Decizie CNSC 2106/2026

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2106/C8/2078 Data: 30.06.2026 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 38745/26.05.2026, formulată de ALMATAR TRANS SRL, cu sediul în comuna Berca, str. 1 Decembrie nr. 73, județul Buzău, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J10/525/2000, având CUI 13573930, reprezentată convențional prin av. Sorin Tarara, împotriva documentației de atribuire elaborată de COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE (CNAIR SA), prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI CRAIOVA (DRDP CRAIOVA), în calitate de autoritate contractantă, în cadrul unei proceduri de negociere fără publicarea unui anunț de participare, în vederea încheierii, prin intermediul Bursei Române de Mărfuri (ordin inițiator nr. 408/2026) a acordului-cadru având ca obiect „ACHIZIȚIE BITUM”, s-a solicitat: - în principal, anularea în întregime și din oficiu a procedurii de atribuire declanșate de DRDP Craiova prin Ordinul Inițiator nr. 408/2026, ca urmare a existenței unor vicii de legalitate absolută ce nu pot fi remediate prin simple măsuri de corectare (desfășurarea procedurii în regim offline/pe suport de hârtie, ocolirea platformei naționale obligatorii și gratuite SICAP și subordonarea căilor de atac unui regulament privat; - în subsidiar, obligarea autorității contractante la remedierea integrală a documentației de atribuire, prin emiterea unei erate oficiale în SEAP, care să dispună: (1) anularea definitivă a formulei matematice de ajustare a prețului bazată pe indici INS și înlocuirea acestuia cu un indice specific pieței produselor petroliere (preț rafinărie); (2) eliminarea cerinței restrictive care obligă furnizorul de produse să dețină în mod obligatoriu cod CAEN autorizat în ONRC pentru activitatea de transport rutier; Pagina 1 din 2

(3) eliminarea obligativității de depunere preliminară direct la ofertă a certificatelor de constanță a performanței, a Rapoartelor de încercare de laborator și a traducerilor autorizate, documente ce au caracter strict justificativ și pot fi solicitate exclusiv ofertantului clasat pe locul I; (4) eliminarea clauzelor oneroase și asimetrice care obligă câștigătorul la plata unui comision bursier definitiv la 600 de tone și la imobilizarea unei garanții de bună execuție totale de 10% (239.400,00 lei) pentru cantități virtuale, în condițiile în care autoritatea își rezervă dreptul de a nu achiziționa nici o tonă; (5) îndreptarea erorilor materiale grave din punct de vedere tehnic și juridic (eliminarea procedurii de recepție absurde realizate cu „autobasculante", corectarea denumirii sistemelor fiscale naționale și rectificarea clauzei penale din corpul contractului care inversează culpele părților). CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de ALMATAR TRANS SRL în contradictoriu cu COMPANIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE A INFRASTRUCTURII RUTIERE (CNAIR SA), prin DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI CRAIOVA (DRDP CRAIOVA) și obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 10 zile de la primirea prezentei decizii, să modifice documentația de atribuire, conform motivării de mai sus, privitor la garanția de bună execuție, autobasculante și „Spațiul Privat Virtual”. Respinge restul criticilor. Obligă autoritatea contractantă la plata către contestator a sumei de 2.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ..../C8/.... Data: 30.06.2026 Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 38745/26.05.2026, formulată de (...), cu sediul în ...., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ...., având CUI ...., reprezentată convențional prin av. ...., împotriva documentației de atribuire elaborată de (...), în calitate de autoritate contractantă, în cadrul unei proceduri de negociere fără publicarea unui anunț de participare, în vederea încheierii, prin intermediul (...)) a acordului-cadru având ca obiect „(...)”, s-a solicitat: - în principal, anularea în întregime și din oficiu a procedurii de atribuire declanșate de (...), ca urmare a existenței unor vicii de legalitate absolută ce nu pot fi remediate prin simple măsuri de corectare (desfășurarea procedurii în regim offline/pe suport de hârtie, ocolirea platformei naționale obligatorii și gratuite SICAP și subordonarea căilor de atac unui regulament privat; - în subsidiar, obligarea autorității contractante la remedierea integrală a documentației de atribuire, prin emiterea unei erate oficiale în SEAP, care să dispună: (1) anularea definitivă a formulei matematice de ajustare a prețului bazată pe indici INS și înlocuirea acestuia cu un indice specific pieței produselor petroliere (preț rafinărie); (2) eliminarea cerinței restrictive care obligă furnizorul de produse să dețină în mod obligatoriu cod CAEN autorizat în ONRC pentru activitatea de transport rutier; (3) eliminarea obligativității de depunere preliminară direct la ofertă a certificatelor de constanță a performanței, a Rapoartelor de încercare de laborator și a traducerilor autorizate, documente ce au caracter strict justificativ și pot fi solicitate exclusiv ofertantului clasat pe locul I; (4) eliminarea clauzelor oneroase și asimetrice care obligă câștigătorul la plata unui comision bursier definitiv la 600 de tone și la Pagina 1 din 14

imobilizarea unei garanții de bună execuție totale de 10% (239.400,00 lei) pentru cantități virtuale, în condițiile în care autoritatea își rezervă dreptul de a nu achiziționa nici o tonă; (5) îndreptarea erorilor materiale grave din punct de vedere tehnic și juridic (eliminarea procedurii de recepție absurde realizate cu „autobasculante", corectarea denumirii sistemelor fiscale naționale și rectificarea clauzei penale din corpul contractului care inversează culpele părților). CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin contestația formulată, (...) susține că produsul bitum D50/70 nu reprezintă o marfă inertă ci un produs petrolier, care trebuie menținut în stare lichidă pe toată durata transportului rutier, de la rafinăria producătoare și până la destinația finală din localitatea Balș, jud. Olt. De asemenea, arată că acest proces logistic specializat se realizează exclusiv prin consumul masiv și continuu de combustibili fosili (motorină rutieră/păcura și gaze lichefiate) destinate instalațiilor de încălzire, arzătoarelor și serpentinelor cu care sunt dotate atât cisternele termoizolate de depozitare cât și de transport. Astfel, apreciază că, în mod abuziv, autoritatea contractantă a ales să plafoneze valoarea maximă a achiziției (3.990 lei/tonă cu transport și încălzire incluse) și să coreleze decontarea facturilor cu indicele INS de cost în construcții total ICCn. Acest indice macroeconomic reflectă evoluția prețurilor la materiale de construcții civile de bază: ciment, cărămidă, oțel-beton, lemn de construcții și manoperele din șantierele de construcții civile. Nu există nicio legătură economică, matematică sau juridică între prețul unui metru cub de lemn sau al unui sac de ciment și prețul bitumului sau a motorinei rutiere or a energiei termice necesare menținerii bitumului în stare lichidă la 180°C. Impunerea acestui indice încalcă principiul proporționalității și regulile de menținere a echilibrului contractual din OUG nr. 64/2022. În susținerea caracterul complet viciat și periculos al acestei formule matematice bazate pe indicele general (ICCn) este invocat și istoricul decontărilor efective dintre contestator și DRDP Craiova. Totodată, contestatorul apreciază că, astfel cum a fost elaborată documentația de atribuire, aceasta este de natură a încălca art. 22 din (...).

Mai arată contestatorul că prezenta achiziție publică de 2,4 milioane lei trebuia încărcată și derulată prin platforma guvernamentală națională securizată SEAP, unde procedura ar fi fost 100% gratuită atât pentru DRDP Craiova, cât și pentru ofertanți. Prin decizia de a scoate procedura din SEAP și de a o lansa offline prin intermediul unei entități private, autoritatea a acceptat extragerea unui „Comision BRM de 0.50% de la ofertantul câștigător". Acest comision este o cheltuială complet inutilă și nejustificată din fonduri publice. Referitor la comisioanele și garanțiile impuse pe cantități estimative virtuale, contestatorul arată că acestea au un caracter oneros excesiv. Astfel, furnizorul câștigător este obligat să achite comisionul de 0,50% calculat definitiv la întreaga cantitate maximă de 600 de tone (2.394.000,00 lei). 2. Cu toate acestea, la Pagina 5 din Caietul de Sarcini se specifică clar că „cantitățile sunt estimative, autoritatea putând să le diminueze în funcție de fonduri, fără a exista obligația să achiziționeze întreaga cantitate". Furnizorul plătește o taxă fixă la 600 de tone din prima zi deși autoritatea își rezervă dreptul de a comanda zero tone. Referitor la impunerea garanțiilor maxime (participare și bună execuție), contestatorul arată că, prin documentația de atribuire, se solicită garanție de participare (23.940,00 lei) și garanție de bună execuție de 10% (239.400,00 lei) raportate integral la valoarea maximă a celor 600 de tone. Imobilizarea acestor sume în linii bancare sau polițe de asigurare pentru un contract cu livrări pur opționale din partea achizitorului reprezintă un abuz administrativ, blocând nejustificat cash- flow-ul firmei. În finalul contestației, contestatorul invocă și un viciu de tehnoredactare privind autobasculantele și sistemele fiscale inexistente, în sensul că prin caietului de sarcini se impune obligativitatea ca în Nota de Recepție (NIR) să fie menționat „numărul autobasculantei cu care s-a efectuat transportul". Bitumul este lichid fierbinte și se transportă exclusiv cu cisterne speciale , transportul cu autobasculante (utilaj pentru pietriș sau asfalt solid) fiind imposibil fizic . Această eroare dovedește că documentația este un „copy-paste" defectuos dintr-un contract de lucrări drumuri. Totodată, arată că se condiționează plățile de descărcarea facturii din „SPV ((...))". Acest sistem nu există în legislația din România, platforma oficială fiind Spațiul Privat Virtual (Sistemul RO e-Factura). Prin punctul de cerere înregistrat la Consiliu cu nr. 40850/03.06.2026, autoritatea contractantă a solicitat respingerea contestației (...), în principal, ca inadmisibilă pentru situația în care nu a constituit cauțiunea în numerar, și, în subsidiar, ca nefondată pentru următoarele motive: Pagina 3 din 14

1. Referitor formula matematică de ajustare a prețului bazată pe indici INS - documentația de atribuire aferentă procedurii prevede aplicarea unei formule de ajustare a prețului contractului. Aceasta formulă de ajustare are rolul de a reflecta variațiile de preț din piață pe întreaga durată de derulare contractului; având în vedere că în conformitate cu art. I alin (6) din Ordonanța de Urgență nr. 47/2022 privind ajustarea preturilor

contractelor

de

achiziție

publică/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/ acordurilor - cadru, prevederile OUG se aplică si contractelor care includ achiziția de produse destinate realizării lucrărilor de întrețineri reparație/ administrare/exploatare a drumurilor de interes național, județean sau focal clasificate conform prevederilor OG nr. 43/1997, s-a considerat oportună aplicarea mecanismului de ajustare a prețului în conformitate eu articolul 3 alin. (4) din (...), cu următoarea formulă:Va = Vo x [(1 - p - a) x ICCn/lCCdata referință + (p+a)] - având în vedere că durata contractului aferent prezentei proceduri este de 12 luni, autoritatea contractantă nu era obligata sa includă in documentația de atribuire o clauza ajustare a prețului; cu toate acestea autoritatea contractantă a introdus mecanismul de ajustare în conformitate cu articolul 3 alin. (4) din (...), stabilit în conformitate cu prevederile legislației aplicabile în materia achizițiilor publice și are rolul de a asigura: echilibrul contractual pe durata derulării contractului, reflectarea evoluțiilor economice relevante la nivel național, evitarea blocajelor contractuale generate de fluctuații de preț; - faptul că bitumul are o pondere redusă în structura indicelui de cost în construcții din formula de ajustare nu conduce la inaplicabilitatea acestuia, întrucât indicele ICC reflectă evoluția costurilor în sectorul construcțiilor, iar utilizarea unui indicator oficial și verificabil asigură transparență și tratament egal pentru toți ofertanții. Mai mult, arată că nu există nicio prevedere în legislația aplicabilă în materia achizițiilor publice în care să se permită introducerea unei clauze de ajustare în baza unui indice specific pieței produselor petroliere (preț rafinărie) așa cum solicita contestatorul. - referitor la precedentul decontării, facturarea sumei de 3.000.000 lei către DRDP Craiova (invocata de contestator), se arată că s-a introdus o formulă de ajustare baza pe indici INS în conformitate cu prevederile legislației aplicabile în materia achizițiilor publice si ca aceasta valoare de ajustare a fost aferentă a 2 contracte subsecvente în valoare totală de 3.115.000 lei derulate pe parcusul a doi ani (2020 - 2022) în timpul pandemiei de Covid, când creșterea prețurilor la

materialele de construcții a fost de peste două ori, indicii INS reflectând întocmai acele creșteri de prețuri. 2. Referitor la codul CAEN pentru activitatea de transport rutier S-a solicitat operatorilor economici să prezinte documente relevante care să dovedească forma de înregistrare in conformitate cu art. 173 din Legea 98/2016; această cerință a fost introdusă pentru ca autoritatea contractantă să se asigure ca operatorii economici au capacitatea profesională de a realiza activitățile care fac obiectul contractului. Având în vedere obiectul contractului, respectiv, furnizare bitum, inclusiv transport, operatorii economici trebuie sa facă dovada că au capacitatea de a realiza activitățile care fac obiectul contractului, astfel obiectul contractului trebuie sa aibă corespondent în codul CAEN principal sau secundar din certificatul constatator, inclusiv activitatea de transport. 3. Referitor la cerință din caietul de sarcini referitoare la solicitarea certificatelor tehnice, a rapoartelor de laborator și a traducerilor autorizate direct în faza inițială de ofertă- cerința a fost stabilită pentru care ofertantul să poată dovedi din faza de evaluare a ofertelor daca produsul ofertat corespunde cerințelor autorității contractante; propunerea tehnică nu este DUAE astfel încât să poată fi prezentate anumite secțiuni din aceasta doar de către ofertantul clasat pe primul loc. 4. Referitor la cerința din caietul de sarcini referitoare la cantitățile estimative În acest moment nu există un buget aprobat pentru programul de întreținere și reparații planificat la nivelul DRDP Craiova astfel încât să se poată iniția procedura, mai sus menționata cu cantități ferme. Autoritatea contractantă nu poate ști cu exactitate că vă consuma întreaga cantitate de bitum, deoarece există o multitudine de cauze ce pot afecta programul de lucrări, de exemplu: condițiile meteo nefavorabile pe perioade lungi de timp, utilaje sau stație de asfalt defecte, contestații ale procedurilor de achiziție publică care pot prelungi termenele până la semnarea unui contract, fapt ce scurtează timpul efectiv de lucru până la începerea timpului friguros, așa cum de asemenea nu poate previziona cu exactitate că aceste cantități sunt suficiente pentru realizarea tuturor lucrărilor din programul de lucrări și urgențele care pot apărea în cursul unui an, și care nu pot fi prevăzute, acestea din urma fiind necesar a fi tratate cu prioritate. Estimarea cantităților pentru anul în curs s-a făcut in comparație cu anul 2025, deoarece DRDP Craiova nu poate stabili cu exactitate ce lucrări urgente pot apărea în cursul anului și amploarea acestora. 5. Referitor la derularea procedurii prin BRM - participarea la procedura organizată prin BRM implică acceptarea condițiilor specifice Pagina 5 din 14

acestei platforme, inclusiv comisioanele aplicabile operatorilor economici sau regulile de tranzacționare. Aceste costuri sunt cunoscute anterior depunerii ofertelor și sunt asumate de fiecare ofertant. 6. Referitor la viciul de tehnoredactare privind autobasculantele și sistemul fiscal inexistent - acesta a fost o eroare materială, fiind înlocuit termenul de autospecială cu autobasculantă ceea ce modifică sensul sau contextul propoziției având în vedere că eroarea de tehnoredactare a fost în cadrul capitolului „Recepții”; - afirmația contestatorului legată de faptul că documentația de atribuire este de fapt un copy-paste de la un construct de lucrări este una tendențioasă, caietul de sarcini respectând documentația standard de atribuire a contractului de achiziție de produse. Preliminar, Consiliul constată că societatea (...) a depus, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. 212402146/1, din data de 29.05.2026, emisă de CEC Bank, în cuantum de 47.880 lei. Din examinarea materialului probator administrat, aflat la dosarul cauzei, Consiliul reține următoarele: (...), în calitate de autoritate contractantă, a inițiat, prin intermediul Bursei Române de Mărfuri, o procedură de negociere fără publicarea unui anunț de participare (NFPAP), în vederea încheierii acordului-cadru având ca obiect „(...)”. Fiind nemulțumit de procedura de atribuire aplicată, dar și de anumite prevederi ale documentației de atribuire, (...) a formulat mai multe critici, solicitând cele din partea introductivă. Privitor la critica referitoare la obligarea autorității contractante de a organiza procedura on line, „conform legii și prin mijloace gratuite”, Consiliul o va respinge, având în vedere prevederile de la art. 104 alin. (5) lit. c) din Legea nr. 98/2016: „Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru atribuirea contractelor de achiziții publice de produse într-unul din următoarele cazuri: (...) c) pentru produsele cotate și achiziționate pe o piață de mărfuri.” Prin urmare, derularea prezentei NFPAP prin intermediul Bursei de Mărfuri nu încalcă dispozițiile Legii achizițiilor publice. Privitor la „caracterul oneros excesiv al comisioanelor si garanțiilor impuse pe cantități estimative virtuale”, contestatorul este nemulțumit, pe de o parte, de valoarea ridicată a „comisionului bursier privat definitiv la cantități virtuale”. Având în vedere că acest comision este stabilit strict de BRM, nefiind incidentă nicio prevedere a Legii nr. 98/2016, Consiliul va respinge ca nefondată această critică.

Implicit, Consiliul va respinge și solicitarea de „Eliminare a clauzelor oneroase şi asimetrice care obligă câştigătorul la plata unui comision bursier definitiv la 600 de tone”, precum și celelalte critici referitoare la costurile de participare stabilite de BRM. De asemenea, petentul reclamă „impunerea garanțiilor maxime”, respectiv „garanție de participare (23.940,00 lei) și garanție de bună execuție de 10% (239.400,00 lei) raportate integral la valoarea maximă a celor 600 de tone”. În soluționare se rețin prevederile de la art. 154 din Legea nr. 98/2016: „(2) Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertanților constituirea garanției de participare a cărei perioadă de valabilitate este cel puțin egală cu perioada de valabilitate a ofertei. Valoarea garanției de participare nu poate depăși 1% din valoarea estimată a contractului de achiziție publică sau, în cazul acordului- cadru, din valoarea estimată a celui mai mare contract subsecvent. (3) Autoritatea contractantă are obligația de a solicita contractantului constituirea garanției de bună execuție în cuantum de maximum 10% din prețul contractului, fără TVA. Cu excepția contractelor de servicii de proiectare și a contractelor de lucrări, a căror valoare estimată este mai mică decât valoarea prevăzută la art. 7 alin. (1), precum și în cazul unui contract atribuit în urma aplicării procedurii de negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, autoritatea contractantă are dreptul de a nu solicita contractantului constituirea garanției de bună execuție. Potrivit acestor reguli, autoritatea contractantă are dreptul de a solicitat garanția de participare la nivel maxim. Prin urmare, având în vedere că valoarea estimată este de 2.394.000 lei, impunerea valorii de 23.940 lei pentru garanție de participare respectă prevederile din Legea nr. 98/2016. Cât privește garanția de bună execuție, de 239.400 lei, de interes sunt următoarele prevederi din draftul de contract: 13. Garanția de buna execuție a contractului 13.1.- (î) Furnizorul are obligația de a constitui garanția de bună execuție a contractului, pentru intreaga perioada de derularea a contractului, în termen de 5 (cinci) zile lucratoare de la data semnării contractului Acest termen poate fi prelungit la solicitarea justificată a contractantului, iară a depăşi 15 zile de la data semnării contractului de achiziție publică. (2) Garanția de buna execuție se constituie de către Furnizor in scopul asigurarii achizitorului de indeplinirea cantitativa, calitativa si in perioada convenita a contractului. (...) 13.2.- (1) Cuantumul garanției de bună execuție a contractului este de 10% din prețul contractului fara TVA si va fi consituita in lei, prin una din modalitatile prevăzute la art. 154, alin (4) din Legea 98/2016 privind achizițiile publice cu modificările si completările ulterioare.” Așadar, garanția de bună execuție se va stabili prin raportare la valoarea contractului subsecvent, nu la valoarea acordului-cadru. La Pagina 7 din 14

momentul semnării acordului-cadru achizitorul nu cunoaște dacă va cumpăra toată cantitatea aferentă valori estimate de 2.394.000 lei. De altfel, legiuitorul arată explicit, la art. 154 1 alin. (2) că nu se constituie garanție de bună execuție la semnarea acordului-cadru: „În cazul unei proceduri de atribuire a unui acord-cadru, precum şi în cazul atribuirii unui contract pentru care nu este obligatorie constituirea garanției de bună execuție, garanția de participare constituită de ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită câştigătoare se restituie de către autoritatea contractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de la data semnării acordului-cadru/contractului.”. Prin urmare, Consiliul va obliga autoritatea contractantă să elimine prevederea de constituire a garanției de bună execuție, în valoare de 239.400 lei. O altă critică se referă la „Anularea definitivă a formulei matematice de ajustare a prețului bazată pe indici INS și înlocuirea acestuia cu un indice specific pieței produselor petroliere (preț rafinarie)”. Cerința reclamată se regăsește în „Instrucțiuni către ofertanți/Fișa de date”, pag. 3, secțiunea II.4 Ajustarea prețului: Prețul se poate ajusta de la începutul implementării contractului astfel: Va = Vo x [(l-p-a)xICCn/ICCdata referință +(p+a)] unde: -„Va" reprezintă valoarea ajustată a solicitării de plată, - „Vo" reprezintă valoarea solicitării de plată conform prețurilor prevăzute în oferta care a stat la baza încheierii contractului/acordului - cadru, - „a" reprezintă valoarea procentuală a plății în avans determinată ca raport dintre valoarea avansului primit și nerestituit/nejustificat și prețul contractului, - „p" reprezintă valoarea procentuală a profitului determinată ca raport dintre valoarea profitului exprimată valoric și prețul contractului, - „ICCn" reprezintă indicele de cost în construcții total aferent lunii solicitării de plată, - „ICCdata referință" reprezintă indicele de cost în construcții total aferent lunii anterioare datei limită de depunere a ofertei, conform documentației de atribuire. În cazul contractelor subsecvente încheiate în baza unui acord-cadru, „ICCdata referință" reprezintă indicele de cost în construcții total aferent lunii anterioare datei- limită de depunere a ofertei aferente acordului-cadru Indicii „ICCn" respectiv „ ICCdata referința" reprezintă indicele de cost în construcții total, comunicat de Institutul Național de Statistică - prin publicații oficiale. Avansul și profitul, exprimate valoric, sunt cele din oferta care a stat la baza încheierii contractului/acordului -cadru. Ajustarea prețului unitar nu poate depăși (in sens crescător sau descrescător) 50% din valoarea prețului unitar.”. Având în vedere că produsul supus achiziționării este utilizat pentru lucrări de reparație și întreținere drumuri, ajustarea prețurilor materialelor de construcții se realizează în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență nr. 47/2022 privind ajustarea prețurilor

contractelor de achiziție publică/contractelor sectoriale/contractelor de concesiune/acordurilor-cadru, în baza formulei de la art. 3 alin. (4): „În vederea ajustării valorii solicitării de plată potrivit alin. (1) se utilizează următoarea formulă: Va = Vo x [(l-p-a)xICCn/ICCdata referință +(p+a)] unde: - Va reprezintă valoarea ajustată a solicitării de plată, Vo reprezintă valoarea solicitării de plată conform prețurilor prevăzute în oferta care a stat la baza încheierii contractului/acordului-cadru, a reprezintă valoarea procentuală a plății în avans determinată ca raport dintre valoarea avansului primit și nerestituit/nejustificat și prețul contractului, p reprezintă valoarea procentuală a profitului determinată ca raport dintre valoarea profitului exprimată valoric și prețul contractului, ICCn reprezintă indicele de cost în construcții total aferent lunii solicitării de plată, iar ICCdata referință reprezintă indicele de cost în construcții total aferent lunii anterioare datei-limită de depunere a ofertei, conform documentației de atribuire sau documentelor aferente realizării achiziției directe. În cazul contractelor subsecvente încheiate în baza unui acord-cadru, ICCdata referință reprezintă indicele de cost în construcții total aferent lunii anterioare datei limită de depunere a ofertei aferente acordului-cadru. În situația în care luna aferentă datei-limită de depunere a ofertei este anterioară lunii ianuarie 2019, ICCdata referință se asimilează indicelui de cost în construcții total aferent lunii ianuarie 2019. Avansul și profitul, exprimate valoric, sunt cele din oferta care a stat la baza încheierii contractului/acordului-cadru. (...) (7) Valoarea solicitării de plată conform prețurilor prevăzute în oferta care a stat la baza încheierii contractului Vo, prevăzută la alin. (4), include profitul, precum și, după caz: a) cheltuielile directe și cheltuielile indirecte aferente lucrărilor și/sau cheltuielile aferente achiziției de dotări și/sau utilaje și echipamente tehnologice și funcționale prevăzute la art. 1 alin. (2); sau b) costul aferent achiziției de produse destinate realizării lucrărilor de întreținere/reparare/administrare/exploatare a drumurilor de interes național, județean sau local clasificate conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 43/1997, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar achiziția este realizată prin atribuirea unui contract distinct.” Prin urmare, formula de ajustare respectă prevederile OU nr. 47/2022, actul normativ fiind obligatoriu pentru autoritatea contractantă. În consecință, nu poate fi utilizat „indicele petrolier” în ajustarea prețului, cum cere contestatorul. Privitor la deciziile CNSC invocate de petent, ele nu pot fi luate în considerare în prezenta cauză, întrucât privesc situații diferite: - prin Decizia nr. (...)din data de 11.02.2026 Consiliul s-a pronunțat asupra criticii referitoare eliminarea cerinței de ajustare a prețului în baza indicilor INS pentru prețurile de consum; - prin Decizia (...) din data de 05.05.2026, Consiliul a soluționat critica referitoare la ajustarea prețului pentru contractului de achiziției combustibili de încălzire, deci nu pentru bitum utilizat în construcții. Astfel, întrucât pentru materiale de construcții, cum este și cazul prezentei proceduri, autoritatea contractantă are obligația respectării Pagina 9 din 14

OUG nr. 47/2022, Consiliul constată că formula de ajustare nu trebuie modificată. Drept urmare, critica este neîntemeiată. Referitor la solicitarea de „Eliminare a cerinței restrictive care obligă furnizorul de produse să dețină în mod obligatoriu cod CAEN autorizat în ONRC pentru activitatea de transport rutier”, contestatorul susține că această cerință „discriminează distribuitorii și comercianții europeni care asigură logistica prin terți, restricționând artificial concurența pe piața unică administrativă”. Consiliul va respinge ca neîntemeiată această critică, având în vedere că achiziția de bitum are și componenta de transport. Condiția de a deține CAEN pentru transport reprezintă o cerință esențială pentru derularea contractului supus atribuirii. În plus, trebuie observat că petentul nu a demonstrat că pe piață ar fi un număr limitat de operatori economici care pot participa la această achiziție. Din modul de formulare a criticii se deduce că achizitorul ar trebui să accepte, pentru îndeplinirea contractului, orice operator economic care nu are dreptul de a derula activități de transport bitum. Cât privește dreptul operatorilor străini de a participa la procedura de atribuire, aceștia pot prezenta documente echivalente, prin care pot demonstra îndeplinirea cerinței, achizitorul având obligația să le accepte. În consecință, și această critică este neîntemeiată. Referitor solicitarea de „Eliminare a obligativității de depunere preliminară direct la ofertă a Certificatelor de constanță a performanței, a Rapoartelor de încercare de laborator şi a traducerilor autorizate, documente ce au caracter strict justificativ şi pot fi solicitate exclusiv ofertantului clasat pe locul I”, contestatorul susține că se încalcă art. 59 din 59 din Directiva 2014/24/UE (Regimul DUAE): „Solicitarea certificatelor tehnice, a rapoartelor de laborator şi a traducerilor autorizate direct în faza inițială de ofertă eludează scopul european de simplificare administrativă instituit prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/7, care interzice expres solicitarea documentelor justificative ca barieră preliminară în faza de depunere ”. Consiliul va respinge ca neîntemeiată această critică, întrucât art. 59 face referire la documente de calificare și selecție, nu documente necesare demonstrării cerințelor tehnice. Documentele indicate de contestator - certificate tehnice, rapoarte de laborator şi traduceri autorizate- sunt solicitate în demonstrarea performanțelor tehnice, la sectiunea 5. DOCUMENTAȚII CE TREBUIE FURNIZATE AUTORITĂTII/ENTITĂTII CONTRACTANTE ÎN LEGĂTURĂ CU PRODUSUL. Prin urmare, fiind documente aferente cerințelor tehnice, în mod corect au fost solicitate odată cu oferta.

Referitor la solicitarea „eliminarea procedurii de recepție absurde realizate cu «autobasculante»”, Consiliul o va admite, având în vedere că aceste autovehicule nu sunt aferente achiziției de bitum. Va obliga autoritatea contractantă să corecteze documentația de atribuire, prin utilizarea sintagmei „autospeciale”, în loc de „autobasculante”. Referitor la solicitarea de „corectare a denumirii sistemelor fiscale naționale SPV ((...)), contestatorul susține că „Se condiționează plățile de descărcarea facturii din «SPV ((...))». Acest sistem nu există în legislația din România, platforma oficială fiind Spațiul Privat Virtual (Sistemul RO e-Factura)”. Având în vedere că nu există „(...)”, denumirea corectă fiind „Spațiul Privat Virtual” (a se vedea, de exemplu, Ordinul ANAF nr. 1090/2022 din 9 iunie 2022 privind aprobarea Procedurii de comunicare prin mijloace electronice de transmitere la distanță între organul fiscal central şi persoanele fizice, persoanele juridice şi alte entități fără personalitate juridică), Consiliul va obliga autoritatea contractantă să corecteze documentația de atribuire. Referitor la solicitarea de „rectificare a clauzei penale din corpul contractului care inversează culpele părților”, Consiliul o va respinge ca nedovedită, întrucât contestatorul nu indică prevederea pretins incorectă. Consiliul nu se poate substitui petentului, pentru a determina clauza respectivă. În concluzie, în temeiul art. 26 alin. (2) și (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, contestația și va obliga autoritatea contractantă să modifice documentația de atribuire conform motivării de mai sus. Față de cererea de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată, în valoare de 4.500 lei, Consiliul o va admite în parte, luând în considerare admiterea în parte a contestației. În aprecierea acestei finalități, Consiliul a avut în vedere următoarele dispoziții legale: - art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora: „Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluționarea contestației. Cuantumul, detalierea și documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunțarea deciziei de soluționare a contestației”; - art. 454 din Codul de Procedură Civilă, care prevăd: „Pârâtul care a recunoscut, la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pretențiile reclamantului, nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecată, cu excepția cazului în care, prealabil pornirii procesului, a fost pus în întârziere de către reclamant sau se afla de drept în întârziere (...)”; Pagina 11 din 14

- art. 451 din Codul de procedură civilă, care stipulează următoarele: „(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. (2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3). (4) Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1)”; - art. 452 din Codul de procedură civilă, care stipulează următoarele: „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”; - art. 453 din Codul de procedură civilă, care stipulează următoarele: „(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. (2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.” Având în vedere dispozițiile anterior menționate, se constată că fundamentul răspunderii pentru plata cheltuielilor de judecată este culpa procesuală a părții. În speță, Consiliul reține culpa procesuală a autorității contractante, motiv pentru care apreciază că se impune obligarea acesteia la plata unor cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Având în vedere faptul că procedura de soluționare este o procedură scrisă, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, facultativă și gratuită potrivit art. 24 alin. (4) din Constituția României și faptul că, în speță, nu s-au dispus audieri, Consiliul apreciază că sumele solicitate de acestea sunt excesive. Cheltuielile de judecată cuprind orice cheltuieli pe care partea care a câștigat procesul va dovedi că le-a făcut, cum sunt onorariile de avocat, costul dactilografierii actelor depuse la dosar etc., dar numai cele strict necesare pentru buna desfășurare a soluționării prezentei contestații.

Consiliul va da eficiență dispozițiilor art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016, în sensul că va reduce onorariul de avocat, considerând că prin aceasta nu se intervine în convențiile încheiate de contestatoare, în calitate de client, și avocat, pentru că în acest fel ar fi încălcate dispozițiile art. 1270 Cod civil. De asemenea, se apreciază că nu se aduce atingere nici dispozițiilor Legii nr. 51/1995, potrivit cărora avocații sunt liberi ca prin înțelegere cu clienți lor să stabilească onorarii, întrucât Consiliul nu face altceva decât să stabilească, în cadrul raportului juridic procesual civil, cheltuielile de judecată, astfel că, prin aplicarea dispozițiilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 raportat la art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, Consiliul nu cenzurează contractul de asistență juridică, ci doar stabilește în mod corespunzător cuantumul cheltuielilor de judecată, în raport de munca depusă de avocat, criticile admise, complexitatea cauzei, valoarea pricinii, proporționalitatea onorariului față de volumul de muncă presupus de pregătirea apărării în această cauză. Pentru aceste considerente, Consiliul apreciază că reducerea onorariului solicitat, la suma de 2000 lei, este în concordanță cu elementele mai sus arătate. În soluționarea acestui aspect, Consiliul reține Decizia ICCJ nr. 3/2020, prin care s-au statuat următoarele: „(...) în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanța de fond s-a pronunțat, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra proporționalității cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaților, solicitate de partea care a câștigat procesul, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă”. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite, în parte, contestația formulată de (...) în contradictoriu cu (...) și obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 10 zile de la primirea prezentei decizii, să modifice documentația de atribuire, conform motivării de mai sus, privitor la garanția de bună execuție, autobasculante și „Spațiul Privat Virtual”. Respinge restul criticilor. Obligă autoritatea contractantă la plata către contestator a sumei de 2.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Prezenta decizie este obligatorie pentru părțile cauzei. Pagina 13 din 14

Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate.