27 din 27