Decizie CNSC 1801/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1801/C5/1443/1444 Data: 27.06.2025 Prin contestația nr. 14617/23.04.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 26270/24.04.2025, formulată de către FLASH LIGHTING SERVICES SA, cu sediul social în București, bd. Dimitrie Pompeiu nr. 5-7, sector 2, înmatriculată la registrul comerțului cu nr. J40/4125/2001, având cod unic de înregistrare 13845929, reprezentată de Dan Vătăjelu și convențional de SCA NEMEȘ VOICU BILAN, cu sediul în str. Părintele Galeriu nr. 9, sector 2, București, unde solicită comunicarea tuturor actelor de procedură, împotriva documentației de atribuire, elaborată de către MUNICIPIUL CĂLĂRAȘI, cu sediul în str. București nr. 140A, Călărași, județul Călărași, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea încheierii contractului având ca obiect „Modernizare iluminat public în municipiul Călărași, județul Călărași”, inițiată prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. SCN1161536/16.04.2025, s-a solicitat: În principal, anularea procedurii de atribuire; În subsidiar, modificarea documentației de atribuire în sensul: 1. Eliminarea factorului de evaluare nr. 2 - gradul de adecvare al graficului general de realizare a investiției publice (durata, succesiunea activităților și inter-relaționarea acestora, inclusiv drumul-critic, identificarea jaloanelor), resursele alocate pentru realizarea activităților în cadrul contractului, prin raportare la metodologia de executare a lucrărilor; 2. Modificarea cerinței restrictive din proiectul tehnic - caiet de sarcini pentru echipamente - fișe tehnice aparate de iluminat privind testul LM84-TM28, în sensul acceptării inclusiv a testelor echivalente LM80-TM21, realizate de laboratoare acreditate, care se bazează pe aceleași principii cu testul solicitat; Pagina 1 din 3

3. Completarea documentației de atribuire cu menționarea exactă a cantităților necesare atât componentei sistemului de telegestiune pentru monitorizare și control luminos, cât și celei echipate cu senzor de mișcare integrat; 4. Modificarea cerinței restrictive din proiectul tehnic - caiet de sarcini pentru echipamente - fișe tehnice aparate de iluminat privind concentratorul de date cu rol de gateway, în sensul acceptării inclusiv a soluțiilor echivalente proprii fiecărui producător (cum ar fi controller punct luminos cu rol de concentrator) care asigură aceleași funcționalități ca cele solicitate în documentația de atribuire; 5. Modificarea art. 11.2 din contract execuție lucrări, parte din documentația de atribuire în sensul eliminării prevederii: „Executantul nu are dreptul de a pretinde penalități de întârziere dacă finanțarea/ cofinanțarea execuției contractului este asigurată și prin alte surse de finanțare decât cele din bugetul propriu, utilizarea altor surse de finanțare fiind prioritară bugetului propriu.” 6. Eliminarea art. 17.2 din Contract execuție lucrări, parte din documentația de atribuire în sensul eliminării prevederii: „Achizitorul va efectua plata facturilor utilizând mecanismul de plată cerere de transfer de la finanțatorul proiectului, respectiv AFM. În termen de 10 zile lucrătoare de la încasarea/ autorizarea sumelor, achizitorul va efectua plata exclusiv pentru facturile incluse în cererea de transfer, respectiv cele menționate în notificarea cu privire la sumele autorizate/transferate. în aceasta situație, Executantul va aștepta până la onorarea Cererii de transfer de către finanțatorul proiectului, chiar dacă acest lucru înseamnă depășirea termenului contractual și nu are dreptul de a calcula penalități de întârziere pentru zilele de depășire a termenului contractual.”; 7. Obligarea autorității contractante la prelungirea termenului- limită de depunere a ofertelor; 8. Proiectul tehnic este nelegal deoarece este elaborat cu încălcarea prevederilor imperative în domeniul calității construcțiilor; 9. Obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. (dosar 1444) Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 26272/24.04.2025, formulată de către URBIOLED SRL, cu sediul social în comuna Valea Lupului, str. Victoriei nr. 69, județul Iași, înmatriculată la registrul comerțului cu nr. J22/1956/ 2016, având cod unic de înregistrare RO32614831, reprezentată de Ciotir Ana-Maria - administrator și convențional de Staicu Daniela - Cabinet de avocat, cu sediul în București, sector 1, Ansamblul rezidențial WIN Herăstrău (la Recepție), str. Barajul Argeș nr. 8A, Corp C3, etaj 1, apartament nr. 3105, unde solicită comunicarea tuturor actelor de procedură, împotriva documentației de atribuire, elaborată de către Pagina 2 din 3

MUNICIPIUL CĂLĂRAȘI, cu sediul în str. București nr. 140A, Călărași, județul Călărași, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea încheierii contractului având ca obiect „Modernizare iluminat public în municipiul Călărași, județul Călărași”, inițiată prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. SCN1161536/16.04.2025, s-a solicitat: 1. Obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; 2. Dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, solicită Consiliului să dispună anularea procedurii de atribuire; 3. Obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației; 4. Acces la dosarul constituit la Consiliu. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite în parte contestațiile formulate de FLASH LIGHTING SERVICES SA și URBIOLED SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă MUNICIPIUL CĂLĂRAȘI, astfel cum rezultă din motivarea prezentei, și dispune publicarea în SEAP a unei clarificări în acest sens. Respinge, ca nefondate, restul criticilor formulate de contestatoare. Obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoarea URBIOLED SRL a sumei de 600 lei. Respinge ca nedovedită cererea contestatoarei FLASH LIGHTING SERVICES SA de obligare a autorității contractante la plata cheltuieli de judecată. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Redactată în 5 exemplare originale, conține 41 (patruzecișiuna) pagini. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .../.../.../... Data: ... Prin contestația nr. ..., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ..., formulată de către ...SA, cu sediul social în ..., înmatriculată la registrul comerțului cu nr. ..., având cod unic de înregistrare ..., reprezentată de ... și convențional de ..., cu sediul în ..., unde solicită comunicarea tuturor actelor de procedură, împotriva documentației de atribuire, elaborată de către ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea încheierii contractului având ca obiect „...”, inițiată prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. ..., s-a solicitat: În principal, anularea procedurii de atribuire; În subsidiar, modificarea documentației de atribuire în sensul: 1. Eliminarea factorului de evaluare nr. 2 - gradul de adecvare al graficului general de realizare a investiției publice (durata, succesiunea activităților și inter-relaționarea acestora, inclusiv drumul-critic, identificarea jaloanelor), resursele alocate pentru realizarea activităților în cadrul contractului, prin raportare la metodologia de executare a lucrărilor; 2. Modificarea cerinței restrictive din proiectul tehnic - caiet de sarcini pentru echipamente - fișe tehnice aparate de iluminat privind testul LM84-TM28, în sensul acceptării inclusiv a testelor echivalente LM80-TM21, realizate de laboratoare acreditate, care se bazează pe aceleași principii cu testul solicitat; 3. Completarea documentației de atribuire cu menționarea exactă a cantităților necesare atât componentei sistemului de telegestiune pentru monitorizare și control luminos, cât și celei echipate cu senzor de mișcare integrat; 4. Modificarea cerinței restrictive din proiectul tehnic - caiet de sarcini pentru echipamente - fișe tehnice aparate de iluminat privind Pagina 1 din 48

concentratorul de date cu rol de gateway, în sensul acceptării inclusiv a soluțiilor echivalente proprii fiecărui producător (cum ar fi controller punct luminos cu rol de concentrator) care asigură aceleași funcționalități ca cele solicitate în documentația de atribuire; 5. Modificarea art. 11.2 din contract execuție lucrări, parte din documentația de atribuire în sensul eliminării prevederii: „Executantul nu are dreptul de a pretinde penalități de întârziere dacă finanțarea/ cofinanțarea execuției contractului este asigurată și prin alte surse de finanțare decât cele din bugetul propriu, utilizarea altor surse de finanțare fiind prioritară bugetului propriu.” 6. Eliminarea art. 17.2 din Contract execuție lucrări, parte din documentația de atribuire în sensul eliminării prevederii: „Achizitorul va efectua plata facturilor utilizând mecanismul de plată cerere de transfer de la finanțatorul proiectului, respectiv AFM. În termen de 10 zile lucrătoare de la încasarea/ autorizarea sumelor, achizitorul va efectua plata exclusiv pentru facturile incluse în cererea de transfer, respectiv cele menționate în notificarea cu privire la sumele autorizate/transferate. în aceasta situație, Executantul va aștepta până la onorarea Cererii de transfer de către finanțatorul proiectului, chiar dacă acest lucru înseamnă depășirea termenului contractual și nu are dreptul de a calcula penalități de întârziere pentru zilele de depășire a termenului contractual.”; 7. Obligarea autorității contractante la prelungirea termenului- limită de depunere a ofertelor; 8. Proiectul tehnic este nelegal deoarece este elaborat cu încălcarea prevederilor imperative în domeniul calității construcțiilor; 9. Obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată. (...) Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 26272/24.04.2025, formulată de către ... SRL, cu sediul social în comuna ..., înmatriculată la registrul comerțului cu nr. ..., având cod unic de înregistrare ..., reprezentată de ... - administrator și convențional de ... - Cabinet de avocat, cu sediul în ..., unde solicită comunicarea tuturor actelor de procedură, împotriva documentației de atribuire, elaborată de către ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea încheierii contractului având ca obiect „...”, inițiată prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. ..., s-a solicitat: 1. Obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive; Pagina 2 din 48

2. Dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, solicită Consiliului să dispună anularea procedurii de atribuire; 3. Obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației; 4. Acces la dosarul constituit la Consiliu. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ...SA solicită cele redate în partea introductivă. Contestatoarea susține că documentația de atribuire este nelegală deoarece proiectul tehnic încalcă prevederile legale imperative în materia contracțiilor. Proiectul tehnic „Modernizarea iluminatului public în ..., Județul ...” întocmit de ...SRL, a fost verificat de către domnul ..., verificator atestat de către ANRE, conform mențiunilor din cadrul parafei aplicate proiectului. Proiectul tehnic este nelegal deoarece este elaborat cu încălcarea prevederilor imperative în domeniul calității construcțiilor. Proiectul „Modernizarea iluminatului public în ..., Județul ..." întocmit de ...SRL, parte din documentația de atribuire, trebuia verificat de către un verificator de proiecte independent de persoana proiectantului, atestat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Or, Proiectul tehnic „Modernizarea iluminatului public în ..., Județul ...” a fost verificat doar de către un verificator în specialitatea instalații electrice atestat de către ANRE - Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei. ANRE stabilește că, în ceea ce privește instalațiile electrice aferente construcțiilor, autorizarea verificatorilor de proiecte se face de către autoritatea stabilită în baza Legii nr. 10/1995, deci de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Întreaga documentație are în vedere că lucrările de modernizare a sistemului de iluminat reprezintă lucrări aferente unei construcții, pentru care se aplică legislația aferentă lucariilor de construire, atrăgând inclusiv competenta ISC ca organ tehnic specializat care exercită, potrivit legii, controlul de stat cu privire la respectarea disciplinei în urbanism și a regimului de autorizare a construcțiilor, precum și la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calității în construcții. Pagina 3 din 48

Cu privire la eliminarea factorului de evaluare nr. 2 - gradul de adecvare al graficului general de realizare a investiției publice (durata, succesiunea activităților și inter-relaționarea acestora, inclusiv drumul- critic, identificarea jaloanelor), resursele alocate pentru realizarea activităților în cadrul contractului, prin raportare la metodologia de executarea lucrărilor, contestatoarea artă: Punctul V Metodologia de evaluare a ofertelor prezentate din Caietul de sarcini, prevede următorii factori de evaluare: Nr. crt. Criteriu Descriere Pondere Punctaj maxim alocat 1. Durata de garanție acordata lucrării Durata minimă de garanție, pentru cocuței lucrări, este de 12 luni. Pentru perioade de garanție mai mici de 12 de luni ofertele se consideră neconforme. Pentru perioada de garanție acordată lucrărilor mai marc sau egală de 60 luni se acorda punctajul maxim alocat factorului de evaluare, respectiv 20 puncte. 20% 20 puncte 2. Gradul de adecvare al graficului general de realizare a investiției publice (durata, succesiunea activităților și inter- relaționarea acestora, inclusiv drumul critic, identificarea punctelor cheie de control (jaloanelor)), resursele alocate pentru realizarea activităților în cadrul Contractului prin raportare la metodologia de executare a lucrărilor Raționament utilizat în evaluarea conținutului ofertelor descriere detaliată în tabel a)Acceptabil / Satisfăcător / Parțial relevant - 9 puncte b)Bine/ Adecvat - 18 puncte c)Foarte bine / Excepțional - 30 puncte 30% 30 puncte 3. Prețul ofertei Componenta financiară 50% 50 puncte 100 puncte TOTAL: 100% În ceea ce privește factorul de evaluare nr. 2, autoritatea contractantă nu a prevăzut o modalitate clară, previzibilă și obiectivă de calcul a punctajelor ce urmează a fi acordate fiecărui ofertant, ceea ce face imposibilă desfășurarea etapei de evaluare a ofertelor în conformitate cu principiul transparenței și al egalității de tratament, prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea 98/2016. Conform raționamentului utilizat în evaluarea conținutului ofertelor, prevăzut în caietul de sarcini (pag. 10-12), calificativul Acceptabil/ Satisfăcător/Parțial relevant, se va acorda operatorului economic a cărui ofertă va îndeplini următoarele criterii: Pagina 4 din 48

„i) Oferta sa cuprinde toate activitățile principale în graficul general de realizare a investiției publice, însă acestea nu sunt detaliate în subactivități (...) - fără ca subactivitățile să fie enumerate de către autoritatea contractantă; ii) Succesiunea activităților în graficul general de realizare a investiției publice este stabilită într-un mod foarte puțin adecvat prin raportare la metodologia de execuție a lucrărilor; iii) Durata activităților și perioadele de derulare a acestora sunt în mied măsură corespunzătoare complexității activităților (modalitate de realizare, date de intrare, date de ieșire); ¡v) (...) v) Există neconcordanțe minore între graficul general de realizare a investiției publice, resursele utilizate, fluxul de numerar (propunerea financiară) și metodologia de execuție.” Or, stabilirea în cadrul documentației de atribuire a unor formulări generale ca cele de sus-menționate, fără a constitui în sine o metodologie clară și obiectivă de acordare a punctajelor corespunzătoare fiecărui factor de evaluare, dar având rolul de reper principal în evaluarea ofertelor, este vădit contrară principiului transparenței și a tratamentului egal prevăzut la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Potrivit prevederilor legale, revine autorității contractante obligația de a stabili, în mod clar, detaliat și previzibil, în cadrul documentației de atribuire, algoritmul de calcul aferent punctajelor corespunzătoare fiecărui factor de evaluare, astfel încât procesul de evaluare a ofertelor să se desfășoare în condiții de transparență, obiectivitate și echitate față de toți operatorii economici participanți. În caz contrar, evaluarea ofertelor devine susceptibilă de interpretări subiective și arbitrare din partea autorității contractante, care, în lipsa unor criterii precise de departajare, va vicia procedura de atribuire prin desemnarea ofertantul câștigător strict pe baza aprecierii discreționare a acesteia. O astfel de practică este profund contrară principiilor fundamentale ale achizițiilor publice, în special celor privind transparența, tratamentul egal și nediscriminarea, consacrate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Având în vedere aspectele invocate anterior, contestatoarea solicită eliminarea factorului de evaluare nr. 2 din cadrul documentației, în vederea desfășurării prezentei proceduri de atribuire în condiții de legalitate. Contestatoarea menționează că documentația de atribuire cuprinde cerințe restrictive, nelegale, menite să restrângă în mod nelegal participarea operatorilor economici la procedura de atribuire. Pagina 5 din 48

Prin elaborarea unei astfel de documentații, autoritatea contractantă a încălcat prevederile legislației în domeniul achizițiilor publice. Cu privire la modificarea cerinței restrictive din proiectul tehnic - caiet de sarcini pentru echipamente - fișei tehnice aparate de iluminat privind testul lm84-tm28, în sensul acceptării inclusiv a testelor echivalente lm80-tm21, realizate de laboratoare acreditate, care se bazează pe aceleași principii cu testul solicitat, contestatoarea arată următoarele: La pagina 53 din caietul de sarcini pentru echipamente - fișe tehnice aparate de iluminat - este prevăzută următoarea cerință restrictivă pentru aparatele de iluminat cu LED: „Rapoarte de încercări pentru dovedirea duratei de viață în conformitate cu SR EN 62722, SR EN 62717 precum și LM-84/TM-28, eliberate de către un laborator acreditat in conformitate cu SR EN 17025:2018.” Cerința este restrictivă deoarece îngrădește participarea ofertanților la procedură, prin impunerea cerinței de a prezenta unui anumit test LM- 84/TM-28, deși pe piață sunt și alte teste echivalente. Măsurarea deprecierii fluxului luminos are la baza o serie de teste în conformitate cu standardele europene în vigoare. Toate aceste standarde utilizează că baza pentru măsurători Standardul CIE S025/EN 13032-4, în conformitate cu cerințele Comisiei Internaționale Electrotehnice (IEC) și Standardul LM79, în conformitate cu cerințele Societății de Inginerie a Iluminatului (IES), permițând laboratoarelor să efectueze, concomitent, măsurători conforme cu mai multe categorii de standarde. Metoda de testare este la latitudinea fiecărui producător în parte, atâta timp cât aceasta respecta standardele în vigoare, iar măsurătorile sunt realizate în laboratoare acreditate. Mai mult, pe piață sunt și certificări de terță parte pentru aparatele de iluminat, de exemplu certificarea ENEC+, care confirmă atingerea parametrilor enunțați de producător pentru aparatele de iluminat. ...SA solicită eliminarea cerinței restrictive privind testul LM84- TM28 din cadrul documentației de atribuire și acceptarea inclusiv a testelor echivalente LM80-TM21, realizate de laboratoare acreditate, care se bazează pe aceleași principii cu testul solicitat de autoritatea contractantă. Referitor la completarea documentației de atribuire cu menționarea exactă a cantităților necesare atât componentei sistemului de telegestiune pentru monitorizare și control luminos, cât și celei echipate cu senzor de mișcare integrat, ...SA menționează: Pagina 6 din 48

Documentația de atribuire, respectiv proiectul tehnic nu conține cantitățile exacte pentru niciuna dintre componentele sistemului de telegestiune, deși în cadrul acestuia sunt prezentate formulare F5, extrem de detaliate pentru: „• Sistem de telegestiune - monitorizare si control luminos - Fișa tehnică Nr. 7; • Sistem de telegestiune - Controler inteligent cu senzor de mișcare integrat - Fișa tehnică Nr. 8; • Sistem de telegestiune - Concentrator de date - Fișa tehnică Nr. 9.” În listele de cantități din cadrul formularului F3 este solicitată: implementare sistem de telegestiune - 1 bucată. Deși în fișa de date, autoritatea contractantă menționează faptul că lucrările vor presupune montarea unui număr total de 2020 de aparate de iluminat echipate cu sistem de telegestiune, nicăieri în documentația de atribuire nu se regăsește numărul exact al echipamentelor enumerate mai sus, care vor fi însoțite de acest sistem. Pentru a-și putea întocmi o ofertă pertinentă și comparabilă cu cele ale competitorilor săi, orice ofertant trebuie să fie informat în mod complet, corect și precis cu privire la cerințele achiziției, așa cum prevede art. 154 alin. (1) din Legea 98/2016. Astfel, autoritatea contractantă trebuie să pună la dispoziția tuturor ofertanților participanți informațiile exacte cu privire la cantitățile necesare componentei sistemului de telegestiune atât pentru echipamentele pentru monitorizare și control luminos, cât și pentru cele echipate cu senzor de mișcare integrat sau concentrator de date. Cu privire la modificarea cerinței restrictive din proiectul tehnic - caiet de sarcini pentru echipamente - fișe tehnice aparate de iluminat privind concentratorul de date cu rol de gateway, în sensul acceptării inclusiv a soluțiilor echivalente proprii fiecărui producător (cum ar fi controller punct luminos cu rol de concentrator) care asigură aceleași funcționalități ca cele solicitate în documentația de atribuire, contestatoarea arată că în cadrul fișei tehnice privind concentratorul de date cu rol de gateway, inclusă în proiectul tehnic, sunt precizate următoarele specificații tehnice: „Specificațiile tehnice impuse prin caietul de sarcini - Parametrii tehnici și funcționali - Concentratorul de date (gateway) - Concentratorul de date (gateway) va trebui să asigure afișare și control prin intermediul unui ecran de tip TFT, tactil de minim 4", cu un consum scăzut de energie electrica (maxim 2W) și ar trebuie să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu.” Impunerea unei astfel de cerințe ce constă în prezentarea unei soluții cu detalii specifice unui singur producător (E-Save), respectiv „să Pagina 7 din 48

asigure afișare și control prin intermediul unui ecran de tip TFT, tactil de minim 4”, cu un consum scăzut de energie electrică (maxim 2W), și ar trebui să fie alimentat la o tensiune scăzută în curent continuu”, este contrară dispozițiilor legale prevăzute la art. 156 alin. (2) din Legea 98/2016. În prezent, sunt disponibile soluții alternative, precum controller de punct luminos cu rol de concentrator de date, care îndeplinește aceleași funcționalități, respectiv colectează informațiile de la elementele de control individuale și le transmite către server. Având în vedere că respectivul concentrator de date cu rol gateway nu este prezentat în cadrul listelor de cantități de lucrări, ...SA solicită acceptarea de soluții echivalente proprii fiecărui producător, cum este cea prezentată mai sus, fiind asigurate aceleași funcționalități, cu un număr redus de echipamente, potrivit prevederilor documentației de atribuire. Cu privire la modificarea art. 11.2 din contract execuție lucrări, parte din documentația de atribuire în sensul eliminării prevederii „executantul nu are dreptul de a pretinde penalități de întârziere dacă finanțarea/ cofinanțarea execuției contractului este asigurată și prin alte surse de finanțare decât cele din bugetul propriu, utilizarea altor surse de finanțare fiind prioritară bugetului propriu”, contestatoarea arată că prevederea conform căreia, executantul nu are dreptul de a pretinde penalități de întârziere este nelegală, art. 14 lit. a) din Legea nr. 72/2013 privind masurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante menționând în mod expres caracterul abuziv al unei astfel de prevederi. Intenția legiuitorului este, în mod evident, aceea de a impune autorității contractante obligația plății lucrărilor și serviciilor contractante în termenul legal de 30 de zile, prevăzut de art. 6 din Legea nr. 72/2013 și nicidecum de a permite acesteia integrarea unor prevederi contractuale prin care excludă sancțiuni pentru nerespectarea termenului de plată. Având în vedere cele de mai sus, ...SA apreciază că se impune eliminarea acestei prevederi din cadrul documentației de atribuire. Cu privire la eliminarea art. 17.2 din contract execuție lucrări, parte din documentația de atribuire în sensul eliminării prevederii: „Achizitorul va efectua plata facturilor utilizând mecanismul de plată cerere de transfer de la finanțatorul proiectului, respectiv AFM. În termen de 10 zile lucrătoare de la încasarea/ autorizarea sumelor, achizitorul va efectua plata exclusiv pentru facturile incluse în cererea de transfer, respectiv cele menționate în notificarea cu privire la sumele autorizate/transferate. În aceasta situație, executantul va aștepta până Pagina 8 din 48

la onorarea cererii de transfer de către finanțatorul proiectului, chiar dacă acest lucru înseamnă depășirea termenului contractual și nu are dreptul de a calcula penalități de întârziere pentru zilele de depășire a termenului contractual”, contestatoarea menționează că această prevedere conform căreia, plata lucrărilor este condiționată și astfel întârziată, în afara termenelor maxime de plată, prevăzute expres de lege, de încasarea unor sume de către autoritatea contractantă de la un terț, este nelegală. Intenția legiuitorului este, în mod evident, aceea de a impune autorității contractante obligația plății lucrărilor și serviciilor contractante în termenul legal de 30 de zile, prevăzut de art. 6 din Legea nr. 72/2013 și nicidecum de a permite acesteia integrarea unor prevederi contractuale prin care să prevadă posibilitatea prelungirii termenului de plată pentru o perioadă nedeterminată în mod obiectiv. Având în vedere cele de mai sus, se impune eliminarea acestei prevederi din cadrul documentației de atribuire. În punctul său de vedere nr. ... asupra contestației, înregistrat la Consiliu cu nr. ..., autoritatea contractantă solicită, respingerea ca netemeinică și nelegală. Analizând contestația depusa, se constată faptul că, în primul rând, contestatoarea critica proiectul tehnic parte a documentației de atribuire. Fata de aceste aspecte, autoritatea contractantă precizează următoarele: Proiectul tehnic cuprinde soluțiile tehnice și economice de realizare a obiectivului de investiții, pe baza căruia se execută lucrările de construcții autorizate. Documentația tehnico-economică - piese scrise și desenate -, elaborată în condițiile legii, care dezvoltă documentația tehnică - D.T., cu respectarea condițiilor impuse prin autorizația de construire, precum și prin avizele, acordurile și actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, anexe la autorizația de construire. Proiectul tehnic a fost întocmit respectând legislația în vigoare și ulterior, însușit de către experții tehnici pentru confirmarea conformității acestuia cu rapoartele de expertiză tehnică și ulterior, verificat de către specialiști cu activitate în construcții atestați ca verificatori de proiecte, pe domenii/subdomenii de construcții. Prin activitatea de verificare tehnică se exprimă inclusiv concordanța dintre soluția tehnică descrisă în memoriile tehnice pe specialități, tehnologia de execuție propusă pentru realizarea obiectivului de investiții și caietele de sarcini corespunzătoare. Realizarea proiectului tehnic intră exclusiv în responsabilitatea proiectantului de specialitate, fiind elaborat pe baza studiului de Pagina 9 din 48

fezabilitate aprobat de finanțator - AFM, cu respectarea soluțiilor tehnice prevăzute in acesta cat si cu respectarea ghidului de finanțare AFM. De asemenea, în cuprinsul documentației de atribuire se specifica în mod clar și fără echivoc faptul că orice specificații tehnice care indică o anumită marcă/denumire vor fi însoțite de expresia „sau echivalent”. Referitor la clauzele contractuale, pot fi clarificate prin solicitări de clarificări, iar mai mult, autoritarei contractantă a prevăzut în mod expres în cadrul documentației de atribuire (.Formular cadru - mod prezentare Propunere Tehnică, punctul n) posibilitatea ca ofertanții să formuleze amendamente cu privire la clauzele contractuale din propunerea de contract odată cu depunerea ofertei, urmând ca pe parcursul evaluării ofertelor, daca devine aplicabil, autoritatea contractanta să aibă în vedere prevederile art. 137 alin. (3) litera b) din HG 395/2016. La 19.06.2025, ...SA a transmis concluzii scrise nr. 14936/19.06.2025, înregistrate la Consiliu cu nr. 41198/ 20.06.2025, prin care solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată, întrucât autoritatea contractantă nu a adus niciun argument tehnic în combaterea criticilor sale. (dosar ...) Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... SRL solicită cele redate în partea introductivă. Contestatoarea solicită eliminarea tuturor cerințelor restrictive din fisă tehnică nr. 8 - Sistem de telegestiune - Controler inteligent cu senzor mișcare integrat, întrucât aceste cerințe care au rolul de favoriza un singur producător. Cerințele prin care se impune senzor crepuscular, senzor de inclinare, senzor de temperatură, senzor de mișcare și antenă 2.42-2.48 Ghz, integrate în corpul controlerului; senzor integrat de mișcare, temperatură si crepuscul; senzor integrat de înclinare pentru detectarea unei schimbări de poziție a nodului; crearea automată a unei rețele locale de tip „MESH”, autonomă, frecvența radio minim 2.420 Ghz și maxim 2.480 Ghz, minim 6 canale, cu posibilitatea de scanare și identificare a rețelelor radio disponibile, măsurării puterii semnalului si migrarea dispozitivului în funcție de lungimea de bandă disponibilă; montaj în exteriorul fiecărei lămpi, la partea inferioară; tensiune alimentare; curent intrare interfață dimare; interval frecvență; senzor de inclinare integrat; senzor PIR integrat cu caracteristicile precis indicate; Trebuie reținut faptul că, prin documentația de atribuire autoritatea contractantă nu a adus argumente solide în sensul că ar fi „o soluție superioară”. Pagina 10 din 48

Cerința, astfel formulată, poate conduce la impunerea unui singur producător de sisteme de telegestiune, restrângând astfel concurența cu încălcarea dispozițiilor legale. Contestatoarea susține că se impune înlocuirea cerinței cu privire la senzorul de mișcare integrat în controlerul de telegestiune și acceptarea unor soluții echivalente ce presupune un senzor de mișcare separat de controlerul de telegestiune dar care poate îndeplini aceleași cerințe tehnice solicitate. ... SRL solicită eliminarea cerinței restrictive care vizează montajul echipamentului „controller - practic”, să se completeze fișele tehnice cu mențiunea „la partea inferioară/superioară”. Concret, solicită să se completeze fisele tehnice cu mențiunea „la partea inferioară/superioară”. Cerința contestată se regăsește atât în proiectul tehnic, cât și în cuprinsul fișelor tehnice nr. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8. Cerința privind montajul controlerului în partea inferioară a aparatului de iluminat stradal este restrictivă, deoarece impune o soluție constructivă specifică, eliminând posibilitatea utilizării altor configurații tehnice care pot oferi aceleași beneficii funcționale. În primul rând, această cerință limitează compatibilitatea cu diverse modele de aparate de iluminat și controlere disponibile pe piață, excluzând soluții care sunt proiectate pentru a fi montate în alte poziții, precum în partea superioară sau integrat în corpul aparatului. În al doilea rând, montajul în partea inferioară poate expune controlerul la factori de degradare crescuți, precum acumularea de praf, umiditate, impact mecanic sau vandalism, ceea ce poate afecta durabilitatea și performanța sistemului pe termen lung. Mai mult, această impunere nu este justificată tehnic printr-un avantaj obiectiv și elimină flexibilitatea ofertanților de a propune alternative optimizate în funcție de caracteristicile produsului și de cerințele specifice ale proiectului. Prin restricționarea poziției de montaj, cerința favorizează doar anumite soluții disponibile pe piață și poate duce la excluderea unor echipamente competitive care ar putea respecta toate celelalte specificații, dar cu o altă configurație de instalare. Astfel, această solicitare reduce artificial concurența și poate conduce la costuri mai mari de achiziție și întreținere, fără a aduce un beneficiu clar în ceea ce privește funcționalitatea sau eficienta sistemului de iluminat stradal. ... SRL solicită eliminarea cerinței restrictive care vizează alimentarea. Cerința este restrictivă fiind formulată special pentru a impune controlere de tip ..., în contradictoriu cu propria documentația de atribuire prin care se menționează controlere ... sau similar sau pentru a Pagina 11 din 48

induce in eroare ofertanții menționând ... sau similar, dar având mai multe cerințe care sunt strict legate de conectorul .... Cerința se regăsește atât în cuprinsul proiectului tehnic, cât și în cuprinsul fișelor tehnice. Cerința restrictiva - cerința este formulata special pentru controlere de tip ..., în contradictoriu sau pentru a induce în eroare ofertanții menționând ... sau similar, dar având mai multe cerințe care sunt strict legate de conectorul .... Cerința este restrictivă fiind formulată special pentru a impune controlere de tip ..., în contradictoriu cu propria documentația de atribuire prin care se menționează ... sau similar sau pentru a induce în eroare ofertanții menționând ... sau similar, dar având mai multe cerințe care sunt strict legate de conectorul .... ... SRL solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune modul de comunicație: a) În principal, eliminarea cerințelor restrictive; b) În subsidiar, completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de comunicație și un anumit tip de frecvență, nu este justificată, prin urmare se impune completarea cerinței cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, ... SRL solicită să se indice sintagma „sau echivalent”. Solicită completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. Comunicația wireless pe frecvența solicitată reprezintă o cerință restrictivă și părtinitoare limitând numărul de soluții ce pot fi ofertate. În realitate există mult mai multe protocoale de comunicație wireless sau utilizând infrastructura existente de alimentare a AIL-urilor care vin cu avantaje clare în ceea ce privește stabilitatea comunicație benzile de 2 - 10 Ghz fiind saturate, aceste frecvențe fiind utilizate de foarte multe echipamente ce se regăsesc în teren în preajma aparatelor de iluminat: Access point-uri pentru internet publice și casnice, imprimate wireless, telefoane mobile, device-uri smart (prize inteligente, cuptoare și frigidere inteligente, mașini de spălat, centrale termice etc) în timp ce frecvente alternative precum 868Mhz sau comunicarea prin cablul electric (PLC) nu sunt supuse interferentelor cauzate de echipamente uzuale ce regăsesc în preajma AIL-urilor. c) În subsidiar solicită acceptarea și a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date. Cerința se regăsește atât în cuprinsul proiectului tehnic, cât și în cuprinsul fișelor tehnice. Pagina 12 din 48

... SRL solicită obligarea autorității contractante la ajustarea formulării restrictive din cerințele redate în extrasele de mai sus și adăugarea mențiunii „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. Comunicația wireless pe frecventa de 2 -10 Ghz reprezintă o cerință restrictiva și părtinitoare limitând numărul de soluții ce pot fi ofertate. În realitate există mult mai multe protocoale de comunicație wireless sau utilizând infrastructura existente de alimentare a AIL-urilor care vin cu avantaje clare în ceea ce privește stabilitatea comunicație benzile de 2 - 10 Ghz fiind saturate, aceste frecvențe fiind utilizate de foarte multe echipamente ce se regăsesc în teren în preajma aparatelor de iluminat: Access point-uri pentru internet publice și casnice, imprimate wireless, telefoane mobile, device-uri smart (prize inteligente, cuptoare și frigidere inteligente, mașini de spălat, centrale termice etc) În timp ce frecvente alternative precum 868Mhz sau comunicarea prin cablul electric (PLC) nu sunt supuse interferentelor cauzate de echipamente uzuale ce regăsesc în preajma AIL- urilor. ... SRL solicită eliminarea cerințelor restrictive care vizează conexiunea celulară: a) În principal, eliminarea cerințelor restrictive; b) În subsidiar, completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu este justificată, prin urmare apreciază că se impune completarea cerinței cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, solicită să se indice sintagma „sau echivalent”. Solicită completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”. c) În subsidiar solicită acceptarea și a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date. ... SRL solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune frecventa de comunicare a echipamentului USB-Dongle și completarea cerinței, în sensul să se ajusteze formularea și să adauge mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”: - Să ajusteze formularea și să adauge mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”; - Comunicarea prin GSM presupune costuri mari de utilizare post implementare, în timp ce în piață există soluții alternative care nu generează costuri suplimentare Pagina 13 din 48

- Comunicarea prin GSM presupune o dependență față de furnizorii de servicii de telefonie și de infrastructura acestora, însemnând ca în situații în care nu există semnal GSM, situații des întâlnite, comunicația nu va putea fi stabilită cu acele controlere sau gateway-uri; - Furnizorii de servicii de telefonie mobilă nu vor putea realiza lucrări pentru extinderea ariei de acoperire la cererea beneficiarului sau a responsabililor de implementare in timp ce soluții alternative de comunicare ar oferi mai multă flexibilitate în vederea realizării infrastructurii de comunicare și ar elimina dependentele de furnizori terți. ... SRL solicită eliminarea cerințelor restrictive care vizează Modulul .... Solicită completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, ... SRL solicită eliminarea cerințelor restrictive care vizează consumul de energie redus. Cerința privind consumul redus de electricitate de până la 0.3W pentru controlerul care gestionează aparatul de iluminat stradal este una restrictivă, deoarece limitează sever selecția echipamentelor disponibile pe piață și impune constrângeri tehnologice semnificative. În primul rând, majoritatea controlerelor de iluminat existente, chiar și cele eficiente din punct de vedere energetic, au un consum de energie superior acestui prag, ceea ce reduce considerabil opțiunile de achiziție și poate conduce la necesitatea dezvoltării unor soluții personalizate, cu costuri de proiectare și producție crescute. În al doilea rând, limitarea la un consum de maximum 0.3W afectează direct performanțele funcționale ale controlerului, deoarece acesta trebuie să îndeplinească multiple sarcini operaționale, cum ar fi comunicarea cu sistemele centrale, reglajul intensității luminoase și monitorizarea parametrilor de funcționare, toate acestea necesitând un consum minim de energie pentru a asigura o operare stabilă și fiabilă. În plus, cerința nu tine cont de realitățile tehnologice actuale și de standardele de eficientă energetică utilizate în industrie, ceea ce poate determina excluderea unor soluții mature și testate în favoarea unor tehnologii experimentale sau ineficiente din punct de vedere al costurilor. De asemenea, o astfel de restricție poate crea dificultăți în integrarea controlerului cu alte componente ale sistemului de iluminat, întrucât reducerea consumului la un nivel atât de scăzut poate impune compromisuri privind compatibilitatea, viteza de procesare și fiabilitatea comunicării. Această cerință poate limita concurența în cadrul licitației, favorizând doar anumiți producători capabili să îndeplinească specificațiile impuse, ceea ce poate duce la o creștere artificială a Pagina 14 din 48

costurilor de achiziție și la o reducere a flexibilității în alegerea soluției optime. Astfel, cerința de consum maxim de 0.3W nu doar că reprezintă o constrângere tehnologică, dar și una economică și concurențială, făcând dificilă implementarea unei soluții viabile și sustenabile din punct de vedere al performanței și al costurilor. ... SRL solicită eliminarea cerințelor restrictive care vizează standardele SR EN 300 328: SR EN 301 489-1: SR EN 301 489-17: Solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea standardelor evidențiate, respectiv a standardelor SR EN 300 328; SR EN 301 489-1; SR EN 301 489-17 cu motivarea că acestea sunt restrictive întrucât impun utilizarea unei anumite tehnologii de comunicație bazată pe unde radio. O astfel de cerință limitează posibilitatea implementării altor soluții tehnologice echivalente, precum comunicația prin fibră optică, PLC (Power Line Communication) sau rețele de comunicație prin cablu, care ar putea oferi avantaje în anumite scenarii de utilizare. ... SRL solicită eliminarea cerințelor restrictive privind sistemul de operare local: Solicită remedierea documentației de atribuire, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în sensul obligării autorității contractante la modificarea cerinței prin completarea acesteia cu mențiunea „sau aplicații echivalente mobile care îndeplinesc aceleași funcții”, situație care ar conduce la eliminarea caracterul restrictiv al cerinței privind sistemul de operare local. ... SRL solicită eliminarea cerințelor restrictive privind estimarea duratei de viață conform LM-84/TM-28: În principal, solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune ca durata de viață să fie dovedită în conformitate cu SR EN 62722, SR EN 62717 precum și LM-84/TM- 28. În subsidiar, solicită să se accepte ca fiind suficientă în vederea îndeplinirii cerinței declarația asumată de producător privind durata de viață.  Contestatoarea solicită Consiliului să dispună obligarea autorității contractante la eliminarea cerinței restrictive prin care se impune ca estimarea degradării luminoase să fie conform LM-84/TM-28 și acceptarea standardelor LM- 80/TM-21. Atât testul LM-80 TM-21, cerut de autoritatea contractantă, cât și testul LM-84 TM-28 dorit de autoritatea contractantă, au aceeași finalitate, respectiv, testarea duratei de viață a LED-urilor, prin urmare, pot fi acceptate ambele variante. ... SRL solicită eliminarea cerințelor prin care este cerut certificatul D4i. Pagina 15 din 48

Solicită eliminarea cerinței restrictive prin care se cere ca driverul electronic să fie certificat D4i. Cerința privind certificarea D4i pentru driverul aparatului de iluminat stradal este restrictivă deoarece impune utilizarea unei tehnologii specifice, eliminând alte soluții echivalente care pot asigura aceeași funcționalitate și compatibilitate, încălcând prevederile art. 156 alin.(2) din Legea nr. 98/2016:  Se constată că cerința nu este în acord cu restul documentației de atribuire, mai precis, prin cerința contestată, autoritatea contractată induce în eroare participanții, introducând cerințe contradictorii ... SRL solicită eliminarea cerințelor restrictive care vizează rezistența la impact IK10: Solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune rezistența la impact IK10 și uniformizarea cerințelor de la nivelul întregii documentații de atribuire prin indicarea aceleiași valori pentru rezistența la impact a echipamentelor. În concret, solicităm indicarea gradului de protecție de IK08/IK09 similar celorlalte fișe tehnice. Se constată neconcordanța cerințelor criticate cu celelalte prevederi din documentația de atribuire, respectiv neconcordanța proiectului tehnic cu fișele tehnice. ... SRL solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune culoarea aparatelor de iluminat dintre nuanțele RAL 7030-7050 cu motivarea că impunerea unei anumite nuanțe are rolul de a restricționa concurența, precum și în considerarea faptului că nuanța nu reprezintă o specificație de performanță: Solicită eliminarea cerințelor restrictive referitoare la culoarea aparatului de iluminat, cu obligarea autorității contractante la indicarea unor alternative, având în vedere că, în lipsa unor justificări de natură tehnică, funcțională sau ambientală (reguli de urbanism), nu se poate exclude propunerea unor elemente similare. Cerința privind culoarea aparatului de iluminat exclusiv în nuanțele RAL 7030¬7050 este una restrictiva, întrucât impune în mod nejustificat o paleta cromatică foarte specifică, fără a exista o justificare tehnică sau funcțională obiectivă pentru limitarea alegerii doar la aceste coduri RAL. ... SRL solicită eliminarea cerinței restrictive prin care se impune punerea la dispoziția a unui cont demo în aplicație de telegestiune: În principal, solicită eliminarea acestei cerințe - având în vedere că este o cerință privind capacitatea tehnică, care implică și prezentare de mostre, se impune eliminarea acestei cerințe cu motivarea că aceasta trebuia inclusă în anunțul de participare fiind o cerință de calificare, în sens contrar se impune eliminarea acesteia, ca fiind clauză nescrisă, potrivit prevederilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016; Pagina 16 din 48

În subsidiar, solicită eliminarea cerințelor privind verificarea funcționalităților în cadrul contului demo. Unele funcții care implică interacțiunea cu echipamente fizice nu pot fi validate într-un cont demo doar prin trimiterea de comenzi în interfața sau monitorizarea unor parametrii fără validarea sau interacțiunea cu echipamentul fizic. Cerința ar trebui completata cu mențiunea „verificată printr-un cont demo, dacă funcționalitatea nu este dependentă de interacțiunea cu un echipament fizic”; În al treilea rând, pentru cerință se va pune la dispoziția autorității contractante un cont demo în aplicația de telegestiune ofertata, pentru a putea fi verificate in mod real toate funcțiile aplicației solicitate în documentația de atribuire, solicitată în cadrul fișei tehnice nr. 2.3., contestatoarea solicita eliminarea cerinței prin care contul demo să fie legat de echipamente reale instalate în teren pentru demonstrarea funcțiilor solicitate. Contul demo solicitat poate fi un mediu virtualizat în care sunt prezentate toate funcționalitățile, însă nu poate primi informații specifice unor echipamente cu condiții speciale de montaj cum ar fi senzorii de mișcare. Suplimentar singurul mod prin care s-ar putea oferi acces la o instalare reală ar fi accesul la o instanță a sistemului utilizată de un beneficiar real, fapt ce contravine cerințelor GDPR. În punctul său de vedere nr. ... asupra contestației, înregistrat la Consiliu cu nr. ...., autoritatea contractantă solicită respingerea contestației ca nefondată. Analizând contestația depusa, se constată faptul că, în primul rând, contestatoarea critică proiectul tehnic parte a documentației de atribuire. Proiectul tehnic cuprinde soluțiile tehnice și economice de realizare a obiectivului de investiții, pe baza căruia se execută lucrările de construcții autorizate. Documentația tehnico-economică - piese scrise și desenate -, elaborată în condițiile legii, care dezvoltă documentația tehnică, cu respectarea condițiilor impuse prin autorizația de construire, precum și prin avizele, acordurile și actul administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, anexe la autorizația de construire. Conform anexei 11 etapele de elaborare a documentațiilor tehnico - economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice din H.G. 907/2016, Proiectul Tehnic se elaborează în Etapele a III - a și a IV - a, ulterior aprobării Indicatorilor tehnico - economici. Din activitățile elaborării proiectului tehnic fac parte: - documentația tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construire/de desființare (D.T.A.C./D.T.A.D.) - Partea I; - emiterea autorizației de construire/desființare; - Proiectul tehnic de execuție - P.T. - Partea a II a. Pagina 17 din 48

Proiectul tehnic a fost întocmit respectând legislația în vigoare și ulterior, însușit de către experții tehnici pentru confirmarea conformității acestuia cu rapoartele de expertiză tehnică și ulterior, verificat de către specialiști cu activitate în construcții atestați ca verificatori de proiecte, pe domenii/subdomenii de construcții. Prin activitatea de verificare tehnică se exprimă inclusiv concordanța dintre soluție tehnică descrisă în memoriile tehnice pe specialități, tehnologia de execuție propusă pentru realizarea obiectivului de investiții și caietele de sarcini corespunzătoare. Proiectul tehnic „...”, respectă normele și legislația în vigoare. Pentru realizarea acestuia s-au elaborat atât piese scrise (memoriu general, memorii pe specialități, caiete de sarcini, liste de cantități, grafic general de realizare a investiției), cât și piese desenate (planuri generale, planuri de situație, etc.). Realizarea proiectului tehnic intră exclusiv în responsabilitatea proiectantului de specialitate, fiind elaborat pe baza studiului de fezabilitate aprobat de finanțator - AFM, cu respectarea soluțiilor tehnice prevăzute in acesta cat și cu respectarea ghidului de finanțare AFM. De asemenea, în cuprinsul documentației de atribuire se specifică în mod clar și fără echivoc faptul că orice specificații tehnice care indică o anumita marcă/denumire vor fi însoțite de expresia „sau echivalent”. Analizând conținutul dosarului cauzei, Consiliul constată că ...SA a transmis recipisa de consemnare nr. ..., eliberată de ..., la data de 24.04.2025, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 35.000 lei, pe seama și la dispoziția C.N.S.C., corespunzătoare dosarului nr. .... Analizând conținutul dosarului cauzei, Consiliul constată că ... SRL a transmis recipisa de consemnare nr. ..., eliberată de ..., la data de 25.04.2025, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 35.000 lei, pe seama și la dispoziția C.N.S.C., corespunzătoare dosarului nr. ... Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În calitate de autoritate contractantă, ... a inițiat procedura simplificată în vederea atribuirii contractului de achiziției publică, având ca obiect „...”, prin publicarea în SEAP a anunț de participare simplificat nr. .... Conform anunțului de participare și a documentației de atribuire, criteriul de atribuire este „Cel mai bun raport calitate – preț”, iar valoarea estimată este 4.316.300,00 lei fără TVA. Contestatorii sunt nemulțumiți de modalitatea în care autoritatea contractantă și-a elaborat documentația de atribuire. Referitor la criticile contestatorului ...SA cu privire la faptul că „documentația de atribuire este nelegală deoarece proiectul tehnic Pagina 18 din 48

încalcă prevederile legale imperative în materia construcțiilor” Consiliul reține următoarele: Necesitatea autorității contractante constă în „achiziționarea execuției de lucrări pentru proiectul ”...”, finanțat de Administrația Fondului de Mediu” pentru implementarea proiectului finanțat conform contractului de finanțare nr. 338/7/GES/30.12.2022 încheiat cu AFM, al cărui scop este creșterea eficienței energetice a sistemului de iluminat public prin modernizarea sistemelor de iluminat public, înlocuirea corpurilor de iluminat având un consum ridicat de energie electrică cu corpuri de iluminat cu LED, precum și achiziționarea și instalarea sistemelor de telegestiune care permit reglarea fluxului luminos la nivelul întregului obiectiv de investiții, astfel cum rezultă din referatul de necesitate nr. 79035/10.04.2025. În cadrul proiectului tehnic s-a prevăzut la - cap. 1.2. Amplasament „Amplasamentul sistemului de iluminat inițial se păstrează neexistând suplimentări de stâlpi pentru iluminatul public” - cap. 2.2 Soluția tehnică: - pct. a) Caracteristicile tehnice și parametrii specifici obiectivului de investiții următoarele:  „demontarea aparatelor de iluminat vechi și predarea către beneficiar  demontarea consolelor vechi și predarea lor către beneficiar  demontarea clemelor de legături vechi  montarea de aparate de iluminat cu LED-uri, eficiente din punct de vedere energetic și luminotehnic, pe stâlpii existenți, având gradul de protecție de minim IP66 și IK09  montarea de console de susținere a aparatelor de iluminat cu LED  montarea de coliere de prindere pe stâlpi a consolelor, fixate prin intermediul unei benzi de montaj din inox sau bandă din oțel zincat și sistem de prindere  realizarea legăturii electrice în rețeaua aeriană existentă de joasă tensiune iluminat public utilizând cleme de derivație tip CDD 15/45 IL  realizarea alimentării cu energie electrică din rețelele de iluminat existente LEA 0,4kV utilizând cablu CYYF 2x1,5 mmp  implementarea unui sistem de telegestiune pentru sistemul de iluminat public.” - pct. b) Varianta constructivă de realizare a investiției „conform scenariului 2 din documentația de avizare a lucrărilor de intervenție nr. /2021 varianta constructivă de realizare a investiției, constă în: Varianta constructivă de realizare a investiției conform scenariului 2, cu justificarea alegerii acesteia:  demontare aparat de iluminat existent și consola existentă (2159 buc) Pagina 19 din 48

 corpuri de iluminat IP66 echipate cu LED putere 66W (stradale) (16 buc) pe stâlpii existenți  corpuri de iluminat IP66 echipate cu LED putere 59W (stradale) (552 buc) pe stâlpii existenți  corpuri de iluminat IP66 echipate cu LED putere 53W (stradale) (4 buc) pe stâlpii existenți  corpuri de iluminat IP66 echipate cu LED putere 45W (stradale) (903 buc) pe stâlpii existenți  corpuri de iluminat IP66 echipate cu LED putere 33W (stradale) (36 buc) pe stâlpii existenți  corpuri de iluminat IP66 echipate cu LED putere 25W (stradale) (509 buc) pe stâlpii existenți  montare console de susținere aparate de iluminat  implementare sistem de telegestiune. Această variantă asigură reducerea consumului de energie și realizare unui sistem de iluminat total funcțional și sigur. Alimentarea aparatelor de iluminat se realizează din rețeaua de iluminat existentă”. Rezultă astfel că necesitatea autorității contractante nu constă în executarea unei construcții astfel cum este definită de art. 2 lit. i) din HG nr. 907/2016 „construcție - clădire, lucrare de geniu civil sau lucrare specială de construcții, respectiv orice lucrare de inginerie civilă, a cărei realizare constă în orice structură fixată în sau pe pământ, concepută și executată pentru îndeplinirea ori menținerea unor funcții tehnice, economice, sociale sau ecologice, indiferent de specificul, importanța, categoria și clasa de importanță, inclusiv utilajele, echipamentele și instalațiile tehnologice și funcționale aferente” ci în executarea unei investiții publice astfel cum este definită la lit. f) „investiție publică - totalitatea cheltuielilor din fonduri publice, inițiale sau ulterioare, destinate realizării de active fixe de natura domeniului public și/sau privat al statului/unității administrativ-teritoriale, inclusiv înlocuirea activelor fixe uzate, precum și cheltuielile ocazionate de înlocuirea acestora, care se finanțează total sau parțial din fondurile publice prevăzute la art. 1; se consideră investiție publică și totalitatea cheltuielilor de investiții, inițiale sau ulterioare, destinate realizării de active fixe de natura proprietății private a persoanelor fizice și/sau juridice, inclusiv înlocuirea activelor fixe uzate, precum și cheltuielile ocazionate de înlocuirea acestora, care se finanțează total sau parțial din fondurile publice prevăzute la art. 1” și care constă în demontarea aparatelor de iluminat vechi și montarea corpurilor de iluminat cu LED și implementarea unui sistem de telegestiune în vederea reducerii consumului de energie electrică. Aceste aspecte sunt detaliate și în cadrul referatului privind verificarea de calitate nr. 27/25.09.2023. Față de aceste aspecte, rezultă că în speță necesitatea autorității contractante nu constă în execuția unei construcții cu instalațiile și Pagina 20 din 48

rețelele electrice, așa cum eronat susține contestatorul ci în modernizarea unei investiții publice prin demontarea corpurilor de iluminat vechi și montarea unor corpuri de iluminat cu LED pe stâlpii existenți și implementarea unui sistem de telegestiune. Mai mult, potrivit art. 33 din Legea nr. 10/1995 „Inspectoratul de Stat în Construcții - I.S.C. exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale în domeniul calității construcțiilor, în toate etapele și componentele sistemului calității în construcții, constată contravențiile, aplică sancțiunile și măsurile prevăzute de lege și dispune oprirea lucrărilor realizate necorespunzător”, CNSC neavând competența în verificarea aplicării legislației în domeniul calității construcțiilor. Față de aceste aspecte criticile contestatorului sunt neîntemeiate urmând a fi respinse. Referitor la criticile formulate de ...SA cu privire la factorul de evaluare nr. 2 - Gradul de adecvare al graficului general de realizare a investiției publice (durata, succesiunea activităților și inter-relaționarea acestora, inclusiv drumul-critic, identificarea jaloanelor), resursele alocate pentru realizarea activităților în cadrul contractului, prin raportare la metodologia de execuție a lucrărilor, Consiliul reține următoarele: În cadrul fișei de date a achiziției (postată în SEAP sub identificatorul „[.../00007] FisaDate_DF1242813.pdf”) la cap. II.2.5 Criterii de atribuire, autoritatea contractantă a stabilit următorii factori de evaluare: „ 3. Gradul de adecvare al graficului general de realizare a investiției publice (durata, succesiunea activităților și inter-relaționarea acestora, inclusiv drumul-critic, identificarea jaloanelor), resursele alocate pentru realizarea activităților în cadrul contractului, prin raportare la metodologia de executare a lucrărilor; Componenta tehnică: - Pentru acest factor de evaluare se va acorda punctajul P3 Gradul de adecvare al graficului general de realizare a investiției publice, resursele alocate pentru realizarea activităților în cadrul Contractului prin raportare la metodologia de executare a lucrărilor – punctaj maxim 30 puncte Algoritm de calcul: Punctajul individual obținut la acest factor de evaluare de către un ofertant cu oferta admisibilă se va calcula prin utilizarea raționamentului de evaluare a ofertelor, așa cum este descris mai jos: Se va evalua îndeplinirea la nivelul satisfăcător/bine/foarte bine a cerințelor stipulate pentru fiecare subfactor: Nivelul de detaliere, Succesiunea logica a activităților, Stabilirea duratei si perioadelor de derulare a activităților corelat cu complexitatea activităților, Stabilirea punctelor de reper relevante in cadrul graficului general de realizare a investiției publice, Corelarea graficului general de realizare a investiției publice cu resursele utilizate si metodologia de execuție, Corelarea drumului Pagina 21 din 48

critic al graficului general de realizare a investiției publice cu metodologia de execuție a activităților. Calificativ satisfăcător – Punctaj P3 maxim 9 puncte Calificativ bine – Punctaj P3 maxim 18 puncte Calificativ foarte bine – Punctaj P3 maxim 30 puncte *Informațiile referitoare la Factorul de evaluare nr. 3 se regăsesc detaliate în caietul de sarcini.” În cadrul caietului de sarcini autoritatea contractantă a stabilit următoarele: „2. Gradul de adecvare al graficului general de realizare a investiției publice (durata, succesiunea activităților și inter-relaționarea acestora, inclusiv drumul critic, identificarea punctelor cheie de control (jaloanelor)), resursele alocate pentru realizarea activităților în cadrul Contractului prin raportare la metodologia de executare a lucrărilor Denumire factor de evaluare Pondere Gradul de adecvare al graficului general de realizare a investiției publice (durata, succesiunea activităților și inter-relaționarea acestora, inclusiv drumul critic, identificarea punctelor cheie de control (jaloanelor), resursele alocate pentru realizarea activităților în cadrul Contractului prin raportare la metodologia de executare a lucrărilor 30 puncte (30%) Calificativ Raționament utilizat în evaluarea conținutului ofertelor Punctaj Informațiile analizate în ofertă Informații relevante în Caietul de Sarcini Pagina 22 din 48

Acceptabil

/ Satisfăcător

/ Parțial relevant i.

Toate activitățile principale sunt incluse

în graficul general de realizare a investiției publice,

însă acestea nu sunt detaliate în subactivități, graficul general de realizare a investiției publice neputând

fi utilizat așa cum este prezentat ca dată de intrare

în cadrul ședințelor de monitorizare a progresului activităților; ii. Succesiunea activităților în graficul general de realizare a investiției publice

este stabilită într-un mod foarte puțin adecvat prin raportare la metodologia de execuție a l ă il iv. Punctele de reper (jaloanele) sunt identificate, dar nu

sunt relevante prin raportare

la lucrările

ce trebuie executate

și metodologia de execuție

a acestora; v.

Există neconcordanț e minore între graficul general de realizare a 9 puncte (câte 1,5 puncte pentru fiecare subfactor) Informațiile prezentate

în propunerea tehnică

la Metodologia de lucru propusă de Ofertant Graficul general de realizare a investiției publice în cadrul Contractului/ Graficul Gantt al serviciilor

și lucrărilor Fluxul tehnologic de execuție pentru realizarea tuturor lucrărilor din cadrul contractului Informații privind activitățile solicitate prin Caietul de Sarcini Rezumatul informațiilor și cerințele tehnice Cerințe specifice de Managementul Contractului Pagina 23 din 48

investiției publice, resursele utilizate, fluxul de

numerar (propunerea financiară) și metodologia de execuție vi.

Drumul critic

nu corespunde metodologiei de execuție a lucrărilor prezentate Pagina 24 din 48

Bine / Adecvat i.

toate activitățile principale sunt incluse

în graficul general de realizare a investiției publice, sunt detaliate în subactivități. Graficul general de realizare a investiției publice poate fi utilizat așa cum este prezentat ca dată de intrare

în cadrul ședințelor de monitorizare a progresului în cadrul Contractului; ii. succesiunea activităților în graficul general de realizare a investiției publice este foarte

bine stabilită

prin raportare

la metodologia de execuție

a lucrărilor; iii.

durata activităților și perioadele de derulare

a acestora sunt în totalitate corespunzăto are complexității activităților (modalitate de realizare, date de intrare, date de ieșire ); iv. punctele de reper (jaloanele) sunt identificate corespunzăto 18 puncte (câte 3 puncte pentru fiecare subfactor) Pagina 25 din 48

r prin raportare la lucrările ce trebuie executate

și metodologia de execuție

a acestora; v.

graficul general

de realizare

a investiției publice demonstrează optimizarea utilizării resurselor. Sunt prezentate explicații detaliate

iar graficul general de realizare a investiției publice, resursele utilizate

și fluxul

de numerar (propunere financiară) sunt corelate

cu metodologia de execuție. Planificarea activităților permite flexibilitate pentru situații neprevăzute; vi. drumul critic corespunde în totalitate metodologiei de execuție a lucrărilor prezentate. Pagina 26 din 48

Foarte

bine

/ Excepțional i. toate activitățile principale sunt incluse

în graficul general de realizare a investiției publice, sunt detaliate în subactivități. Graficul general de realizare a investiției publice poate fi utilizat așa cum este prezentat ca dată de intrare

în cadrul ședințelor de monitorizare a progresului în cadrul Contractului; ii. succesiunea activităților în graficul general de realizare a investiției publice este foarte

bine stabilită prin raportare

la metodologia de execuție

a lucrărilor; iii. durata activităților și perioadele de derulare

a acestora sunt în totalitate corespunzăto are complexității activităților (modalitate de realizare, date de intrare, date de ieșire); iv.punctele de reper (jaloanele) sunt identificate corespunzăto 30 puncte (câte 5 puncte pentru fiecare subfactor) Pagina 27 din 48

r prin raportare la lucrările ce trebuie executate

și metodologia de execuție

a acestora; v. graficul general

de realizare

a investiției publice demonstrează optimizarea utilizării resurselor. Sunt prezentate explicații detaliate

iar graficul general de realizare a investiției publice, resursele utilizate

și fluxul

de numerar (propunere financiară) sunt corelate

cu metodologia de execuție. Planificarea activităților permite flexibilitate pentru situații neprevăzute; vi. drumul critic corespunde în totalitate metodologiei de execuție a lucrărilor prezentate. Examinând conținutul documentației de atribuire, în secțiunea dedicată criteriului de atribuire și factorului de evaluare contestat, raportat la prevederile legale în vigoare, Consiliul reține că autoritatea contractantă dorește să puncteze succesiunea activităților, punctele de reper (jaloanele) și drumul critic și corelarea cu metodologia de prestare a serviciilor. Pagina 28 din 48

Mai mult, în cadrul documentației de atribuire pentru stabilirea criteriului de atribuire menționează că: - activitățile principale care nu sunt detaliate - succesiunea stabilită în mod foarte puțin adecvat - durata activităților sunt în mică măsură corespunzătoare complexității acestora - punctele de reper care nu sunt relevante prin raportare la lucrări vor fi punctate cu 1,5 puncte, iar - activitățile principale care sunt detaliate - succesiunea foarte bine stabilită - durata activităților sunt în totalitate corespunzătoare complexității acestora - punctele de reper care sunt identificate corespunzător vor fi punctate fie cu 3 puncte, fie cu 5 puncte fără a indica/expune în mod concret clar și detaliat un algoritm de calcul în cazul în care acorda punctajul intermediar alocat subfactorilor, fără a defini ce reprezintă necolorările/ neconcordanțele minore, cum se va stabili relevanta unor puncte de reper identificate de ofertant, la ce se va raporta autoritatea contractantă în momentul în care va stabili acordarea/departajarea punctajului acordat unui ofertant care prezintă o care prezintă neconcordanțe/necorelări majore, cum va justifica ca anumite repere sunt relevante iar altele identificate de ofertant nu, sau cum pentru aspectele detaliate/pentru succesiunea foarte bine stabilită unii operatorii pot primi 3 puncte iar alți 5 puncte, încălcând astfel dispozițiile art. 32 alin. (2) din HG nr. 395/2016 modificată și completată „Factorii de evaluare a ofertelor, precum și algoritmul de punctare prevăzut la alin. (1) se precizează în mod clar și detaliat în cadrul documentației de atribuire și vor reflecta metodologia de punctare a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți și trebuie să aducă un avantaj real, să nu fie formali și să poată fi urmăriți în cadrul procesului de evaluare a ofertelor și aplicare a criteriului de atribuire”, astfel că din acest punct de vedere criticile contestatorului apar ca fiind întemeiate. În acest mod, participanții la procedură nu sunt în măsură să cunoască modul în care vor fi punctate ofertele prezentate. Față de aceste aspecte, rezultă că autoritatea contractantă a menționat doar condițiile/criteriile în care va acorda maximul și minimul de puncte, fără a detalia în mod concret care sunt elemente de comparație/de raportare pentru neacordarea acestui punctaj datorită elementelor incomplete, incorecte, sau neaplicabile. Folosirea în cadrul documentației de atribuire a sintagmelor „necorelările minore”, „punctele de reper care nu sunt relevante prin raportare la serviciu”, „neconcordanțele minore”, „succesiunea foarte bine stabilită”, „identificarea corespunzătoare a jaloanelor”, „corelarea cu metodologia”, nu Pagina 29 din 48

constituie un element de raportare și nici o metodologie de acordare a punctelor stabilite acestui factor, conform prevederilor legale. În cazul de față, detaliile din cadrul documentației de atribuire nu sunt în măsură să permită o informare completă și corectă cu privire la realizarea evaluării ofertelor. Autoritatea contractantă nu a specificat niciunde care este algoritmul de calcul pentru elementele alese a fi punctate pentru subfactorul de evaluare contestat. Întrucât evaluarea ofertelor nu este posibilă decât prin aplicarea factorilor de evaluare cuprinși în documentația de atribuire și a algoritmului de calcul stabilit pentru fiecare dintre aceștia, Consiliul stabilește că, în derularea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă a încălcat 32 alin. (2) din HG nr. 395/2016 antecitat. Consiliul determină că autoritatea contractantă a nesocotit următoarele norme legale imperative din Legea nr. 98/2016: - art. 2 alin. (2) lit. d): principiul transparenței care stă la baza atribuirii contractului de achiziție publică. În speță autoritatea nu a asigurat informarea operatorilor economici cu privire la algoritmul de calcul aplicabil factorului de evaluare menționat; - art. 154 alin. (1): „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire”. În cazul de față informațiile nu sunt în măsură să permită o informare completă și corectă atât cu privire la întocmirea ofertei, cât și cu privire la realizarea evaluării. În lipsa algoritmului de calcul cuantificabil și obiectiv, niciunul dintre membrii comisiei de evaluare nu va putea să justifice punctajele acordate. Toate elementele de punctare trebuie să fie clare și cunoscute de ofertanți anterior depunerii și evaluării ofertelor. Rezultă fără putință de tăgadă că autoritatea contractantă nu a detaliat în mod concret care sunt elementele de comparație / de raportare pentru neacordarea punctajului maxim datorită elementelor mai puțin clare/detaliate. Instrucțiunile ANAP sunt elaborate la modul general urmând ca autoritatea contractantă să le aplice prin raportare la spețele lor concrete și nu să procedeze la copierea unor factori de evaluare generici cu detalieri generice fără o corelare cu necesitatea sa expres detaliată în cadrul caietului de sarcini și fără ca ulterior aplicării respectivilor factori de evaluare autoritatea contractantă să obțină un avantaj real, potrivit art. 32 alin. (8) lit. b) din HG nr. 395/2016. Față de aceste aspecte va admite criticile și va obliga autoritatea contractantă fie la elaborarea unei metodologii de punctare a factorului de evaluare criticat clare astfel încât operatorii economici să își poată Pagina 30 din 48

elabora ofertele și să poată verifica punctajele obținute ulterior, fie înlocuirea acestui factor de evaluare cu alții care să respecte prevederile legale antecitate. Referitor la solicitarea comună a contestatorilor ...SA și ... SRL cu privire la modificarea cerinței din cadrul fișei tehnice aferente aparatelor de iluminat privind testul LM84-TM28 în sensul acceptării inclusiv a testelor echivalente LM80-TM21, Consiliul reține următoarele: În cadrul fișelor tehnice anexate proiectului tehnic, autoritatea contractantă a stabilit pentru corpurile de iluminat echipate cu sursă LED „Rapoarte de încercări pentru dovedirea duratei de viată în conformitate cu SR EN 62722, SR EN 62717 precum si LM-84 / TM-28, eliberate de către un laborator acreditat in conformitate cu SR EN 17025:2018”. Consiliul reține că toate standardele invocate de contestatori privesc performanța LED, după cum se menționează chiar în conținutul denumirii lor: i) IEC 62722-2-1: Performanța aparatelor de iluminat - Partea 2.1: Cerințe speciale pentru aparatele de iluminat cu LED; ii) IEC 62717: Module LED pentru iluminat general - Cerințe de performanță; iii) IES LM-80: Măsurarea fluxului luminos și menținerea culorii pachetelor, matricelor și modulelor LED; iv) IES TM-21: Proiecția pe termen lung a lumenului, fotonului și menținerea fluxului radiant al surselor de lumină LED; v) IES LM-84: Măsurarea fluxului luminos și menținerea culorii lămpilor cu LED, surselor luminoase și aparatelor de iluminat; vi) IES TM-28: Proiecția menținerii fluxului luminos pe termen lung al lămpilor și aparatelor de iluminat LED. Autoritatea contractantă subliniază în cadrul proiectului tehnic că „iluminatul public reprezintă unul dintre criteriile de calitate de a asigura atât orientarea și circulația în siguranță a pietonilor și vehiculelor cât și crearea unui ambient corespunzător în orele fără lumină naturală. Realizarea unui iluminat corespunzător determinat în special:  reducerea cheltuielilor indirecte  reducerea numărului de accidente pe timp de noapte  reducerea riscului de accidente rutiere  reducerea numărului de agresiuni contra persoanelor  îmbunătățirea climatului social și cultural Asigurarea unui iluminat corespunzător poate conduce la o reducere de 30% a numărului total de accidente pe timp de noapte pentru drumurile urbane, cu 45% pe cele rurale și cu 30% pentru autostrăzi. Totodată, iluminatul corespunzător al trotuarelor reduce substanțial numărul de agresiuni fizice, conducând la creșterea încrederii populației pe timpul nopții”. În acest context, precizează că solicitarea din documentația de atribuire referitoare la prezentarea testului LM84-TM28 are la bază Pagina 31 din 48

necesitatea evaluării caracteristicilor fotometrice și a duratei de viață a întregului aparat de iluminat, nu doar a sursei de lumină LED sau a modulului LED utilizat. Este esențial ca testarea să fie realizată la nivelul ansamblului, întrucât performanța și fiabilitatea unui sistem de iluminat nu sunt determinate exclusiv de sursa de lumină, ci de întreaga configurație a aparatului, incluzând sistemul optic, disiparea termică, calitatea driverului și interacțiunea dintre aceste componente. Referitor la propunerea contestatorului de echivalare a testului LM84-TM28 cu testele LM80-TM21, care sunt aplicabile strict sursei de lumină LED, fără a lua în considerare influența celorlalte componente asupra duratei de viață și a performanței aparatului de iluminat, Consiliul reține următoarele: - Testul LM80-TM21 evaluează doar sursa LED, fără a reflecta impactul condițiilor reale de operare asupra performanței aparatului de iluminat. - Testul LM84-TM28 asigură o evaluare completă a aparatului de iluminat în condiții reale de funcționare, determinând atât degradarea luminoasă a LED-urilor, cât și influența factorilor de proiectare ai aparatului asupra acesteia. Rezultă astfel că cele două teste nu sunt echivalente, așa cum în mod eronat susțin contestatorii Astfel, cerința privind testul LM84-TM28 nu reprezintă o restricție nejustificată, ci o măsură necesară pentru a garanta selecția unor produse cu performanțe tehnice conforme cu cerințele autorității contractante și cu necesitățile utilizatorilor finali. Consiliul are în vedere că legislația națională, similar legislației europene, permite ca operatorii să prezinte certificări echivalente, în temeiul art. 156 alin. (1) lit. b din Legea nr. 98/2016, dar dovada echivalenței standardului îi revine celui care o invocă. Ceea ce este, însă, cert, este faptul că pentru standardele menționate de contestatoare nu s-a dovedit echivalența, iar dacă aceasta intenționează să facă dovada conformității ofertei în acest mod, riscul îi aparține. Deci, contestatoarele au posibilitatea să facă dovada conformității potrivit standardului solicitat de autoritatea concedentă sau în baza unor standarde echivalente, sarcina probei echivalenței revenindu-le. Prin urmare, Consiliul va respinge solicitarea contestatoarelor de acceptare a standardelor menționate, nefiind realizată proba echivalenței lor. Referitor la criticile contestatorului ...SA cu privire la completarea documentației de atribuire cu menționarea exactă a cantităților necesare atât componentei sistemului de telegestiune pentru monitorizare și control luminos celei și a celei echipate cu senzor de mișcare integrat, Consiliul urmează să le respingă ca nefondate având în vedere că în Pagina 32 din 48

cadrul proiectului tehnic este descris în mod clar sistemul de dimming și telegestiune în cadrul cap. 3. Referitor la criticile contestatorului ...SA cu privire la specificațiile tehnice din cadrul fișei tehnice a aparatelor de iluminat privind concentratorul de date cu rol de gateway în sensul acceptării unor soluții alternative precum controller de punct luminos cu rol de concentrator de date, Consiliul reține următoarele: În cadrul fișei de date autoritatea contractantă a menționat la cap. VI.3 Informații suplimentare „Cerințele tehnice definite la nivelul anunțului de participare, caietului de sarcini sau altor documente complementare, prin trimiterea standardelor, la un anumit producător, la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producție/metoda specifica de fabricație/prestare/execuție, vor fi înțelese ca fiind însoțite de mențiunea ”sau echivalent”.” De asemenea în cadrul punctului de vedere autoritatea contractantă a subliniat faptul că «în cuprinsul documentației de atribuire se specifică în mod clar și fără echivoc faptul că orice specificații tehnice care indică o anumită marcă/denumire vor fi însoțite de expresia „sau echivalent”» Așa cum a reținut Consiliul anterior dovada echivalenței îi revine celui care o invocă. Ceea ce este, însă, cert, este faptul că simpla menționare a existenței unor alte soluții proprii unor producători, nu reprezintă o dovadă a echivalenței acestora cu specificațiile tehnice solicitate în documentația achiziției, iar dacă aceasta intenționează să facă dovada conformității ofertei în acest mod, riscul îi aparține. Deci, contestatoarea are posibilitatea să facă dovada conformității potrivit specificațiilor tehnice solicitate de autoritatea concedentă, sarcina probei echivalenței revenindu-i. Prin urmare, Consiliul va respinge solicitarea contestatoarei de acceptare a existenței unor alte soluții proprii unor producători, nefiind realizată proba echivalenței lor. Referitor la solicitările contestatorului, ...SA, de modificarea a prevederilor art. 11.2 din cadrul contractului în sensul acceptării penalităților de întârziere de 0,01%/zi de întârziere din plata neefectuată și de eliminare a prevederilor art. 17.2 cu privire la termenul de plată, Consiliul reține următoarele: Potrivit anunțului de participare simplificat cap. II.2.13) Informații despre fondurile Uniunii Europene, autoritatea contractantă a menționat că: „Achiziția se refera la un proiect și/sau program finanțat din fonduri ale Uniunii Europene: Da Identificarea proiectului: Programul privind creșterea eficientei energetice a infrastructurii de iluminat public - ..., Contractul pentru finanțare nerambursabila 338/F/GES/30.12.2022 încheiat cu Pagina 33 din 48

Administrația Fondului de Mediu și Bugetul local al Municipiului ... pe anul 2025 Tip finanțare :Program / Proiect Program/Proiect: Alte finanțări” Potrivit Ghidului de finanțare a Programului privind creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public, din 05.11.2024 aprobat prin Ordinul Ministrul mediului, apelor și pădurilor nr. 1866/2021: „art. 22 Mecanismul de decontare (1) AFM verifică modul de implementare a proiectului de către beneficiarul finanțării, în conformitate cu prevederile contractuale. (2) Cererea de prefinanțare/de decontare se depune în interiorul duratei de implementare a proiectului. Cererea de prefinanțare/de decontare se depune prin intermediul mijloacelor electronice. (3) În cazul în care beneficiarul depune o singură cerere de decontare, acesta este obligat să facă dovada achitării tranșei din finanțare și a contribuției financiare proprii aferente facturilor fiscale (dacă beneficiarul asigură contribuție financiară) care însoțesc cererea de decontare, în termen de 30 de zile de la efectuarea plății de către AFM, odată cu depunerea raportului de finalizare. (4) În cadrul programului, un beneficiar poate depune o cerere de prefinanțare și trei cereri de decontare. În situația în care nu se depune cerere de prefinanțare, beneficiarul poate depune trei cereri de decontare. (5) În cazul în care beneficiarul depune mai mult de o cerere de decontare, acesta este obligat să depună dovada achitării valorii finanțate din Fondul pentru mediu pentru facturile depuse la cererea de decontare anterioară, la următoarea cerere de decontare. În 30 de zile de la efectuarea ultimei plăți de către AFM, odată cu depunerea raportului de finalizare, beneficiarul este obligat să facă dovada achitării valorii finanțate din Fondul pentru mediu, precum și a contribuției financiare proprii (dacă beneficiarul asigură contribuție financiară). (6) AFM finanțează cheltuieli eligibile contractate după aprobarea cererii de finanțare și realizate, recepționate și facturate după semnarea contractului de finanțare. Prin excepție, se vor finanța cheltuielile aferente realizării serviciilor de proiectare, consultanță, inclusiv cheltuielile aferente auditului energetic al proiectului, realizate anterior perfectării contractului de finanțare. (7) Ulterior verificării conformității documentelor aferente ultimei cereri de decontare, personalul AFM poate efectua o vizită la amplasamentele obiectivelor pentru care s-au realizat lucrări de iluminat public. (8) Vizitele prevăzute la alin. (7) pot fi realizate pentru un beneficiar din cadrul fiecărui județ, stabilit prin randomizare în baza unui proces-verbal, aprobat la nivelul AFM. (9) Propunerea la finanțare se poate face doar în condițiile în care documentele care însoțesc cererea de decontare sunt complet și corect întocmite. Art. 23 Documente justificative necesare decontării Pagina 34 din 48

(1) Beneficiarul finanțării poate depune cerere de prefinanțare, conform instrucțiunilor aprobate prin dispoziția președintelui AFM. (2) Beneficiarul finanțării depune prin intermediul mijloacelor electronice cereri de decontare, însoțite de documentele justificative prevăzute în anexa nr. 2 la contractul de finanțare - "Lista documentelor justificative necesare decontării". (3) În cazul în care activitățile prevăzute pentru realizarea investiției nu necesită emiterea autorizației de construire/desființare, cheltuielile aferente serviciilor întocmirii proiectului tehnic devin neeligibile, respectiv subcap. 3.5.4, 3.5.5, 3.5.6 din devizul general. Art. 24 Condiții generale cu privire la decontarea cheltuielilor eligibile (1) La cererea de decontare, AFM finanțează suma cheltuielilor eligibile în limita sumei aprobate, a procentului aprobat și în urma verificării documentelor justificative. (2) Beneficiarul este obligat să prezinte orice document solicitat și care are legătură cu proiectul finanțat din Fondul pentru mediu. (...) Art. 26 - Achizițiile publice (1) La întocmirea documentației de achiziție publică, beneficiarul finanțării va include și cerințele tehnice minime prevăzute la art. 11. (2) Întreaga responsabilitate pentru întocmirea documentației de achiziție publică, organizarea și derularea procedurii de achiziție publică și realizarea lucrărilor în conformitate cu prevederile legale în vigoare privind achizițiile publice și ale actelor normative aplicabile în materie de investiții publice revine beneficiarului. (3) La stabilirea condițiilor contractelor de achiziție, beneficiarul finanțării trebuie să aibă în vedere faptul că AFM va finanța doar cheltuieli eligibile.” Având în vedere sursa de finanțare și modalitatea de decontare a cheltuielilor eligibile, autoritatea contractantă a stabilit următoarele prevederi în cadrul draftului de contract: - „11.2 - În cazul în care achizitorul are asigurate fondurile necesare fără a fi condiționate și de finanțarea/cofinanțarea și din alte surse de finanțare, dar nu onorează facturile, din culpa sa, în termen de 30 de zile de la acceptarea la plată a situațiilor de lucrări, atunci executantul are dreptul de a pretinde, ca penalități, o sumă echivalentă cu o cotă procentuală de 0,01%/zi întârziere din plata neefectuată. Executantul nu are dreptul de a pretinde penalități de întârziere dacă finanțarea/cofinanțarea execuției contractului este asigurată și prin alte surse de finanțare decât cele din bugetul propriu, utilizarea altor surse de finanțare fiind prioritară bugetului propriu.” - „17.2 Achizitorul va efectua plata facturilor utilizând mecanismul de plată cerere de transfer de la finanțatorul proiectului, respectiv AFM. În termen de 10 zile lucrătoare de la încasarea/autorizarea sumelor, achizitorul va efectua plata exclusiv pentru facturile incluse în cererea de transfer, respectiv cele menționate în Notificarea cu privire la sumele autorizate/transferate. În aceasta situație, Executantul va Pagina 35 din 48

aștepta până la onorarea Cererii de transfer de către finanțatorul proiectului, chiar dacă acest lucru înseamnă depășirea termenului contractual și nu are dreptul de a calcula penalități de întârziere pentru zilele de depășire a termenului contractual.” Față de aceste aspecte, Consiliul constată caracterul nefondat al acestor critici având în vedere că autoritatea contractantă nu poate fi obligată să accepte clauze dezavantajoase, în sensul că autoritatea contractantă nu poate fi obligată nici să stabilească un termen clar care să curgă de la emiterea facturii și nici aplicarea unei dobânzi penalizatoare pentru nerespectarea acestui termen de plată în condițiile în care, finanțatorul proiectului, respectiv AFM, decontează doar cheltuielile care sunt eligibile și numai după verificarea documentelor justificative, astfel cum rezultă din ghidul de finanțare aprobat prin Ordin al Ministrul mediului, apelor și pădurilor. Mai mult contestatorul citează prevederile art. 6 din Legea nr. 72/2013 „(1) Autoritățile contractante execută obligația de plată a sumelor de bani rezultând din contractele încheiate cu profesioniști cel târziu la: a) 30 de zile calendaristice de la data primirii facturii sau a oricărei altei cereri echivalente de plată; b) 30 de zile calendaristice de la data recepției bunurilor sau prestării serviciilor, dacă data primirii facturii ori a unei cereri echivalente de plată este incertă sau anterioară recepției bunurilor sau prestării serviciilor; c) 30 de zile calendaristice de la recepție sau verificare, dacă prin lege sau prin contract se stabilește o procedură de recepție ori de verificare pentru certificarea conformității mărfurilor sau serviciilor, iar autoritatea contractantă a primit factura ori cererea echivalentă de plată la data recepției sau verificării ori anterior acestei date. Din interpretarea prevederilor art. 6 alin. (1) lit. c) din Legea 72/2013 rezultă că termenul de plată poate să curgă și de la verificarea pentru certificarea conformității bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea și execuția lucrărilor publice, a clădirilor și a lucrărilor de construcții civile, verificare care este reglementată de finanțatorul proiectului printr-un act normativ. Mai mult, contestatorul omite și dispozițiile art. 7 alin. (1) din același act normativ „termenele de plată stabilite în contract pentru executarea obligațiilor autorităților contractante nu pot fi mai mari decât termenele stabilite potrivit art. 6 alin. (1). În mod excepțional, părțile pot stipula un termen de plată de maximum 60 de zile calendaristice, dacă acesta este stabilit expres în contract și în documentația achiziției și este obiectiv justificat, ținând cont de natura sau caracteristicile specifice ale contractului, sub rezerva ca această clauză să nu fie abuzivă, în sensul art. 12”. Față de aceste aspecte, autoritatea contractantă a stabilit în mod corect, un termen de doar 10 zile lucrătoare de la încasarea sau Pagina 36 din 48

autorizarea sumelor de către finanțatorul proiectului după verificarea documentelor justificative, respectiv de AFM, moment la care achizitoarea are cunoștință că respectivele sume facturate sunt eligibile sau nu și implicit dacă trebuie să le achite din bugetul propriu sau nu, până atunci acestea sunt prezumate a fi cheltuieli eligibile achitate din programului de mediu. Cu privire la dobânzile penalizatoare, autoritate contractantă în mod corect a stabilit în draft-ul de contract la: - art. 11.2 alin. (1) o dobândă penalizatoare de 0,01%/zi întârziere din plata neefectuată în situația în care nu va onora facturile, din culpa sa, în termen de 30 de zile de la acceptarea la plată a situațiilor de lucrări necondiționate și de finanțarea/cofinanțarea și din alte surse de finanțare, respectiv lucrările considerate neelibigile. - iar la art. 11.2 alin. (1) a stabilit imposibilitatea executantului de a pretinde penalități de întârziere dacă finanțarea/cofinanțarea execuției contractului este asigurată și prin alte surse de finanțare decât cele din bugetul propriu, utilizarea altor surse de finanțare fiind prioritară bugetului propriu, având în vedere că autoritatea contractantă nu poate fi obligată la plata unor dobânzi penalizatoare pentru perioada derulată pentru verificarea cheltuielilor eligibile stabilite prin Ordin de ministrul în sarcina AFM-ului și nici să achite toate facturile aferente lucrărilor anterior verificării acestora de către finanțator pentru a evita plata penalităților, aceste opțiuni/clauze fiind clar dezavantajoase pentru autoritatea contractantă care a uzat de prevederile legale în vederea obținerii unor fonduri pentru mediu. Față de aceste aspecte, Consiliul va respinge ca nefondate aceste critici. Împotriva documentației de atribuire a depus contestație și ... SRL, criticând faptul că documentația de atribuire conține cerințe nelegale și restrictive, susceptibile de a încălca dispozițiile legale incidente în materia achizițiilor publice Cu caracter prealabil, Consiliul reține că pentru a fi restrictivă, o prevedere a documentației de atribuire trebuie să împiedice un anumit operator economic să participe la procedura de atribuire, respectiv să impună o serie de restricții nejustificate pentru anumiți ofertanți și produse. Potrivit Hotărârii CJUE pronunțată în cauza C424/23, ... împotriva ...CV, instanța europeană a reținut următoarele: 52 (..), atunci când o trimitere precum cea menționată la articolul 42 alineatul (4) din Directiva 2014/24 este justificată de obiectul contractului, ea poate fi introdusă în specificațiile tehnice, fără să se aplice interdicția enunțată în prima teză a acestei dispoziții sau condițiile prevăzute la a doua și la a treia teză ale acesteia. 53 Această ipoteză vizată de termenii „cu excepția cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului” trebuie, în caz contrar aducânduse atingere Pagina 37 din 48

obiectivului deschiderii achizițiilor publice către concurență, să fie interpretată în mod restrictiv, astfel încât să acopere numai situațiile în care o cerință privind utilizarea unui produs de un tip sau a unei origini sau chiar a unei mărci determinate, ori obținute în temeiul unui brevet sau al unui anumit procedeu, decurge în mod inevitabil din obiectul contractului. 54 Având în vedere ansamblul precizărilor furnizate mai sus cu privire la domeniul de aplicare al articolului 42 din Directiva 2014/24, va reveni instanței de trimitere sarcina de a aprecia dacă Fluvius poate sau nu să limiteze prin intermediul specificațiilor tehnice pe care le formulează în vederea atribuirii unor contracte de achiziții publice de lucrări de canalizare aceste contracte de achiziții publice la operatorii economici care furnizează țevi de canalizare din gresie pentru evacuarea apelor uzate și țevi din beton pentru evacuarea apelor pluviale. 55 Deși va reveni numai instanței de trimitere sarcina de a aplica normele prevăzute la acest articol 42 astfel cum au fost interpretate de Curte, aceasta din urmă poate totuși să ofere indicații pentru a se stabili în ce măsură aceste norme se pot aplica unei trimiteri, precum cea în discuție în cauza principală, care constă în a impune utilizarea unor țevi „din gresie” și „din beton”. 56 În acest sens, este necesar să se arate, în primul rând, că materialul din care este realizat un produs nu poate fi calificat drept „performanță” sau „cerință funcțională”, în sensul articolului 42 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2014/24. Astfel, deși un material poate contribui la performanța unui produs sau la aptitudinea acestuia de a îndeplini o cerință funcțională, acesta nu constituie în sine o „performanță” sau o „cerință funcțională”. 57 Întrun caz precum cel în discuție în litigiul principal, în care există, în sectorul economic vizat, produse care pot fi diferențiate în funcție de fabricarea lor și în special de materialul din care sunt realizate, cerința de a utiliza produse realizate dintrun anumit material trebuie, astfel cum a observat avocatul general la punctele 72 și 73 din concluzii, să fie calificată drept trimitere la un „tip” sau la o „producție specifică” ce are „ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor întreprinderi sau produse”, în sensul articolului 42 alineatul (4) prima teză din Directiva 2014/24, având în vedere că această trimitere conduce la eliminarea întreprinderilor care furnizează produse realizate dintrun alt material decât cel impus. 58 În al doilea rând, trebuie arătat că, în cursul ședinței în fața Curții, Fluvius a declarat, ca răspuns la o întrebare adresată de aceasta, că nu a însoțit specificația tehnică în discuție în cauza principală, potrivit căreia țevile pentru evacuarea apelor uzate trebuie să fie din gresie, iar cele pentru evacuarea apelor pluviale din beton, de mențiunea „sau echivalent”. 59 Dacă aceasta ar fi situația, aspect a cărui verificare revine instanței de trimitere, ar rezulta, fără a fi necesar să se examineze dacă este posibil, în temeiul articolului 42 alineatul (3) din Directiva 2014/24, să se furnizeze o descriere suficient de exactă și de inteligibilă a obiectului fiecărui contract în discuție în litigiul principal, că Fluvius nu ar putea invoca în mod util excepția prevăzută la articolul 53 alineatul (4) al doilea paragraf punctul 1° din Legea privind achizițiile publice, care transpune în dreptul belgian articolul 42 alineatul (4) a doua teză din această directivă, întrucât cerința formulată în a treia teză a acestui articol 42 alineatul (4), transpusă în dreptul belgian prin articolul 53 alineatul (4) al treilea paragraf din această lege, nu ar fi îndeplinită.(...) 63 Prin intermediul celei de a patra întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 42 alineatul (2) din Directiva 2014/24 Pagina 38 din 48

coroborat cu articolul 18 alineatul (1) din această directivă trebuie interpretat în sensul că obligația de a acorda operatorilor economici egalitatea de acces la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice și interdicția de a crea obstacole nejustificate în calea deschiderii către concurență a achizițiilor publice, prevăzute la această din urmă dispoziție, sunt în mod necesar încălcate atunci când o autoritate contractantă elimină, printro specificație tehnică ce nu este compatibilă cu normele prevăzute la articolul 42 alineatele (3) și (4) din directiva menționată, anumite întreprinderi sau anumite produse. 64 Reiese fără ambiguitate din modul de redactare a articolului 42 alineatul (2) din Directiva 2014/24 că această dispoziție are ca obiect să amintească, în ceea ce privește formularea specificațiilor tehnice, unele dintre normele prevăzute la articolul 18 alineatul (1) din această directivă, și anume, pe de o parte, obligația de a trata operatorii economici în mod egal și, pe de altă parte, interdicția de a restrânge în mod artificial concurența (a se vedea în acest sens Hotărârea din 25 octombrie 2018, Roche Lietuva, C413/17, EU:C:2018:865, punctele 32 și 33). 65 Acest conținut al articolului 42 alineatul (2) din Directiva 2014/24 este, la rândul său, concretizat prin alineatele (3) și (4) ale acestui articol 42. Astfel cum rezultă din examinarea primelor trei întrebări preliminare, aceste alineate se întemeiază de asemenea, așa cum se confirmă în considerentul (74) al Directivei 2014/24, pe obligația și pe interdicția menționate. 66 În consecință, atunci când anumite întreprinderi sau anumite produse sunt excluse ca urmare a unei specificații tehnice care este incompatibilă cu normele prevăzute la articolul 42 alineatele (3) și (4) din Directiva 2014/24, această excludere aduce în mod necesar atingere obligației, prevăzută la alineatul (2) al acestui articol 42, de a se asigura că specificațiile tehnice oferă un acces egal la procedura de atribuire și nu restrâng în mod nejustificat concurența. 67 Prin urmare, este necesar să se răspundă la a patra întrebare adresată că articolul 42 alineatul (2) din Directiva 2014/24 coroborat cu articolul 18 alineatul (1) din această directivă trebuie interpretat în sensul că obligația de a acorda operatorilor economici egalitatea de acces la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice și interdicția de a crea obstacole nejustificate în calea deschiderii către concurență a contractelor de achiziții publice, prevăzute la această din urmă dispoziție, sunt în mod necesar încălcate atunci când o autoritate contractantă elimină, printro specificație tehnică ce nu este compatibilă cu normele prevăzute la articolul 42 alineatele (3) și (4) din directiva menționată, anumite întreprinderi sau anumite produse”. Prin urmare, pentru a dovedi restrictivitatea specificațiilor criticate, contestatoarea trebuie să dovedească faptul că acestea au fost stabilite prin încălcarea art. 156 din Legea nr. 98/2016, respectiv sunt proprii unui anumit producător și că cerința îi îngrădește participarea la procedură. Faptul că operatorul poate participa la procedura de atribuire, dar această participare impune anumite costuri suplimentare, respectiv achiziția de pe piața liberă a anumitor componente, nu înseamnă că există o restricție. În speța menționată, instanța europeană a ținut cont de faptul că reclamantul este un producător de conducte de plastic, iar cerința autorității de folosire a conductelor de gresie și beton îi impune anumite restricții. Cu toate acestea, CJUE a stabilit în sarcina judecătorului Pagina 39 din 48

național obligația de a stabili dacă cerința limitează sau nu participarea operatorilor sau a unei industrii, respectiv dacă aceste specificații au în vedere cerințe funcționale sau de performanță, să stabilească dacă sunt justificate cerințele respective, dacă autoritatea a justificat necesitatea specificațiilor tehnice de acest gen. Prin urmare, în stabilirea caracterului restrictiv al specificațiilor tehnice, Consiliul va avea în vedere dacă cerința criticată exclude, într- adevăr, de la procedură pe contestatoare. Contestatoarea mai invocă pentru unele cerințe caracterul restrictiv, dar din motivare rezultă că, în fapt, este vorba de specificații neclare, insuficient detaliate, ce pot crea confuzie în elaborarea ofertei. O altă observație ce se impune a fi făcută, este aceea că, în cadrul procedurii în referință, există proiect al lucrării vizat de verificator autorizat, astfel că nu este în sarcina Consiliului a verifica dacă acest proiect este corect întocmit, dacă anumite cerințe îi sunt sau nu utile autorității contractante, acestea fiind chestiuni de oportunitate, și nu de legalitate. Ceea ce verifică Consiliul este dacă prezenta documentație are caracter restrictiv, ori un astfel de caracter nu se prezumă, el trebuie dovedit de contestatoare. De asemenea, Consiliul mai verifică și dacă documentația este clară, iar operatorii o pot interpreta unitar, astfel încât ofertele să poată fi comparabile. Cu privire la cerința ... SRL considerată restrictivă privind punerea la dispoziție a unui cont demo în aplicația de telegestiune, aceasta solicită, în principal, eliminarea acestei cerințe, cu motivarea că, contul demo implică și prezentarea mostrelor, iar acestea reprezintă un criteriu de calificare, deci aceasta trebuia inclusă în anunțul de participare, însă cerința a fost inclusă doar în proiectul tehnic și în caietul de sarcini. În susținerea solicitărilor sale, contestatoarea citează, cerința din documentația de atribuire, astfel: „Se va pune la dispoziția autorității contractante un cont demo în aplicația de telegestiune ofertată, pentru a putea fi verificate funcțiile aplicației solicitate în documentația de atribuire. Se vor prezenta datele de autentificare (user și parola) și linkul pentru rularea contului demo”, fără a prezenta vreun argument pentru care aceste solicitări i-ar restricționa participarea, în favoarea altor ofertanți. Mai mult, contestatorul susține în mod eronat că autoritatea contractantă a solicitat un cont demo pentru a putea verifica în mod real toate funcțiile, ceea ce acesta consideră că echipamentele reale trebuie instalate în teren pentru demonstrarea funcțiilor solicitate. Solicitarea autorității contractante din cadrul acestei procedurii nu este în acest sens de a verifica în mod real funcțiile aplicației ci doar ce a verifica funcțiile aplicației solicitate sens în care ofertanții au obligația de a prezenta un user și o parolă și link-ul pentru rularea contului demo. Pagina 40 din 48

Consiliul nu identifică în această critică vreun element de restrictivitate sau favorizare a unui potențial ofertant. Consiliul reține că societatea contestatoare nu indicată elementele concrete care fac trimitere la un anumit producător. Astfel, solicitarea unui cont DEMO pentru aplicația de telegestiune nu reprezintă o cerință de calificare, ci o specificație tehnică ce dovedește modul în care această aplicație funcționează. Consiliul va respinge această critică, deoarece îndeplinirea acestor specificații se poate verifica exclusiv în baza contului DEMO pe aplicația de telegestiune, iar operatorii pot, în mod facil, că configureze un astfel de cont. Contestatoarea susține în cadrul contestației că acest „cont demo solicitat poate fi un mediu virtualizat în care sunt prezentate toate funcționalitățile, însă nu poate primi informații specifice unor echipamente cu condiții speciale de montaj cum ar fi senzorii de mișcare. Suplimentar singurul mod prin care s-ar putea oferi acces la o instalare reală ar fi accesul la o instanță a sistemului utilizată de un beneficiar real, fapt ce ocntrvine cerințelor GDPR”, însă aceste aspecte nu pot fi luate în considerare, deoarece contul demo nu presupune prezentarea de mostre la sediul autorității, ci o aplicație pe o platformă virtuală. În ceea ce privește solicitarea contestatoarei de eliminare a cerințelor restrictive care vizează frecvența de comunicare a echipamentului USB-Dongle, Consiliul reține că aceasta nu reprezintă o marcă proprie, ci reprezintă un adaptor bluetooth, nereținându-se inaccesibilitatea unui astfel de produs de serie sau vreo dificultate de a fi ofertat. De asemenea, petenta solicită să se indice sintagma „sau echivalent”, completarea cerinței cu mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvente alternative cu rezultate de comunicare echivalente”, Consiliul apreciind că formularea propusă reprezintă o soluție tehnică diferită, și nu echivalentă, chiar contestatoarea arătând că echivalența se referă la rezultat, deci la realizarea comunicării. Ori Consiliul nu poate valida o astfel de solicitare, respectiv că se poate asigura orice formă de comunicare, din moment ce autoritatea a solicitat adaptor bluetooth, specificație tehnică accesibilă operatorilor. În ceea ce privește criticile referitoare la eliminarea cerințelor restrictive care vizează controler de tip ... și Modulul ..., arătând că deși, la nivelul documentației, se menționează că se acceptă și ... și ... sa echivalent, totuși consideră că cerințele sunt restrictive. Consiliul va respinge aceste două critici, fiind evident chiar din conținutul documentației citat mai sus că se acceptă orice produse echivalente. Pagina 41 din 48

Contestatorul solicită eliminarea cerințelor restrictive prin care se impune certificarea D4i, SR EN 300 328, SR EN 301 489-1, SR EN 301 489-17, care implică utilizarea unei tehnologii specifice, eliminând astfel alte soluții echivalente. Consiliul reține că acest standard nu poate fi considerat restrictiv, atât timp cât prevederile legale permit definirea specificațiilor în acest mod, contestatoarea nedovedindu-și vătămarea. De altfel, nu rezultă de nicăieri că standardul solicitat ar fi restrictiv. În ceea ce privește eliminarea tuturor cerințelor restrictive care au rolul de a favoriza un singur producător privind senzoristica integrată, deoarece s-ar referi la un echipament unic în piață al producătorului eSave Ag - SLC- Motion203, Consiliul a arătat mai sus că în cadrul acestei proceduri, există un proiect deja aprobat. Totodată, așa cum se menționează mai sus, Consiliul nu are în competența să modifice proiectului tehnic, pentru o astfel de operațiune existând proceduri specifice care țin de faza de execuție a lucrărilor. Prin urmare, Consiliul va respinge criticile drept nefondate. În ceea ce privește criticile cerințelor prin care se solicită senzorul integrat în controlerul de telegestiune, conector la partea inferioară, Consiliul urmează să le respingă ca nefondate, în cadrul documentației, autoritatea contractantă a menționat că acceptă orice produse echivalente. Așa cum a reținut Consiliul anterior dovada echivalenței îi revine celui care o invocă. Ceea ce este, însă, cert, este faptul că simpla menționare a existenței unor alte soluții, nu reprezintă o dovadă a echivalenței acestora cu specificațiile tehnice solicitate în documentația achiziției, iar dacă aceasta intenționează să facă dovada conformității ofertei în acest mod, riscul îi aparține. Deci, contestatoarea are posibilitatea să facă dovada conformității potrivit specificațiilor tehnice solicitate de autoritatea concedentă, sarcina probei echivalenței revenindu-i. Contestatoarea solicită eliminarea cerințelor care vizează conexiunea celulară, solicitând, în principal, eliminarea cerințelor restrictive și în subsidiar, completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu este justificată, sau acceptarea și a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date. Consiliul va respinge, ca nefondată critica, deoarece nu există vreo restrictivitate în cadrul cerinței, toți operatorii având acces la servicii mobile în același mod: de la furnizorii de pe piață. Consiliul reține că, așa cum s-a arătat mai sus, menționarea acestor tehnologii comune pe piața de profil, nu conduce la Pagina 42 din 48

restricționarea competiției. Nu există vreo dovadă că pentru societatea contestatoare ar fi inaccesibilă această tehnologie, în condițiile în care, pentru satisfacerea acestor cerințe, toți operatorii trebuie să apeleze la furnizori de servicii de telefonie mobilă. Ori tocmai introducerea acestor cerințe, în forma solicitată de contestatoare, i-ar pune într-o competiție incorectă pe acești operatori care vor avea costuri în plus cu soluția de comunicație, soluția solicitată de contestatoare de acceptare a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date, nefiind una echivalentă, ci o soluție alternativă, așa cum susține însăși contestatoarea. Astfel, Consiliul reține că folosirea sintagmei sau echivalent ar transforma cerința într-una neclară, punând operatorii în poziții inegale. De altfel, așa cum s-a arătat mai sus, sintagma respectivă se folosește doar atunci când specificațiile tehnice fac trimitere la un anumit furnizor expres determinat, ori în cazul de față, comunicațiile sunt doar o mică parte din serviciul prestat, iar piața comunicațiilor în România este una concurențială, deci operatorii au posibilitatea de a oferta oricare dintre sistemele de comunicații solicitate, de la un furnizor de servicii mobile, în situația în care nu are în portofoliul său un astfel de serviciu. În fapt, utilizarea tehnologiilor GSM este obișnuită, acestea au o vechime apreciabilă, neputându-se susține, la acest moment, că specificațiile respective ar fi restrictive. Contestatoarea solicită să ajusteze formularea și să adauge mențiunea „sau prin mecanisme de comunicare ce utilizează medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente”, învederând Consiliului următoarele: - comunicarea prin GSM presupune costuri mari de utilizare post implementare, în timp ce, în piață există soluții alternative care nu generează costuri suplimentare; - comunicarea prin GSM presupune o dependență față de furnizorii de servicii de telefonie și de infrastructura acestora, însemnând că, în situații în care nu există semnal GSM, situații des întâlnite chiar și în zilele de astăzi, comunicația nu va putea fi stabilită cu acele controlere sau gateway-uri; - furnizorii de servicii de telefonie mobilă nu vor putea realiza lucrări pentru extinderea ariei de acoperire la cererea beneficiarului sau a responsabililor de implementare în timp ce soluții alternative de comunicare ar oferi mai multa flexibilitate în vederea realizării infrastructurii de comunicare și ar elimina dependențele de furnizori terți. Consiliul are în vedere că referiri ca GPS sau GSM nu sunt proprii unui anumit producător, ci tehnologii accesibile unui număr mare de ofertanți. Dimpotrivă, utilizarea anumitor frecvențe poate avea efect restrictiv, și nu referirea la GSM, nefiind o tehnologie proprietară. GPS Pagina 43 din 48

GSM este acronimul pentru sistemul global de comunicații mobile, iar în contracte de lucrări și servicii de acest gen, ofertanții apelează la operatori GSM, transferul de date în sistem realizându-se pe această cale. Prin urmare, Consiliul reține că societatea contestatoare nu a dovedit prin argumentele expuse că stabilirea soluției tehnice are efect restrictiv și că soluția sa este una progresistă. De altfel, în condițiile în care contestatoarea găzduiește aplicația pe serverele sale proprii, așa cum rezultă din informațiile existente pe site-ul propriu, se ajunge la situația descrisă de Consiliul Concurenței în cadrul „Studiului privind efectul de captivitate (lock-in) în sectoarele sensibile în domeniul achizițiilor publice, IT și echipamente/aparatură medicală”, soluția propusă de contestatoare ar avea efect restrictiv, ar da naștere captivității față de acest furnizor. Ori dacă piața telefoniei mobile are o reglementare națională și europeană clară, în ceea ce privește piața iluminatului public inteligent și soluțiile de comunicații aferente nu este specific reglementată. Deci, și în situația în care garanția expiră, autoritatea publică nu poate renunța la acest furnizor, devenind captivă, aspect ce încalcă regulile concurențiale pe viitor, solicitările contestatoarei fiind respinse ca nefondate. Contestatoarea solicită eliminarea cerințelor restrictive care vizează antena, frecvența și modul de comunicație, în principal, eliminarea cerințelor restrictive și în subsidiar, completarea cerinței cu sintagma „sau echivalent”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016, cu motivarea că cerința prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu este justificată, prin urmare se impune completarea cerinței cu acceptarea și altor tehnologii de comunicație care să asigure nevoile autorității contractante. De asemenea, solicită să se indice sintagma „sau echivalent”. Astfel, aceasta arată că cerința referitoare la comunicația MESH, AES, wireless, frecvență radio reprezintă cerințe restrictive și părtinitoare limitând numărul de soluții ce pot fi ofertate, și că există mult mai multe protocoale de comunicație wireless sau utilizând infrastructura existentă de alimentare a AIL-urilor care vin cu avantaje clare în ceea ce privește stabilitatea comunicație benzilor de 2-10 Ghz fiind saturate, aceste frecvențe fiind utilizate de foarte multe echipamente ce se regăsesc în teren în preajma aparatelor de iluminat: Access point-uri pentru internet publice și casnice, imprimate wireless, telefoane mobile, device-uri smart (prize inteligente, cuptoare și frigidere inteligente, mașini de spălat, centrale termice etc), în timp ce frecvente alternative precum 868Mhz sau comunicarea prin cablul electric (PLC) nu sunt supuse interferentelor cauzate de echipamente uzuale ce regăsesc în preajma AIL-urilor. Pagina 44 din 48

Consiliul reține că frecvențele și tehnologiile solicitate nu sunt unele proprietare, care să restrângă concurența, așa cum susține contestatoarea. Similar cerinței analizate mai sus, tehnologiile solicitate sunt accesibile, neexistând vreo dovadă că aceste cerințe ar introduce vreo restricție. Pe de altă parte, suntem în prezența unui sistem deja proiectat, iar modificarea proiectului de către Consiliu nu este posibilă, existând reguli clare. Totodată, nu există vreo dovadă sau vreun argument care să conducă la concluzia că wireless pe frecvența de 2- 10Ghz sau radiofrecvență ar fi restrictivă, în condițiile în care această frecvență este una comună, chiar contestatoarea susținând că este cea mai utilizată. Contestatoarea solicită eliminarea cerințelor care vizează consumul de energie, „Consum redus de electricitate până la 0.3W” pentru controller, susținând că acestea sunt restrictive, arătând că această cerință limitează sever selecția echipamentelor disponibile pe piață și impune constrângeri tehnologice semnificative. Consiliul nu regăsește vreo propunere din care să rezulte care este plaja de consum pentru acest subansamblu. Totodată, este inacceptabilă solicitarea eliminării totale a limitei de consum de electricitate, atât timp cât scopul montării sistemului este sporirea eficienței energetice, proiectul fiind finanțat din Fondul de mediu. Prin urmare, sustenabilitatea, respectiv consum cât mai mic de energie, reprezintă chiar rațiunea de a fi a acestui contract, Consiliul neregăsind argumente din care să rezulte că această cerință ar fi restrictivă. De altfel, contestatoarea nu susține că această cerință i-ar restricționa participarea, ci doar că pe piață sunt puține astfel de componente, ori toți potențialii operatori vor cumpăra de pe aceeași piață, neputându-se reține restricționarea participării contestatoarei la procedură. În ceea ce privește criticile cerinței „sistemul de operare local va trebui să fie în limba română și va rula doar pe platforme Windows sau echivalent”, Consiliul urmează să le respingă ca nefondate, autoritatea contractantă subliniind că acceptă produse echivalente. Așa cum a reținut Consiliul anterior dovada echivalenței îi revine celui care o invocă. Ceea ce este, însă, cert, este faptul că simpla menționare a existenței unor echivalente mobile care îndeplinesc aceleași funcții, nu reprezintă o dovadă a echivalenței acestora cu specificațiile tehnice solicitate în documentația achiziției, iar dacă aceasta intenționează să facă dovada conformității ofertei în acest mod, riscul îi aparține. Deci, contestatoarea are posibilitatea să facă dovada conformității potrivit specificațiilor tehnice solicitate de autoritatea concedentă, sarcina probei echivalenței revenindu-i. Pagina 45 din 48

Cu privire la critica privind eliminarea cerințelor referitoare la rezistența la impact IK10 deoarece sunt restrictive. În susținerea restrictivității acestei cerințe, contestatorul invocă doar existența unor neconcordanțe între specificațiile tehnice din cadrul proiectului tehnic și fișele tehnice anexate acestuia. Consiliul procedând la verificarea acestor neconcordanțe constată existența lor, în sensul că în cadrul proiectului tehnic se solicită „rezistența la impact a întregului aparat de iluminat” să fie „minim IK09” iar în cadrul fișelor tehnice anexate proiectului tehnic se solicită „rezistența la impact a întregului aparat de iluminat IK10”. Consiliul apreciază că aceste inadvertențe care pot cauza confuzie la nivelul elaborării propunerii tehnice și pe cale de consecință, obligă autoritatea contractantă la stabilirea clară a rezistenței la impact a întregului aparat de iluminat în funcție de necesitatea sa. Referitor la criticile cu privire la culoarea aparatelor de iluminat, contestatorul susține că nuanțele RAL 7030-7050 sunt restrictive deoarece există produse vopsite și în alte nuanțe RAL standardizate precum RAL 9005 (negru mat) sau RAL 7019 (gri antracit). Față de aceste aspecte, Consiliul urmează să respingă această critică, având în vedere că autoritatea contractantă nu a indicat un singur cod de culoare ci un interval de nuanțe, astfel susținerea restrictivității acestei cerințe nu a fost dovedită de către contestator. Faptul că există pe piață aparate de iluminat vopsite și în alte nuanțe nu înseamnă că o astfel de cerință stabilită prin interval ar fi restrictivă. Analizând temeinicia pretențiilor contestatorului, referitor la cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate, reprezentând onorariu avocat, Consiliul apreciază că se impune reducerea onorariului de avocat la suma de 600 lei, din următoarele considerente: Codul de procedură civilă stipulează următoarele: - Art. 451: „(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. (2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. Pagina 46 din 48

(3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3). (4) Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1)”; - Art. 452: „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”; - Art. 453: „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată”. Pe de altă parte, art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016 stipulează următoarele: „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”. Potrivit prevederilor art. 68 din Legea nr. 101/2016, coroborat cu art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă și, ținând seama de partea din contestație admisă, serviciile prestate de avocat, Consiliul, analizând prin prisma dispozițiilor art. 451 alin. (2) și 453 alin. (2) din Codul de procedură, cererea de plată a sumei de 8.925,00 lei, reprezentând onorariu avocat suportat de contestator cu ocazia soluționării contestației sale la Consiliu, apreciază că respectiva sumă este prea mare în raport de munca depusă de avocat, de complexitatea cauzei și cu partea din cerere admisă. În dovedirea cuantumului cheltuielilor, s-a depus factura nr. SD0232/05.06.2025 și Ordinul de plată emis de ..., în data de 06.06.2025. Astfel fiind, raportat la gradul de complexitate al aspectelor reclamate în această cerere, la volumul de muncă pe care l-a presupus redactarea ei și cu partea din cerere admisă, Consiliul urmează a reduce cuantumul sumei pretinse cu titlu de cheltuieli de soluționare la suma de 600 lei, față de care autoritatea contractantă va fi obligată la plată către contestator. În temeiul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestațiile formulate de ...SA și ... SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..., astfel cum rezultă din Pagina 47 din 48

motivarea prezentei, și va dispune publicarea în SEAP a unei clarificări în acest sens. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca nefondate, restul criticilor formulate de contestatoare. Referitor la cererea contestatoarei ...SA de obligare a autorității contractante la plata cheltuieli de judecată, Consiliul le va respinge ca nedovedite, la dosarul cauzei nefiind depuse nici un mijloc de probă. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite în parte contestațiile formulate de ...SA și ... SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..., astfel cum rezultă din motivarea prezentei, și dispune publicarea în SEAP a unei clarificări în acest sens. Respinge, ca nefondate, restul criticilor formulate de contestatoare. Obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoarea ... SRL a sumei de 600 lei. Respinge ca nedovedită cererea contestatoarei ...SA de obligare a autorității contractante la plata cheltuieli de judecată. Obligatorie. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, … … … Redactat practicaua deciziei: ... Redactată în 5 exemplare originale, conține 41 (patruzecișiuna) pagini. Pagina 48 din 48