Decizie CNSC 1732/2016

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, Bucureşti, cod poştal 030084, România Tel: +4 021.310.46.41 Fax: +4 021.890.07.45 şi +4 021.310.46.42 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1732/C8/2041 Data: 11.10.2016 Prin contestaţia nr. 603/20.09.2016, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 28618/21.09.2016, depusă de SC Canel SA, cu sediul în bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, bloc B1-B2, parter, Iaşi, judeţul Iaşi, CUI 1992861, număr de înregistrare în registrul comerţului J22/725/1991, reprezentată de domnul Albu Valentin - administrator, privind procedura simplificată de atribuire a contractului de servicii de întreţinere şi reparare a sistemelor de securitate (antiefracţie, antiincendiu şi supraveghere video), cod CPV 50610000-4, cu data limita de depunere a ofertelor 24.08.2016, organizată de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, cu sediul în str. Delea Nouă nr. 2, sector 3, Bucureşti, în calitate de autoritate contractantă, contestatoarea a solicitat anularea deciziei de respingere a ofertei sale și reevaluarea acesteia. în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca nefondată, contestaţia SC Canel SA nr. 603/ 20.09.2016, în contradictoriu cu Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de zece zile de la comunicare. 1

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, Bucureşti, cod poştal 030084, România Tel: +4 021.310.46.41 Fax: +4 021.890.07.45 şi +4 021.310.46.42 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ... Data: ... Prin contestaţia nr. 1925/12.09.2016, înregistrată la Consiliu cu nr. 27788/13.09.2016, înaintată de SC ...SRL, cu sediul în …, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. …, având CUI RO …, reprezentată convenţional prin Cabinetul de …, formulată împotriva documentaţiei de atribuire întocmită de ..., cu sediul în …, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitaţie deschisă organizată în vederea atribuirii contractului de furnizare având ca obiect “computer tomograf, transport, instalare, punere în funcţiune şi instruire personal”, s-a solicitat: - în principal, modificarea următoarelor specificaţii tehnice: 1 Distanţa focar izocentru: maxim 55 cm şi Distanţa focar detector: maxim 95 cm Distanţa focar izocentru: minim 55 cm şi Distanţa focar detector: minim 95 cm 2 Puterea generatorului: minim 50 kW. Nu se acceptă echivalente. Puterea generatorului: minim 42 kw. Nu se acceptă echivalente. 3 Curent anodic reglabil între: minim 30-340 mA. Nu se acceptă echivalente. Curent anodic reglabil între: minim 30-300 mA. Nu se acceptă echivalente. 4 Tub RX cu două focare cu dimensiunile: maxim 0,8 x 0,6 mm pentru focarul mic şi maxim 0,9 x 0,8 mm pentru focarul mare (IEC 60336) Tub RX cu două focare cu dimensiunile: maxim 0,8 x 0,6 mm pentru focarul mic şi maxim 1.4 x 1.6 mm pentru focarul mare (IEC 60336) Precizarea numărului filamentelor tubului de raze X - în subsidiar, anularea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică; - suspendarea procedurii de achiziţie publică până la soluţionarea fondului cauzei. Prin contestaţia nr. 1720/12.09.2016, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 27800/13.09.2016, înaintată de SC ...SRL, cu sediul în …, având CUI …, înregistrată la Registrul Comerţului … sub nr. …, reprezentată convenţional prin SCA …, formulată împotriva caietului de sarcini şi a răspunsului la clarificări, elaborate de către ..., în cadrul aceleiaşi procedurii de atribuire, s-a solicitat: 1

- obligarea autorităţii contractante la adoptarea măsurilor de remediere; - în subsidiar, în cazul în care adoptarea măsurilor de remediere nu este posibilă, solicită anularea procedurii de atribuire, pentru nerespactarea legislaţiei privind achiziţiile publice şi a principiilor ce se impun a fi respectate în acest domeniu; - suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea fondului cauzei. Prin Încheierea nr. .../15.09.2016, Consiliul s-a pronunţat asupra cererilor de suspendare a procedurii de atribuire, pe care le-a admis. Pe rol, în prezent, se află celelalte capete de cerere din contestaţii. Aplicând dispoziţiile art. 17 alin. 2 din Legea nr. 101/2016, pentru pronunţarea unei soluţii unitare, Consiliul conexează cele două cauze. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat şi este competent, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluţioneze contestaţiile de faţă, prin care SC ...SRL şi SC ...SRL, operatori economici interesaţi de participarea la prezenta procedură, au criticat o serie de cerinţe cuprinse în documentaţia de atribuire, solicitând cele menţionate în partea introductivă a deciziei. În fapt, la data de 29.08.2016, în conformitate cu prevederile art. 6 din Legea nr. 101/2016 şi în termen legal, contestatoarea SC ... SRL a notificat autoritatea contractantă cu privire la nelegalitatea specificaţiilor tehnice, precum şi cu privire la necesitatea remedierii acestora, astfel încât accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului să nu fie restricţionat în mod nejustificat. La data de 30.08.2016, prin Clarificarea nr. 4203, autoritatea contractantă a răspuns solicitării şi a acceptat exclusiv să remedieze documentaţia de atribuire cu privire la cerinţa privind numărul de canale de detector/secţiune. Totodată, prin răspunsul la notificarea prealabilă nr. 4264/01.09.2016, autoritatea contractantă a refuzat adoptarea măsurilor de remediere cu privire la cerinţele menţionate. A. În ceea ce priveşte nelegalitatea cerinţelor din documentaţia de atribuire, petenta precizează următoarele: Prin caietul de sarcini (Secţiunea Caracteristici tehnice), autoritatea contractantă a impus, inter alia, următoarele specificaţii tehnice: Componenta Cerinţa din caietul de sarcini Gantry 3.1. Distanţa focar izocentru: maxim 55 cm şi Distanţa focar detector: maxim 95 cm Generator de înaltă tensiune 3.2. Puterea generatorului: minim 50 kW. Nu se acceptă echivalenţe. 3.3. Curent anodic reglabil între: minim 30 - 340 mA. Nu se acceptă echivalenţe. Ansamblu tub cupolă 3.4. Tub RX cu două focare cu dimensiunile: maxim 0,8 x 0,6 mm pentru focarul mic şi maxim 0,9 x 0,8 mm pentru focarul mare (IEC 60336) 2

Totodată, potrivit caietului de sarcini, toate condiţiile şi caracteristicile minimale menţionate în specificaţia tehnică, sunt obligatorii. Neîndeplinirea unei singure cerinţe atrage excluderea din competiţie. În opinia sa, aceste specificaţii tehnice sunt restrictive şi nelegale, astfel: 1. Distanţa focar izocentru: maxim 55 cm şi Distanţa focar detector: maxim 95 cm. Solicitarea autorităţii contractante este pentru un sistem cu apertura gantry de minim 70 cm. Prin urmare, implicit şi distanţele focar izocentru şi focar detector vor fi mai mari cu cât apertura gantry creşte. În aceste condiţii, cerinţele legate de distanţele focar izocentru şi focar detector trebuie să fie maximale. Astfel, cele 2 distanţe sunt direct proporţionale cu deschiderea gantry. Acestea nu pot fi de tip minimal, în timp ce apertura este de tip maximal (cu cât este mai mare, cu atât este mai bună). Prin urmare, contrar celor afirmate de autoritatea contractantă prin răspunsul la notificarea prealabilă, calitatea imaginii obţinute prin computer în tomografia modernă nu mai depinde de cantitatea de doză. Soluţiile actuale sunt de diminuare a dozei de raze X la care este expus pacientul. Astfel, cerinţa legată de scăderea puterii generatorului nu este contradictorie, ci dimpotrivă, este sinergică cu tendinţa la nivel mondial în sensul scăderii dozelor prin învestigaţia de computer tomografie. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte cerinţele autorităţii contractante de a oferta un echipament cu un gantry cât mai mare, dar cu distanţele focar detector şi focar izocentru cât mai mici, acestea sunt contradictorii. Cu cât apertura gantry va creşte, implicit şi distanţa dintre tubul de raze X şi detector va creşte direct proporţional. Este evident că solicitarea concomitentă a unui gantry cât mai mare şi a celor două distanţe cât mai mici este lipsită de orice logică tehnică. Având în vedere cele de mai sus, contestatoarea solicită obligarea autorităţii contractante la modificarea aceastei cerinţe, după cum urmează: Distanţa focar izocentru: minim 55 cm şi Distanţă focar detector: minim 95 cm. 2. Puterea generatorului: minim 50 kW. Nu se acceptă echivalente. Sistemele noi de computer tomografie sunt dotate cu detectori ce prezintă o capacitate crescută de detecţie a fotonilor, iar în consecinţă nu mai sunt necesare puteri mari ale generatorului. În plus, cerinţele caietului de sarcini nu sunt corelate. Astfel, având în vedere formula fizică: P = I x T (putere = intensitatea x tensiunea curentului electric), rezultă că pentru valorile maxime ale curentului şi tensiunii solicitate (340 mA şi respectiv 130 kV) puterea maximă a generatorului ar trebui să fie de 44 kW. Astfel, menţinerea unei puteri de 50 kW nu justifică celelalte cerinţe ale caietului de sarcini, iar pragul este ales arbitrar. 3

Nici argumentaţia autorităţii contractante din Răspunsul la notificarea prealabilă nu poate fi reţinută, deoarece cerinţa caietului de sarcini se referă la puterea maximă a generatorului. Or, puterea maximă a generatorului va fi atinsă prin valoarea maximă a intensităţii curentului şi a diferenţei de potenţial, de care este capabil acesta. Prin urmare, indiferent de momentul ales în timp, dacă acesta nu poate creşte intensitatea curentului peste 340 mA şi a tensiunii peste 130 kV, puterea maximă va fi de 44 kW. Având în vedere cele de mai sus şi faptul că această valoare nu limitează nicio aplicaţie clinică solicitată, petenta cere Consiliului să dispună modificarea acestei cerinţe astfel: Puterea generatorului: minim 42 kW. Nu se acceptă echivalente. 3. Curent anodic reglabil între: minim 30 - 340 mA. Nu se acceptă echivalente. Având în vedere relaţia dintre putere, tensiune şi intensitatea curentului anodic, în măsura în care va fi acceptată cerinţa legată de generator, va fi necesară şi modificarea cerinţei legate de intensitate. În acest context, se impune modificarea specificaţiei tehnice, după cum urmează: Curent anodic reglabil între: minim 30 - 300 mA. Nu se acceptă echivalente. 4. Tub RX cu două focare cu dimensiunile: maxim 0,8 x 0,6 mm pentru focarul mic şi maxim 0,9 x 0,8 mm pentru focarul mare (IEC 60336). - referitor la modalitatea de formulare a cerinţei tehnice: Modalitatea de formulare a cerinţei tehnice avantajează echipamentele inferioare din punct de vedere tehnologic, iar limitarea impusă nu este de natură a conduce la achiziţia unor echipamente superioare, ci doar de a crea avantaje artificiale anumitor echipamente. Punctul focar este definit şi măsurat de fiecare producător după recomandările standardului IEC 60336:2007, ce standardizează măsurarea focarelor şi emite recomandări în privinţa dimensiunilor acestora. Acest standard stabileşte, în egala măsură, şi valoarea maximă permisă a acestora. Din punct de vedere tehnic, cele două focare sunt folosite în condiţii de scanare diferite pentru a maximiza diferenţierea diferitelor ţesuturi, reducând la minimum expunerea pacientului la razele X. Astfel, focarele mici sunt utilizate pentru scanările structurilor de dimensiuni reduse şi volume mici de achiziţie, în timp ce focarele de dimensiuni mari sunt utilizate pentru scanările volumelor mari (ipoteza evaluărilor oncologice). Prin urmare, scanările mari - de peste 150 cm - vor fi efectuate cu focarul mare. Un echipament care are o pată focală spre limita inferioară şi o pată focală spre limita superioară (în conformitate cu recomandările standardului IEC 60336:2007) este un echipament superior. Astfel, solicitând un punct focal mic de maxim 0,8 x 0.6 mm, rezultă că acesta poate avea o dimensiune de 0,8 x 0,6 mm, iar solicitând ca punctul focal 4

mare de maxim 0,8 x 0,9 mm, rezultă că acesta ar putea fi de 0,8 x 0,9 mm. Or, un astfel de sistem solicitat nu este în niciun caz superior, neavând posibilitatea de a scana în mod continuu volume mari. În susţinere, petenta invocă jurisprudenţa Consiliului, respectiv Decizia CNSC nr. …/20.05.2016, prin care s-a reţinut nelegalitatea impunerii unei cerinţe restrictive privind focarul mare pentru ansamblul tub cupolă. Totodată, se arată că autoritatea contractantă nu menţionează dacă cele 2 focare sunt reprezentate de 2 filamente diferite, care vor asigura o fiabilitate mai mare decât în cazul tuburilor cu un singur filament. - referitor la argumentaţia autorităţii contractante din răspunsul la notificarea prealabilă, petenta susţine următoarele: În absenţa oricăror contraargumente tehnice valide, autoritatea contractantă încearcă să minimizeze valoarea probatorie a Standardului IEC 60336:2007. Însă, punctul focar este definit şi măsurat de fiecare producător după recomandările standardului IEC 60336:2007, ce standardizează măsurarea focarelor şi emite recomandări în privinţa dimensiunilor acestora. Nici afirmaţiile potrivit cărora „o pată focală redusă îmbunătăţeşte imaginea prin delimitarea mai clară a conturului organelor, cât şi prin delimitarea mai clară a leziunilor”, nu sunt corecte din punct de vedere tehnic. Prin impunerea dimensiunii focarului mare de „maxim 0,9 x 0,8 mm”, autoritatea contractantă solicită, în realitate, ofertarea unui echipament cu două focare „mici”. Petenta precizează că focarul mic al produsului pe care doreşte să-l oferteze îndeplineşte specificaţiile tehnice impuse de autoritatea contractantă, în timp ce focarul mare al echipamentelor din portofoliul Toshiba este mai mare decât limita impusă de aceasta. Astfel, în măsura în care autoritatea intenţionează să scaneze doar cu focarul mic, nu se justifică cerinţa ca un al doilea focar (cel mare) să fie similar celui mic. Totodată, se arată că, în cadrul Răspunsului la notificarea prealabilă, autoritatea contractantă face o confuzie între grosimea slice- urilor şi pata focală. Grosimea slice-urilor este determinată de colimarea conului de raze X şi de lăţimea unităţii de detector şi nicidecum de pata focală. Prin urmare, valorile alese nu pot fi justificate în niciun fel, fiind doar un mod de a restrânge, artificial, concurenţa în cadrul procedurii. În concluzie, având în vedere cele de mai sus, contestatoarea solicită modificarea specificaţiei tehnice, astfel: Tub RX cu două focare cu dimensiunile: maxim 0,8 x 0,6 mm pentru focarul mic şi maxim 1,4 x 1,6 mm pentru focarul mare (IEC 60336), precum şi obligarea autorităţii contractante la precizarea numărului filamentelor tubului de raze X. B. Referitor la nelegalitatea cerinţelor formulate de autoritatea contractantă, contestatoarea apreciază că: 1. Restrânge concurenţa la un singur producător: atât cerinţele menţionate mai sus, cât şi ansamblul cerinţelor din caietul de sarcini, restricţionează accesul la procedura de atribuire a producătorilor de echipamente medicale. În opinia sa, singurul producător care poate 5

participa la procedura de achiziţie publică apare a fi Siemens. De exemplu, Toshiba Medical Systems, unul dintre cei mai importanţi producători de echipamente medicale din lume, are în portofoliul său numeroase echipamente de computer tomografie, însă niciunul dintre aceste echipamente nu îndeplineşte cerinţa privind focarul mare. Prevederile art. 50 din Legea nr. 98/2016 interzic autorităţilor contractante restrângerea artificială a concurenţei prin modul de structurare a achiziţiilor sau a unor elemente ale acestora, prin favorizarea ori dezavantajarea în mod nejustificat a anumitor operatori economici. În particular, cu privire la caietul de sarcini, art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 prevede că, specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici. Contestatoarea susţine că, specificaţiile tehnice, astfel cum au fost formulate prin caietul de sarcini, sunt de natură să distorsioneze în mod grav concurenţa, SC ...SRL fiind exclusă de plano din procedura de atribuire, în pofida faptului că are posibilitatea de a oferta echipamente echivalente sau chiar superioare. 2. Cerinţele tehnice au un caracter nejustificat şi disproporţionat: Noile prevederi legale din domeniul achiziţiilor publice stipulează, expressis verbis, faptul că specificaţiile tehnice nu pot fi stabilite în mod arbitrar de către autorităţile contractante, acestea trebuind să reflecte nevoile concrete ale acestora. În acest sens sunt indicate prevederile art. 3 alin. (1) pct. 44 din Legea nr. 98/2016 şi art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016. Or, modalitatea de formulare a cerinţelor tehnice avantajează echipamentele inferioare din punct de vedere tehnologic, iar limitarea impusă de cerinţele caietului de sarcini nu este de natură a conduce la achiziţia unor echipamente superioare, ci doar de a crea avantaje artificiale echipamentelor inferioare, ce se încadrează în limitările impuse. De asemenea, contestatoarea arată că impunerea unor cerinţe lipsite de relevanţă tehnică şi deopotrivă restrictive este de natură a încălca şi principiul proporţionalităţii, pe care autoritatea contractantă avea obligaţia să-l observe cu stricteţe atunci când a stabilit produsele şi specificaţiile tehnice solicitate prin caietul de sarcini. Potrivit acestui principiu, atât produsele solicitate prin caietul de sarcini, cât şi specificaţiile tehnice aferente acestora trebuie să se limiteze numai la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiţii optime a contractului respectiv. Atât dreptul european, cât şi cel naţional, urmăresc să reprime tendinţa supracondiţionării atribuirii contractului, manifestată de autorităţile contractante prin impunerea unei obligaţii în sarcina acestora de a justifica orice cerinţe impuse, privite ca piedici în accesarea contractelor de achiziţie publică. 3. Fondurile publice sunt cheltuite ineficient: 6

Prin restricţionarea concurenţei, autoritatea contractantă nu va mai primi acelaşi număr de oferte, iar limitarea numărului de oferte va conduce, cel mai probabil, la ofertarea unor preţuri mai mari de către puţinii operatori (poate singurul) care vor participa la procedură. Or, scopul unei proceduri de atribuire nu este acela de a elimina un număr cât mai mare de operatori economici participanţi, prin impunerea unor cerinţe restrictive. Dimpotrivă, în vederea asigurării unui climat concurenţial şi pentru o eficientă utilizare a fondurilor, este oportună promovarea concurenţei între cât mai mulţi ofertanţi, astfel încât oferta cea mai bună să fie declarată câştigătoare, iar autoritatea contractantă să obţină cel mai bun raport calitate-preţ. În concluzie, solicitările din caietul de sarcini încalcă: - prevederile legale relevante în materia elaborării documentaţiei de atribuire; - principiile în materia achiziţiilor publice. Faţă de cele arătate, autoarea contestaţiei consideră că modificarea specificaţiilor tehnice, în sensul indicat, se impune prin prisma prevederilor art. 3 alin. (1) pct. 44, art. 50 şi art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, dar şi a principiilor ce stau la temelia sistemului de achiziţii publice. C. Anularea procedurii de atribuire: În subsidiar, în situaţia în care Consiliul va respinge, în tot sau în parte, capetele de cerere formulate în principal, contestatoarea solicită anularea procedurii de atribuire faţă de abaterile grave de la prevederile legislative care afectează procedura de atribuire, în conformitate cu art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Astfel, doctrina şi jurisprudenţa sunt unanime în a aprecia că procedura de atribuire se consideră afectată în cazul în care, în cadrul documentaţiei de atribuire şi/sau în modul de aplicare a procedurii de atribuire, se constată erori sau omisiuni care au ca efect încălcarea principiilor achiziţiilor publice, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective fără ca acestea să conducă, la rândul lor, la încălcarea principiilor privind nediscriminarea, tratamentul

egal,

recunoaşterea

reciproca,

transparenţa, proporţionalitatea, eficienţa utilizării fondurilor publice. Mai mult, art. 55 alin. (2) lit. a) din HG nr. 395/2016 arată că modificările substanţiale ale specificaţiilor tehnice pot conduce la anularea procedurii de atribuire, inter alia, când „afectează atât de mult elementele ce descriu contextul achiziţiei publice încât au ca efect schimbarea indicatorilor principali ce caracterizează rezultatul contractului ce urmează a fi atribuit, fapt ce afectează nivelul de competiţie sau schimbă piaţa de profil la care se adresează”. Autoritatea contractantă a transmis dosarul achiziţiei şi punctul său de vedere nr. 4538/19.09.2016, înregistrat la Consiliu cu nr. 28545 din 20.09.2016, prin care solicită respingerea contestaţiei ca fiind neîntemeiată. Faţă de argumentele contestatoarei cu privire la parametrii tehnici invocaţi, autoritatea face următoarele menţiuni: 7

1. Cu referire la cerinţa Distanţa focar izocentru: maxim 55 cm şi Distanţa focar detector: maxim 95 cm: Autoritatea precizează că diametrul gantry-ului reprezintă deschiderea prin care trece pacientul în timpul scanării şi care trebuie să aibă un diametru minim de 70 cm, fiind mult mai confortabil pentru pacient cu cât este mai mare. În acest sens, a definit această specificaţie ca fiind minimă. Solicitarea dimensiunilor distanţă focar izocentru şi distanţă detector ca fiind maximale nu este în contradictoriu cu solicitarea unui gantry minim. Odată ce tehnologia a evoluat gantry-urile s-au dezvoltat ca şi dimensiuni, dar pentru a permite menţinerea calităţii imaginii s-au proiectat sistemele, astfel încât distanţa dintre focar şi izocentru şi focar detector să fie optimă. Caracteristicile geometrice nu sunt fixe şi nu trebuie să crească în mod automat cu creşterea dimensiunilor gantry-ului. Astfel, sunt echipamente pe piaţă care au 70 cm în diametru, dar au distanţe focar izocentru şi focar detector diferite. Asta înseamnă că geometria sistemului este diferită, unii preferând să aibă o distanţă mai mică focar izocentru în timp ce alţii preferă să fie mai mare, în funcţie de tub şi modul de aplicare al metodelor de reconstrucţie, toate având sisteme cu gantry de 70 cm. În urma consultării site-ului www.itnonline.com, autoritatea a constatat că, în privinţa dimensiunilor gantry-ului, toţi producătorii au valori diferite pentru geometria acestuia (înălţime, lăţime, diametru), dar apertura de 70 cm, cu excepţia firmei Toshiba. Prin urmare, pentru toate aceste echipamente, distanţa focar izocentru şi focar detector vor fi diferite, deşi au toate o apertură gantry de 70 cm. Din punct de vedere clinic, valorile au fost solicitate pentru a creşte performanţa sistemului. Principiile fizice ale computer tomografiei spun că la FWHM (Full Width Half Maximum - lăţimea maximă la jumătatea distanţei), pentru distanţa focar izocentru şi focar detector, se calculează eficienţa fasciculului de raze X. Pentru ca acesta să fie optim dimensionat trebuie ca distanţele să fie maximale şi nu minimale. Cu cât distanţele menţionate cresc, cu atât scade rezoluţia imaginii. Astfel, orice punct de pe un cerc are o componentă radială şi una azimutală. În cazul în care distanţele prezentate cresc peste valorile solicitate, componentele azimutale în două puncte distincte vor fi similare. Deci, pe un arc de cerc, adică pe o parte din rotaţie, componentele azimutale sunt identice în timp ce cele radiale sunt extrem de puţin diferite. Acest aspect are efecte grave asupra imaginii, devenind "înceţoşată". Prin urmare, autoritatea solicită menţinerea cerinţei: Distanţa focar izocentru: maxim 55 cm şi Distanţa focar detector: maxim 95 cm. 2. Cu referire la cerinţa Puterea generatorului: minim 50 KW (nu se acceptă echivalente): 8

Autoritatea contractantă precizează că formula liniară a puterii este P=IxT (intensitate x tensiune anodică) şi aceasta se aplică doar la un anumit moment de timp. Din punct de vedere al operatorilor matematici, se dă următoarea explicaţie tehnică: odată ce o tensiune sau o intensitate de curent este aplicată, ea trebuie menţinută pentru o anumită perioadă de timp necesară scanării. În condiţii de uz clinic, de exemplu, o examinare extinsă de tip torace abdomen pelvis, timpul de scanare este de aproximativ 25 secunde. Astfel, tubul trebuie să aibă o putere care să permită generarea acestui curent pentru o perioadă mai lungă de timp. Din acest motiv, există formule matematice care descriu necesitatea de putere ce trebuie să menţină în timp o anumită valoarea pentru miliamperaj şi tensiune anodică. Acest operator matematic se numeşte derivată parţială şi este o ecuaţie diferenţială, iar formula devine: dP/dT = dI/dt x dT/dt, unde I este intensitatea curentului anodic, T -tensiunea curentului anodic, iar t reprezintă componenta temporală. Argumentaţia tehnică este susţinută inclusiv de valorile de putere ale tuturor sistemelor, indiferent de producător, valoare care este întotdeauna mai mare decât produsul tensiune - curent. Se arată că şi contestatoarea, conform ITN Online, are în portofoliu sisteme al căror produs tensiune x intensitate curent anodic este mai mică decât puterea tubului. În acest context, autoritatea contractantă solicită menţinerea solicitării din caietul de sarcini neschimbată. 3. Cu privire la cerinţa Curent anodic reglabil între minim 30 - 340 mA. Nu se accepta echivalente: Potrivit explicaţiilor de la punctul anterior, puterea generatorului trebuie să rămână la valoarea solicitată, prin urmare şi curentul anodic trebuie să rămână la acea valoare. Prin urmare, autoritatea contractantă solicită Consiliului menţinerea cerinţei tehnice. 4. Cu privire la cerinţa Tub RX cu două focare cu dimensiunile maxim 0.8 x 0.6 mm pentru focarul mic şi maxim 0.9 x 0.8 mm pentru focarul mare (IEC 60336): Autoritatea susţine că, potrivit aceluiaşi site comparativ ITN Online (www.itnonline.com), la toate echipamentele concurenţei, pata focală mare are o valoare mai mică decât cea solicitată a fi modificată de către contestatoare, de unde rezultă că toate echipamentele sunt inferioare celor oferite de SC ...SRL. Conform afirmaţiei acesteia, o pată focală mare de dimensiuni mici denotă un sistem inferior tehnologic, deci toate celelalte echipamente de pe piaţă sunt inferioare celui oferit de contestatoare. Însă, în opinia autorităţii contractante, o pată focală mare de dimensiuni mici ajută la obţinerea unor rezoluţii mai bune şi nu are nicio legătură cu acoperirea de 150 cm. Acoperirea este dată de capacitatea tubului de a menţine tensiunea şi curentul anodic pentru toţi cei 150 cm şi nu de pata focală. Dacă se foloseşte slice de 5 mm grosime atunci se va folosi pata focală mare pe toată lungimea şi nu va intra niciodată pata 9

focală mică. Prin urmare, este evident că o pată focală mică va fi folosită la studiul, de exemplu, al urechii interne şi pata focala mare va "intra" pentru examinările de tipul celor mai sus enunţate. Conform articolelor de specialiate (radiopedia.org), o pată focală de 1,0 x 1,2 mm este caracteristică sistemelor de radiografie şi nicidecum unui sistem de computer tomografie. Deci, dimensiunile petelor focale au fost solicitate în raport cu standardele de calitate la nivelul anului 2016, menţionate în literatura de specialitate şi pe site-urile comparative de tip ITN Online (www.itnonline.com). În legătură cu standardul IEC 60336, autoritatea contractantă specifică faptul că acesta menţionează modul în care fiecare producător trebuie să efectueze măsurătorile pentru pata focală (mare şi mică) în vederea ponderării rezultatelor şi cuantificarea acestora între diferite tipuri de tehnologii ale diferiţilor producători. În acelaşi timp, acesta recomandă care este pata focală maximă sub care nu mai există posibilitatea interpretării unui examen de computer tomografie, dar nicăieri nu este menţionat că acest standard recomandă o anumită dimensiune ca fiind cea care trebuie acceptată. Standardul nu impune dimensiunile pe care trebuie să le aibă o pată focală, fiecare producător va proiecta propriile dimensiuni pentru a atinge propria rezoluţie spaţială. Unii producători asigură o rezoluţie spaţială de 0,35 mm pentru un voxel izotropic, pentru acest lucru ei fiind capabili să ofere dimensiuni foarte mici ale petelor focale, atât pentru pata focală mare, cât şi pentru pata focală mică. Acest lucru, nu înseamnă, însă, că aceşti producători au echipamente inferioare şi oferă numai pete focale mici. Prin urmare, autoritatea solicită menţinerea valorilor pentru dimensiunile petelor focale (mare şi mică). În concluzie, aceasta menţionează că cerinţele din caietul de sarcini reprezintă strictul necesar al unităţii şi nu are ca scop favorizarea niciunui producător, fiind caracteristici care reprezintă nevoile sale clinice şi de performanţă. Urmare studierii dosarului achiziţiei, contestatoarea SC ...SRL, a depus adresa nr. 1941/26.09.2016, înregistrată la Consiliu cu nr. 29431/28.09.2016, reprezentând concluzii scrise şi răspuns la punctul de vedere, prin care subliniază că cerinţele tehnice impuse nu pot fi justificate din punct de vedere tehnic şi sunt irelevante faţă de necesităţile autorităţii contractante. Pornind de la susţinerile autorităţii, petenta prezintă punctual opinia sa cu privire la nelegalitatea cerinţelor restrictive din caietul de sarcini, precum şi necesitatea modificării acestora, astfel încât accesul operatorilor economici la procedura de atribuire a contractului să nu fie restricţionat în mod nejustificat. 1. Distanţa focar izocentru: maxim 55 cm şi Distanţa focar detector: maxim 95 cm. Prin argumentaţia sa, autoritatea contractantă confirmă faptul că doreşte achiziţionarea unui echipament cu un gantry cu deschidere cât mai mare, considerând superior un astfel de sistem: „diametrul gantry- 10

ului reprezintă deschiderea prin care trece pacientul în timpul scanării şi care trebuie să aibă un diametru minim de 70 cm, fiind mult mai confortabil pentru pacient cu cât este mai mare”. Este de reţinut, însă, că distanţele focar izocentru şi focar detector nu sunt definite în caietul de sarcini de tip maximal (astfel cum susţine în mod eronat autoritatea contractantă), ci de tip minimal (dimensiunile reduse sunt invers proporţionale cu calitatea echipamentului, astfel încât cu cât distanţele sunt mai reduse, cu atât creşte calitatea echipamentului). În pofida faptului că autoritatea face referire la o distanţă optimă dintre focar - izocentru şi focar - detector („distanţa dintre focar şi izocentru şi focar detector să fie optimă”), cerinţele caietului de sarcini definesc aceste distanţe ca minimale, prin impunerea unor valori maxime ale celor două distanţe, considerând practic, în mod eronat că, cu cât distanţele sunt mai mici, cu atât sunt mai bune. Raportat la afirmaţiile autorităţii contractante conform cărora „prin urmare, pentru toate aceste echipamente, distanţa focar izocentru şi focar detector vor fi diferite, deşi au toate o apertura gantry de 70 de cm”, petenta prezintă un extras din comparativele NHS, prin care vrea să demonstreze că, în mod clar, creşterea distanţelor focar-izocentru şi focar-detector este direct proporţională cu creşterea deschiderii gantry. Cu privire la extrasul de pe site-ul ITN, invocat de autoritatea contractantă, se arată că face referire la dimensiunile externe ale gantry- ului, dimensiuni irelevante, însă, pentru speţa de faţă, acestea nefiind invocate în cerinţele caietului de sarcini. Totodată, contestatoarea arată că, în cadrul specificaţiilor tehnice anexate Notei de fundamentare nr. 1240/07.03.2016, nu se regăsesc definite aceste distanţe. Prin urmare, apreciază că susţinerile sale în sensul în care aceste distanţe trebuie definite de tip maximal (prin impunerea unei valori minime de 55 cm şi 95 cm), în concordanţă cu deschiderea gantry-ului sunt justificate şi reale. Avand în vedere cele de mai sus, solicită Consiliului să dispună modificarea aceastei cerinţe, după cum urmează: Distanţa focar izocentru: minim 55 cm şi Distanta focar detector: minim 95 cm. 2. Puterea generatorului: minim 50 kW. Nu se accepta echivalente. Referitor la această cerinţă, autoarea contestaţiei ţine să precizeze că argumentaţia tehnică a autorităţii sub acest aspect este lipsită de logică. În primul rând, timpul maxim de scanare este definit în cerinţele caietului de sarcini ca fiind de minim 100 s. Acesta este limitat de capacitatea de răcire a tubului şi, în niciun caz, de durata de timp în care generatorul poate asigura intensitatea sau tensiunea necesară. Prin urmare, puterea imprimată de generator tubului de raze X (I x T), astfel cum a afirmat şi în cadrul contestaţiei, se va transforma, în tubul de raze X, după cum urmează: 99% în căldură şi 1% în raze x. Astfel, examinarea va fi posibilă cât timp tubul de raze X are o capacitate 11

de răcire care să permită absorţia procentului de 99% transformat din putere în căldură. În al doilea rând, dacă se simplifică, cu dt, ecuaţia diferenţială prezentată de autoritatea contractantă [dP/dt = di/dt x dt/dt), va rezulta formula: P = I xT. Astfel, argumentaţia acesteia, în opinia petentei, nu poate fi reţinută, fiind lipsită de fundament. În al treilea rând, este de reţinut că în cadrul specificaţiilor tehnice anexate Notei de fundamentare nr. 1240/07.03.2016, puterea generatorului este stabilită la 48 kW. În acest context, este neclar motivul pentru care autoritatea contractantă a impus o putere a generatorului de minim 50 kW. Având în vedere cele de mai sus şi faptul că această valoare nu limitează nicio aplicaţie clinică solicitată, contestatoarea solicită modificarea cerinţei astfel: Puterea generatorului: minim 42 kW. Nu se acceptă echivalente. 3. Curent anodic reglabil între: minim 30 - 340 mA. Nu se accepta echivalente. Având în vedere relaţia dintre putere, tensiune şi intensitatea curentului anodic, în măsura în care va fi acceptată cerinţa legată de generator, va fi necesară şi modificarea cerinţei legate de intensitate. Prin urmare, petenta consideră că se impune modificarea inclusiv a acestei specificaţii tehnice, după cum urmează: Curent anodic reglabil între: minim 30 - 300 mA. Nu se acceptă echivalente. 4. Tub RX cu două focare cu dimensiunile: maxim 0,8 x 0,6 mm pentru focarul mic şi maxim 0,9 x 0,8 mm pentru focarul mare (IEC 60336). În opinia contestatoarei, un echipament care are 2 pete focale distincte (respectiv o pată focală mică, de dimensiuni reduse, şi o pată focală mare, de dimensiuni cât mai mari, dar în parametrii indicaţi de standardul IEC 60336) este superior, dat fiind că permite utilizarea echipamentului în condiţii optime. Un astfel de sistem este superior celui solicitat de autoritatea contractantă, fiind mai versatil decât un sistem care are, în fapt, 2 pete focale mici. De asemenea, se arată că, în încercarea de a-şi fundamenta tehnic propriile afirmaţii, autoritatea contractantă face confuzie între pata focală şi colimarea şi dimensiunea unui element detector, acestea din urmă fiind cele care oferă grosime slice-urilor, nicidecum pata focală. În continuare, susţinerile autorităţii nu fac altceva decât să confirme că petele focale mici vor concentra căldură pe o suprafaţa mică şi vor încălzi excesiv anoda. Se mai precizează că, în cadrul specificaţiilor tehnice anexate Notei de fundamentare nr. 1240/07.03.2016, petele focale au fost definite ca fiind „0,7 şi 1,2 mm”, astfel că nu se justifică motivul pentru care dimensiunile focarului mare nu au fost inserate ca atare în nota de fundamentare. În concluzie, având în vedere cele de mai sus, contestatoarea solicită Consiliului modificarea specificaţiei tehnice astfel: 12

Tub RX cu două focare cu dimensiunile: maxim 0,8 x 0,6 mm pentru focarul mic şi maxim 1,4 x 1,6 mm pentru focarul mare (IEC 60336), precum şi obligarea autorităţii contractante la precizarea numărului filamentelor tubului de raze X. În data de 03.10.2016, autoritatea contractantă a transmis adresa nr. 4848, înregistrată la Consiliu cu nr. 29915/03.10.2016, prin care reia susţinerile şi argumentele din punctul său de vedere cu privire la contestaţia SC ...SRL. Ulterior, în data de 05.10.2016, aceasta transmite adresa nr. 4911, înregistrată la Consiliu cu nr. 30178/05.10.2016, aducând o serie de noi argumente în susţinerea opiniei sale de menţinere a cerinţelor tehnice criticate de contestatoare, aşa cum au fost precizate în caietul de sarcini. Prin cea de a doua contestaţie formulată împotriva rezultatului procedurii, SC ...SRL, în calitate de operator economic interesat de participarea la procedura de atribuire indicată mai sus, critică atât caietul de sarcini, cât şi răspunsul la clarificări, documente elaborate de către autoritatea contractantă .... În fapt, urmare publicării în SEAP a caietului de sarcini şi a răspunsurilor la clarificări, în temeiul prevederilor art. 6 din Legea nr. 101/2016, petenta a formulat notificarea prealabilă nr. 1713 din 29.08.2016, ce a avut ca obiect solicitarea transmisă autorităţii contractante de a adopta măsuri de remediere care să restabilească legalitatea şi temeinicia procedurii de atribuire prin modificarea cerinţelor tehnice ale caietului de sarcini şi prin anularea în parte a răspunsului la clarificări. Autoritatea contractantă a transmis răspunsul la notificarea prealabilă, refuzând adoptarea măsurilor de remediere solicitate. Petenta a cerut, iniţial, prin solicitarea de clarificări din data de 22.08.2016, modificarea anumitor cerinţe tehnice ale echipamentului, însă autoritatea a refuzat, în cea mai mare parte, modificarea acestora, fără a oferi vreo justificare solidă. 1. Referitor la cerinţa tehnică „Panou frontal pe gantry cu afişarea următorilor parametri: valori curente ale kV, mA, timp scanare, poziţie masă, înclinare gantry, nume pacient”. Petenta susţine că cerinţa tehnică, aşa cum a fost configurată prin caietul de sarcini, este de natură a restricţiona în mod nejustificat concurenţa, întrucât limitează accesul la procedură pentru toate sistemele din gama 16-32 slice-uri. Astfel: - afişarea tensiunii şi miliamperajului curentului anodic nu aduc niciun avantaj clinic sau în fluxul de lucru nici pentru operator şi, cu siguranţă, nici pentru pacient. Mai mult, din motive de siguranţă, precum şi din considerente medico-legale este inoportună afişarea acestor parametri în timpul scanării. Avantaje, precum calitatea imaginii surclasează „oportunitatea” afişării parametrilor „curent anodic” şi tensiune în timpul examinării; de aceea, consideră că pretinsa „oportunitate” a afişării acestora, în timp real, nu este decât un mijloc de restricţionare a accesului unui număr important de producători consacraţi de astfel de echipamente; 13

- parametrii referitori la curentul anodic sunt setaţi de operator de la consola de comandă a echipamentului, fiind afişaţi pe filmul radiologie sau pe imaginile de pe CD-ul ce conţine examinarea. Nu există niciun avantaj în afişarea lor pe un display prezent pe gantry, neaducând îmbunătăţiri ale fluxului de lucru. În plus, pacienţii nu sunt în niciun fel prejudiciaţi în ce priveşte dreptul lor la informare corectă şi detaliată prin lipsa afişării tensiunii şi miliamperajului curentului anodic pe panoul frontal de gantry, întrucât la sfârşitul fiecărei examinări CT pacientul primeşte un raport detaliat legat de doza de radiaţii pe care a primit-o în timpul scanării. De asemenea, petenta consideră innacceptabil răspunsul autorităţii contractante formulat ca urmare a notificării prealabile, potrivit căruia operatorul se va uita pe monitorul gantry-ului pentru a stabili valorile „urmând ca de la consolă să facă o simplă verificare”. Astfel, stabilirea parametrilor de scanare şi a protocolului de examinare se realizează de la consola de operare. Această consolă dispune de două monitoare medicale care oferă informaţii detaliate legate atât de protocolul de scanare, cât şi de parametrii care sunt setaţi în vederea realizării examinărilor. Mai mult, se afirmă că dacă pacientul observă că valorile intensităţii curentului, cât şi ale tensiunii anodice sunt peste limitele admise, poate să solicite oprirea investigaţiei. Acest răspuns este, în opinia contestatoarei, fals: în primul rând, pacientul nu este informat asupra valorilor maxime admise ale acestor parametri, iar în al doilea rând, în majoritatea investigaţiilor, pacientul este poziţionat cu capul în Gantry, ceea ce înseamnă că pentru orice investigaţie pacientul nu va avea acces la ecranul gantry-ului, deci nu are cum să observe valorile parametrilor mai sus menţionaţi. În consecinţa, explicaţia conferită de autoritatea contactantă nu are finalitate practică, este pur teoretică, iar următoarea măsură de remediere se impune a fi adoptată, în cazul în care procedura de atribuire nu este anulată: Măsura de remediere 1: • Modificarea cerinţei tehnice, astfel: „Panou frontal pe gantry cu afişarea următorilor parametri: timp scanare, poziţie masă, înclinare gantry, nume pacient”. 2. Referitor la cerinţa tehnică: „Tub RX cu două focare cu dimensiunile: maxim 0,8 x 0,6 mm pentru focarul mic şi maxim 0,9 x 0,8 mm pentru focarul mare (IEC 60336)” Cerinţa tehnică, aşa cum este formulată în prezent, este de natură să restrângă concurenţa în cadrul procedurii restricţionând accesul unui producător consacrat de astfel de echipamente, cu orice produs din gama 16-32 slice. În plus, contestatoarea arată că răspunsul la clarificări conţine afirmaţii contradictorii standardelor medicale acceptate. Astfel, dimensiunea petei focale are un rol definitoriu în determinarea rezoluţiei spaţiale a sistemului. SC ...SRL susţine că îndeplineşte cerinţa din caietul de sarcini conform căreia rezoluţia 14

spaţială la contrast înalt, exprimată în linii pe cm la MTF 10%, să fie minim 13,5 lp/cm. Diferenţa care rezultă între valoarea solicitată de către autoritate şi valoarea propusă de petentă este de 0,38 mm pe una dintre laturi. Această diferenţa insesizabilă ar reprezenta o restrângere nejustificată a accesului la licitaţie, în măsura în care ar constitui motivul neacceptării ofertei. În plus, îndeplineşte întrutotul cerinţele caietului de sarcini referitoare la calitatea imaginii/rezoluţia spaţială (Punctul "Calitatea imaginii", subpunctul "Rezoluţia spaţială la contrast înalt exprimată în perechi de linii pe cm la MTF 10%: minim 13,5 lp/cm"). Referitor la standardele medicale actuale, care au fost invocate în răspunsul la clarificări, se menţionează că orice echipament de CT primeşte o marcă CE, atestând conformitatea cu standardele CE, iar valorile pe care SC ...SRL le are pentru echipamentul pe care doreşte să îl oferteze respectă întocmai standardele impuse de CE, deci şi de caietul de sarcini (IEC 60336). În concluzie, contestatoarea apreciază că nu se justifică introducerea unui impediment minor care să impiedice participarea sa, dar şi a altor agenţi economici, la procedura de atribuire, în condiţiile în care sunt îndeplinite cerinţele tehnice aferente rezoluţiei spaţiale, aspect determinant din punct de vedere clinic. Măsura de remediere 2: • Modificarea cerinţei tehnice astfel: „Tub RX cu două focare cu dimensiunile: maxim 0,8 x 0,7 mm pentru focarul mic şi maxim 1,1 x 1,0 mm pentru focarul mare”. 3. Referitor la cerinţa tehnică „Algoritm de reconstrucţie iterativă a imaginii, din date brute, pentru reducerea dozei cu minimum 55% - opţiune disponibilă ca upgrade ulterior”. Contestatoarea precizează că, un soft de reconstrucţie iterativă a imaginii poate reduce doza de radiaţii cu minim 40%. Cerinţa tehnică, aşa cum este formulată („reducerea dozei cu minim 55%”) nu are o justificare din punct de vedere clinic, deoarece nu vine să aducă valoare adăugată diagnosticului. Un soft care ar îndeplini cerinţele din caietul de sarcini este specific exclusiv sistemelor cu mai mult de 64 de slice-uri, sisteme a căror rezoluţie spaţială este mult mai mare decât cea a unui sistem de 16 slice-uri. Astfel, un upgrade ulterior al aparatului, cu un astfel de soft, nu ar aduce nicio îmbunătăţire a calităţii imaginii diagnostice şi nicio reducere suplimentară de doză. Din studiile producătorilor rezultă că reducerea dozei de radiaţii, prin folosirea soft-ului de reconstrucţie iterativă, poate fi şi de 60% sau chiar de 75%, în cazul unor producători. Aşadar, „tehnologia actuală” pe care o invocă autoritatea, pentru a motiva cerinţa procentului de 55%, include şi softul de reconstrucţie iterativă ce permite reducerea dozei cu 40%. Cerinţa procentului de 55% reducere doză radiaţii devine cu atât mai nesustenabilă cu cât orice reducere a dozei de radiaţii are impact direct în costurile de întreţinere ale aparatului - fără a aduce avantaje clinice. Ţinând cont de cele prezentate, petenta apreciază că menţinerea acestei cerinţe tehnice, aşa cum este formulată în prezent, apare ca 15

abuzivă, având ca scop favorizarea participării la procedura a unui singur producător. Mai mult, cerinţa tehnică este de natură să restrângă concurenţa în cadrul procedurii, restricţionând accesul unui producător consacrat de astfel de echipamente, aşa cum este SC ..., cu orice produs din gama 16-32 slice. Măsura de remediere 3: • Eliminarea acestei cerinţe tehnice. 4. Referitor la cerinţa tehnică: „Viteza procesor: minim 3,2 GHz” din cadrul capitolului Sistem computer pentru achiziţie, reconstrucţie şi vizualizare. Contestatoarea arată că, prin răspunsul la clarificari nu se justifică sub nicio formă utilitatea vitezei procesorului. Faptul că se estimează 15 pacienţi/zi şi că aceştia vor avea examinări multiple nu se susţine. Fiecare producător îşi dimensionează aparatele în aşa fel încât să nu existe sincope în fluxul de lucru cu aparatul. SC ...SRL asigură un flux de lucru de până la 50-60 de examinări/zi pentru CT-ul care doreşte să îl oferteze. În cazul achiziţiei unui computer tomograf, fiecare parametru are legătură unul cu celalalt. Computerul de achiziţie, reconstrucţie şi vizualizare nu poate fi configurat ca un PC independent, ci are valori specifice pentru care producătorul primeşte o marcă CE. Viteza procesorului asigură o bună funcţionalitate, printre altele, a vitezei de reconstrucţie. Acest parametru este îndeplinit de către SC ..., tipul de procesor cu care este echipat sistemul pe care intenţionează să-l oferteze fiind "Dual Quad Core" (8 nuclee, faţă de 4 nuclee cum este specificat în caietul de sarcini) cu performanţe superioare faţă de cele ale procesorului enunţat prin caietul de sarcini la o viteză de lucru de 1,8 GHz. Petenta menţionează că atât SC ..., dar şi toţi ceilalţi producători, pot îmbunătăţi prin softuri şi dotări, în anumite limite şi cu privire la anumite componente, un astfel de echipament, şi în niciun caz cu privire la viteza procesorului, parte din computerul de achiziţie, reconstrucţie şi vizualizare. Măsura de remediere 4: • Modificarea cerinţei tehnice astfel: „Procesor cvadruplu de mare viteză: minim 1,8 GHz”. 5. Referitor la cerinţa tehnică: „Capacitate HDD pentru stocare imagini: minim 650 GB” din cadrul capitolului Sistem computer pentru achiziţie, reconstrucţie şi vizualizare. De asemenea, prin răspunsul la clarificări, autoritatea contractantă nu justifică utilitatea capacităţii HDD de stocare imagini de minim 650 GB. Configuraţia consolei de achiziţie este parte a întregului echipament supus marcajului CE, motiv pentru care aceasta nu poate fi configurată de la caz la caz aşa cum se poate proceda în cazul calculatoarelor personale. Având în vedere răspunsul autorităţii contractante, punctul 4 al solicitării de clarificări, şi anume că există o estimare de 15 pacienţi/zi cu 16

examinări multiple, rezultă o medie de 350-400 de pacienţi/lună. În medie, o imagine are cca 0,5 MB. Din experienţa sa, contestatoarea susţine că pentru o examinare de cap rezultă un număr de aproximativ 200-250 de imagini. Pentru protocoale complexe, de genul abdomen- pelvis, rezultă un număr de imagini de cca 900-1100. În concluzie, pentru aceşti pacienţi, dacă se consideră o medie de 240.000-250.000 de imagini, înseamnă un spaţiu total pentru imagini de cca 130-150 GB. Deci, o capacitate de stocare a imaginilor pe HDD de 300 GB este suficientă pentru numărul de pacienţi estimaţi de către autoritatea contractantă, ce urmează a fi scanaţi într-o lună. Spitalul a susţinut că doreşte arhivarea imaginilor la intervale cât mai mari de timp, fără a defini în vreun fel acest interval. Deşi, în Răspunsul la notificare, autoritatea susţine că nu ar dispune de o soluţie PACS, aceasta a prevăzut în configuraţia echipamentului o staţie independentă de postprocesare cu memorie RAM 32 GB şi capacitate de stocare imagini de minim 450 GB, dar şi cu menţiunea că sistemul trebuie să permită stocarea imaginilor pe DVD sau CD. În consecinţă, s-a solicitat spaţiu de stocare imagini şi în staţia de postprocesare şi s-a prevăzut şi opţiunea pentru sistem de a permite stocarea imaginilor pe DVD sau CD. Deci, imaginile nu vor sta la nesfârşit pe consola de achiziţie şi nici în staţia de postprocesare, ci vor fi salvate pe DVD-uri şi CD-uri. Măsura de remediere 5: • Modificarea cerinţei tehnice astfel: „Capacitate HDD pentru stocare imagini: minim 300 GB”. 6. Referitor la cerinţa tehnică: „Viteza procesor: minim 3,2 GHz” din cadrul capitolului Staţie pentru postprocesare şi aplicaţii pe staţia de postprocesare În primul rând, contestatoarea menţionează că, staţia de post- procesare este optim dimensionată de către producător, pentru care există emis un certificat de marcă europeană (CE marked) cu un procesor care îndeplineşte optim toate cerinţele sistemului de vizualizare şi post-procesare şi care permite rularea tuturor aplicaţiilor instalate, în condiţii optime, fără să afecteze fluxul de lucru sau timpul necesar post- procesării imaginilor achiziţionate. Prin răspunsul oferit în cadrul clarificărilor, autoritatea contractantă susţine că doreşte să achiziţioneze o staţie de postprocesare care să dispună de componente IT de ultimă generaţie. Pe de altă parte, solicită prin caietul de sarcini ca tipul de procesor să fie minim Quad Core, ceea ce înseamnă ca există posibilitatea de a fi ofertat un tip de procesor care să nu fie de ultimă generaţie, dar totuşi să îndeplinească această cerinţă minimă privind viteza procesorului. Astfel, se poate oferta un sistem cu procesor Six Core, de generaţie superioară celui Quad Core, cum este Staţia de procesare AW Volume Share 7, care să aibă 6 nuclee, deci Six Core, şi o viteză de lucru de 2,6 GHz. Chiar dacă viteza de lucru este puţin mai mică, o astfel de staţie de procesare, cu 6 nuclee, este net superioară uneia de 4 nuclee, cum solicită autoritatea contractantă. Nucleele în plus măresc automat viteza 17

de lucru, echipamentul de generaţie superioară având tocmai acest rol, de a fi mai performant. În aceste condiţii, petenta consideră că nu se justifică menţinerea cerinţei referitoare la viteza procesorului (minim 3,2 GHz), care este specifică numai celor de tip Quad Core, altfel decât pentru a asigura calificarea anumitor producători la procedura de atribuire şi excluderea altora. Oricum, autoritatea contractantă nu justifică sub nicio formă nici în răspunsul la clarificări şi nici în cel oferit la notificarea prealabilă, de ce insistă în a avea o viteză a procesorului de mimim 3,2 GHz, raportat desigur şi la tipul procesorului solicitat: Quad Core. Măsura de remediere 6: • Modificarea cerinţei tehnice astfel: „Viteza procesor: minim 2,6 GHz”. 7. Referitor la cerinţa tehnică: „Etichetare automată coloanei vertebrale pentru imagini de CT şi RMN” Contrar răspunsurilor autorităţii contractante, menţinerea acestei cerinţe tehnice din caietul de sarcini este nejustificată, întrucât etichetarea automată a coloanei vertebrale are un mare dezavantaj în cazul vertebrelor de tranziţie sau în cazul blocurilor congenitale. În ambele cazuri sistemul nu poate recunoaşte în mod corect vertebra afectată şi o va eticheta în mod eronat, ceea ce poate conduce la un caz medico-legal. Conform codului de practică medicală, aprobat şi elaborat de către Colegiul Medicilor din România, orice eroare de natură soft sau postprocesare are la baza o eroare umană care nu a controlat şi validat activitatea softului. Cerinţa, astfel cum este formulată, pe lângă faptul că este restrictivă şi discriminatorie, eliminând alternativa etichetării manuală, generează şi un risc major în diagnosticare. Daca softul are cea mai mică eroare, diagnosticarea este imposibilă sau, în cel mai rău caz, greşită. Blocurile congenitale pot fi şi de dimensiuni mai mici, neputând fi detectate de soft ca fiind ceva în neregulă. Ochiul uman şi experienţa medicului radiolog trebuie să primeze în orice situaţie, ajutându-se de tehnologie. Numai aşa se pot diagnostica corect şi la timp pacienţii cu complicaţii, care nu sunt vizibile la o simplă „scanare” automată a coloanei vertebrale de către sistem. Măsura de remediere 7: • Modificarea cerinţei tehnice astfel: „Etichetare automată şi/sau manuală a coloanei vertebrale pentru imaginile CT şi RMN”. 8. Referitor la cerinţa tehnică: „Etichetare automată a oaselor cutiei toracice” Menţinerea acestei cerinţe tehnice din caietul de sarcini este nejustificată întrucât etichetarea automată a oaselor cutiei toracice dispune de un mare dezavantaj. Conform codului de practică medicală, aprobat şi elaborat de către Colegiul Medicilor din România, orice eroare de natură soft sau postprocesare are la bază o eroare umană care nu a controlat şi validat activitatea softului. 18

Ca şi la punctul anterior, petenta apreciază ca este abuziv şi discriminator să se excludă fără nicio explicaţie pertinentă alternativa etichetării manuale, mai ales în condiţiile în care aprecierea medicului radiolog, raportat la complexitatea unei situaţii, poate fi o chestiune de viaţă şi de moarte. Măsura de remediere 8: • Modificarea cerinţei tehnice astfel: „Etichetare automată şi/sau manuală a oaselor cutiei toracice”. 9. Referitor la cerinţa tehnică: „Densitatea maximă - minim 4.0” din cadrul capitolului IMPRIMANTĂ LASER Valoarea densităţii maxime solicitată prin caietul de sarcini nu are nicio relevanţă în procesul clinic, fiind un factor ce ţine de filmul radiologie, nu de performanţa imprimantei în sine, astfel că nu influenţează în niciun fel fluxul de lucru şi acurateţea datelor achiziţionate. Contestatoarea consideră că nu se justifică utilitatea acestei cerinţe tehnice, ea fiind de natură să îngrădească dreptul de participare la procedură. Astfel, aşa cum preciza autoritatea contractană în răspunsul la clarificări, dar şi în răspunsul la notificarea prealabilă, densitatea optică este o caracteristică ce dispune de o importanţă majoră în acurateţea examenului clinic şi a diagnosticului. Pe de altă parte, contrar afirmaţiilor acesteia, densitatea devine o proprietate relativă în funcţie de tipul de film radiologic folosit. Imprimanta pe care petenta doreşte să o oferteze este creată de aşa natură încât prin arhitectura şi performanţele sale să ofere o eficienţă remarcabilă şi o capacitate mare de acoperire a necesităţilor medicale. Astfel, în funcţie de fiecare tip de film folosit, aceasta foloseşte tehnologia optimă de imprimare, adaptându-şi funcţiile cu mare uşurinţă. Măsura de remediere 9: • Eliminarea acestei cerinţe tehnice. 10. Referitor la prevederile art. 15.4 din Contractul de furnizare: „La primirea unei astfel de notificări, furnizorul are obligaţia de a remedia defecţiunea sau de a înlocui produsul în perioada convenită (5 zile de la formularea unei astfel de solicitări), fără costuri suplimentare pentru achizitor. Produsele care, în timpul perioadei de garanţie, le înlocuiesc pe cele defecte, beneficiază de o nouă perioadă de garanţie care decurge de la data înlocuirii produsului”, autoarea contestaţiei arată că termenul solicitat pentru remedieri, de 5 zile, este mult prea scurt întrucât echipamentul în discuţie, respectiv piesele de schimb, sunt aduse din afara României pe cale aeriană sau terestră, astfel încât pot interveni numeroase impedimente ce nu ţin de acţiunile/inacţiunile furnizorului. De asemenea, termenul este mult prea scurt şi pentru îndeplinirea formalităţilor ce ţin de procedurile interne de plasare a comenzilor. Totodată, se precizează că produsele care în timpul perioadei de garanţie le înlocuiesc pe cele defecte, nu au cum să beneficieze de o nouă perioadă de garanţie, întrucat acest lucru ar putea însemna prelungirea indefinită a perioadei contractuale şi a termenului de 19

garanţie; garanţia rămâne cea stabilită iniţial, indiferent de numărul de înlocuiri apărute şi indiferent de piesele sau subansamblele care se înlocuiesc. Măsura de remediere 10: • Modificarea art. 15.4, astfel: „La primirea unei astfel de notificări, furnizorul are obligaţia de a remedia defecţiunea sau de a înlocui produsul în perioada convenită (5 zile lucrătoare când piesele sunt în stoc şi 7 zile lucrătoare când piesele nu sunt în stoc, de la formularea unei astfel de solicitări), fără costuri suplimentare pentru achizitor. Produsele care, în timpul perioadei de garanţie, le înlocuiesc pe cele defecte, beneficiază de o nouă perioadă de garanţie care decurge de la data înlocuirii produsului, dar nu mai mult decât perioada totală de garanţie a echipamentului”. • Corelarea prevederilor articolului 15.4 propuse de petentă cu prevederile cerinţei 5 din caietul de sarcini. 11. Referitor la prevederile articolului 15.5 din Contractul de furnizare: „Dacă furnizorul, după ce a fost înştiinţat, nu reuşeşte să remedieze defectul în perioada convenită, achizitorul are dreptul de a lua măsuri de remediere pe riscul şi pe cheltuiala furnizorului şi fără a aduce niciun prejudiciu oricăror alte drepturi pe care achizitorul le poate avea faţă de furnizor prin contract”, contestatoarea solicită eliminarea acestui articol, întrucât intervenţia achizitorului asupra echipamentului conduce automat la anularea garanţiei acordate. Singurul în măsură să întreprindă acţiuni de remediere, pe perioada garanţiei, este furnizorul care acordă garanţia, orice altă prevedere contrară fiind în discordanţă cu practica existentă şi cu reglementările legale incidente. Aparentul avantaj de a repara pe riscul şi cheltuiala furnizorului, în cazul în care acesta nu remediază în termen de 5 zile, este în realitate nul, întrucât spitalul va pierde garanţia furnizorului şi orice reparaţie neautorizată poate prejudicia actul medical, cu consecinţe mai grave asupra pacienţilor decât un timp de aşteptare impus, obiectiv, de posibilitatea furnizorului de a executa remedierea potrivit instrucţiunilor şi standardelor producătorului. Măsura de remediere 11: • Eliminarea acestui articol. • Alternativ, dacă nu se acceptă eliminarea art. 15.5, contestatoarea solicită modificarea art. 15.5, astfel: „Dacă furnizorul, după ce a fost înştiinţat, nu reuşeşte să remedieze defectul în maximum 30 zile, achizitorul are dreptul de a lua măsuri de remediere, contractând un alt furnizor de service care să deţină autorizaţie de la producătorul echipamentului pentru furnizare service echipamente, pe riscul şi pe cheltuiala furnizorului şi fără a aduce niciun prejudiciu oricăror alte drepturi pe care achizitorul le poate avea faţă de furnizor prin contract.” Prin punctul său de vedere nr. 4539/19.09.2016, înregistrat la Consiliu cu nr. 28547/20.09.2016, autoritatea contractantă solicită respingerea contestaţiei ca fiind neîntemeiată, precizând următoarele: 20

Caietul de sarcini reprezintă solicitările sale pentru un CT performant, fiind bazate pe criteriile de performanţă ale acestui tip de echipament la nivelul anului 2016 şi în concordanţă cu valorile tehnice publicate pe site-ul comparativ www.itnonline.com. Alcătuirea caietului de sarcini a avut la bază nevoile clinice şi tehnice ale instituţiei şi nu performanţele tehnice ale unui anumit producător. Fiecare parametru tehnic criticat de către contestatoare a fost solicitat de către instituţie în raport cu nevoile clinice, astfel: 1. Cu referire la măsura de remediere 1 În urma surselor multiple care există pe internet, pacientul poate să aibă informaţii detaliate referitoare la doza de radiaţie pe care o primeşte în timpul examinării şi care este influenţată de intensitatea curentulului anodic şi tensiunea anodică. În aceste condiţii, pentru o informare cât mai corectă şi detaliată a pacientului, în timpul examinării, şi pentru a fi optim informat în timp real, este necesară afişarea pe gantry a acestor parametri. Din motive de siguranţă şi din considerente medico-legale este oportună afişarea acestor parametri în timpul scanării. Cu privire la argumentele contestatoarei, autoritatea menţionează că: - s-a solicitat un singur monitor pentru consola de achiziţie. Faptul că petenta oferă 2 monitoare este un caz particular şi nu unul general, prin urmare, cerinţa este relevantă pentru toţi ceilalţi producători; - pacientul este informat de valorile maxime pentru parametrii tensiune şi curent anodic, accesul la informaţii fiind facil, iar valorile respective fiind publice. Astfel, pe site-ul www.aapm.org, sunt menţionate valorile maxime pentru intensitatea curentului anodic şi tensiunea anodică; - orice examinare, cu excepţia celei cerebrale, se face cu poziţionarea pacientului cu capul în afara gantry-ului (poziţie feet-first), astfel încât pacientul are acces la ecranul gantry-ului. În conformatitate cu cele argumentate mai sus, autoritatea solicită menţinerea cerinţei iniţiale din caietul de sarcini. 2. Cu referire la măsura de remediere 2 În primul rând, autoritatea ţine să precizeze că rezoluţia spaţială la contrast înalt reprezintă capacitatea sistemului de a decela între două linii apropiate calculate la un anumit procent dintr-o funcţie de transfer modular, denumită MTF. Ceea ce contestatoarea nu defineşte este că această rezoluţie la contrast înalt este diferită de rezoluţia în plan (sau rezoluţia planară) ce reprezintă calitatea imaginii de a avea detalii nete şi un smooth care face posibilă decelarea unei leziuni faţă de o anatomie normală. Deci, pentru a concluziona cele menţionate: la contrast înalt se defineşte capacitatea sistemului de a evidenţia două linii apropiate măsurate pe o fantomă (CATPHAN) în timp ce rezoluţia planară defineşte capacitatea sistemului de a evidenţia o anumită leziune ce trebuie să fie net vizibilă faţă de anatomia normală şi să nu apară "flu", făcând astfel imposibilă izolarea leziunii faţă de anatomia normală. Acest ultim aspect este esenţial în diagnosticul imagistic prin computer tomografie, fiindcă 21

este absolut primordial ca leziunea să fie identificată cu limitele sale de demarcaţie. Autoritatea precizează că, potrivit informaţiilor de pe site-ul http://www.radiology-tip.com/servl.php?type=dbl&dbs=Focal%20Spot, cu cât este mai mică pata focală cu atât este mai bună rezoluţia imaginilor. În legătură cu standardul IEC 60336, se arată că acesta menţionează modul în care fiecare producător trebuie să efectueze măsurătorile pentru pata focală, mare şi mică, în vederea ponderării rezultatelor şi cuantificarea acestora între diferite tipuri de tehnologii ale diferiţilor producători. În acelaşi timp, acesta recomandă care este pata focală maximă sub care nu mai există posibilitatea interpretării unui examen de computer tomografie, dar nicăieri nu este menţionat că acest standard recomandă o anumită dimensiune ca fiind cea care trebuie acceptată. Standardul nu impune dimensiunile pe care trebuie să le aibă o pată focală, fiecare producător va proiecta propriile dimensiuni pentru a atinge propia rezoluţie spaţială. Unii producători asigură o rezoluţie spaţială de 0,35 mm pentru un voxel izotropic, pentru acest lucru ei fiind capabili să ofere dimensiuni foarte mici ale petelor focale, atât pentru pata focală mare, cât şi pentru pata focală mică. Acest lucru, nu înseamnă, însă, că aceşti producători au echipamente inferioare şi oferă numai pete focale mici. Prin urmare, în conformitate cu cele argumentate mai sus, autoritatea solicită menţinerea cerinţei iniţiale din caietul de sarcini. 3. Cu referire la măsura de remediere 3 Autoritatea contractantă doreşte achiziţionarea unui echipament performant, la nivelul tehnologiei actuale, care să permită upgrade-ul, în orice moment, cu un algoritm de reconstrucţie iterativă din date brute ce va duce la reducerea costurilor de întreţinere a echipamentului şi, implicit, reducerea dozei încasată de pacient. Faţă de orice altă metodă convenţională, algoritmele de reconstrucţie iterativă reduc doza semnificativ, păstrând în acelaşi timp rezoluţia spaţială şi, implicit, perioada de utilizare a tubului de raze X, care este cea mai costisitoare componentă a echipamentului CT. În urma analizei pieţei, conform datelor publice, toţi producătorii consacraţi de echipamente CT au disponibilă opţiunea de reconstrucţie iterativă, pe toată gama de echipamente, inclusiv pe cele de 16 slice-uri. Referitor la afirmaţia contestatoarei, potrivit căreia „orice reducere a dozei de radiaţie cu menţinerea rezoltuţiei spaţiale, înseamnă o imagine slab calitativă”, autoritatea susţine că, însăşi definiţia reconstrucţiei iterative este aceea de a păstra calitatea imaginii la reducerea semnificativă a dozei. Orice producător poate oferi, pe echipamentele CT 16 slice-uri, tehnica de reconstrucţie iterativă. Autoritatea îşi susţine argumentele pe baza informaţiilor oferite de site-ul comparativ www.itnonline.com. În concluzie, aceasta solicită menţinerea cerinţei iniţiale din caietul de sarcini. 22

4. Cu referire la măsura de remediere 4 Autoritatea subliniază că nevoia instituţiei este achiziţia unui echipament CT cu un sistem informatic de ultimă generaţie, ţinând cont de evoluţia fulminantă a tehnologiei în IT, unitatea vrând să evite situaţia ca în câţiva ani să fie deja depăşit tehnologic. Un procesor performant este un procesor care poate prelucra un volum foarte mare de date (cum este cazul datelor brute de CT) într-un timp foarte scurt, iar acest lucru poate fi realizat de un procesor cu o frecvenţă cât mai mare (adică o viteză cât mai bună), indiferent de numărul de nuclee. În concluzie, un procesor cu o viteză de 3,2 GHz, chiar dacă are nuclee mai puţine, procesează mult mai rapid un volum foarte mare de date brute decât un procesor cu o viteză de doar 1.8 GHz (cu peste 75% mai mic), indiferent de numărul de nuclee. Necesitatea instituţiei este de 30-40 de investigaţii multiple zilnice, iar petenta când a afirmat că sistemul pe care doreşte să-l oferteze asigură un flux de lucru de până la 50-60 de examinări zilnice, nu a menţionat tipul de examinări, dacă acestea sunt de tip spiral, care necesită resurse IT crescute, sau de tip axial care nu necesită resurse IT performante. Prin urmare, în conformatitate cu cele argumentate mai sus, autoritatea solicită menţinerea cerinţei iniţiale din caietul de sarcini. 5. Cu referire la măsura de remediere 5 Necesitatea unităţii este de a avea un echipament CT care să permită stocarea imaginilor achiziţionate pe o perioadă cât mai lungă, în condiţiile în care nu dispune de o soluţie PACS, fără a exista o limitare în timp, calculată la o lună, aşa cum a exemplificat petenta. Rolul staţiei de achiziţie nu este doar de a achiziţiona şi de a transmite imaginile către staţia de post-procesare, ci şi de stocare a acestora, pentru reconstrucţiile ulterioare din date brute. În cazul în care medicul radiolog decide să reanalizeze detaliat o zona incertă, ce presupune reconstrucţii mai fine decât cele achiziţionate, acest lucru se poate efectua doar pe staţia de achiziţie, nefiind o operaţiune posibilă pe staţia de post-procesare. Staţia de post-procesare a fost solicitată cu o capacitate mare de stocare, deoarece necesită spaţiu pentru reconstrucţiile şi reformatările care sunt efectuate adiţional examinării, iar stocarea imaginilor pe CD/DVD a fost solicitată în vederea eliberării rezultatului examinării şi a imaginilor aferente pentru pacient. Prin urmare, autoritatea solicită menţinerea cerinţei iniţiale din caietul de sarcini. 6. Cu referire la măsura de remediere 6 Un procesor performant, de ultimă generaţie, este un procesor care are o frecvenţă cât mai mare (adică o viteză cât mai bună), indiferent de numărul de nuclee, pentru a putea fi capabil să prelucreze un volum foarte mare de date (cum este cazul datelor brute de CT) într-un timp foarte scurt. În concluzie, un procesor cu o viteză de 3,2 GHz, aşa cum este solicitat prin caietul de sarcini, chiar dacă are nuclee mai puţine, procesează mult mai rapid un volum foarte mare de date brute decât un 23

procesor cu o viteză de doar 2.6 GHz (cu peste 20% mai mic), chiar dacă are un numărul de nuclee mai mare. Prin urmare, se solicită menţinerea cerinţei iniţiale din caietul de sarcini. 7. Cu referire la măsura de remediere 7 Autoritatea contractantă menţionează că, în urma consultării site- ului Societăţii de Radiologie şi Imagistică Medicală din România, www.srimr.ro, şi cel al Colegiului Medicilor din Romania, www.cmr.ro, nu a găsit nicio referire la un anumit cod de practică medicală, aşa cum eronat afirmă contestatoarea. Până la apariţia soft-urilor care ajută la identificarea vertebrelor, tot fluxul de lucru se realiza manual, fiind necesar ca medicul radiolog să reidentifice nivelul vertebral la care se află leziunea. Soft-urile actuale permit identificarea automată a acestor leziuni, permiţând, în acelaşi timp, medicului radiolog să decidă, după examinare, dacă validează propunerea software, sau dacă face mici modificări proprii. Aceste eventuale modificări nu reprezintă etichetări manuale, fiind vorba doar de un singur click de mouse, pentru validare sau ajustare. Prin urmare, în conformitate cu cele argumentate, aceasta solicită menţinerea cerinţei iniţiale din caietul de sarcini. 8. Cu referire la măsura de remediere 8 Având în vedere aceleaşi argumente ca cele de la punctul anterior, autoritatea solicită menţinerea cerinţei iniţiale din caietul de sarcini. 9. Cu referire la măsura de remediere 9 Densitatea optică este un parametru deosebit de important pentru calitatea imaginii radiologice, fiind un parametru obiectiv, de cuantificare a numărului de nuanţe de gri, care este cu atât mai mare cu cât densitatea optică este mai mare. Calitatea finală a imaginilor depinde nu doar de calitatea filmului radiologie, cât şi de calitatea imprimantei, care trebuie să fie capabilă să diferenţieze un număr cât mai mare de nuanţe de gri, ceea ce permite stabilirea cu exactitate a unui diagnostic. Prin urmare, în conformatitate cu cele argumentate mai sus, solicită Consiliului menţinerea cerinţei iniţiale din caietul de sarcini. 10. Cu referire la măsura de remediere 10 Având în vedere că unitatea va asigura urgenţele medicale ce sunt adresate, conform protocoalelor de lucru, serviciului de radiologie - Computer Tomograf, este necesar ca echipamentul CT să funcţioneze cât mai mult timp, iar solicitarea de remediere în 5 zile este deja un dezavantaj, deoarece în această perioadă unitatea nu va putea fi capabilă să deservească Compartimentul de Primiri Urgenţe. În acest caz este absolut imposibilă acceptarea unei perioade mai mari pentru remedierea unui defect. La înlocuirea unei piese cu defecte este normal ca aceasta să beneficieze de o nouă perioadă de garanţie. Prin urmare, autoritatea solicită păstrarea articolul 15.4 din Contractul de furnizare, nemodificat. 11. Cu referire la măsura de remediere 11 24

În condiţiile în care furnizorul nu poate remedia o defecţiune în termenul indicat în modelul de contract de furnizare, achizitorul are dreptul să solicite repararea echipamentului oricărui alt furnizor de servicii de diagnosticare şi reparare Computer Tomograf, pe cheltuiala furnizorului, fără a fi afectate condiţiile de garanţie ale echipamentului. Prin urmare, se solicită păstarea articolul 15.5 din Contractul de furnizare, nemodificat. Referitor la afirmaţia contestatoarei, potrivit căreia procedura a fost direcţionată voit către un anumit producător, autoritatea contractantă arată că specificaţiile solicitate prin caietul de sarcini reprezintă un minim necesar al institutiei, fiecare producător de astfel de echipamente (General Electric, Siemens, Toshiba, Philips, Hitachi, Samsung, Neusoft etc.) poate oferta un echipament similar, echivalent sau superior cerinţelor. Ansamblul cerinţelor din caietul de sarcini poate fi îndeplinit de către mai mulţi producători, aşa cum reiese şi din studiul site-ului ITN Online. Urmare studierii dosarului achiziţiei, transmis de autoritatea contractantă în vederea soluţionării prezentei contestaţii, SC ...SRL a transmis concluzii scrise, prin adresa nr. 1731/28.09.2016, înregistrată la Consiliu cu nr. 29322/28.09.2016, învederând următoarele: - nu există o notă justificativă în sensul stabilirii specificaţiilor tehnice din caietul de sarcini, în care autoritatea să justifice de ce a ales o anumită valoare pentru un parametru sau altul; - există doar o Anexa cu Specificaţii tehnice la Nota de fundamentare a demarării licitaţiei; - în această Anexă, dimensiunea pentru focare este stabilită la 0,7 mm şi 1,2 mm, cu referire la mult discutatul standard IEC 60336, iar la stocare, la Consola de operare sunt menţionate DVD drive (CD-R/DVD- R); - nu a existat o consultare a pieţei care să fi determinat autoritatea contractantă să fi stabilit specificaţiile tehnice într-o anume modalitate; - orientarea licitaţiei către producătorul Siemens este confirmată şi de contestatorul Cortech Med, care critică alte specificaţii tehnice, doar una fiind comună. Contestatoarea îşi menţine criticile şi solicitările de remediere din contestaţie, punctând următoarele aspecte cu privire la anumite cerinţe tehnice, raportat la răspunsul autorităţii şi cele identificate în dosarul achiziţiei: 1) Referitor la cerinţa tehnică „Panou frontal pe gantry cu afişarea următorilor parametri: valori curente ale kV, mA, timp scanare, poziţie masă, înclinare gantry, nume pacient”. Petenta precizează că introducerea unor astfel de valori porneşte de la 4 prezumţii total eronate: 1) faptul că toţi pacienţii supusi unor astfel de proceduri se informează înainte despre cantitatea de radiaţii; 2) faptul că toţi pacienţii supuşi unor astfel de proceduri identifică modalitatea de calcul a nivelului de radiaţii în funcţie de tensiunea anodică şi intensitatea curentului anodic; 3) faptul că toţi pacienţii au înţeles modul de calcul expus la punctul 2); 4) faptul că toţi pacienţii, în 25

timpul unei proceduri care şi aşa îi expune la un stres psihic (nu numai fizic) îşi calculează nivelul radiaţiilor la care sunt expuşi. Mai mult decât atât, consideră că acest calcul ar putea să creeze un stres suplimentar pacientului, ceea ce ar denatura valorile procesate de echipament şi care ar putea să facă procedura inutilă, în funcţie de nivelul de anxietate sau de stres manifestat de pacient. 2) Referitor la cerinţa tehnică „Tub RX cu două focare cu dimensiunile: maxim 0,8 x 0,6 mm pentru focarul mic şi maxim 0,9 x 0,8 mm pentru focarul mare (IEC 60336)”. Petenta arată că, în dosarul înaintat Consiliului, la pag. 220-221 (TOSHIBA) şi la pag. 223 (CORTHECH MED), se găsesc punctele de vedere cu privire la faptul că cerinţa tehnică în discuţie favorizează echipamente de o performanţă tehnică inferioară. Astfel, operatorul TOSHIBA afirmă: „Modalitatea de formulare a cerinţei tehnice avantajează echipamentele inferioare din punct de vedere tehnologic, iar limitarea impusă nu este de natură a conduce la achiziţia unor echipamente superioare, ci doar de a crea avantaje artificiale anumitor echipamente. Punctul focar este definit şi măsurat de fiecare producător după recomandările standardului IEC 60336:2007, standard ce stabileşte, în egală măsură, şi valoarea maximă permisă a acestora. Din punct de vedere tehnic, cele două focare sunt folosite în condiţii de scanare diferite pentru a maximiza diferenţierea diferitelor ţesuturi, reducând la minimum expunerea pacientului la razele X. [...] Un echipament care are o pată focală spre limita inferioară şi o pată focală spre limita superioară (în conformitate cu recomandările standardului IEC 60336:2007) este un echipament superior. Astfel, solicitând un punct focal mic de maxim 0.8 x 0.6 mm rezultă că acesta poate avea o dimensiune de 0.8 x 0.6 mm, iar solicitând un punct focal mare de maxim 08 x 0.9 mm rezultă că acesta ar putea fi de 0.8 x 0.9 mm. Or, un astfel de sistem solicitat nu este în niciun caz superior, neavând posibilitatea de a scana în mod continuu volume mari”. Astfel, contestatoarea arată că achiesează la cele expuse de operatorul în cauză, cu menţiunea că solicită remedierea proprie, respectiv modificarea cerinţei tehnice, astfel: „Tub RX cu două focare cu dimensiunile: maxim 0,8 x 0,7 mm pentru focarul mic şi maxim 1,1 x 1,0 mm pentru focarul mare”. 3. Referitor la cerinţa tehnică „Algoritm de reconstrucţie iterativă a imaginii, din date brute, pentru reducerea dozei cu minimum 55% - opţiune disponibilă ca upgrade ulterior”, contestatoarea susţine că prin menţinerea acestei cerinţe, se permite ofertarea unui echipament inferior, în niciun caz la nivelul de performanţă al anului 2016. 4. Referitor la cerinţa tehnică „Viteza procesor: minim 3,2 GHz din cadrul capitolului Sistem computer pentru achiziţie, reconstrucţie şi vizualizare”, petenta menţionează că autoritatea însăşi determină că necesitatea vitezei procesului de 3.2 GHz, de fapt, are ca finalitate realizarea a minimum 8 imagini/s. Prin urmare, important pentru aceasta este numărul de imagini/secundă ce pot fi preluate de echipamentul 26

ofertat, pentru a reda un rezultat corespunzător şi corect, ceea ce se poate face inclusiv printr-un procesor de o viteză de 1,8 GHz cu 8 nuclee (faţă de 4, oferite de procesoarele obişuite). Dacă autoritatea ar fi redactat note de justificare/fundamentare, probabil se putea înţelege mai bine motivele pentru care a solicitat introducerea, şi ulterior, menţinerea acestei cerinţe. Aşadar, această cerinţa are în vedere o altă utilitate practică decât viteza în sine a procesorului, şi anume preluarea mai multor imagini/secundă. Contestatoarea susţine că a arătat deja că echipamentul său, deşi prevăzut cu un procesor cu o viteză mai mică, poate prelua 22 imagini/secundă, oferind o soluţie tehnică superioară faţă de minimul ofertat. Totuşi, din cauza cerinţei exprese a vitezei de 3.2 GHz care, pe fond, are o altă utilitate decât cea expusă în punctul de vedere al autorităţii, nu se califică în procedură. 5) Referitor la cerinţa tehnică „Capacitate HDD pentru stocare imagini: minim 650 GB, din cadrul capitolului Sistem computer pentru achiziţie, reconstrucţie şi vizualizare”, se precizează că scopul unităţii de achiziţie este preluarea pentru un termen scurt a imaginilor captate prin razele X. Cheia aici este „termenul scurt” pentru care este nevoie de aceste imagini. În cadrul Anexei cu Specificaţii tehnice, ataşată notei de fundamentare, este menţionată stocarea pe CD şi DVD. O capacitate crescută de stocare este specifică sistemelor PACS, nu staţiei de achiziţie a unui computer tomograf. Dacă Spitalul încearcă să justifice dimensiunea de stocare raportat la nevoia clinică de revenire a medicului radiolog asupra scanărilor, ar trebui, de fapt, să menţioneze cazurile în care aceste reveniri sunt necesare/apar practic, pentru a se determina rezonabil dimensiunea efectivă de stocare necesară. 10) Referitor la prevederile articolului 15.4 din Contractul de furnizare, potrivit căruia „La primirea unei astfel de notificări, furnizorul are obligaţia de a remedia defecţiunea sau de a înlocui produsul în perioada convenită (5 zile de la formularea unei astfel de solicitări), fără costuri suplimentare pentru achizitor. Produsele care, în timpul perioadei de garanţie, le înlocuiesc pe cele defecte, beneficiază de o nouă perioadă de garanţie care decurge de la data înlocuirii produsului”, contestatoarea susţine că termenul propus (5 zile în caz că produsele sunt pe stoc şi 7 zile în cazul în care ele trebuie comandate) reprezintă termene maximale înăuntrul cărora să se poată conforma. Termenele maximale înseamnă că debitorul obligaţiei poate îndeplini sarcina ce i se impută şi mai devreme de împlinirea termenului, ceea ce ar însemna că operatorul nu va aştepta împlinirea termenului pentru a-şi îndeplini obligaţia, ci o va face de îndată ce circumstanţele faptice îi vor permite acest lucru. În condiţiile în care mulţi operatori importă piesele de schimb, termenul de 5 zile pentru comandă/livrare este nerealist. Aceasta înseamnă că diagnosticarea aparatului (procedura care uneori poate dura mai mult de câteva ore), comanda, livrarea pieselor şi montajul să se întâmple toate în 5 zile. 27

Eventual, în contract se poate stipula expres o obligaţie de diligenţă, de tipul va face toate demersurile pentru a înlocui cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 5/7 zile, tocmai pentru a putea trage la răspundere operatorul în cazul în care nu este suficient de activ în procesul de reparare a echipamentului. Analizând actele existente la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: Pentru atribuirea contractului de furnizare având ca obiect „computer tomograf, transport, instalare, punere în funcţiune şi instruire personal”, ..., în calitate de autoritate contractantă, a iniţiat procedura licitaţie deschisă prin publicarea în SEAP a anunţului de participare nr. 169219 din 19.08.2016, odată cu care a postat şi documentaţia de atribuire. Nemulţumite de răspunsul autorităţii contractante la notificarea prealabilă (ce i-a fost comunicat prin adresa nr. 4264 din 01.09.2016 şi 4266/01.09.2016), SC ...SRL şi SC ...SRL au formulat prezentele contestaţii, solicitând: SC ...SRL: - în principal, modificarea următoarelor specificaţii tehnice: 1 Distanţa focar izocentru: maxim 55 cm şi Distanţa focar detector: maxim 95 cm Distanţa focar izocentru: minim 55 cm şi Distan’a focar detector: minim 95 cm 2 Puterea generatorului: minim 50 kW. Nu se acceptă echivalente. Puterea generatorului: minim 42 kw. Nu se acceptă echivalente. 3 Curent anodic reglabil între: minim 30-340 mA. Nu se acceptă echivalente. Curent anodic reglabil între: minim 30-300 mA. Nu se acceptă echivalente. 4 Tub RX cu două focare cu dimensiunile: maxim 0,8 x 0,6 mm pentru focarul mic şi maxim 0,9 x 0,8 mm pentru focarul mare (IEC 60336) Tub RX cu două focare cu dimensiunile: maxim 0,8 x 0,6 mm pentru focarul mic şi maxim 1.4 x 1.6 mm pentru focarul mare (IEC 60336) Precizarea numărului filamentelor tubului de raze X - în subsidiar, anularea procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică. SC ...SRL: - obligarea autorităţii contractante la adoptarea măsurilor de remediere; - în subsidiar, în cazul în care adoptarea măsurilor de remediere nu este posibilă, solicită anularea procedurii de atribuire, pentru nerespectarea legislaţiei privind achiziţiile publice şi a principiilor ce se impun a fi respectate în acest domeniu. Criticile ambelor contestatoare formulate împotriva refuzului autorităţii contractante de a modifica cerinţa tehnică privind dimensiunile celor două focare (cerinţe care sunt îndeplinite doar de SC SIEMENS SRL), sunt considerate de Consiliu întemeiate în parte. În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante. În acelaşi timp, dispoziţiile art. 50 din Legea nr. 98/2016 prevăd: (1) Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispoziţiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței. 28

(2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenţei în cazul în care achiziţia ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiţi operatori economici. De asemenea, dispoziţiile art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 prevăd: Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici. Prin caietul de sarcini, autoritatea contractantă a precizat: Ansamblu tub cupolă: Tub RX cu două focare cu dimensiunile: maxim 0,8 x 0,6 mm pentru focarul mic şi maxim 0,9 x 0,8 mm focarul mare (IEC 60336). Prin notificarea prealabilă SC ...SRL a solicitat modificarea acestei cerinţe tehnice în sensul, maxim 0,8 x 0,6 mm pentru focarul mic şi maxim 1,4 x 1,6 mm focarul mare (IEC 60336), iar SC ...SRL în sensul, maxim 0,8 x 0,7 mm pentru focarul mic şi maxim 1,1 x 1,0 mm focarul mare. Autoritatea contractantă în ambele cazuri a respins solicitarea de remediere susţinând că modificările solicitate sunt în dezacord cu nevoile sale. Din verificarea specificaţiilor tehnice aferente produselor mai multor producători (prin consultarea site-ului www.itnonline.com), Consiliul constată că această cerinţă este îndeplinită doar de SC SIEMENS HEALTHCARE SRL cu computer tomograf cu două focare: SOMATOM PROSPECTIVE 128-slice – dimensiuni 0,8 x 0,5 mm şi 0,8 x 0,7 mm; SOMATOM Emotion 16-slice - dimensiuni 0,8 x 0,5 mm şi 0,8 x 0,7 mm; SOMATOM DEFINITION Flash - dimensiuni 0,8 x 0,9 mm şi 0,6 x 0,6 mm, şi cu tomografele care au trei focare, la care două dintre ele se încadrează în cerinţele autorităţii contractante. Nici unul din ceilalţi trei producători existenţi pe piaţa românească (SC ...SRL, SC PHILIPS HEALTHCARE SRL şi SC TOSHIBA America Medical Systems) nu au în portofoliu un echipament care să îndeplinească această cerinţă. Consiliul nu va reţine în soluţionare, ca fondată, afirmaţia autorităţii contractante că aceste valori conduc către o calitate mai bună a imaginii, cât şi către o doză mai redusă a radiaţiei, deoarece aceasta nu a venit cu probe în sensul în care o valoare mai mare a suprafeţei focarelor ar conduce la neîndeplinirea nevoilor sale legate de achiziţie şi a scopului utilizării computerului tomograf. De asemenea, sunt întemeiate susţinerile contestatoarelor că deşi a solicitat un computer tomograf cu un focar mic şi un focar mare, prin dimensiunile impuse autoritatea contractantă a solicitat în fapt două focare mici. Prin urmare, Consiliul nu va stabili dimensiunile focarelor prin raportare la cerinţele contestatoarelor care sunt foarte diferite (fiecare a 29

solicitat dimensiunile focarelor funcţie de produsele pe care le deţin), însă va dispune în sarcina autorităţii contractante dimensionarea focarelor astfel încât, pe de o parte, să satisfacă necesităţile sale, iar pe de altă parte, să permită participarea la procedură şi a altor producători. Autoritatea contractantă nu poate organiza o procedură deschisă, concurenţială doar de formă, în condiţiile în care doar un producător poate livra echipamentul ce îndeplineşte această cerinţă. În ceea ce priveşte susţinerea contestatoarei SC ... SRL ca autoritatea contractantă nu a răspuns cererii sale de a preciza numărul filamentelor tubului de raze X, Consiliul constată că prin clarificarea 2 postată în SEAP sub nr. 4204/30.08.2016 la răspunsul 5 a precizat printre altele: Nu s-a menţionat dacă cele 2 focare sunt reprezentate de 2 filamente diferite deoarece numărul filamentelor tubului de raze X nu este o cerinţă a caietului de sarcini. În concluzie, autoritatea contractantă a precizat că aceasta nu este o cerinţă a caietului de sarcini, prin urmare nu are relevanţă dacă este un tub cu un filament sau cu două. Criticile contestatoarei SC ...SRL formulate împotriva cerinţelor caietului de sarcini 3.2. Puterea generatorului: minim 50 kW. Nu se acceptă echivalenţe şi 3.3 Curent anodic reglabil între: minim 30-340 mA. Nu se acceptă echivalente, pe care le consideră restrictive, sunt considerate de Consiliu nefondate. Contestatoarea susţine că aceste cerinţe impuse de autoritatea contractantă prin caietul de sarcini sunt restrictive şi nelegale dar nu demonstrează în vreun fel cum este restricţionată participarea sa la procedură prin raportare la produsele cu care vrea să participe la procedură. În aceste condiţii, pentru a demonstra că aceşti parametri sunt restrictivi, contestatoarea trebuia să prezinte argumente tehnice concrete şi obiective, raportat la cele date de autoritatea contractantă care a subliniat nevoia acestui aparat pentru buna funcţionare a secţiilor din spital, nu doar să afirme că cerinţele sunt nelegale. O afirmaţie la nivel general că anumite cerinţe tehnice sunt restrictive nu reprezintă o motivare validă dacă operatorul economic nu dovedeşte în concret că este împiedicat să participe la procedură cu produsele sale. Din calculele contestatoarei rezultă că puterea maximă a generatorului, prin raportare la valorile maxime ale intensităţii şi tensiunii curentului impuse de autoritatea contractantă ar trebui să fie 44KW (P=IxT, respectiv 130Kv x 340mA = 44,2 KW), cu toate acestea solicită modificarea puterii generatorului la 42 KW şi în consecinţă a intensităţii curentului la intervalul 30 -300mA. Pe de altă parte, din verificarea specificaţiilor tehnice aferente produselor Toshiba (prin consultarea site-ului www.itnonline.com) al căror furnizor este contestatoarea, Consiliul constată că toate cele cinci echipamente indicate de producătorul TOSHIBA prin declaraţia dată în susţinerea primei critici (referitoare la dimensiunile focarelor) au puterea generatorului peste 60KW, tensiunea de 135 KV şi intensitate de 10 -500mA. 30

Prin urmare, Consiliul constată că autoarea contestaţiei, prin raportare la produsele pe care le poate furniza nu justifică cererea de modificare a specificaţiilor tehnice impuse de autoritatea contractantă prin caietul de sarcini, cerinţe care satisfac nevoile autorităţii la acest moment. Pe baza aceluiaşi raţionament, Consiliul respinge ca neîntemeiată şi solicitarea contestatoarei de modificare a cerinţei tehnice Distanţa focar izocentru: maxim 55 cm şi Distanţa focar detector: maxim 95 cm, deoarece nu motivează cum este împiedicată să participle la procedură cu produsele al căror furnizor este. Simpla afirmaţie a faptului că atunci când deschiderea gantry creşte şi distanţele focar izocentru şi focar detector cresc direct proporţional, nu este de natură a obliga autoritatea contractantă la modificarea cerinţei tehnice dacă operatorul economic nu face dovada că prin impunerea ca aceste distanţe să fie maximale este împiedicată să participe la procedură. Contestatoarea nu precizează care este produsul cu care doreşte să participe la procedură, care sunt caracteristicile acestuia şi în ce mod concret doreşte modificarea cerinţelor tehnice criticate. Autoritatea contractantă şi-a motivat impunerea cerinţei ca distanţele focar izocentru şi focar detector să fie maximale prin nevoia ca imaginile obţinute să aibă o rezoluţie cât mai bună. Solicitarea contestatoarei de a preciza pentru cele două distanţe, în loc de valori maximale, valori minimale are un caracter general, nedemonstrând că indiferent cât de mari sunt distanţele focar izocentru şi focar detector rezoluţia imaginii este la fel de bună şi se bazează doar pe presupunerea că cele două distanţe cresc direct proporţional cu creşterea deschiderii gantry-ului (fapt combătut de autoritatea contractantă). Criticile contestatoarei SC ...SRL formulate împotriva refuzului autorităţii contractante de a modifica cerinţa tehnică Panou frontal pe gantry cu afişarea următorilor parametri: valori curente ale kV, mA, timp scanare, poziţie masă, înclinare gantry, nume pacient, în sensul eliminării parametrilor privind valori curente ale kV, mA, sunt considerate de Consiliu nefondate. Prin caietul de sarcini, la secţiunea „Gantry”, autoritatea contractantă a precizat: Panou frontal pe gantry cu afişarea următorilor parametri: valori curente ale kV, mA, timp scanare, poziţie masă, înclinare gantry, nume pacient. Contestatoarea consideră că afişarea tensiunii şi miliamperajului curentului anodic nu aduc niciun avantaj clinic sau în fluxul de lucru nici pentru operator şi cu siguranţă nici pentru pacient. Mai mult, consideră că din motive de siguranţă precum şi din considerente medico-legale este inoportună afişarea acestor parametri în timpul scanării. Pe de altă parte, arată că aceşti parametri sunt setaţi de operator de la consola de comandă, fiind afişaţi pe filmul radiologic sau pe imaginile de pe CD-ul ce conţine examinarea motiv pentru care afişarea lor pe display nu aduce vreo îmbunătăţire a fluxului de lucru. 31

În susţinerea menţinerii cerinţei în forma din caietul de sarcini autoritatea contractantă precizează că afişarea acestor parametri pe display-ul gantry este importantă atât pentru pacient cât şi pentru operatorul care efectuează poziţionarea pacientului. Doza de radiaţii pe care o primeşte pacientul este influenţată de intensitatea curentului anodic şi de tensiunea anodică motiv pentru care, pentru o informare cât mai corectă şi detaliată a pacientului, în timpul examinării, şi pentru a fi optim informat în timp real, este necesară afişarea pe gantry a acestor parametri. De asemenea, autoritatea contractantă consideră oportună afişarea acestor parametri din motive de siguranţă şi din considerente medico-legale, putând fi sesizate în timp real anumite erori şi corectate. Pe de altă parte, din analiza specificaţiilor tehnice aferente echipamentului OPTIMA CT 660 al GE Healthcare, Consiliul constată că la componenta Xtream Display se precizează: poate afişa informaţii de bază pentru pacient iar utilizatorul poate confirma informaţii pacientului în sala de scanare, poate îmbunătăţi fluxul de lucru şi reduce posibilitatea de eroare. Prin urmare, intensitatea curentului anodic şi tensiunea anodică fiind doi parametri care influenţează doza de radiaţie este important să fie afişaţi pe display-ul gantry pentru corectarea eventualelor erori în timp real, sesizarea lor după ce s-a efectuat scanarea (pe filmul radiologic sau pe imaginile de pe CD-ul ce conţine examinarea) nemaiavând vreo relevanţă nici pentru pacient nici pentru operator. Contestatoarea susţine că cei doi parametri sunt irelevanţi pentru scopul urmărit prin achiziţionarea acestui echipament (deşi specificaţiile tehnice aferente echipamentului său OPTIMA CT 660 precizează contrariul) iar menţinerea lor duce la excluderea de la procedură a tuturor echipamentelor din gama 16-32 slice-uri, însă nu dă cel puţin un exemplu în acest sens. Criticile contestatoarei formulate împotriva cerinţei caietului de sarcini „Algoritm de reconstrucţie iterativă a imaginii, din date brute, pentru reducerea dozei cu minimum 55% - opţiune disponibilă ca upgrade ulterior”, a cărei eliminare o solicită, sunt considerate de Consiliu nefondate. În argumentarea deciziei de menţinere a acestei specificaţii tehnice, autoritatea contractantă precizează că doreşte achiziţionarea unui echipament performant, la nivelul tehnologiei actuale care să permită upgrade-ul, în orice moment, cu un algoritm de reconstrucţie iterativă din date brute ce va duce la reducerea costurilor de întreţinere a echipamentului şi, implicit, reducerea dozei încasată de pacient. Faţă de orice altă metodă convenţională, algoritmele de reconstrucţie iterativă reduc doza semnificativ, păstrând în acelaşi timp rezoluţia spaţială şi, implicit, perioada de utilizare a tubului de raze X, care este cea mai costisitoare componentă a echipamentului CT. În urma analizei pieţei, conform datelor publice, toţi producătorii consacraţi de echipamente CT au disponibilă opţiunea de reconstrucţie iterativă, pe toată gama de echipamente, inclusiv pe cele de 16 slice-uri. 32

Contestatoarea solicită eliminarea acestei cerinţe, pe de o parte, deoarece consideră că din punct de vedere clinic nu are o justificare şi nu aduce un plus diagnosticului. Precizează că un soft care ar îndeplini cerinţa caietului de sarcini este specific exclusive sistemelor cu mai mult de 64 de slice-uri astfel că un upgrade ulterior al aparatului cu un astfel de soft nu ar aduce nicio îmbunătăţire a calităţii imaginii diagnostice şi nicio reducere suplimentară de doză. Pe de altă parte, contestatoarea arată că din studiile producătorilor rezultă că reducerea dozei de radiaţii prin folosirea soft-ului de reconstrucţie iterativă poate fi şi de 60% sau chiar de 75% în cazul unor producători. În cazul său arată că 40% reprezintă procentul teoretic de reducere al dozei de radiaţii însă, procentul raportat de reducere a dozei poate ajunge până la 76% (în susţinere ataşează un studio efectuat în anul 2013 de Societatea Europeană de Radiologie). Din verificarea informaţiilor incluse în studiul prezentat de contestatoare, Consiliul constată că toţi ceilalţi producători (Philips, Siemens, Toshiba), prin folosirea soft-ului de reconstrucţie iterativă acordă un procent de reducere a dozei de radiaţii de la 60 -80%, ceea ce înseamnă că prin cerinţa impusă autoritatea contractantă nu a restricţionat participarea la procedură. Aşa cum s-a precizat mai sus, autoritatea contractantă are interesul de a achiziţiona un echipament performant care să răspundă necesităţilor sale iar faptul că un operator economic nu poate satisface cu un anumit produs această cerinţă nu o obligă pe aceasta la modificarea cerinţei în condiţiile în care pe piaţă există operatori economic ice pot asigura o concurenţă reală. Pe de altă parte, dacă poate demonstra că soft-ul de reconstrucţie iterativă folosit poate da un procent de reducere a dozei de radiaţii cu până la 76% nu are un motiv întemeiat de a solicita eliminarea cerinţei în discuţie. În ceea ce priveşte cerinţa „Viteza procesor: minim 3,2 GHz” din cadrul capitolului “Sistem computer pentru achiziţie, reconstrucţie şi vizualizare”, criticile contestatoarei sunt considerate de Consiliu nefondate. Contestatoarea solicită modificarea cerinţei la minim 1,8 GHz susţinând că faţă de cerinţa caietului de sarcini viteza de reconstrucţie a imaginii: minim 8 imagini/s, sistemul pe care doreşte să-l oferteze atinge o valoare de 22 imagini reconstruite pe secundă asigurând astfel o funcţionare fără timpi de aşteptare care să afecteze fluxul de lucru. De asemenea, susţine că tipul de procesor cu care este echipat sistemul pe care intenţionează să-l ofere este “Dual Quad Core” (8 nuclee faţă de 4 nuclee cum este specificat în caietul de sarcini). Autoritatea contractantă în susţinerea cerinţei viteză procesor de minim 3,2 GHz precizează că aceasta este pe deplin justificată în cazul său deoarece se estimează un număr de peste 15 pacienţi/zi, fiecare pacient fiind cu examinări multiple (de exemplu examinare de torace- abdomen-pelvis, abdomen-pelvis, cap-torace-abdomen, etc), ceea ce duce la un număr de aproximativ 30-40 de investigaţii pe parcursul unei ture. Prin urmare, pentru satisfacerea necesităţilor sale (urgenţele zilnice şi cazurile oncologice) doreşte achiziţionarea unui echipament 33

performant. Mai mult, precizează că la acest moment nu există nicio echivalenţă între numărul de nuclee al procesorului, cu viteza de lucru a acestuia, care să certifice că un procesor cu 8 nuclee cu o viteză de 1,8 GHz este superior unui procesor cu 4 nuclee cu viteza de 3,2 GHz. Cu referire la acest aspect, Consiliul are în vedere faptul că viteza de prelucrare a datelor de către un procesor este raportată la frecvenţa acestuia, deci o frecvenţă mai mare înseamnă un procesor mai rapid. Indiferent dacă am 4 nuclee la un procesor sau am 8 nuclee pe un procesor frecvenţa procesorului este aceeaşi pentru fiecare nucleu în parte, prin urmare numărul de nuclee nu influenţează viteza procesorului. Numărul de nuclee este relevant şi important pentru prelucrarea multitasking. În cazul de faţă autoritatea contractantă este interesată pentru satisfacerea nevoilor sale, de un procesor cu patru nuclee dar care are o viteză de procesare mai mare decât un procesor cu opt nuclee cum propune contestatoarea dar cu o viteză de procesare mai mică. Prin contestaţie, autoarea acesteia vine şi susţine că asigură un flux de 50-60 de examinări/zi pentru CT-ul pe care doreşte să-l oferteze, iar parametrul viteza de reconstrucţie este îndeplinit, procesorul ofertat de ea cu viteză de lucru de 1,8 GHz având performanţe superioare faţă de cel solicitat prin caietul de sarcini cu viteză de 3,2 GHz. Având în vedere cele precizate, Consiliul constată că autoarea contestaţiei nu aduce niciun argument concret în susţinerea modificării cerinţei tehnice ci doar face afirmaţii. Contestatoarea nu precizează tipul echipamentului pe care doreşte să-l oferteze şi nu prezintă vreun document din care să rezulte că procesorul cu care este echipat CT-ul pe care doreşte să-l oferteze este cel puţin la fel de performant ca cel solicitat de autoritatea contractantă. Mai mult, deşi contestatoarea susţine că sistemul pe care doreşte să-l oferteze atinge o valoare de 22 imagini reconstruite pe secundă (faţă de cerinţa caietului de minim 8 imagini reconstruite pe secundă), din tabelul comparativ anexat contestaţiei (Anexa 8) rezultă că echipamentul său nu îndeplineşte această cerinţă (în dreptul acesteia a scris NU). Totodată, din verificarea informaţiilor existente pe site-ul www.itnonline.com niciunul din cele opt tipuri de CT ale contestatoarei nu are parametrul viteza de reconstrucţie a imaginii de 22 imagini/s (au valori până la 55 imagini/s CT de mare putere). În schimb, ceilalţi trei producători existenţi pe piaţă la acest moment îndeplinesc cerinţa minimă viteză procesor de minim 3,2 GHz. Prin urmare, Consiliul va respinge critica contestatoarei menţinând cerinţa în forma din caietul de sarcini. Criticile contestatoarei privind cerinţa tehnică „Capacitate HDD pentru stocare imagini: minim 650 GB” din cadrul capitolului „Sistem computer pentru achiziţie, reconstrucţie şi vizualizare”, bazate pe caracterul restrictiv al acesteia, sunt considerate de Consiliu nefondate. Contestatoarea susţine reducerea cerinţei minime de la 650 GB la 300 GB în baza unui calcul făcut de ea, raportat la numărul de pacienţi prezumaţi în medie într-o lună. Din experienţa sa consideră că o capacitate de stocare a imaginilor pe HDD de 300GB este suficientă 34

pentru numărul de pacienţi estimaţi de către autoritatea contractantă ce urmează a fi scanaţi într-o lună. Pe de altă parte, autoritatea contractantă susţine că are nevoie de o capacitate de stocare mult mai mare decât cea menţionată de contestatoare, deoarece doreşte stocarea imaginilor pentru un timp îndelungat (nu doar o lună), pe de o parte, pentru că unitatea nu dispune de o soluţie PACS (Picture Archiving and Communication Systems) care să ajute la stocarea imaginilor pe o perioadă de timp cât mai lungă. Pe de altă parte, arată că rolul staţiei de achiziţie nu este doar de a achiziţiona şi de a transmite imaginile către staţia de post- procesare, ci şi de stocare a acestora, pentru reconstrucţiile ulterioare din date brute. În cazul în care medicul radiolog decide să reanalizeze detaliat o zona incertă, ce presupune reconstrucţii mai fine decât cele achiziţionate, acest lucru se poate efectua doar pe staţia de achiziţie, nefiind o operaţiune posibilă pe staţia de post-procesare. De asemenea, autoritatea precizează că staţia de post-procesare a fost solicitată cu o capacitate mare de stocare, deoarece necesită spaţiu pentru reconstrucţiile şi reformatările care sunt efectuate adiţional examinării, iar stocarea imaginilor pe CD/DVD a fost solicitată în vederea eliberării rezultatului examinării şi a imaginilor aferente pentru pacient. Prin urmare, nevoia autorităţii contractante a fost clar exprimată şi motivată în ceea ce priveşte capacitate de stocare de minim 650 GB. În acelaşi timp, Consiliul constată că toţi ceilalţi trei producători existenţi pe piaţă îndeplinesc această cerinţă minimă a caietului de sarcini, fapt ce rezultă şi din tabelul anexat contestaţiei. Referitor la criticile privind caracterul restrictiv al cerinţei „Viteza procesor: minim 3,2 GHz” din cadrul capitolului Staţie pentru postprocesare şi aplicaţii pe staţia de postprocesare, Consiliul o va respinge ca nefondată motivarea fiind aceeaşi ca pentru cerinţa „Viteza procesor: minim 3,2 GHz” din cadrul capitolului “Sistem computer pentru achiziţie, reconstrucţie şi vizualizare”. Criticile contestatoarei privind modificarea cerinţelor tehnice „Etichetare automată coloanei vertebrale pentru imagini de CT şi RMN” şi „Etichetare automată a oaselor cutiei toracice”, sunt considerate de Consiliu nefondate. Contestatoarea solicită modificarea cerinţelor în sensul etichetare automată şi/sau manuală considerând că utilizarea doar a etichetării automate generează un risc major în diagnosticare. În acest sens arată că dacă softul are cea mai mică eroare, diagnosticarea este imposibilă sau, în cel mai rău caz, greşită. Blocurile congenitale pot fi şi de dimensiuni mai mici, neputând fi detectate de soft ca fiind ceva în neregulă. Ochiul uman şi experienţa medicului radiolog trebuie să primeze în orice situaţie, ajutându-se de tehnologie. Numai aşa se pot diagnostica corect şi la timp pacienţii cu complicaţii, care nu sunt vizibile la o simplă „scanare” automată a coloanei vertebrale de către sistem. 35

Prin punctul de vedere, autoritatea contractantă clarifică acest aspect arătând că softurile actuale permit identificarea automată a acestor leziuni, permiţând, în acelaşi timp, medicului radiolog să decidă, după examinare, dacă validează propunerea software, sau dacă face mici modificări proprii. Aceste eventuale modificări nu reprezintă etichetări manuale, fiind vorba doar de un click de mause, pentru validare sau ajustare. Prin urmare, în condiţiile în care propunerea software nu este preluată automat ci trebuie validatăşi eventual modificată de medicul radiolog, în mod cert nu se confirmă suspiciunile contestatoarei privind riscul în diagnosticare ce ar putea apare fără experienţa medicului radiolog. Şi în ceea ce priveşte critica contestatoarei referitoare la cerinţa tehnică „Densitatea maximă - minim 4.0” din cadrul capitolului IMPRIMANTĂ LASER, prin care solicită eliminarea ei, Consiliul constată netemeinicia acestora. Prin contestaţie susţine că valoarea densităţii maxime solicitate prin caietul de sarcini nu are nicio relevanţă în procesul clinic, fiind un factor ce ţine de filmul radiologic nu de performanţa imprimantei în sine, astfel că nu influenţează în niciun fel fluxul de lucru şi acurateţea datelor achiziţionate. Pe de altă parte, susţine că imprimanta pe care doreşte să o oferteze este creată de aşa natură încât prin arhitectura şi performanţele sale să ofere o eficienţă remarcabilă şi o capacitate mare de acoperire a necesităţilor medicale. Astfel, în funcţie de fiecare tip de film folosit, aceasta foloseşte tehnologia optimă de imprimare, adaptându-şi funcţiile cu mare uşurinţă. În răspuns la criticile contestatoarei, prin punctul de vedere la contestaţie, autoritatea contractantă arată că densitatea optică este un parametru deosebit de important pentru calitatea imaginii radiologice, fiind un parametru obiectiv, de cuantificare a numărului de nuanţe de gri, care este cu atât mai mare cu cât densitatea optică este mai mare. Calitatea finală a imaginilor depinde nu doar de calitatea filmului radiologic, cât şi de calitatea imprimantei, care trebuie să fie capabilă să diferenţieze un număr cât mai mare de nuanţe de gri, ceea ce permite stabilirea cu exactitate a unui diagnostic. Prin concluziile scrise, contestatoarea nu combate argumentele autorităţii contractante din punctul de vedere, ceea ce duce la concluzia că acestea sunt pertinente. Mai mult, Consiliul constată, că, deşi contestatoarea susţine că deţine o imprimantă performantă care acoperă necesităţile medicale, nu indică care este tipul imprimantei şi nu anexează fişa tehnică a acesteia pentru a verifica susţinerile sale. Simpla susţinere a contestatoarei conform căreia cerinţele tehnice impuse restricţionează accesul la procedura de atribuire a unor importanţi producători de echipamente medicale, nefiind probată în vreun fel, nu poate conduce la modificarea caietului de sarcini. Or, o astfel de posibilitate, respectiv modificarea unei documentaţii de 36

atribuire la solicitarea oricărui operator economic astfel încât cerinţele impuse să satisfacă exact interesul acestuia, iar nu interesul general, nu pot determina Consiliul să modifice documentaţia de atribuire, un astfel de demers nefiind în concordanţă cu dispoziţiile aplicabile în materia achiziţiilor publice, care prevăd dreptul autorităţii contractante de a demara o procedură în funcţie de necesităţile sale obiective. Pe de altă parte, impunerea, de către operatorii economici, a schimbării valorilor anumitor parametri tehnici ai unor aparate/ echipamente medicale, nu e o bună practică, întrucât specificaţiile tehnice ale acestora trebuie să fie atât permisive pentru participarea la licitaţie a operatorilor economici, cât şi adaptate unor cerinţe specifice, în conformitate cu nevoile autorităţii contractante, care, în cazul de faţă, fiind un spital de urgenţă, trebuie să acopere o gamă largă de situaţii într-un timp relativ scurt. Criticile contestatoarei formulate împotriva prevederilor art. 15.4 din modelul de contract, sunt considerate de Consiliu întemeiate în parte. Prin modelul de contract ataşat documentaţiei de atribuire, la art. 15.4 autoritatea contractantă a precizat: 15.4 - La primirea unei astfel de notificări, furnizorul are obligaţia de a remedia defecţiunea sau de a înlocui produsul în perioada convenită (5 zile de la formularea unei astfel de solicitări), fără costuri suplimentare pentru achizitor. Produsele care, în timpul perioadei de garanţie, le înlocuiesc pe cele defecte, beneficiază de o nouă perioadă de garanţie care decurge de la data înlocuirii produsului. Prin contestaţie se solicită modificarea clauzei sub forma: „La primirea unei astfel de notificări, furnizorul are obligaţia de a remedia defecţiunea sau de a înlocui produsul în perioada convenită (5 zile lucrătoare când piesele sunt în stoc şi 7 zile lucrătoare când piesele nu sunt în stoc, de la formularea unei astfel de solicitări), fără costuri suplimentare pentru achizitor. Produsele care, în timpul perioadei de garanţie, le înlocuiesc pe cele defecte, beneficiază de o nouă perioadă de garanţie care decurge de la data înlocuirii produsului, dar nu mai mult decât perioada totală de garanţie a echipamentului”. Totodată, solicită Corelarea prevederilor articolului 15.4 propuse cu prevederile cerinţei 5 din caietul de sarcini. Contestatoarea justifică solicitarea termenului de 7 zile pentru remedirea defecţiunilor prin faptul că piesele de schimb sunt aduse din afara României şi nu ar exista timpul fizic pentru îndeplinirea tuturor formalităţilor. Pe de altă parte, autoritatea contractantă în justificarea refuzului de a mări termenul de remediere a defectelor aduce faptul că este un spital de urgenţă care asigură urgenţele medicale din întreg municipiul iar prelungirea termenului ar însemna ca spitalul să nu poată asigura urgenţele medicale pe toată această perioadă. 37

Consiliul consideră susţinerile autorităţii contractante întemeiate în condiţiile în care mijloacele de comunicare şi de transport la acest moment sunt ultra performante, respectarea termenului ţinând de diligenţele operatorului economic. Este neîntemeiată solicitarea contestatoarei de modificare a clauzei, în sensul că, produsele ce se înlocuiesc beneficiază de o nouă perioadă de garanţie care decurge de la data înlocuirii produsului, dar nu mai mult decât perioada totală de garanţie a echipamentului. Este de subliniat că orice contract de achiziţie publică este un contract administrativ, nu unul comercial (civil), în lumina definiţiei contractului de achiziţie publică şi a Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Orice contract cu o autoritate publică centrală sau locală cuprinde clauze ce pot fi considerate exorbitante pentru particulari, dată fiind calitatea aparte a beneficiarului şi destinaţia vizând interesul public a contractului. În consecinţă, şi contractele de achiziţie publică presupun anumite rigori pe care trebuie să le accepte cei care doresc să se implice într-o relaţie contractuală cu statul sau entităţile publice ale sale. Aceeaşi lege organică a contenciosului administrativ instituie regula conform căreia principiul libertăţii contractuale este subordonat principiului priorităţii interesului public. Art. 1.716 alin. (1) şi (2) C. civ. dispun că vânzătorul care a garantat pentru un timp determinat buna funcţionare a bunului vândut este obligat, în cazul oricărei defecţiuni ivite înăuntrul termenului de garanţie, să repare bunul pe cheltuiala sa. Dacă reparaţia este imposibilă sau dacă durata acesteia depăşeşte timpul stabilit prin contract sau prin legea specială, vânzătorul este obligat să înlocuiască bunul vândut. Clauza nu este una neuzuală, în sensul codului (art. 1.203), ci dimpotrivă, fiind regăsită în mod frecvent în documentaţiile de atribuire, putând fi asimilată unei uzanţe (o simplă căutare pe internet evidenţiază numeroasele cazuri în care a fost utilizată clauza în practica achiziţiilor publice). Nici aceste texte legale şi nici altele nu interzic autorităţii să propună în modelul de contract că, pentru produsul care îl înlocuieşte pe cel defect, va curge o nouă perioadă de garanţie. Producătorul trebuie să fie conştient că produsele de folosinţă îndelungată ce urmează a fi achiziţionate trebuie să fie corespunzătoare din punct de vedere tehnic cel puţin în perioada de garanţie declarată. Cu alte cuvinte, ofertarea unui produs care nu este în măsură să funcţioneze fără probleme măcar pe durata de garanţie atrage răspunderea culpabilă a producătorului, iar beneficiarului nu i se poate imputa defectarea produsului utilizat în condiţii normale pe durata garanţiei acordate. În viziunea contestatoarei ar însemna că se poate oferta un produs ce nu este fiabil, respectiv care trebuie înlocuit de numeroase ori în perioada de garanţie de un an, ştiind că la finalul acesteia nu va avea 38

nicio obligaţie de a înlocui produsul nefiabil. Totodată, contractantul va fi încurajat să aducă un produs cu probleme, ce nu va funcţiona minimum un an, mai cu seamă dacă defectarea [inerentă a] lui necesită o înlocuire în partea de final a perioadei de garanţie. Art. 1.169 C. civ. prescrie că părţile sunt libere să încheie orice contracte şi să determine conţinutul acestora, în limitele impuse de lege, de ordinea publică şi de bunele moravuri, iar clauza contractuală 15.4 se încadrează în aceste limite şi nici nu este disproporţionată. Sunt întemeiate criticile contestatoarei privind necorelarea acestei clauze cu cerinţele de la punctual 5 din caietul de sarcini. Astfel, prin clauza contractuală de la art. 15.4 se impune obligaţia de a remedia defecţiunea sau de a înlocui produsul în perioada convenită (5 zile de la formularea unei astfel de solicitări) iar prin caietul de sarcini, la punctual 5 se precizează: În perioada de garanţie, furnizorul are obligaţia de a înlocui fără nici un fel de costuri, orice subansamblu care se defectează în perioada de garanţie, într-un interval de timp ce nu va depăşi 72 de ore de la momentul înştiinţării scrise de către beneficiar. Pentru corecta informare a operatorilor economici, autoritatea contractantă va modifica cerinţa caietului de sarcini, în sensul înlocuirii sintagmei 72 de ore cu sintagma 5 zile. Solicitarea contestatoarei de eliminare a art. 15.5 din modelul de contract, este considerată de Consiliu nefondată. Prin art. 15.5 din modelul de contract, autoritatea contractantă a solicitat: Dacă furnizorul, după ce a fost înştiinţat, nu reuşeşte să remedieze defectul în perioada convenită, achizitorul are dreptul de a lua măsuri de remediere pe riscul şi pe cheltuiala furnizorului şi fără a aduce niciun prejudiciu oricăror alte drepturi pe care achizitorul le poate avea faţă de furnizor prin contract. Ca alternativă la eliminarea acestui articol, contestatoarea solicită modificarea art. 15.5 în sensul: „Dacă furnizorul, după ce a fost înştiinţat, nu reuşeşte să remedieze defectul în maximum 30 zile, achizitorul are dreptul de a lua măsuri de remediere, contractând un alt furnizor de service care să deţină autorizaţie de la producătorul echipamentului pentru furnizare service echipamente, pe riscul şi pe cheltuiala furnizorului şi fără a aduce niciun prejudiciu oricăror alte drepturi pe care achizitorul le poate avea faţă de furnizor prin contract.” În susţinerea eliminării acestei clauze contractuale contestatoarea invocă faptul că în momentul în care altcineva face reparaţia asupra echipamentului, autoritatea contractantă va pierde garanţia din partea furnizorului. În accepţiunea contestatoarei, autoritatea contractantă ar trebui să accepte faptul că în situaţia, în care din diferite motive (întemeiate sau nu) nu face remedierile asupra echipamentului furnizat, în termenele stabilite prin contract, aceasta să aştepte până decide contestatoarea să-şi îndeplinească obligaţiile fără a întreprinde vreun demers. Autoritatea contractantă din cauza în speţă este un spital de urgenţă, care trebuie să rezolve toate urgenţele din municipiu, motiv 39

pentru care nu-şi permite, în nicio situaţie, să aştepte pasivă ca furnizorul să-şi îndeplinească obligaţiile asumate prin contract. Prin urmare, aşa cum s-a precizat mai sus, pentru satisfacerea intersului public, autoritatea contractantă are dreptul de a impune clauze contractuale care să-i asigure continuitate în desfăşurarea actului medical. Consiliul respinge ca nefondată şi solicitarea contestatoarei de modificare a art. 15.5 în sensul de a aştepta 30 de zile şi doar după aceea să contacteze alt operator pentru remedierea defecţiunilor. Această solicitare de modificare nu este justificată, pe de o parte, pentru că autoarea contestaţiei, la articolul anterior a solicitat maxim 7 zile pentru efectuarea remedierilor, ceea ce implica dreptul autorităţii contractante ca după 7 zile să contacteze alt operator pentru efectuarea remedierilor. Pe de altă parte, nu se susţine nici afirmaţia sa că se pierde garanţia, deoarece indiferent dacă se intervine de către altcineva după 7 zile sau 30 de zile situaţia este aceeaşi. Intervenţia asupra echipamentului este datorată tocmai neîndeplinirii de către contestatoare a obligaţiilor asumate prin contract, motiv pentru care, ea este obligată să asigure în continuare garanţia produsului furnizat, după intervenţia altui operator economic. Criticile contestatoarei privind lipsa din cadrul dosarului achiziţiei a notei justificative privind alegerea specificaţiilor tehnice aferente echipamentului ce se doreşte a se achiziţiona sunt respinse de Consiliu ca nefondate neexistând obligaţia întocmirii acestei note justificative. Sunt respinse ca nefondate şi criticile contestatoarei privind lipsa etapei de consultare a pieţii deoarece acesta este un drept al autorităţii contractante şi nu o obligaţie. Dispoziţiile art. 139 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice sunt relevante în acest sens: (1) Înainte de inițierea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are dreptul de a organiza consultări ale pieței în vederea pregătirii achiziției, prin raportare la obiectul contractului de achiziție publică, și pentru a informa operatorii economici cu privire la planurile de achiziție și cerințele avute în vedere în legătură cu acestea, făcând cunoscut acest lucru prin intermediul SEAP, precum şi prin orice alte mijloace. În condiţiile în care autoritatea contractantă era edificată asupra echipamentului ce dorea să-l achiziţioneze nu era obligată să organizeze etapa de consultare a pieţii, responsabilitatea, fiind în acest caz, în exclusivitate a sa. Solicitarea contestatoarelor de anulare a procedurii de atribuire este respinsă de Consiliu, fiind posibilă dispunerea măsurilor de remediere a caietului de sarcini. În consecinţă, luând în considerare cele mai sus menţionate, în temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestaţiile (în referire la dimensionarea focarelor astfel încât, pe de o parte, să satisfacă necesităţile autorităţii contractante, iar 40

pe de altă parte, să permită participarea la procedură şi a altor producători şi corelarea informaţiilor din caietul de sarcini de la punctul 5 cu cele de la art. 15.4 din modelul de contract) formulate de SC ...SRL şi SC ...SRL în contradictoriu cu .... Consiliul va dispune publicarea în SEAP a unui document clarificator prin care se vor preciza dimensiunile focarelor astfel încât, pe de o parte, să satisfacă necesităţile autorităţii contractante, iar pe de altă parte, să permită participarea la procedură şi a altor producători şi corelarea informaţiilor din caietul de sarcini de la punctul 5 cu cele de la art. 15.4 din modelul de contract, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei decizii. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate celelalte critici din contestaţii. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestaţiile (în referire la dimensionarea focarelor astfel încât, pe de o parte, să satisfacă necesităţile autorităţii contractante, iar pe de altă parte, să permită participarea la procedură şi a altor producători şi corelarea informaţiilor din caietul de sarcini de la punctul 5 cu cele de la art. 15.4 din modelul de contract) formulate de SC ...SRL şi SC ...SRL în contradictoriu cu .... Consiliul dispune publicarea în SEAP a unui document clarificator prin care se vor preciza dimensiunile focarelor astfel încât, pe de o parte, să satisfacă necesităţile autorităţii contractante, iar pe de altă parte, să permită participarea la procedură şi a altor producători şi corelarea informaţiilor din caietul de sarcini de la punctul 5 cu cele de la art. 15.4 din modelul de contract, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei decizii. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul respinge ca nefondate celelalte critici din contestaţii. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţile cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 şi poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 alin. (1) din acelaşi act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, … … … Redactată în cinci exemplare, conţine 41 pagini. 41