Decizie CNSC 2393/2025

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2393/C4/2426 Data: 14.08.2025 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 43343/30.06.2025, formulată de MARCO OAS SRL, cu sediul în Negrești Oaș, str. Borcuțului nr. 49, județul Satu Mare, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului cu nr. J30/520/2019, CUI RO40985610, în calitate de lider al Asocierii MARCO OAS SRL - CORNELL'S FLOOR SRL și convențional prin Cabinet de Avocat Tuțu Melinda, cu sediul pentru comunicarea actelor de procedură în Cluj – Napoca, Blvd. 21 Decembrie 1989 nr. 86, județul Cluj, împotriva rezultatului procedurii aferent lotului 6, emis de către MUNICIPIUL ORADEA, cu sediul în Oradea, str. Piața Unirii nr. 1, județul Bihor, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul licitației deschise de atribuire a contractului de achiziție având ca obiect „Execuția lucrărilor pentru obiectivul de investiție - Creșterea eficienței energetice pentru: LOT 1 Sc.Gimnazială Nicolae Balcescu; LOT 2 Liceul Teoretic Aurel Lazar; LOT 3 Colegiul Național Iosif Vulcan - str. Decebal nr. 76; LOT 4 Colegiul Național Iosif Vulcan - str. Jean Calvin nr. 3; LOT 5 Gradinița cu program prelungit nr. 42; LOT 6 Sc. Gimnazială Oltea Doamna”, anunț de participare CN1065428/20.02.2024, s-a solicitat: 1. Anularea deciziei autorității contractante prin care oferta depusă de SANDORLUKACS CONSTRUCT SRL a fost declarată admisibilă, conformă și câștigătoare a procedurii de atribuire. 2. Anularea deciziei autorității contractante prin care oferta MARCO OAS SRL a fost clasată pe locul al II-lea. 3. Anularea raportului procedurii nr. 252.119/19.06.2025, sub aspectul deciziei de desemnare ca admisibilă, conformă și câștigătoare a ofertei depuse de SANDORLUKACS CONSTRUCT SRL și clasarea ofertei MARCO OAS SRL pe locul II, precum și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestei decizii și a actelor subsecvente acesteia. 4. Obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei declarate câștigătoare, în conformitate cu motivarea deciziei ce urmează a fi pronunțată.

Pagina 1 din 2

Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, admite contestația formulată de MARCO OAȘ SRL, în calitate de lider al Asocierii MARCO OAS SRL - CORNELL'S FLOOR SRL în contradictoriu cu MUNICIPIUL ORADEA. Obligă autoritatea contractantă la anularea raportului procedurii de atribuire nr. 251299/19.06.2025 a adreselor de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire și la reevaluarea ofertei depusă de SANDORLUKACS CONSTRUCT SRL, conform considerentelor de mai sus. Obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 1.000 lei, ce reprezintă cheltuieli efectuate cu ocazia soluționării contestației. Respinge, ca nefondată, cererea de intervenție formulată de SANDORLUKACS CONSTRUCT SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare.

PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU,

Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .../....... Data: ... Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ..., formulată de ......, cu sediul în ...., str. Borcuțului nr. ...., județul ...., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului cu nr. ...., CUI ..., în calitate de lider al Asocierii ...... - ......și convențional prin Cabinet de ....., cu sediul pentru comunicarea actelor de procedură în ..., Blvd. .... ..., județul ..., împotriva rezultatului procedurii aferent ., emis de către ......, cu sediul în ..., str. ... nr... ... în calitate de autoritate contractantă, în cadrul licitației deschise de atribuire a contractului de achiziție având ca obiect „.....”, anunț de participare ......, s-a solicitat: 1. Anularea deciziei autorității contractante prin care oferta depusă de ......a fost declarată admisibilă, conformă și câștigătoare a procedurii de atribuire. 2. Anularea deciziei autorității contractante prin care oferta ...... a fost clasată pe locul al II-lea. 3. Anularea raportului procedurii nr. ....., sub aspectul deciziei de desemnare ca admisibilă, conformă și câștigătoare a ofertei depuse de ......și clasarea ofertei ...... pe locul II, precum și a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestei decizii și a actelor subsecvente acesteia. 4. Obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei declarate câștigătoare, în conformitate cu motivarea deciziei ce urmează a fi pronunțată.

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ofertantul SC ...... reclamă decizia autorității contractante, ......, de a declara admisibilă, conformă și câștigătoare pentru lotul 6 - Șc. Gimnazială Oltea Doamna, oferta ......, în cadrul Pagina 1 din 36

procedurii de atribuire menționată în partea introductivă, învederând că ...... a publicat în SEAP, la data de ..., anunțul de participare și documentația de atribuire pentru execuția lucrărilor aferente mai multor loturi, dintre care lotul ... vizează creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei la ......, situată pe str. ..... Valoarea estimată a lotului a fost de .... lei fără TVA, criteriul de atribuire fiind prețul cel mai scăzut. Contestatoarea precizează că a depus o ofertă în valoare de ...lei fără TVA, declarată admisibilă și conformă, iar autoritatea contractantă a desemnat câștigătoare oferta ......, cu prețul de .... lei. Prin urmare, contestatoarea consideră că evaluarea ofertei ......s-a făcut netemeinic și nelegal. În privința cerinței privind experiența similară, fișa de date și documentația de atribuire prevăd în mod expres obligația demonstrării executării, în ultimii cinci ani, a lucrărilor similare sau superioare din punct de vedere al complexității și scopului, cu o valoare cumulată de minim .... lei, fără TVA, definite ca lucrări de construcții civile, reabilitare termică sau izolare termică aferente construcțiilor civile, cel puțin din categoria de importanță „C”. ......a depus documente aferente a două contracte încheiate cu ......, însoțite de procese-verbale de predare–primire și recepție a imobilelor către ...... 2. Aceste procese-verbale nu îndeplinesc cerințele legale pentru recepția la terminarea lucrărilor, prevăzute de Legea nr. 10/1995 și art. 11 din HG nr. 343/2017, lipsind reprezentantul autorității locale emitente a autorizației de construire, reprezentantul ISC, dirigintele de șantier și responsabilul tehnic cu execuția. De asemenea, acestea nu indică perioada de execuție, locul lucrărilor, conformitatea cu normele profesionale sau valoarea lucrărilor. Mai mult, la unul dintre procesele-verbale semnătura reprezentantului beneficiarului nu corespunde cu cea de pe contract, ceea ce pune sub semnul îndoielii autenticitatea documentului. Prin urmare, aceste documente nu pot face dovada experienței similare, iar oferta trebuia respinsă ca inacceptabilă conform art. 137 alin. (2) lit. b) din HG nr. 395/2016. Referitor la cerințele din caietul de sarcini privind personalul, documentația impune prezentarea componenței echipei de lucru, asigurând minim un șef de șantier, șefi de echipă, responsabil cu calitatea, responsabili tehnici cu execuția pe specialități, ingineri pe specialități și muncitori calificați/necalificați. În propunerea tehnică, ......nu a desemnat niciun inginer pe specialități, deși aceasta era o cerință expresă, lipsind inginerul instalații sanitare/termice, inginerul responsabil RSL IP (ISCIR), inginerul automatist, inginerul topograf, inginerul de mediu și inginerul operator pentru verificarea instalațiilor de stingere incendiu. În aceste condiții, oferta trebuia respinsă ca neconformă, conform art. 137 alin. (3) din HG nr. 395/2016 și art. 215 alin. (5) din Legea 98/2016. Totodată, obiectul contractului include activități care necesită autorizare ISCIR, respectiv montarea centralelor termice, echipamentelor de ventilare și a grupului de pompare. ......recunoaște necesitatea acestei Pagina 2 din 36

autorizări în propunerea tehnică, dar nu este autorizată ISCIR și nu prezintă personal autorizat sau subcontractanți autorizați. Obligația deținerii unei astfel de autorizări derivă din Legea nr. 64/2008 și din normele tehnice aplicabile, fiind necesară pentru legalitatea executării lucrărilor, indiferent dacă autoritatea contractantă a menționat-o expres în documentația de atribuire. Practica CNSC și a instanțelor confirmă că lipsa autorizațiilor legale impuse de natura lucrărilor atrage respingerea ofertei, chiar dacă acestea nu sunt menționate expres în documentație. În aceste condiții, oferta trebuia respinsă ca inacceptabilă și neconformă, pentru lipsa capacității tehnice și profesionale. În ceea ce privește propunerea financiară, documentația solicita completarea formularelor C6, C7 și C8 cu consumurile de resurse materiale, ore de manoperă și ore de funcționare a utilajelor, conform cerințelor autorității. Comparând valorile din oferta ...... cu cele prevăzute de autoritate, se constată diferențe majore, respectiv mai multe ore de manoperă (cu ... ore), mai multe ore la utilaje (cu ... ore), mai mult ciment (cu .... kg), mai puțin mortar (cu .. mc) și mai multe plăci GK 12,5 mm (cu .... mp). Aceste discrepanțe demonstrează că propunerea financiară nu respectă cerințele documentației, fiind neconformă potrivit art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „[......] Contestatie Marco Oas.pdf.p7s”, postat de autoritate în SEAP la data de ... în cadrul documentelor asociate anunțului de participare nr. ...... Reproducerea în cuprinsul deciziei a ansamblului motivării nu se justifică, din moment ce întreaga contestație poate fi vizualizată liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată. Consiliul apreciază că sintetizarea de mai sus nu prejudiciază nici părțile și nici terții, din moment ce oricine are la dispoziție spre vizualizare și descărcare, prin intermediul SEAP, întreaga contestație. Desigur, motivarea completă va fi avută în vedere de membrii completului la adoptarea soluției. În punctul său de vedere nr. .../... asupra contestației, înregistrat la Consiliu cu nr. ...., autoritatea contractantă susține în apărare că în cuprinsul contestației se solicită anularea raportului procedurii nr. .../.... însă acest număr este inexistent și incorect. Raportul emis în cadrul procedurii poartă numărul .../.... fiind singurul document cu acest caracter. Deși această inadvertență nu împiedică examinarea pe fond, ea indică o neglijență evidentă în identificarea obiectului contestației, aspect relevant în aprecierea rigurozității și credibilității susținerilor. Autoritatea subliniază, totodată, caracterul strategic al proiectului, finanțat prin PNRR, cu impact direct asupra infrastructurii școlare, și solicită soluționarea cu celeritate pentru a evita întârzieri ce ar putea periclita finanțarea și calendarul de execuție. În ceea ce privește prima critică, referitoare la neîndeplinirea cerinței de experiență similară de către ......, autoritatea arată că documentele prezentate de acest ofertant îndeplinesc cerințele de calificare stabilite în Pagina 3 din 36

fișa de date și în documentația de atribuire. Experiența similară este dovedită prin contracte de antrepriză, anexe de majorare, procese- verbale de predare–primire asumate de beneficiar, centralizatoare, liste de cantități, dotări și tabele de preț. Conform documentației, nu este obligatoriu un proces-verbal de recepție finală conform HG nr. 343/2017, fiind acceptate documente echivalente emise sau contrasemnate de beneficiar care conțin informațiile cerute. Procesele-verbale depuse conțin obiectul lucrărilor, valoarea, perioada, beneficiarul și data finalizării, îndeplinind cerința valorii minime cumulate, tipologia lucrărilor și perioada de referință. Contestatorul invocă în mod nefondat componența comisiei de recepție prevăzute de HG nr. 343/2017, normă aplicabilă doar investițiilor publice, nu și lucrărilor executate pentru beneficiari privați. Afirmațiile privind lipsa de autenticitate a semnăturii beneficiarului sunt considerate grav nefondate și vădit tendențioase, formulate fără probe, cu scopul de a induce în eroare Consiliul și de a discredita un concurent. Autoritatea arată că nu există suspiciuni rezonabile privind autenticitatea documentelor, evaluarea fiind fundamentată pe acte conforme depuse în termen, asumate de ofertant și validate juridic și tehnic. În concluzie, cerința privind experiența similară este îndeplinită, iar critica este neîntemeiată. Referitor la a doua critică, privind neîndeplinirea cerinței referitoare la personalul propus, autoritatea respinge susținerea contestatarului conform căreia oferta ar fi trebuit respinsă pentru lipsa unor ingineri pe specialități. Cerința din caietul de sarcini privind resursele umane are caracter orientativ și nu impune un număr sau specializări fixe, lăsând libertatea ofertantului de a organiza echipa astfel încât să acopere toate specializările necesare. Propunerea tehnică a ofertantului cuprinde o echipă completă și diversificată, cu șef de șantier, șefi de echipă, RTE pe specialități, ingineri în construcții, instalații, energetic, responsabili cu calitatea, SSM, PSI, electricieni și tehnicieni specializați, fiecare cu documente justificative. Lista de funcții invocată de contestatar reprezintă o interpretare proprie, fără temei în documentație, neexistând obligația de menționare nominală a acestora. Autoritatea concluzionează că echipa propusă acoperă toate responsabilitățile contractului și respectă cerințele de fond și de formă, iar critica este neîntemeiată. Cu privire la a treia critică, legată de lipsa autorizației ISCIR, autoritatea arată că documentația nu a impus deținerea unei astfel de autorizații la momentul depunerii ofertei, nici pentru ofertant, nici pentru personalul propus. ......a recunoscut necesitatea respectării legislației ISCIR și a declarat că lucrările sub incidența acestei reglementări vor fi realizate cu personal atestat și echipamente corespunzătoare. Echipamentele urmează a fi furnizate și montate cu asistența unui furnizor autorizat ISCIR, ......, care are dreptul legal de a realiza aceste activități. Furnizorul nu este subcontractant și nu trebuie declarat ca atare, întrucât nu prestează activități distincte contractual. Jurisprudența Pagina 4 din 36

CNSC confirmă că obligația de deținere a unor autorizații pentru activități specializate este incidentă în faza de execuție, nu în faza de ofertare, decât dacă este cerută explicit, ceea ce nu este cazul. În aceste condiții, susținerea contestatorului este neîntemeiată. În ceea ce privește a patra critică, referitoare la neconformitatea propunerii financiare, autoritatea respinge afirmația contestatorului potrivit căreia oferta ar prezenta discrepanțe cantitative în formularele C6, C7 și C8. Autoritatea arată că aceste formulare au fost completate integral și corect, respectând articolele și cantitățile din listele impuse prin documentația de atribuire. Diferențele invocate provin din modul de calcul al ofertantului, din utilizarea programului eDevize și din metode tehnologice și productivități proprii, aspecte permise de cadrul legal. Documentația nu impune consumuri standardizate, fiecare ofertant având dreptul să își fundamenteze consumurile conform experienței și organizării proprii. Nu există nicio abatere de la cerințele documentației, iar diferențele reflectă strategia tehnico-economică proprie a ofertantului, fără a constitui motiv de neconformitate. Motivarea integrală a punctului de vedere se regăsește în fișierul „[......] Punct de vedere Municpiul Oradea.pdf.p7s”, postat de autoritate în SEAP la 07.07.2025, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare. În replică la contestația depusă de ......, la 08.07.2025, ofertantul câștigător ......a transmis punct de vedere înregistrat la Consiliu cu nr. ...., prin care solicită respingerea contestației depuse de asocierea ...... – ......, având subcontractanți pe ......, cu consecința menținerii deciziei autorității contractante prin care oferta depusă de asocierea sa a fost declarată admisibilă, conformă și câștigătoare a procedurii de atribuire. Se arată că, urmare a publicării în SEAP a anunțului de participare nr. ..... la procedura de achiziție publică având ca obiect execuția lucrărilor pentru șase loturi, societatea, în calitate de ofertant unic, a depus pentru „Lot 6 – Creșterea eficienței energetice și gestionarea inteligentă a energiei a ......, ....”, oferta însoțită de întreaga documentație solicitată, ofertând prețul de .... lei, fără TVA. Criteriul de atribuire a fost „prețul cel mai scăzut”. Comisia de evaluare a declarat admisibilă și câștigătoare oferta subscrisei, iar oferta contestatoarei a fost clasată pe locul II, cu prețul de ..... lei, fără TVA. Ofertantul câștigător consideră contestația neîntemeiată, iar în continuare își motivează poziția, răspunzând punctual: 1. Motivul privind neîndeplinirea cerinței de experiență similară Contrar susținerilor contestatoarei, ......are o experiență similară vastă, demonstrată prin înscrisurile anexate ofertei, respectiv Contract nr. ... și Contract nr. ...., ambele încheiate cu ....... Autoritatea contractantă nu a solicitat obligatoriu prezentarea procesului-verbal de recepție finală conform HG nr. 343/2017, fiind acceptat orice document care conține informațiile cerute. Documentația depusă include obiectul Pagina 5 din 36

lucrării, date despre finalizarea lucrărilor și este asumată de societate. Experiența similară îndeplinește valoarea minimă cumulată solicitată, se încadrează în tipologia lucrărilor similare, iar finalizarea s-a realizat în perioada de referință. Contestatoarea invocă lipsa recepției efectuate conform HG nr. 343/2017, însă, în cazul lucrărilor executate pentru un beneficiar privat, nu există obligație legală ca recepția să includă un reprezentant ISC sau al autorității emitente a autorizației de construire. În consecință, condiția impusă a fost îndeplinită, iar contestatoarea nu a dovedit contrariul, rezumându-se la motive subiective și nefondate. 2. Motivul privind neîndeplinirea cerinței referitoare la personalul propus Contestatoarea a invocat motive subiective, fără a analiza documentația pusă la dispoziție de autoritatea contractantă, blocând cu rea-credință începerea lucrărilor și punând autoritatea în situația de a risca neîndeplinirea angajamentelor asumate prin PNRR, inclusiv calendarul de execuție, cu posibilitatea pierderii finanțării. Autoritatea contractantă nu a impus număr minim sau maxim de personal, nici specializări precise, ci doar acoperirea tuturor specializărilor necesare obiectului contractului. Oferta subscrisei include personal calificat care acoperă toate specializările, nominalizând: persoană responsabilă cu monitorizarea și implementarea contractului – ing. Ambruş Attila; șef de șantier – ing. Dinea Marius; șef de echipă – ing. Țarb Nicolae Dan; responsabil tehnic cu execuția pentru construcții civile – ing. Bathori Istvan; responsabil tehnic cu execuția pentru instalații – ing. Aschilean Vlad; responsabil cu calitatea – ing. Tasnadi Norbert; responsabil SSM – ing. Cormoș Alexandru Teodor; instalator electrician – ing. Luput Ovidiu; tehnician instalații stingere incendiu – ing. Țig George David; tehnician sisteme de alarmare incendiu – ing. Adrian Gheorghiu; ignifugator – ing. Jurjiu Tudor. Prin contestație se divaghează de la cerințele procedurii, fiind introduse cerințe proprii contestatoarei. 3. Motivul privind lipsa autorizației ISCIR Și în acest caz, contestatoarea solicită îndeplinirea unor obligații inexistente în caietul de sarcini, invocând lipsa autorizației ISCIR a ....... În propunerea tehnică s-a indicat că echipamentele necesare vor fi furnizate de ......, societate autorizată ISCIR, care asigură și asistență gratuită la montaj și punere în funcțiune. Obligația de a deține autorizația nu incumbă ......, atâta timp cât furnizorul este autorizat. 4. Motivul privind neconformitatea propunerii financiare Propunerea financiară respectă articolele de lucrări și cantitățile din listele pe categorii de lucrări. Discrepanțele și diferențele de consum invocate nu sunt motive care să atragă admiterea contestației. Societatea a adoptat o abordare proprie privind metodele tehnologice, productivitatea și organizarea lucrărilor, utilizând programul eDevize, acceptat de autorități. Aceste metode au determinat diferențele minore menționate, fără a exista discrepanțe propriu-zise. Autoritatea Pagina 6 din 36

contractantă nu a impus valori fixe pentru manoperă, utilaje sau consumuri de materiale, acestea fiind la latitudinea ofertantului, cu respectarea prețului ofertat și asumarea riscului rezultat din eventuale cantități suplimentare. În replică la punctul de vedere al autorității contractante, contestatoarea ...... a transmis răspunsul înregistrat la Consiliu cu nr. ....., solicitând înlăturarea susținerilor acestuia ca neîntemeiate și nefondate și admiterea contestației formulate. 1. Cu privire la numărul raportului procedurii Se arată că, dintr-o eroare de dactilografiere, în contestație a fost indicat raportul procedurii nr. ...., deși anularea parțială se solicită pentru raportul nr. ...... Această eroare nu afectează în niciun fel temeinicia susținerilor din contestație. 2. Cu privire la cererea privind soluționarea cu celeritate a contestației Autoritatea contractantă invocă riscul de pierdere a finanțării europene și importanța socială a proiectului, însă contestatoarea subliniază că orice întârziere în implementarea proiectului nu se datorează contestației formulate, ci propriei culpe a autorității contractante. Din istoricul procedurii reiese că evaluarea s-a desfășurat .... și .... – peste un an și trei luni – iar evaluarea garanțiilor de participare a durat aproape un an, deși acestea pot fi verificate într-o singură zi. Autoritatea nu poate invoca propria culpă pentru a justifica o evaluare nelegală și nu poate transfera această culpă în sarcina CNSC. Se solicită analizarea contestației conform Legii nr. 98/2016 și Legii nr. 101/2016. 3. Cu privire la respingerea ofertei ......ca inacceptabilă – experiență similară Autoritatea contractantă a susținut că exigențele privind componența comisiei de recepție se aplică doar investițiilor publice, însă se arată că Legea nr. 10/1995 și Regulamentul recepției construcțiilor din 1994 se aplică tuturor construcțiilor, publice sau private. Procesele- verbale depuse poartă doar semnăturile executantului și beneficiarului, fiind viciate și ca semnături, și nu există documente de recepție emise de organele abilitate (Primărie, ISC). Din comisia de recepție lipseau reprezentantul autorității locale emitente a autorizației, reprezentantul ISC, dirigintele de șantier și responsabilul tehnic cu execuția. Documentele nu indică perioada de execuție, locul lucrărilor, conformitatea cu normele profesionale sau valoarea în lei fără TVA. În plus, semnătura beneficiarului dintr-un proces-verbal diferă de cea de pe contract. Autoritatea contractantă nu a analizat temeinic documentele, iar oferta câștigătorului trebuia respinsă ca inacceptabilă conform art. 137 alin. (2) lit. b) din HG nr. 395/2016. 4. Cu privire la neconformitatea ofertei ...... – personalul propus Pagina 7 din 36

Conform caietului de sarcini, ofertantul trebuia să prezinte, între altele, ingineri pe specialități. ...... nu a desemnat niciun inginer pe specialități (instalații, automatist, topograf, responsabil de mediu, operator verificare instalații incendiu). Autoritatea a încercat să susțină că cerința este orientativă, dar acest lucru contravine prevederilor propriei documentații, care impunea explicit acest personal minim. Oferta trebuia respinsă ca neconformă, în baza art. 137 alin. (3) din HG nr. 395/2016 coroborat cu art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. 5. Cu privire la lipsa autorizării ISCIR Autoritatea admite că ofertantul nu deține autorizare ISCIR, dar invocă faptul că echipamentele vor fi furnizate de ......, societate autorizată ISCIR. Contestatoarea arată că la momentul depunerii ofertei nu s-a demonstrat că ...... este subcontractant sau asociat, iar simpla prezentare a unei oferte de furnizare nu echivalează cu asumarea contractuală a lucrărilor ce necesită autorizare ISCIR. Participarea la licitație impunea fie deținerea internă a personalului autorizat, fie subcontractarea/asocierea cu o firmă autorizată, documentată încă din ofertă. În lipsa acestor dovezi, oferta trebuia respinsă ca inacceptabilă și neconformă. 6. Cu privire la neconformitatea propunerii financiare Documentația impunea completarea formularelor C6, C7, C8 cu respectarea consumurilor solicitate. Analiza comparativă arată diferențe semnificative între cerințele autorității și valorile ofertate de ......: +3.388,76 ore manoperă, +18.857,51 ore utilaje, +59.639,67 kg ciment, −216,89 mc mortar, +1.684,80 mp plăci GK. Autoritatea justifică diferențele prin „posibilitatea” utilizării altor normative și metode tehnologice, fără a verifica respectarea cerințelor proprii. În aceste condiții, formularele nu respectă documentația de atribuire, iar propunerea financiară nu satisface cerințele, fiind neconformă conform art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. Motivarea integrală a punctului de vedere se regăsește în fișierul „[......] Raspuns .......pdf.p7s”, postat de autoritate în SEAP la 15.07.2025, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare. Atașat la răspunsul înregistrat la Consiliu cu nr. ...., ...... a transmis dovada cheltuielilor de judecată în cuantum total de ... lei, reprezentată de factura ... din ....și OP din ..... Consiliul constată că, pentru a îndeplini obligația stabilită la art. 611 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, contestatoarea a înaintat recipisa de consemnare a cauțiunii nr. ..., din data de ....., în valoare de ... lei, emisă de CEC Bank – Sucursala .... Cauţiunea constituită se va restitui, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în temeiul art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016. Pagina 8 din 36

Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ......, în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă, pe loturi, în vederea încheierii acordului-cadru având ca obiect „......., prin publicarea în SEAP a anunțului de participare ....din data de ..... Valoarea estimată a contractului de lucrări este de .... lei, iar criteriul de atribuire „prețul cel mai scăzut”. Potrivit procesului-verbal nr. .... în prezenta procedură de atribuire, în cadrul lotului 6, au fost depuse 6 oferte, respectiv ......, Asocierea ...... – ......, ......, ....... Împotriva rezultatului procedurii de atribuire a formulat contestație ......, în calitate de lider al Asocierii ...... – ...... (denumită în continuare ......) prin care invocă caracterul nelegal al deciziei autorității contractante de a declara oferta depusă de ...... admisbilă, conformă și câștigătoare, solicitând anularea rezultatului procedurii de atribuire, respectiv anularea raportului procedurii de atribuire „nr. ......” și a adresei nr. ......, anularea tuturor actelor subsecvente, inclusiv cu privire la oferta sa clasată pe locul 2 și obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei declarate câștigătoare. La dosarul cauzei a fost depus de către ofertantul ......, a cărui ofertă a fost declarată câștigătoare, documentul denumit „punct de vedere” prin care solicită respingerea contestației formulată de ...... ca neîntemeiată, prezentând totodată „punctual și succinct”, după cum susține, argumente în menținerea deciziei autorității contractante ca temeinică și legală cu privire la oferta sa, document care prin conținut se dovedește a fi o veritabilă cerere de intervenție pe care Consiliul o va califica ca atare. Potrivit art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 „Până la soluţionarea contestaţiei de către Consiliu, operatorii economici interesaţi să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanţi la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenţie voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestaţiei. În cazul procedurilor a căror iniţiere nu se realizează prin publicare în SEAP, termenul de 10 zile se calculează de la data comunicării contestaţiei”. Verificând dacă cererea de intervenție a fost formulată în termenul prevăzut de art. 17 alin.(3) din Legea nr. 101/2016, Consiliul constată că autoritatea contractantă a publicat în SEAP contestația ......în data de … iar cererea de intervenție a fost transmisă prin email la data de ….., în interiorul termenului de 10 de zile, cererea fiind depusă în termen. În ceea ce privește admisibilitatea și interesul intervenientei ......în formularea unei astfel de cererii, Consiliul constată că autoritatea contractantă a procedat la evaluarea ofertelor stabilind câștigătoare oferta depusă de către acest ofertant. Astfel, în acest context, formularea cererii de intervenție a fost făcută în sprijinul autorității contractante, respectiv în menținerea deciziei Pagina 9 din 36

privind clasamentul stabilit, ...... având ofertă admisibilă însă situată pe locul 2. Scopul acestui demers inițiat de către ......este acela de a-și conserva dreptul câștigat, respectiv acela de ofertant câștigător al procedurii de atribuire, interesul intervenientei dovedindu-se astfel temeinic justificat. Consiliul, constatând că sunt îndeplinite cerințele impuse de art. 61 alin. (1) Cod procedură civilă, în temeiul art. 64 alin. (2) Cod procedură civilă, admite în principiu cererea de intervenție voluntară formulată de ......, întrucât, acestea șiau dovedit interesul în procedură și va dispune introducerea în cauză, în calitate de intervenientă. Pe fondul cauzei, Consiliul constată că printr-o primă critică contestatoarea invocă caracterul inacceptabil al ofertei declarată câștigătoare, depusă de ......, pentru neîndeplinirea cerinței privind experiența similară, prevăzută de autoritatea contractantă în fișa de date a achiziției, Cap. III.1.3.a) din fișa de date și a Documentației de atribuire – secțiunea I – Instrucțiuni pentru ofertanți, punctul 9. Contestatoarea arată că în dovedirea îndeplinirii cerinței privind experiența similară, ofertantul ......a depus următoarele documente: 1. Contract de antrepriză generală nr. ... încheiat cu ...... în valoare de .....lei + TVA; - Anexa 1 la Contractul de antrepriză generală „nr.....” prin care s-a majorat valoarea contractului cu suma de ..... lei; - Anexa 2 la Contractul de antrepriză generală „nr. ... prin care s-a majorat valoarea contractului cu suma de .... lei + TVA; - Procesul verbal de predare-primire și recepție a imobilului către ...... ... - Cetralizator preț. 2. Contract de antrepriză generală nr. ... încheiat cu ...... în valoare .... lei + TVA; - Ordin de începere a lucrărilor începând cu data de ...; - Anexa 1 la Contractul de antrepriză generală nr. .... prin care s-a majorat valoarea contractului cu suma de ... lei +TVA; - Anexa 2 la Contractul de antrepriză generală nr. .... prin care s-a prelungit durata de execuție a contractului la data de ...; - Centalizator prețuri. Față de documentele depuse, contestatoarea susține că prin acestea nu se face dovada îndeplinirii cerinței având în vedere că procesul verbal de predare-primire și recepție către ...... ... și Procesul verbal de predare- primire și recepție a imobilului către ...... .nr. ..., nu se pot asimila unor procese verbale de recepție a imobilelor, având în vedere că recepția clădirilor nu s-a realizat în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 coroborate cu prevederile art. 11 din HG nr. 343/2017, respectiv din comisia de recepție lipseau: - reprezentantul autorității locale care a emis Autorizația de construire și reprezentantul ISC; Pagina 10 din 36

- dirigintele de șantier; - responsabilul tehnic cu execuția. De asemenea, procesele verbale nu conțin informații privind: - perioada, mai exact intervalul periodic (data de început și data de finalizare) în care s-a executat contractul, cu atât mai mult cu cât durata contractului nu coincide cu data recepției; - locul execuției lucrărilor și precizarea dacă au fost efectuate în conformitate cu normele profesionale din domeniu și dacă au fost duse la bun sfârșit, precizând că nu există astfel de mențiuni pe niciun document; - valoarea lucrărilor în lei fără TVA, precizând că nu există informații cu privire la valoarea lucrărilor. Este criticat și faptul că din analiza Procesului verbal de predare primire și recepție a imobilului către ...... nr. 1/01.02.2023, semnătura dlui Tincău Tiberiu Lucian (reprezentantul beneficiarului) este a altei persoane față de cea din contractul de antrepriză semnat, situație în care apreciază că documentul nu este semnat de către beneficiar, acesta neputând face dovada îndeplinirii cerinței privind experiența similară. Această ultimă critică va fi repinsă ca nefondată având în vedere că persoana care a semnat Contractul de antrepriză, ca reprezentant legal, din partea ...... este .... iar persoana împuternicită să semneze procesul verbal de predare-primire și recepție este ...., doar numele de familie apare ca fiind același. Consiliul reține totodată că ofertantului contestator îi revine obligația de a dovedi că persoana care a semnat contractul de antrepriză este aceeași cu persoana care a semnat procesul-verbal de predare-primire și recepție, deși apare ca evident că este vorba de persoane diferite având același nume de familie. Procedând la analiza cerinței și modalitatea de îndeplinire a acesteia și a criticilor formulate, Consiliul reține că prin fișa de date a achiziției, Cap. III.1.3.a) Capacitatea tehnică și/sau profesională, este prevăzută cerința privind experiența similară cu precizarea că „Prezenta secțiune se completează cu informațiile din documentația de atribuire, secțiunea I Instrucțiuni pentru ofertanți, punctul 9. Mențiuni privind experiența similară”. În documentația de atribuire, punctul 9, MENȚIUNI PRIVIND EXPERIENȚA SIMILARĂ, autoritatea contractantă a stabilit următoarea cerință: „Experiența similară în «Realizări similare» Ofertantul (Operatorul Economic individual sau asociere de Operatori Economici) dovedește că a realizat în ultimii 5 ani, lucrări similare sau superioare din punct de vedere al complexității și scopului cu cele ce fac obiectul contractului care se atribuire prin prezenta procedură, cu o valoare cumulată fără TVA de minim: (...) LOT 6: 20.500.000 lei fără TVA Pentru scopul prezentei proceduri: 1. Prin lucrări similare autoritatea contractantă înțelege: lucrări de construcții civile/lucrări de reabilitare termică/lucrări de izolare termică aferente construcțiilor civile, cel puțin din categoria de importanță „C”, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare. Pagina 11 din 36

Prin sintagma „lucrări de construcții civile” se înțelege: lucrări de construcții noi și/sau consolidări și/sau reabilitări (reparații capitale) și/sau modernizări și/sau extinderi. 2. perioada de referință – respectiv 5 ani va fi întotdeauna calculată în sens invers pornind de la data comunicată în anunțul de participare (publicat la inițierea procedurii) ca fiind termenul limită de depunere a Ofertei. În cazul în care autoritatea contractantă va decala termenul de depunere a ofertei, limita inferioară perioadei de 5 ani se extinde cu perioada de timp aferentă decalării, urmând a fi considerată îndeplinită cerința pentru toți operatorii care au prezentat dovada finalizării lucrărilor prezentate ca și experiență similară în intervalul de timp nou rezultat. 3. Prin sintagma de lucrări „realizate” se înțelege lucrări realizate de Ofertant și recepționate de beneficiarul lucrărilor, în limitele acordului/contractului dintre Ofertant și beneficiarul lucrărilor și pentru care au fost emise ceritifcate de bună execuție. Intră în categoria certificatelor de bună execuție următoarele documente: procesele- verbale la terminarea lucrărilor sau procesele-verbale de recepție finală sau procese-verbale de recepție pentru părți/obiecte din/de lucrare dacă acestea sunt distincte din punct de vedere funcțional sau documentele constatatoare sau alte documente echivalente conținând informațiile solicitate pentru demonstrarea experienței similare. Aceste documente vor fi emise sau contrasemnate de beneficiar și vor trebui să indice: a. obiectul lucrării astfel încât să fie furnizate toate informațiile solicitate și necesare pentru a se verifica îndeplinirea cerinței privind experiența similară b. beneficiarii, indiferent dacă aceștia sunt autorități contractante sau clienți privați c. perioada, mai exact intervalul periodic (data de început și data de finalizare) în care s-a executat contractul d. locul execuției lucrărilor și să precizeze dacă au fost efectuate în conformitate cu normele profesionale din domeniu și dacă au fost duse la bun sfârșit e. valoarea lucrărilor în lei, fără TVA”. Pentru îndeplinirea cerinței, Consiliul constată că au fost depuse, în forma și conținutul analizat de comisia de evaluare conform consemnărilor din Procesul-verbal privind evaluarea documentelor-suport depuse de ofertanți pentru demonstrarea informațiilor din DUAE, Ședința 11 nr. .... din .... referitoare la experiența similară a ofertantului ......, paginile ...., respectiv: „Ofertantul depune următoarele documente: ......– ofertant unic, 1.Descriere: Contract de antrepriză generală nr. 74 din 12.12.2029 încheit între .... și ......, având ca obiect lucrări de construcții „la cheie” la proiectul: bloc de locuințe D+P+10E, cu 142 de apartamente și 35 locuri de parcare la demisol, 109 locuir de parcare în curte la nivelul solului, drumuri și trotuare, ce urmează a fi edificat pe terentul situat la adresa ....., str. ..., în suprafață de 4414mp, înscris în cartea funciară nr. 199648 localitatea ...., identificat cadastral cu nr.199648, conform autorizației de construcție nr. 1552/23.07.2019, eliberată de ....... - Contract de antrepriză generală nr. 74 din 12.12.2019 încheiat între ...... și ...... - Anexa 1 sin 02.06.2021 la contractul de antrepriză generală nr. 74 din 12.12.2019 încheiat între ...... și ......conform căreia se majorează prețul contractului cu 3.000.000,00 lei fără TVA - Anexa 2 din 10.06.2021 la contract de antrepriză generală nr. 74 din 12.12.2019 încheit între ...... și ......conform căreia se majorează prețul contractului cu 616.052,66 lei fără TVA Pagina 12 din 36

- Proces verbal de predare primire și recepție a imobilului către asociația de proprietari Rezidențial Iosia 2 nr. 2 din 18.01.2022 - Centralizatoare pe obiectiv al realizărilor în perioada 2020-2021 - Liste cu cantități de lucrări pe categorii de lucrări - Lista cu cantitățile de utilaj și echipamente tehnologice, inclusiv dotări - Tabel de calcul diferențe de preț de procurare materiale Valoare contract: 14.072.824,20 lei, fără TVA Moneda: RON Data început: 12.12.2019 Data sfârșit: 18.01.2022 Beneficiari: ...... Din documentele prezentate rezultă următoarele: f.obiectul lucrării: lucrări de construcții „la cheie” la proiectul: bloc de locuințe D+P+10E, cu 142 de apartamente și 35 locuri de parcare șa demisol, 109 locuri de parcare în curte la nivelul solului, drumuri și trotuare, ce urmează a fi edificat pe terenul situat la adresa din Oradea, str. Oneștilor, în suprafață de 4414mp, înscris în cartea funciară nr. 199648 localitatea Oradea, identificat cadastral cu nr. 199648, conform autorizației de construcție nr. 1552/23.07.2019, eliberată de ....... g.beneficiarii: ...... h.perioada: 12.12.2019-18.01.2022 i.locul: ...... j.valoarea lucrărilor în lei fără TVA – 17.688.876,86 lei fără TVA, reprezentând valoare contract + anexa 1 + anexa 2 2.Descriere: Contract de antrepriză generală nr. 37 din 11.11.2020 încheiat între ...... și ......, având ca obiect lucrări de construcții „la cheie” la proiectul: bloc de locuințe D+P+10E, cu 99 de apartamente și 25 locuri de parcare la demisol, 74 locuri de parcare în curte la nivelul solului, drumuri și trotuare, ce urmează a fi edificat pe terenul situat la adresa din Oradea, str. Oneștilor, în suprafață de 3717mp, înscris în cartea funciară nr. 199650 localitatea Oradea, identificat cadastral cu nr. 199650, conform autorizației de construcție nr. 2098/09.11.2020, eliberată de ....... - Contract de antrepriză generală nr. 37 din 11.11.2020 încheiat între ...... și ...... - Ordin de începere a lucrărilor cu data de 12.11.2020 - Anexa 1 din 15.09.2021 la contrcat de antrepriză generală nr. 37 din 11.11.2020 încheiat între ...... și ......conform căriea se majorează prețul contractului cu 1.550.000,00 lei fără TVA - Anexa 2 din 25.02.2022 la contract de antrepriză generală nr. 37 din 11.11.2020 încheiat între ...... și ......conform căreia termenul de execuție penrtru finalizarea lucrărilor este data de 30.09.2023 - Proces verbal de predare primire și recepție a imobilului către asociația de proprietari Rezidențiel Iosia 2 nr. 1 din 01.01.2023 - Centralizatoarele pe obiectiv al realizărilor în perioada 2020-2021-2022 - Liste de cantități pe categorii de lucrări - Lista cu cantitățile de utilaje și echipamente tehnologice, inclusiv dotări - Tabel de calcul diferențe preț de procurare materiale Valoare contract: 10.043.324,00 lei fără TVA Moneda: RON Data început: 12.11.2020 Data sfârșit: 01.02.2023 Beneficiari: ...... Din documentele prezentate rezultă următoarele: a.obiectul lucrării: lucrări de construcții „la cheie” la proiectul: bloc de locuințe D+P+10E, cu 99 de apartamente și 25 locuri de parcare la demisol, 74 locuri de Pagina 13 din 36

parcare în curte la nivelul solului, drumuri și trotuare, ce urmează a fi edificat pe terenul situat la adresa din Oradea, str. Oneștilor, în suprafață de 3717mp, înscris în cartea funciară nr. 199650 localitatea Oradea, identificat cadastral cu nr. 199650, conform autorizației de construcție nr. 2098/09.11.2020, eliberată de ....... b.beneficiarii: ...... c. perioada: 21.11.2020-01.02.2023 d.locul: ...... e.cvaloarea lucrărilor în lei fără TVA – 1..593.324,00 lei fără TVA, reprezentând valoare contract + anexa 1 TOTAL – lucrări de construcții civile/lucrări de reabilitare tremică/lucrări de izolare tremică aferente construcțiilor civile cel puțin din categoria de importanță „C”, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții, cu modificările și completările ulterioare = .... Lei, fără TVA Cerința îndeplinită”. Față de documentele și informațiile cuprinse în documentele depuse în dovedirea îndeplinirii cerinței privind experiența similară, Consiliul constată, pe de o parte, că membrii comisiei de evaluare au analizat cu rigurozitate aceste documente raportat la modalitatea în care a fost stabilită cerința, inclusiv modalitatea de îndeplinire a acesteia, iar pe de altă parte, că prin aceste documente s-a făcut dovada îndeplinirii cerinței referitoare la experiența similară. În mod corect comisia de evaluarea luat în considerare procesele verbale de pradare-primire și recepție și le-a asimilat recepției unor imobile, conform cerinței, „cel puțin categoria C”, având în vedere că autoritatea contractantă nu a impus, cum de altfel nu putea impune, ca lucrările să se refere doar la lucrări pentru instituții publice și nu pentru beneficiari privați. Or, având în vedere că recepția a fost efectuată pentru o construcție a unui beneficiar privat, în realitate, rigoarea la întocmirea proceselor- verbale de recepție nu este aceeași ca în cazul imobilelor care aparțin unor instituții publice cu privire la componența comisiei de recepție, reglementată de art. 11 din HG nr. 343/2017 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații aferente acestora. Consiliul va reține în soluționare că prin documentația de atribuire autoritatea contractantă a solicitat ca dovedirea experienței similare să se poată face, conform cerinței, „sau alte documente echivalente conținând informațiile solicitate pentru demonstrarea experienței similare”, situație față de care nu este necesară dovedirea experienței similare a fost făcută cu astfel de documente care se regăsesc în ofertă, așa cum au fost enumerate în procesul – verbal de evaluare nr. ......, situație față de care critica se dovedește nefondată. Tot nefondată se dovedește și critica potrivit căreia în documentele depuse nu regăsesc informații referitoare la perioada de execuție a contractului, locul execuției lucrărilor și precizarea dacă au fost efectuate în conformitate cu normele profesionale din domeniu și dacă au fost duse Pagina 14 din 36

la bun sfârșit și nici valoarea lucrărilor în lei, fără TVA, în condițiile în care toate aceste informații se regăsesc în documentele depuse și au fost consemnate în procesul-verbal de evaluare, conform celor citate anterior. În consecință, Consiliul va respinge ca nefondate criticile aduse modului de îndeplinire a cerinței cu privire la experiența similară de către ofertantul declarat câștigător. Contestatoarea critică faptul că oferta declarată câștigătoare nu face dovada îndeplinirii cerinței din caietul de sarcini, Cap. 2.2 Conținutul propunerii tehnice, Subsecțiunea – Resurse umane propuse pentru implementarea proiectului tehnice de execuție, prevedere stabilită de autoritatea contractantă la pagina 6 din caietul de sarcini. În acest sens, arată că în tabelul cu personalul propus prezentat în propunerea tehnică, ......nu a desemnat niciun Inginer pe specialități, care era cerință expresă conform prevederilor caietului de sarcini, respectiv inginer instalații sanitare, termice; inginer responsabil: RSL IP (ISCIR); inginer automatist; inginer topograf; inginer responsabil de mediu și inginer operator în verificarea instalațiilor de stingere incendiu, motiv pentru care consideră că se impunea respingerea ofertei ca neconformă, în temeiul art. 137 alin. (3) din HG nr. 395/2026 coroborat cu art. 215 alin. (5) din Legea nr. 98/2016. Cu privire la cerința a cărei neîndeplinire este criticată, Consiliul constată că în caietul de sarcini, paginile 6 și 7, autoritatea contractantă a prevăzut astfel: „c2) Subsecțiunea – Resurse umane propuse pentru implementarea proiectului tehnic de execuție. Antreprenorul va asigura personal tehnic pentru execuția tuturor categoriilor de lucrări și îndeplinirea tuturor condițiilor contractuale și legislative. Antreprenorul va asigura respectarea cerințelor legislative cu privire la calitatea în construcții, și alte condiții privind protecția mediului, sănătatea și securitatea în muncă, prin alocarea de personal atestat conform legislației aplicabile. Ofertantul trebuie să prezinte - componența echipei care gestionează lucrarea și modul în care este organizată activitatea membrilor acestei echipe prin prezentarea modalității de asigurrae a accesului la specialiștii necesari și obligatorii în vedere verificării nivelului de calittae corespunzător cerințelor fundamentale aplicabile lucrrilor cuprinse în obiectul contractului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 și a altor legi incidente, asigurând minim următoarele persoane: - un șef de șantier - unul sau mai muți șefi de echipă - un responsabil cu calitatea - Responsabili Tehnic cu Execuția pe specialități - ingineri pe specialități - munictori calificați - muncitori necalificați Nota: - Autoritatea contractantă nu impune numărul personalului sau specializările pe care acesta să le aibă, în acest sens ofertanții având libertatea de apreciere, cu condiția ca prin personalul asumat conform prevederilor din această secțiune să facă dovada că a luat în calcul toate specializările impuse de obiectul contractului pentru execuția și că Pagina 15 din 36

va executa contractul în termenul asumat. De asemenea informațiile prezentate în propunerea tehnică, trebuie corelate cu cele prezentate în propunerea finanicară. - Autoritatea contractantă își rezervă dreptul de a verifica, pe percursul lucrărilor, diplomele de calificare ale muncitorilor calificați. Informațiile relevante pentru personalul propus vor fi prezentate în tabelul de mai jos: Rolul propus în cadrul echipei de gestionare a lucrărilor Activitățile pe care le realizează [introduceți poziția pentru care este propus] [descrieți activitățile din cadrul Contractului la realizarea cărora participă] Ex: șef de șantier Șef/șefi echipă Responsabili Tehnici cu Execuția pe specialități Ingineri pe specialități etc Prin urmare, din modul în care a fost stabilită cerința se desprinde concluzia că autoritatea contractantă nu a impus în sarcina ofertanților propunerea unor anumite specialități de către ofertanți, cum în mod greșit invocă contestatoarea, ci a lăsat la aprecierea fiecărui ofertant în parte să stabilească resursele umane de care are nevoie pentru ducerea la bun sfârșit a contractului cu luare în considerare a lucrărilor ce urmează a fi executate cât și de dispozițiile Legii nr. 10/1995, așa cum a menționat în cerință, aceasta având caracter orientativ confirmat de folosirea în tabel a prescurtării „ex” a sintagmei „spre exemplu” și „etc”. Faptul că nu a indicat în propunerea tehnică, pentru poziția, Inginer pe specialități, menționată în tabel cu titlu de exemplu, contrar susținerilor acesteia că „era cerință expresă conform prevederilor caietului de sarcini”, respectiv inginer instalații sanitare, termice, inginer responsabil RSL IP (ISCIR), inginer automatist, inginer topograf, inginer responsabil de mediu și inginer operator în verificarea instalațiilor de stingere incendiu, nu conduce la neconformitatea ofertei, iar necesitatea enumerării acestor specialiști de către ofertantul câștigător, nu este altceva decât o apreciere proprie care excede prevederilor documentației de atribuire. Astfel, informațiile prezentate în propunerea tehnică, în speță specialiștii nominalizați, pentru care au fost depuse documente în dovedirea pregătirii profesionale, după caz, autorizări, declarații de disponibilitate, paginile 373-418, dovedesc că ofertantul declarat câștigător deține resursele umane necesare derulării în bune condiții a execuției lucrărilor, din perspectiva specialiștilor propuși. Așadar, față de informațiile și documentele depuse în propunerea tehnică raportat la modul în care a fost stabilită cerința în caietul de sarcini, Consiliul constată caracterul nefondat al criticilor, urmând a le respinge ca atare. O altă critică a contestatoarei vizează lipsa Autorizației ISCIR pentru lucrările executate, indicând în acest sens lucrările din propunerea tehnică de la paginile ....., lucrări pentru care societatea nu este autorizată ISCIR și nici nu prezintă personal autorizat ISCIR. Pagina 16 din 36

Contestatoarea arată în susținerea criticilor sale că „din lecturarea normativelor legale în domeniu, citate supra, se poate lesne observa faptul că montarea cetralei, echipamentelor de ventilare și grupului de pompare, nu poate fi efectuată decât de agenți economici autorizați ISCIR-INSPECT pentru o atare activitate”, și precizează, de asemenea, că „nu prezintă relevanță faptul că Autoritatea nu a solicitat expresis verbis necesitatea deținerii de către ofertanți a Autorizației ISCIR, atâta timp cât, prin documentația de atribuire a impus ofertanților obligația deținerii TUTUROR autorizațiilor cerute de prescripțiile tehnice care reglementează cadrul legal privind execuția activităților pe care le implică obiectul Contractului”. Înaintea analizării aspectelor sesizate de contestatoare, este de remarcat că documentația de atribuire, alcătuită din fișa de date, caietul de sarcini, formularele necesare și modelul contractului de lucrări, la care se adaugă clarificările postate în SEAP, nu a fost contestată de niciun operator economic, drept care toate prevederile ei și-au consolidat forța obligatorie atât pentru autoritatea contractantă, cât mai ales pentru operatorii economici participanți la procedura de atribuire, inclusiv pentru asocierea câștigătoare (relevantă, în acest sens, este, de pildă, decizia civilă nr. 2799 din 19 decembrie 2022 a Curții de Apel Craiova, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust de926443g). La acest moment, nu pot fi emise pretenții sau critici vizavi de prevederile documentației de atribuire, întrucât ar fi vădit tardive, raportat la termenul prescris de Legea nr. 101/2016 (a se vedea, cu titlu de exemplu, decizia nr. 692 din 23 octombrie 2024 a Curții de Apel București, Secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, cod ReJust 6287ed6e5, și decizia civilă nr. 77 din 7 februarie 2023 a Curții de Apel Galați, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 39g63373e). „Conținutul documentației de atribuire, astfel cum a fost întocmită de entitatea contractantă, este obligatoriu atât pentru agenții economici participanți la procedură, care au obligația de a elabora ofertele în conformitate cu prevederile acesteia, cât și pentru entitatea contractantă, aceasta fiind obligată ca, în desfășurarea procedurii de achiziție, să respecte atât legislația aplicabilă în domeniu, cât și propria sa documentație de atribuire care stabilește regulile ce trebuie respectate de părțile implicate în derularea procesului competitiv.” – sentința civilă nr. 113/CA din 11 septembrie 2020 a Curții de Apel Constanța, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 672e8757. În concluzie, documentația acceptată implicit de toate societățile ofertante le impunea să îi urmeze cu strictețe prescripțiile, sens în care dispune și art. 75 din Legea nr. 98/2016 – ofertantul depune oferta elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției, precum și art. 123 alin. (1) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 – ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Prin depunerea ofertelor la procedură, se presupune că ofertanții și-au însușit documentația de atribuire fără rezerve, ceea ce înseamnă că nu li se poate scuza nicio abatere de la prescripțiile ei, opozabile în cel mai mic detaliu (elocvente în acest sens sunt, ex multis, decizia nr. 1555 din 6 Pagina 17 din 36

martie 2012 a Curții de Apel Craiova, Secția de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 4d27ede4, decizia nr. 916/CA/2019-R din 8 noiembrie 2019 a Curții de Apel Oradea, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 7g222g79, decizia nr. 610 din 6 octombrie 2020 a Curții de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 6e77d24g, decizia nr. 3.891 din 14 iunie 2023 a Curții de Apel Alba Iulia, Secția de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 72792223d, decizia civilă nr. 176 din 21 august 2023 a Curții de Apel Constanța, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 985333e48, decizia nr. 1.738 din 20 septembrie 2023 a Curții de Apel Craiova, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust g8e8223g8, decizia civilă nr. 288 din 2 noiembrie 2023 a Curții de Apel Constanța, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 597ee7239, și decizia civilă nr. 641 din 3 octombrie 2024 a Curții de Apel București, Secția a X- a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, cod ReJust de79d856e). Cerințele riguroase în materie de achiziții publice presupun întocmirea documentelor necesare în conformitate cu prevederile documentației de atribuire, cunoscut fiind faptul că garantarea corectitudinii procedurii achizițiilor publice poate justifica respingerea ofertei pentru orice fel de încălcare a dispozițiilor legale în materie, care ar putea fi considerată de ofertant mai puțin importantă (în această direcție s-au pronunțat, de pildă, Curtea de Apel București, în decizia nr. 692 din 23 octombrie 2024, precitată, Curtea de Apel Constanța, Secția de contencios administrativ și fiscal, în sentința civilă nr. 6 din 12 ianuarie 2024, cod ReJust g8789d674, Curtea de Apel Craiova, Secția contencios administrativ și fiscal, în decizia nr. 45 din 12 ianuarie 2023, cod ReJust 39gd8e778, Curtea de Apel București, Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, în decizia civilă nr. 1589 din 12 august 2021, cod ReJust 736ee28e, în decizia nr. 1405 din 17 iunie 2021, cod ReJust 28993ed2, în decizia nr. 1754 din 8 octombrie 2020, cod ReJust 845de6d9, și în decizia civilă nr. 1417 din 9 septembrie 2020, cod ReJust gg2g5696, și Curtea de Apel Brașov, Secția de contencios administrativ și fiscal, în decizia nr. 468/R din 16 mai 2017, cod ReJust 8988379e). Raportat la obiectivul general constând în prevenirea și sancționarea încălcării dispozițiilor legale în materia procedurilor de achiziție publică, nu i se poate reproșa autorității contractante că a analizat ofertele participanților la procedură în raport de cerințele minime de participare necontestate, sancționând neîndeplinirea acestora (Curtea de Apel București, Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal, decizia civilă nr. 828 din 1 aprilie 2021, cod ReJust 65ed4d74, și decizia civilă nr. 517 din 4 martie 2021, cod ReJust 65459455, și Curtea de Apel Cluj, Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, decizia civilă nr. 2507 din 21 decembrie 2016, cod ReJust 27494445). Pagina 18 din 36

Critica pe care o formulează contestatoarea vizează absența autorizării ofertantului câștigător de către Inspecția de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune și Instalațiilor de Ridicat pentru activități menționate în propunerea tehnică pentru execuția cărora este necesară o astfel de autorizare, însă, contrar art. 10 alin. (1), art. 14 alin. (2) și art. 249 C. proc. civ., care impun părților să argumenteze și să susțină cu mijloace de probă cele ce afirmă în fața Consiliului, nu a expus Consiliului nicio clauză a documentației care să impună ofertanților autorizarea prealabilă ofertării de către ISCIR, ba mai mult confirmă inexistența unei astfel de cerințe. În consecință, neexistând vreo probă în sprijinul criticii, reiese că autoritatea nu a condiționat admiterea la procedură a ofertanților de deținerea autorizației a cărei lipsă este invocată de către contestatoare. Pe de altă parte, la art. 30 alin. (6) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului de achiziție publică/acordului-cadru din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice se prevede: „(6) Criteriile de calificare și criteriile de selecție care se regăsesc în caietul de sarcini ori în documentația descriptivă și care nu sunt prevăzute în anunțul de participare/simplificat/de concurs sunt considerate clauze nescrise” ceea ce înseamnă că o eventuală cerință de autorizare/atestare de către organul de inspecție antemenționat regăsită doar în caietul de sarcini nu prezintă nicio relevanță, fiind clauză nescrisă. Potrivit dispozițiilor art. 181 din Legea nr. 98/2016 „Criteriile privind capacitatea și cerințele minime solicitate pentru îndeplinirea acestora, împreună cu mijloacele de probă corespunzătoare, sunt prevăzute în anunțul de participare.”, dispoziții raportat la care Consiliul reține că deținerea unei autorizații reprezintă o cerință de calificare, iar în măsura în care autoritatea contractantă impune o astfel de cerință de calificare, ea trebuie prevăzută în anunțul de participare. Or, în cauză, autoritatea contractantă nu a prevăzut o astfel de cerință în anunțul de participare. A se vedea, în acest sens, decizia nr. 118R/2025 din 10 martie 2025 a Curții de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust g844e5d82. Deosebit de relevantă este Hotărârea din 26 ianuarie 2023, NV Construct, C-403/21, EU:C:2023:47, din care cităm (extras): „59. Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 58 din Directiva 2014/24 coroborat cu principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din această directivă trebuie interpretat în sensul că autoritatea contractantă are posibilitatea de a impune drept criterii de selecție obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități care sunt susceptibile să trebuiască să fie realizate în cadrul executării unui contract de achiziții publice și care nu au o importanță semnificativă. Pagina 19 din 36

60. Fiind cel mai bine plasată pentru a evalua propriile nevoi, autorității contractante i s- a recunoscut de către legiuitorul Uniunii o largă putere de apreciere cu ocazia stabilirii criteriilor de selecție, fapt demonstrat în special de utilizarea recurentă a verbului „a putea” la articolul 58 din Directiva 2014/24. Astfel, în conformitate cu alineatul (1) al acestui articol, aceasta beneficiază de o anumită marjă de apreciere pentru definirea condițiilor de participare la o procedură de atribuire a unui contract pe care le consideră ca având legătură și fiind proporționale cu obiectul contractului și de natură să garanteze că un candidat sau un ofertant dispune de capacitate juridică și financiară, precum și de competențele tehnice și profesionale necesare pentru executarea contractului care urmează să fie atribuit. Mai precis, potrivit alineatului (4) al articolului menționat, autoritatea contractantă apreciază în mod liber condițiile de participare pe care le consideră proprii, din punctul său de vedere, pentru a garanta în special executarea contractului la un nivel de calitate pe care îl estimează ca adecvat (Hotărârea din 31 martie 2022, Smetna palata na Republika Bulgaria, C-195/21, EU:C:2022:239, punctul 50). 61. În exercitarea acestei largi puteri de apreciere, autoritatea contractantă poate decide să includă, printre criteriile de selecție menționate într- un anunț de participare sau într- un caiet de sarcini, obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități care sunt susceptibile să trebuiască să fie realizate în cadrul executării unui contract de achiziții publice și care nu au o importanță semnificativă. 62. Invers, autoritatea contractantă poate utiliza deopotrivă această largă putere de apreciere pentru a considera că nu este necesar ca aceste obligații să figureze printre criteriile de selecție. O atare alegere s- ar putea explica în special prin faptul că obligațiile respective nu au o importanță semnificativă sau prin caracterul eventual al realizării activităților cărora li se aplică obligațiile în cauză. Autoritatea contractantă ar putea prefera de asemenea să menționeze aceleași obligații în cadrul condițiilor de executare a contractului pentru a nu impune respectarea acestora decât ofertantului câștigător (a se vedea prin analogie Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C-927/19, EU:C:2021:700, punctele 88 și 89). 63. Astfel, Directiva 2014/24 nu exclude ca cerințe tehnice să poată fi reținute în același timp ca fiind criterii de selecție care au legătură cu capacitățile tehnice și profesionale, ca specificații tehnice și/sau drept condiții de executare a contractului, în sensul articolului 58 alineatul (4), al articolului 42 și, respectiv, al articolului 70 din această directivă (Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų Pagina 20 din 36

tvarkymo centras, C- 927/19, EU:C:2021:700, punctul 84). În mod reciproc, o autoritate contractantă poate decide să opteze pentru una singură dintre aceste calificări. 64. În această privință, o autoritate contractantă poate stabili, în temeiul articolului 70 din Directiva 2014/24, cerințe speciale privind executarea unui contract, cu condiția ca acestea să fie legate de obiectul contractului, în sensul articolului 67 alineatul (3) din această directivă, și să fie indicate în invitația la procedura concurențială de ofertare sau în documentele achiziției. 65. În plus, a constrânge ofertanții să îndeplinească toate condițiile de executare a contractului încă de la prezentarea ofertei lor constituie o cerință excesivă, care riscă să descurajeze acești operatori să participe la procedurile de achiziții publice și încalcă prin aceasta principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) din directiva menționată (Hotărârea din 8 iulie 2021, Sanresa, C- 295/20, EU:C:2021:556, punctul 62). 66. În consecință, este necesar să se răspundă la prima întrebare că articolul 58 din Directiva 2014/24 coroborat cu principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din această directivă trebuie interpretat în sensul că autoritatea contractantă are posibilitatea de a impune drept criterii de selecție obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități care sunt susceptibile să trebuiască să fie realizate în cadrul executării unui contract de achiziții publice și care nu au o importanță semnificativă. Cu privire la a doua întrebare 67. Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză. 68. Astfel cum reiese din răspunsul dat la prima întrebare, pentru a nu a lipsi de substanță larga putere de apreciere de care dispune autoritatea contractantă pentru a stabili criteriile de selecție pe care intenționează să le impună operatorilor economici drept condiții de participare la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții, obligațiile rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de un contract de achiziții publice care urmează să fie atribuit nu se pot adăuga de drept în calitate de criterii de selecție la criteriile menționate expres în documentele acestui contract. 69. Prin urmare, este necesar să se răspundă la a doua întrebare că principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză. Pagina 21 din 36

Cu privire la a treia întrebare litera a) 70. Prin intermediul celei de a treia întrebări litera a), instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 63 alineatul (1) din Directiva 2014/24 trebuie interpretat în sensul că se opune ca un ofertant să fie exclus de la o procedură de atribuire a unui contract pentru motivul că nu a desemnat subcontractantul căruia intenționează să îi încredințeze executarea unor obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile activităților legate de contractul în cauză și care nu sunt prevăzute în documentele achiziției, atunci când acest ofertant a precizat în oferta sa că va executa aceste obligații recurgând la capacitățile unei alte entități, fără a fi însă legat de aceasta din urmă printr- o convenție de subcontractare. 71. Astfel cum reiese din cuprinsul punctului 62 din prezenta hotărâre, dacă obligațiile care rezultă din reglementări speciale aplicabile activităților legate de contractul în cauză și care nu sunt prevăzute, în calitate de criteriu de selecție, în documentele achiziției ar fi calificate drept condiție de executare a contractului și dacă ofertantul câștigător nu le- ar îndeplini la atribuirea contractului, nerespectarea acestor obligații nu ar avea incidență asupra conformității atribuirii contractului cu dispozițiile Directivei 2014/24 (a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C- 927/19, EU:C:2021:700, punctul 89). 72. În ipoteza în care obligațiile care decurg din reglementări speciale aplicabile activităților legate de contractul în cauză și care nu sunt prevăzute în documentele achiziției ar constitui efectiv criterii de selecție, în sensul articolului 58 din Directiva 2014/24, este suficient să se amintească faptul că articolul 63 alineatul (1) din această directivă conferă oricărui operator economic un drept de a recurge, pentru un anumit contract, la capacitățile altor entități, indiferent de natura juridică a legăturilor pe care le are cu acestea, pentru a satisface diferitele categorii de criterii de selecție enumerate la articolul 58 alineatul (1) din directiva menționată și concretizate la alineatele (2)-(4) ale aceluiași articol (a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 octombrie 2013, Swm Costruzioni 2 și Mannocchi Luigino, C- 94/12, EU:C:2013:646, punctele 29 și 33, precum și Hotărârea din 7 septembrie 2021, Klaipėdos regiono atliekų tvarkymo centras, C- 927/19, EU:C:2021:700, punctul 150). 73. Pe de altă parte, reiese cu claritate din ultima teză a articolului 63 alineatul (1) din Directiva 2014/24 că, atunci când un operator economic dorește să se bazeze pe capacitățile altor entități, este suficient ca acesta să dovedească autorității contractante că va avea la dispoziție resursele necesare, de exemplu prin prezentarea unui angajament din partea respectivelor entități în acest sens. Pagina 22 din 36

74. În consecință, este evident că subcontractarea nu constituie decât una dintre modalitățile prin care un operator economic poate recurge la capacitățile altor entități și că, prin urmare, aceasta nu îi poate fi impusă de autoritatea contractantă. 75. Având în vedere considerațiile care precedă, este necesar să se răspundă la a treia întrebare litera a) că articolul 63 alineatul (1) din Directiva 2014/24 trebuie interpretat în sensul că se opune ca un ofertant să fie exclus de la o procedură de atribuire a unui contract pentru motivul că nu a desemnat subcontractantul căruia intenționează să îi încredințeze executarea unor obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile activităților legate de contractul în cauză și care nu sunt prevăzute în documentele achiziției, atunci când acest ofertant a precizat în oferta sa că va executa aceste obligații recurgând la capacitățile unei alte entități, fără a fi însă legat de aceasta din urmă printr- o convenție de subcontractare”. Această hotărâre este un reper utilizat frecvent și în jurisprudența instanțelor naționale, dovadă fiind numeroasele decizii în care este invocată, din care enumerăm cu titlu exemplificativ câteva recente: a) decizia civilă nr. 109 din 3 martie 2025 a Curții de Apel Iași, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 6268e22d4: „Subliniază Curtea de apel că prin Hotărârea din 26 ianuarie 2023, NV Construct, C-403/21, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză”. b) decizia nr. 314R din 18 iunie 2024 a Curții de Apel Târgu Mureș, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust ee2747788: „Curtea reține, în acord cu Consiliul, că prin documentația de atribuire nu s-a prevăzut în sarcina ofertanților obligația de a prezenta autorizațiile eliberate de IGSU sau ANRE, nici în cadrul criteriilor de calificare și nici în cadrul condițiilor de executare a contractului, aspect necontestat de petentă. Consiliul s-a raportat judicios la dispozițiile art. 154 alin. 1 și art. 75 din Legea nr. 98/2016, citate în decizie, prin care este stabilită obligația autorității contractante de a elabora documentația de atribuire astfel încât să conțină toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției (art. 154), respectiv obligația ofertantului de a depune oferta elaborată în conformitate cu informațiile și cerințele prevăzute în documentele achiziției (art. 75). De asemenea, potrivit art. 127 alin. 1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 98/2016, aprobate prin HG nr. 395/2016, text avut în vedere și de Consiliu, comisia de evaluare are între atribuții: „b) verificarea îndeplinirii criteriilor de calificare de către ofertanți/candidați” și „f) verificarea conformității propunerilor tehnice ale ofertanților cu prevederile caietului de sarcini”, iar art. 30 alin. 4 stabilește obligația includerii criteriilor de calificare și a criteriilor de selecție stabilite de autoritatea contractantă în anunțul de participare/simplificat/de concurs. Pagina 23 din 36

Criteriile de calificare trebuie să fie explicit exprimate pentru a evita posibilitatea interpretărilor diferite cu privire la înțelesul și întinderea acestora, fiind imperativ ca autoritatea contractantă să asigure încă de la inițierea procedurii operatorilor economici o înțelegere/interpretare unitară, decurgând din informarea lor completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire. În speță, astfel cum s-a arătat anterior, criterii de calificare referitoare la deținerea autorizațiilor eliberate de ISU sau ANRE nu sunt menționate în anunțul de participare și nu sunt prevăzute expres în documentația de atribuire. În condițiile în care evaluarea fiecărei oferte se realizează prin raportare la cerințele din documentația de atribuire, neprezentarea dovezilor privind autorizațiile invocate nu poate constitui temei pentru excluderea ofertanților. Atât Consiliul cât și petenta au invocat, în susținerea soluției și respectiv a criticilor împotriva acesteia, hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-403/21, SC NV Construct SRL împotriva Județului Timiș, prin care CJUE a stabilit că: „2) Principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză”. Consiliul a citat paragrafele 60-62 și 67-69 din această hotărâre, pe care instanța nu le va relua, în care CJUE, făcând trimitere și la jurisprudența sa anterioară, reiterează larga putere de apreciere cu ocazia stabilirii criteriilor de selecție, recunoscută de legiuitorul Uniunii autorității contractante, în considerarea faptului că aceasta este cel mai bine plasată pentru a evalua propriile nevoi. S-a reținut, în continuare, că în exercitarea acestei largi puteri de apreciere, autoritatea contractantă poate decide să includă, între criteriile de selecție menționate în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, obligații rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități (par. 61) sau, invers, poate considera că nu este necesar ca aceste obligații să figureze printre criteriile de selecție (par. 62). Petenta a invocat fraza a doua din paragraful 62 al hotărârii, în care se arată: „O atare alegere” (de a nu include aceste obligații printre criterii le de selecție) „s-ar putea explica în special prin faptul că obligațiile respective nu au o importanță semnificativă sau prin caracterul eventual al realizării activităților cărora li se aplică obligațiile în cauză”. A arătat că în cauză nu sunt îndeplinite aceste condiții, având în vedere importanța lucrărilor supuse autorizării, astfel că această marjă de apreciere a autorității contractante dispare în ipoteza unor autorizații specifice obligatorii. Curtea nu primește această apărare. Reține că obiectul contractului este de lucrări de construcție pentru reabilitarea energetică a unui imobil, lucrările care urmează a fi executate fiind enumerate la art. II.2.4 - Descrierea achiziției publice din fișa de date a achiziției. Or, o parte însemnată a lucrărilor preconizate nu se încadrează între cele supuse autorizării la care face referire petenta. De asemenea, constată că în documentele achiziției au fost cuprinse obligații specifice atât cu referire la executarea contractului cât și la modul de prezentare a propunerii tehnice, care să asigure executarea corespunzătoare a contractului, cu respectarea tuturor normelor aplicabile. Astfel, în fișa de date, la art. II.2.4. se prevede că „Lucrările se vor executa în concordanță cu Proiectul tehnic de execuție, respectiv indicațiile expertizei tehnice și auditului energetic”. La art. IV.4.1. - Modul de prezentare al propunerii tehnice, subpct. 6), se prevede că „la nivelul propunerii tehnice, în secțiunea dedicată personalului contractantului/resurse și organizare, ofertanții urmează să includă o descriere a modului de acces la specialiștii atestați, care Pagina 24 din 36

sunt strict necesari pentru îndeplinirea obiectului contractului demonstrând astfel îndeplinirea cerințelor tehnice și contractuale precum și a reglementărilor, standardelor și normelor aplicabile în domeniul din care face parte obiectul contractului”; de asemenea, că „în cazul în care pe parcursul îndeplinirii contractului se constată faptul că nu sunt respectate elemente ale propunerii tehnice (sunt inferioare sau nu corespund cerințelor prevăzute în caietul de sarcini), autoritatea contractantă își rezervă dreptul de a denunța unilateral contractul ori de a solicita sistarea lucrărilor până la remedierea situației constatate”. Pe de altă parte, Curtea are în vedere concluzia care rezultă din paragrafele 68- 69 și din dispozitivul hotărârii, ca răspuns la a doua întrebare, în sensul că obligațiile rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de un contract de achiziții publice care urmează să fie atribuit nu se pot adăuga de drept în calitate de criterii de selecție la criteriile menționate expres în documentele acestui contract și că principiile proporționalității și transparenței se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză. Suplimentarea cerințelor de calificare în timpul evaluării ar constitui o împrejurare care trece dincolo de domeniul protecției încrederii legitime, fiind de natură să surprindă chiar și un operator economic prudent și avizat, iar eventuala neglijență din partea entității în redactarea documentației de atribuire nu poate avea repercusiuni în persoana ofertanților, care au înțeles să se conformeze acestei documentații. Cu alte cuvinte, nu se poate dispune evaluarea ofertei prin raportare la o cerință neprevăzută expres în documentația de atribuire, iar operatorii economici nu pot fi sancționați pentru nedepunerea anumitor autorizații în cadrul ofertei, dacă acestea nu au fost solicitate expres, aspect reflectat și în jurisprudența anterioară a CJUE (spre exemplu, hotărârile în cauzele C-336/14, C-699/17, C-278/14). Curtea mai reține că petenta, în măsura în care aprecia că documentația de atribuire a fost întocmită necorespunzător, în sensul că nu ar cuprinde cerințe esențiale pentru executarea contractului, avea posibilitatea de a o contesta, în condițiile art. 10 și următoarele din Legea nr. 101/2016. Or, în condițiile în care documentația de atribuire (fișa de date, caietul de sarcini) nu a fost contestată de nici un operator economic, toate prevederile ei și-au consolidat forța obligatorie atât pentru operatorii economici participanți la procedura de atribuire, cât si pentru autoritatea contractantă”. c) decizia nr. 450 din 10 iunie 2024 a Curții de Apel Alba Iulia, Secția de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 729799d55; d) decizia civilă nr. 538 din 5 iunie 2024 a Curții de Apel Timișoara, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 4e53d62e7; „Curtea reține justețea considerentelor Consiliului (din decizia anterioară) în care s-a reamintit că, deși este de netăgăduit faptul că realizarea în mod legal a unor activități implică deținerea autorizărilor specifice, din punct de vedere al derulării procedurii de achiziție publică, prezentarea respectivelor autorizări legale se face la solicitarea expresă a autorității contractante, prin utilizarea cerințelor de calificare. Or, în condițiile în care autoritatea contractantă achizitoare alege să nu stabilească cerințe de calificare incidente tuturor activităților pe care derularea contractului le implică, admisibilitatea ofertelor trebuie stabilită exclusiv în funcție de cerințele și condițiile documentației de atribuire, fără a depinde de proba deținerii acelor autorizări legale ce derivă din legi și normative în baza cărora activați ale contractului sunt realizate. Pagina 25 din 36

În acest sens au fost citate și cele statuate de CJUE în cauza C 403/21, și anume că „Principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză.” Apoi, în cauză este necontestat caracterul obligatoriu al documentației de atribuire atât pentru ofertanți, cât și pentru autoritatea contractantă, care, în evaluarea ofertelor și stabilirea admisibilității acestora, este ținută la a respecta propriile reguli din documentația de atribuire, limitare impusă de cerințele principiului transparenței. Așa cum a reținut și Consiliul în decizia sa anterioară, în condițiile în care întreaga conduită a ofertanților se bazează pe informațiile și regulile arătate în documentația de atribuire, evaluarea ofertelor trebuie realizată raportat la aceeași documentație de atribuire, fără adăugarea de noi condiții sau reguli, pe care autorii ofertelor nu le-au cunoscut încă de la momentul luării deciziei de implicare în procedura de achiziție publică și fără eludarea regulilor deja existente în acest act al procedurii. În continuare, Curtea reține că, potrivit art. 154 alin. 1 din Legea nr. 98/2016 „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire.”, iar în conformitate cu prevederile art. 20 alin. 2 din HG nr. 395/2016, „Documentația de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.” Ceea ce se impune așadar a se stabili în cauză este dacă cerințele de calificare, astfel cum au fost clarificate în aplicarea deciziei anterioare a CNSC, prevăd sau nu condiția exclusivă a deținerii atestatului IF de către proiectantul de specialitate, atestat emis în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 182/2009. Examinând cuprinsul mențiunilor referitoare la documentele justificative din Anunțul erată din data de 01.11.2023, în lumina principiilor mai sus arătate și prin raportare la modul de enunțare al personalului minim necesare, dar și la cerințe similare specifice altor domenii, Curtea apreciază că referirea generică la „diplome de studii/certificatele de calificare/autorizațiile/ atestatele/deciziile de numire/orice alte documente care demonstrează calitatea pentru care este propusa persoana.” nu poate susține cerința depunerii, pentru proiectant, exclusiv a atestatului prevăzut de Ordinul nr. 182/2009, eliberat de Ministerul Agriculturii. O atare cerință nu este una expres prevăzută, deși, în considerarea neclarităților și neregularităților care au constituit premisa deciziei anterioare a CNSC, o astfel de referire expresă, după caz, se impunea, cum, de altfel, o astfel de referire expresă se observă în cazul lucrărilor electrice, în privința cărora în documentația de atribuire s-a prevăzut că ofertantul va demonstra că este atestat ANRE conform prevederilor ordinului ANRE 134/2021”. e) decizia civilă nr. 476 din 19 aprilie 2024 a Curții de Apel Cluj, Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 98623d774: „În lipsa menționării obligației de a depune o autorizare specifică, o ofertă nu poate fi evaluată și respinsă pentru o presupusă nerespectare a unei cerințe care nu a fost menționată. Legiuitorul a stabilit clar că orice cerințe de calificare introduse în caietul de sarcini care nu au fost prevăzute în anunțul de participare sunt clauze nescrise. Mai mult, se ignoră posibilitatea prevăzută de lege ca pe parcursul executării contractului operatorii economici să apeleze la subcontractanți specializați. O astfel de cerință este o cerință de executare a contractului iar nu o Pagina 26 din 36

cerință privind capacitatea profesională, fiindcă altfel ar fi trebuit să fie trecută în mod expres în anunțul de participare”. f) decizia nr. 242 din 8 aprilie 2024 a Curții de Apel Iași, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 4e5gg82g6; „În ceea ce privește motivele din plângere vizând celelalte oferte implicate în procedură, și, în primul rând, a Asocierii VIACONS RUTIER - SIMPA CONSULT, susține petenta că această ofertă ar fi inadmisibilă, invocând lipsa unui verificator de proiecte atestat MLPAT/MLPTL pentru subdomeniul Af, Curtea constată că afirmațiile petentei privind obligativitatea indicării unui astfel de verificator nu își găsesc un corespondent în cerințele tehnice exprese și explicite stabilite de autoritatea contractantă, care chiar infirmă faptul că ar fi fost avută în vedere la întocmirea documentației de atribuire o asemenea cerință tehnică. Așa cum a reținut și Consiliul, instanța trebuie să se raporteze la principiile de interpretare și aplicare a legislației în materia achizițiilor publice, așa cum au fost acestea conturate în jurisprudența CJUE, având în vedere în acest sens hotărârea pronunțată în cauza C-403/21, ale cărei considerente sunt incidente în cauză. Astfel, în cauza CJUE menționată s-a stabilit că „principiile proporționalității și transparenței garantate la art. 18 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză”. Prin urmare, câtă vreme autoritatea contractantă nu a impus în cauză în mod expres și explicit cerința indicării unui verificator de proiecte atestat MLPAT/MLPTL pentru subdomeniul Af, nu se poate pretinde îndeplinirea acestei condiții în faza de evaluare a ofertelor tehnice. Pe de altă parte, împrejurarea că pentru anumite lucrări ce trebuie proiectate ar fi necesară verificarea proiectului tehnic de către un verificator de proiecte atestat MLPAT/MLPTL pentru subdomeniul Af, constituie un aspect nedovedit de către petentă, ba chiar contestat de către autoritatea contractantă, este prima în măsură să aprecieze asupra cerințelor tehnice și de calificare impuse ofertanților. Doar faptul că petenta în cuprinsul propunerii sale tehnice a indicat un astfel de specialist nu poate conduce la concluzia că o asemenea cerință de calificare ar fi fost necesar a fi îndeplinită de către toți participanții la procedura de atribuire. Prin urmare, acest motiv al plângerii vizând oferta depusă de Asociere Viacons Rutier este unul nefondat”. g) decizia nr. 223 din 27 martie 2024 a Curții de Apel Alba Iulia, Secția de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 62e8e86d2: „Obligațiile rezultate din reglementări legale aplicabile unor activități legate de un contract de achiziții publice, nu se pot adăuga de drept în calitate de criterii de selecție la criteriile menționate expres în documentația de atribuire aferentă acestui contract. Principiile proporționalității și transparenței se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit, care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză.” Așa fiind, Curtea constată că acțiunea formulată de reclamanta-recurentă, atât pe excepția de nelegalitate, cât și pe fondul dreptului, conduce la adăugarea/modificarea documentației de atribuire aferentă prezentei proceduri de licitație, altfel spus, în măsura în care raportarea la documentația de atribuire s-ar Pagina 27 din 36

realiza potrivit interpretărilor proprii ale recurentei, principiile previzibilității și securității juridice ar fi încălcate”. h) decizia nr. 40/R/2024 din 6 februarie 2024 a Curții de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust ee733e247: „Petenta a mai susținut că obligativitatea deținerii de către ofertanți a calității de unitate atestată ANRE rezultă din prevederile Normei tehnice privind stabilirea cerințelor pentru executarea lucrărilor sub tensiune în instalații electrice cod NTE ######### și ale Normativului 17/2011 privind proiectarea, execuția și exploatarea instalațiilor electrice aferente clădirilor, la care se face referire în cuprinsul Memoriului tehnic pentru instalații electrice, însă, indiferent de interpretarea dispozițiilor Normativului I7/2011, instanța va înlătura aceste susțineri ale petentei, reținând în acest sens ca fiind relevantă Hotărârea CJUE pronunțată în cauza C-403/21, potrivit căreia ”Principiile proporționalității și transparenței garantate la articolul 18 alineatul (1) primul paragraf din Directiva 2014/24 trebuie interpretate în sensul că se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză.” În cuprinsul paragrafelor 60-62 ale Hotărârii pronunțate în cauza C-403/21, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a reținut că ”60. Fiind cel mai bine plasată pentru a evalua propriile nevoi, autorității contractante i s-a recunoscut de către legiuitorul Uniunii o largă putere de apreciere cu ocazia stabilirii criteriilor de selecție, fapt demonstrat în special de utilizarea recurentă a verbului „a putea” la articolul 58 din Directiva 2014/24. Astfel, în conformitate cu alineatul (1) al acestui articol, aceasta beneficiază de o anumită marjă de apreciere pentru definirea condițiilor de participare la o procedură de atribuire a unui contract pe care le consideră ca având legătură și fiind proporționale cu obiectul contractului și de natură să garanteze că un candidat sau un ofertant dispune de capacitate juridică și financiară, precum și de competențele tehnice și profesionale necesare pentru executarea contractului care urmează să fie atribuit. Mai precis, potrivit alineatului (4) al articolului menționat, autoritatea contractantă apreciază în mod liber condițiile de participare pe care le consideră proprii, din punctul său de vedere, pentru a garanta în special executarea contractului la un nivel de calitate pe care îl estimează ca adecvat. [...] Concluzionând, instanța reține că, astfel cum în mod corect a reținut și C.N.S.C., prin documentația de atribuire nu a fost impusă cerința deținerii calității de unitate atestată ANRE de către operatorii economici, fiind, în consecință, cu atât mai puțin necesară, menționarea unui subcontractant care să îndeplinească o astfel de cerință de calificare pretinsă de petentă, iar în acest context fiind lipsite de relevanță susținerile petentei cu privire la distincția între calitățile de ”subcontractant” și ”furnizor”, în sensul art. 3 din H.G. nr. 395/2016. Prin criticile formulate în cuprinsul Secțiunii IV din cadrul contestației adresate C.N.S.C., petenta a susținut lipsa verificării de către comisia de evaluare a modului în care se va realiza execuția racordului electric, conform pct. IV.4.1 din fișa de date a achiziției și art. 133 alin. 1 din H.G. nr. 395/2016, invocând în mod concret în acest sens împrejurarea că nu s-a verificat de către comisia de evaluare modul în care se va executa racordul electric din perspectiva faptului că lucrările de instalații electrice puteau fi executate doar de o societate autorizată ANRE, astfel cum susținuse petenta și în cuprinsul Secțiunii III din cadrul contestației. Or, astfel cum s-a arătat mai sus, cerința autorizării ANRE a operatorilor economici participanți la procedura de achiziție publică nu rezultă din prevederile documentației de atribuire, astfel că nu se poate reține neîndeplinirea de către comisia de evaluare a obligației de verificare a unei cerințe nesolicitate prin Pagina 28 din 36

documentația de atribuire și, în consecință, în mod corect, C.N.S.C. a respins și aceste critici ca fiind nefondate, neputând fi reținută neconformitatea ofertei ####### S.R.L. potrivit dispozițiilor art. 137 alin. 3 lit. a) din H.G. nr. 395/2016, astfel cum a susținut petenta”. i) sentința nr. 26/F-CONT din 1 februarie 2024 a Curții de Apel Pitești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust g87gdg5d3; j) decizia nr. 54 din 29 ianuarie 2024 a Curții de Apel Alba Iulia, Secția de contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 724267752; k) decizia nr. 21 din 10 ianuarie 2024 a Curții de Apel Craiova, Secția contencios administrativ și fiscal, cod ReJust 62e94556d: „Conform jurisprudenței CJUE, o autoritate contractantă poate stabili cerințe speciale privind executarea unui contract, cu condiția ca acestea să fie legate de obiectul contractului, și să fie indicate în invitația la procedura concurențială de ofertare sau în documentele achiziției (hotărârea din 26 ianuarie 2023, cauza C-403/21, parag 64). Obligațiile rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de un contract de achiziții publice, nu se pot adăuga de drept în calitate de criterii de selecție la criteriile menționate expres în documentele acestui contract. Principiile proporționalității și transparenței se opun ca documentele achiziției să fie completate de drept cu criterii de calificare rezultate din reglementări speciale aplicabile unor activități legate de contractul ce urmează să fie atribuit, care nu au fost prevăzute în aceste documente și pe care autoritatea contractantă nu a intenționat să le impună operatorilor economici în cauză”. l) decizia civilă nr. 120 din 26 aprilie 2023 a Curții de Apel București, Secția a X-a de contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, cod ReJust 4e32d599g: „De asemenea, Curtea apreciază ca fiind neîntemeiată și cea de-a doua critică invocată de petentă referitoare la faptul că oferta câștigătoare ar fi neconformă întrucât acest ofertant nu poate realiza din punct de vedere legal activitatea de elaborare a studiului hidrogeologic. În acest sens, Curtea reține că, din chiar cuprinsul susținerilor petentei rezultă că, prin documentația de atribuire, nu s-a solicitat expres ofertanților să facă dovada deținerii unei autorizații emise de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor de tip B necesară pentru întocmirea studiilor hidrogeologice, însă petenta consideră că această obligație rezultă din prevederea generală a documentației de atribuire potrivit căreia operatorii economici trebuie să dovedească faptul că au capacitatea profesională de a realiza activitățile care fac obiectul contractului și din prevederile art. 52 alin. 2 ale Legii apelor nr. 107/1996 și ale art. 10 și 11 din Ordinul MMAP nr. 1287/2021. Curtea apreciază că, practic, prin soluția propusă de petentă se adaugă o cerință neprevăzută în documentația de atribuire. Curtea reține că admiterea criticii petentei ar reprezenta o încălcare a principiilor transparenței și tratamentului egal, astfel cum au fost interpretate aceste principii în practica Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și a prevederilor art. 49, art. 154 și art. 181 din Legea nr. 98/2016 și a art. 123 alin. 1 din HG nr. 395/2016 invocate în mod întemeiat de către CNSC. În acest sens, Curtea reține că din Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 aprilie 2015 pronunțată în Cauza C-278/14, Hotărârea Curții din 4 decembrie 2003 pronunțată în Cauza C-448/01, Hotărârea Curții din 14 iunie 2007 pronunțată în Cauza C-6/05, Hotărârea Curții din 29 Aprilie 2004 pronunțată în cauza C-496/99, Hotărârea Curții din 2 iunie 2016 pronunțată în cauza C-27/15, Hotărârea Curții din 6 noiembrie 2014 pronunțată în cauza C-42/13, rezultă clar că respectarea principiilor Pagina 29 din 36

transparenței și tratamentului egal presupune ca respingerea unei oferte să se dispună doar în baza unor motive precizate în documentația de atribuire. În acest sens, prin Hotărârea din 16 aprilie 2015 pronunțată în Cauza C-278/14, CJUE a stabilit că „normele fundamentale și principiile generale ale Tratatului FUE, în special principiile egalității de tratament și nediscriminării, precum și obligația de transparență care rezultă din acestea trebuie interpretate în sensul că autoritatea contractantă nu poate respinge o ofertă care îndeplinește cerințele anunțului de participare pe baza unor motive care nu sunt prevăzute în anunțul menționat”. În același sens sunt și prevederile art. 49, art. 154, art. 181 din Legea nr. 98/2016 și art. 123 alin. 1 din HG nr. 395/2016 potrivit cărora: - art. 49 din Legea nr. 98/2016 – „Autoritățile contractante au obligația să acorde operatorilor economici un tratament egal și nediscriminatoriu și să acționeze într-o manieră transparentă și proporțională”. - art. 154 din Legea nr. 98/2016 – „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire”; - art. 123 alin. 1 din HG nr. 395/2016 – „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire…” - art. 181 din Legea nr. 98/2016 – „Criteriile privind capacitatea și cerințele minime solicitate pentru îndeplinirea acestora, împreună cu mijloacele de probă corespunzătoare, sunt prevăzute în anunțul de participare”. Față de aceste prevederi, Curtea apreciază că este neîntemeiată susținerea petentei că ar fi trebuit ca ofertantul câștigător să facă dovada deținerii unei autorizații emise de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor de tip B necesară pentru întocmirea studiilor hidrogeologice întrucât o astfel de cerință nu a fost stabilită prin documentația de atribuire. Având în vedere considerentele de mai sus, Curtea, în temeiul art. 34 alin. 5 din Legea nr. 101/2016 va respinge plângerea formulată de petenta Construct C.D.P. S.R.L., ca nefondată”. Consiliul va reține relevant în soluționarea criticii faptul că dacă avea certitudinea necesității autorizării în dezbatere, buna-credință și loialitatea concurenței îi impuneau ......să atenționeze ...... în etapa de clarificare a documentației, nu după depunerea ofertelor, evaluarea lor și comunicarea rezultatului procedurii. După cum a punctat și Curtea de Apel Târgu Mureș, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în decizia nr. 314R din 18 iunie 2024, cod ReJust ee2747788, în măsura în care aprecia că documentația de atribuire a fost întocmită necorespunzător, în sensul că nu ar cuprinde cerințe esențiale pentru executarea contractului, asocierea contestatoare avea posibilitatea de a o contesta, quod non. În consecință, având în vedere considerentele de mai sus, Consiliul va respinge ca nefondată critica potrivit căreia ofertantul câștigător avea obligația de a prezenta autorizații ISCIR. ...... arată că oferta declarată câștigătoare trebuia respinsă ca neconformă întrucât propunerea financiară nu respectă cerințele documentației de atribuire referitoare la completarea Formularelor C6, C7 și C8. Pagina 30 din 36

Potrivit documentației de atribuire autoritatea contractantă a solicitat pentru elaborarea propunerii financiare, Formularele C6, C7, C8 cu consumurile necesare cu mâna de lucru, ore de funcționare a utilajelor și consumurile materiale, prezentând sub formă de tabel paginile din propunerea financiară care confirmă, în opina sa, nerespectarea acestor prevederi, astfel: 1.pag.367 -368 Total în Fomrular C7 Lista cuprinzând consumurile cu mâna de lucru ...... 185.677,83 ore Pag.527 -528 Total în Formular C7 Lista cuprinzând consumurile cu mâna de lucru ACHIITOR 182.289,07 ore OFERTANTUL ...... A OFERTAT MAI MULTE ORE DE MANOPERĂ CU 3388,76 3.388,76 ore 2.pag.369 -371 Total în Formularul C8 Lista cuprinzând consumurile de ore funcționare a utilajelor de construcții ...... 31.909,00 ore pag.530 -532 Total în Formularul C8 Lista cuprinzând consumurile de ore de funcționare a utilajelor de construcții ACHIZITOR 13051,49 ore OFERTANTUL ...... A OFERTAT MAI MULTE ORE LA UTILAJE CU 18.857,51 18.857,51 ore 3.pag.330.poz 54- 61 Total în Formularul C6 Lista cuprinzând consumurile de resurse materiale ...... 156.453,21 kg pag.490, poz.170- 185 Total în Formularul C6 Lista cuprinzând consumurile de resurse materiale ACHIZITOR 96.813,54 kg OFERTANTUL ...... A OFERTAT MAI MULT CIMENT CU 59.639,67 KG 59.639,67 kg 4.pag.330 poz.68- 76 Total în Formularul C6 Lista cuprinzând consumurile de resurse materiale ...... 181,35 mc pag.501,poz.451- 462 Total în Formularul C6 Lista cuprinzând consumurile de resurse materiale ACHIZITOR 398,24 mc OFERTANTUL ...... A OFERTAT MAI PUȚIN CU 216,89 MC MORTAR 216,89 mc 5.pag.365 poz.928 Total în Formularul C6 Lista cuprinzând consumurile de resurse materiale ...... 2.654,40 mp pag.506,poz.589 Total în Formularul C6 Lista cuprinzând consumurile de resurse materiale ACHIZITOR 969,6 mp OFERTANTUL ...... A OFERTAT MAI MULT CU 1684,80 mp Placa GK 12,5 mm 1.684,80 mp În soluționarea criticii, Consiliul are în vedere că potrivit Cap. IV.4.2 Modul de prezentare al propunerii financiare, autoritatea contractantă a stabilit astfel: „Propunerea financiară se va întocmi în conformitate cu solicitările și având structura stabilită prin «Formular cadru – propunere financiară». Formular cadru – propunere financiară se regăsește în prezenta documentație la Secțiunea III – Formulare Prevederile prezentei secțiuni se vor completa cu prevederile documentației de atribuire – Secțiunea Instrucțiuni pentru ofertanți punctul 3. INSTRUCȚIUNI PRIVIND OFERTA – B.Modul de prezentare a propunerii financiare”. În documentația de atribuire, punctul 3. INSTRUCȚIUNI PRIVIND OFERTA – B.Modul de prezentare a propunerii financiare, se prevede: Pagina 31 din 36

„Propunerea financiară se va întocmi în conformitate cu solicitările și având structura stabilită prin «Formular cadru – propunere financiară». Formular cadru – propunere financiară se regăsește în prezenta documentație la Secțiunea III – Formulare”. Nu lipsite de relevanță sunt și prevederile din caietul de sarcini, care privesc propunerea financiară, mai exact „2.3. CONȚINUTUL PROPUNERII FINANCIARE” cu privire la care autoritatea contractantă a stabilit astfel: „Prețul ofertei va fi prezentat în Formularul de Ofertă, care reprezintă elementul principal al propunerii finanicare, fiind actul prin care operatorul economic își manifesta voința de a se angaja din punct de vedere juridic în relația contractuală cu autoritatea contractantă. Prețul din Formularul de Ofertă va reprezenta prețul total al executării contractului (fără TVA) în conformitate cu prevederile caietului de sarcini/proiectului și va fi exprimat în lei. Propunerea financiară va conține, pe lângă formularul de ofertă și centralizatorul cu lucrările executate de asociați, subcontractanți, prezentate distinct pentru fiecare asociat, subcontractant în parte (dacă este cazul). Ofertantul va include, în cadrul propunerii financiare, orice costuri legate de: - execuția categoriilor de lucrări prevăzute în listele de cantități, întocmirae instrucțiunilor de întreținere și exploatare – protejarea mediului, conform normelor legale, precum și cele legate de refacerea cadrului natural după finalizarea lucrărilor – procurarea, transportul, depozitarea și punerea în operă a materialelor și echipamentelor ncesare funcționării obiectului contractului, conform cerințelor impuse prin caietul de sarcini. La întocmirea propunerii financiare se vor respecta în mod obligatoriu cerințele și modalitățile solicitate în caietul de sarcini și anexele aferente acestora. Pentru elaborarea ofertei finanicare trebuie să se țină seama cheltuielile care sunt generate de realizarea lucrărilor cuprinse în formularele F1 – F5, conform HG 907/2026. Oferta finanicară se prezintă în lei fără T.V.A. respectând structura formularelor din proiect (Formularele F1 – F5) și va fi întocmită pe baza documentației de licitație întocmită de proiectant prezentată în anexă. Pentru elaborarea ofertei este necesară consultarea întregii documentații puse la dispoziție ofertanților: piese scrise, piese desenate, caiete de sarcini, fișe tehnice, specificații tehnice și liste de cantități. Pentru verificarea ofertelor se solicită anexarea extraselor de material, forța de muncă, utilaj și transport. Propunerea financiară trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini. În cazul în care, pe parcursul îndeplinirii contractului, se constată faptul că anumite elemente ale propunerii tehnice sunt inferioare sau nu corespund cerințelor prevăzute în caietul de sarcini, prevalează prevederile caietului de sarcini, respeciv întreag documentație pusă la dispoziția ofertantului (documentația tehnico- economică, cuprinzând piese scrise, piese desenate, caiete de sarcini, fișe tehnice, specificații tehnice și liste de cantități)”. Din verificarea informațiilor de la paginile indicate în contestație, respectiv între cele din formularele C6, C7 și C8 puse la dispoziție ofertanților de autoritatea contractantă și informațiile din formularele prezentate în ofertă de către ......, Consiliul constată că există disprepanță între valorile stabilite prin formularele din documentația de atribuire și valorile din formularele ofertantului câștigător, atât valori în plus (ore, kg, mc, mp) cât și în minus, diferențe confirmate de altfel atât de autoritatea contractantă cât și de intervenientă. Pagina 32 din 36

Însă, contrar argumentelor autorității contractante și a intervenientei potrivit cărora „documentația de atribuire nu prevede valori obligatorii pentru orele de manoperă, utilaje sau consumuri de materiale”, formularele C6, C7 și C8, publicate în SEAP, conțin valorile menționate în tabel prin contestației, valori care sunt diferite de cele menționate în formularele depuse în oferta câștigătoare. Mai mult decât atât, prin punctul de vedere autoritatea contractantă confirmă existența diferențelor de valori indicate de contestatoare, și afirmă neîntemeiat că provin „cel mai probabil” din motive ce țin de programul de devize utilizat și de abordarea proprie a ofertantului în ceea ce privește metodele tehnologice, productivitățile și organizarea lucrărilor. Așadar, autoritatea contractantă doar presupune, fără a face vreun demers în lămurirea situației sesizate, care ar fi motivul diferențelor sesizate în procesul de evaluare al ofertei, deși la un astfel de demers era obligată prin lege. Consiliul reține în soluționare, că pentru astfel de situații legiuitorul a prevăzut obligația comisiei de evaluare de a clarifica aspectele care nu concordă cu prevederile documentației de atribuire, așa cum au fost stabilite, în speță dispozițiile art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 și 134 din HG nr. 395/2016. Prin urmare, Consiliul reține că autoritatea contractantă, înainte de a declara admisibilă oferta ......, trebuia să facă aplicarea dispozițiilor art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 care stabilesc că „În cazul în care informaţiile sau documentele prezentate de către operatorii economici sunt incomplete sau eronate sau în cazul în care lipsesc anumite documente, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita într-un anumit termen ofertanţilor/candidaţilor clarificări şi, după caz, completări ale documentelor prezentate de aceştia în cadrul ofertelor sau solicitărilor de participare, cu respectarea principiilor tratamentului egal şi transparenţei” coroborate cu cele ale art. 134 din HG nr. 395/2016, potrivit cărora „(1) Comisia de evaluare are obligaţia de a stabili care sunt clarificările şi completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări de participare/oferte, precum şi perioada de timp acordată pentru transmiterea acestora, termenul-limită neputând fi stabilit decât la nivel de zile lucrătoare, fără a fi precizată o oră anume în cadrul acestuia. (…) (6) În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă comisiei de evaluare potrivit dispoziţiilor alin. (1) conţinutul propunerii tehnice sau propunerii financiare, oferta sa va fi considerată inacceptabilă. (7) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (6), oferta va fi considerată admisibilă în măsura în care modificările operate de ofertant în legătură cu propunerea sa tehnică se încadrează în una din categoriile de mai jos: a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă; sau b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a preţului total al ofertei, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanţilor participanţi la procedura de atribuire. 8) Sunt considerate abateri tehnice minore acele omisiuni/abateri din propunerea tehnică care pot fi completate/corectate într-un mod care nu conduce la depunerea unei noi oferte. Pagina 33 din 36

(9) O modificare a propunerii tehnice nu poate fi considerată o abatere tehnică minoră a ofertei iniţiale în următoarele situaţii: a) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni depăşeşte 1% din preţul total al ofertei; b) cuantificarea teoretică în valoare monetară a respectivei abateri/omisiuni conduce la eludarea aplicării acelor prevederi ale legii care instituie obligaţii ale autorităţii contractante în raport cu anumite praguri valorice; c) în urma corectării respectivei abateri/omisiuni, se constată că s-ar schimba clasamentul ofertanţilor; d) modificarea ar presupune o diminuare calitativă în comparaţie cu oferta iniţială; e) modificarea vizează o parte din ofertă pentru care documentaţia de atribuire a exclus în mod clar posibilitatea ca ofertanţii să se abată de la cerinţele exacte ale respectivei documentaţii, iar oferta iniţială nu a fost în conformitate cu aceste cerinţe”. Așadar, având în vedere că în etapa de evaluare a propunerii financiare a ofertantului ......comisia de evaluare nu a efectuat vreun demers în clarificare diferențelor sesizate între valorile din formularele C6, C7 și C8 din documentația de atribuire și valorile din formularele C6, C7 și C8 depuse în oferta, se impune admiterea criticilor și reluarea procesului de verificare a propunerii financiare a acestui ofertant sub aspectul încadrării diferențelor sesizate prin contestație în categoria abaterior tehnice minore, și a îndeplinirii condițiilor prevăzute de legiutor pentru a putea fi încadrate astfel. În reevaluare comisia de evaluare va avea în vedere și opinia Agenției Națională pentru Achiziții Publice care emis documentul ÎNDRUMARE privind modul de tratare a abaterilor tehnice monore, viciilor de formă li a erorilor aritmetice în cadrul procesului de evaluare a ofertelor prin care se prezintă modul de interpretare a prevederilor referitoare la erori tehnice minore. Dată fiind situația expusă, Consiliul urmează ca, în baza art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, să admită contestația formulată de ......, în calitate de lider al Asocierii ...... - ......, în contradictoriu cu ......, pe care o va obliga la anularea raportului procedurii de atribuire nr. 251299/19.06.2025 a adreselor de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire și la reevaluarea ofertei depusă de ......, conform considerentelor de mai sus. Asupra cererii contestatoarei de suportare a cheltuielilor prilejuite de formularea și susținerea contestației (onorariu avocațial), ea este supusă dispozițiilor art. 26 alin. (9) din Lege nr.101/2016, potrivit cărora „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”, precum și a celor aplicabile în mod corespunzător din Codul de procedură civilă. Probatoriul cauzei a relevat că autoritatea contractantă s-a aflat în culpă procesuală, motiv pentru care contestatoarea a inițiat atacarea deciziei de evaluare a ofertei Pagina 34 din 36

câștigătoare, pe cale administrativ-jurisdicțională. Existând o culpă procesuală din partea ei, se impune ca autoritatea contractantă să suporte cheltuielile efectuate de contestatoare. Cheltuielile solicitate sunt în sumă de 4.834,26 lei și reprezintă „Servicii de asistență juridică conform Contrcat de asistență juridică 25/10.06.2025. Redactarea Contestației împotriva rezultatului Procedurii de atribuire a Contractului de achiziție publică având ca obict Execuția lucrărilor pentru obiectivul de investiție – ..... ..... – anunț de participare ....”, pentru ... – Cabinet de avocat, servicii facturate cu nr. .. ...., potrivit actelor depuse la dosarul cauzei. În consecință, date fiind cheltuielile avansate de ...... în soluționarea contestației, Consiliul consideră întemeiată și va admite solicitarea de obligare a ...... la plata unor cheltuieli efectuate în cursul soluționării contestației. Însă, având în vedere că din cele cinci critici formulate doar ina dintre acestea s-a dovedit fondată, Consiliul va diminua valoarea cheltuielilor la suma de ... lei, urmând a obliga autoritarea contractantă la plata acestora către contestatoare. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, admite contestația formulată de ......, în calitate de lider al Asocierii ...... - ......în contradictoriu cu ....... Obligă autoritatea contractantă la anularea raportului procedurii de atribuire nr. ..... a adreselor de comunicare a rezultatului procedurii de atribuire și la reevaluarea ofertei depusă de ......, conform considerentelor de mai sus. Obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de .... lei, ce reprezintă cheltuieli efectuate cu ocazia soluționării contestației. Respinge, ca nefondată, cererea de intervenție formulată de ....... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare.

PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU,

... ..... Pagina 35 din 36

.... ..... Pagina 36 din 36