Decizie CNSC 1476/2026

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1476/C6/1201 Data: 11.05.2026 Prin contestația înregistrată la CNSC cu nr. 22919/31.03.2026, formulată de către societatea BLUE PLANET SERVICES SA, cu sediul în București, str. Frederic Chopin nr. 30B, sector 2, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/2329/2023, având CUI RO 7381638, reprezentată legal prin administrator Vasiliu Robert Florin, împotriva solicitărilor de clarificări încărcate în mod succesiv în cadrul SEAP între datele de 20.03.2026 și 27.03.2026 de către SECTOR 3 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, cu sediul în București, str. Dudești nr. 191, sector 3, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii prin licitație deschisă, în vederea atribuirii contractului de Delegare a gestiunii serviciului public având ca obiect Activitatea serviciului de salubrizare de colectare separată și transport separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, pe raza Sectorului 3 al Municipiului București, anunț de participare nr. PC1003154/09.12.2025, s-a solicitat admiterea contestației și, pe cale de consecință: 1. obligarea autorității contractante la adoptarea unor măsuri de remediere față de următoarele neconformități și nelegalități materializate în cadrul răspunsurilor consolidate la solicitări de clarificări încărcate în mod succesiv în cadrul sistemului electronic de achiziții publice între datele de 20.03.2026 și 27.03.2026, după cum urmează: A. Modalitatea de calcul a redevenței. Raportat atât la obligațiile de remediere stabilite prin decizia CNSC inițială, cât și prin raportare la răspunsurile 9, 10, 28 din cadrul setului 1 la răspunsul consolidat la solicitări de clarificări din data de 26.03.2026, autoritatea contractantă nu reușește să justifice modalitatea de calcul a redevenței, prezentând pentru justificarea calcului date financiar contabile ale autorității contractanta fără a ține cont de faptul că: Pagina 1 din 5

- Investițiile europene sunt realizate din venituri nerambursabile având o altă perioadă de amortizare, sau această durată nu există; - În prezent aceste bunuri se află în operare și suferă o uzură zilnică care impune o diminuare a cuantumului redevenței raportat la data intrării în operare și nu la data intrării bunurilor în proprietatea autorității contractante; - Bunurile puse la dispoziție în speță, autospecialele ce se află în prezent în operare prezintă o durată de viață ce depășește 8 ani, mult peste durata de amortizare legală a unei autospeciale, iar în lipsa identificării reale în fapt de către ofertanți, cerința de suportare a unei redevențe egale cu valoarea de intrare a acestora fără a se ține cont de existența în fapt a bunului reprezintă o cerință excesivă din partea autorității contracte (operatorii economici nu știu în prezent dacă autospecialele ce reprezintă bunuri de retur mai sunt sau nu funcționale); - Solicitarea de a suporta plata redevenței aferente unui număr de bunuri predate, fără a se ține cont de modalitatea tehnică de implementare a contractului de către fiecare ofertant în parte, mai precis fără a se ține cont de numărul real propus în operare de fiecare operator economic în parte este excesivă și nelegală, numărul total de autospeciale existente fiind diferit de numărul total necesar în operare. În concret, solicită obligarea autorității contractante la adoptarea unor măsuri de remediere care să conducă la stabilirea unei redevențe direct proporționale cu: - Durata de amortizare contabilă a bunurilor raportat la HG nr. 2139/2004; - Numărul efectiv de bunuri dispuse spre operare de către fiecare ofertant prin corelare la oferta tehnică a fiecăruia dintre aceștia; - Starea de fapt a autospecialelor consfințită prin întocmirea unui proces verbal de vizită de amplasament încheiat de care autoritatea contractantă împreună cu toți operatorii economici interesați - proces verbal comunicat prin intermediul unui răspuns consolidat la clarificări; - Stabilirea unui număr de ani contractual de minim 8, durata contractului în care se poate stabili o amortizare optimă mai ales a containerelor de colectare îngropate ce prezintă o valoarea semnificativă și a căror amortizare depășește cu mult durata propusă a contractului; B. Durata contractului raportată la cuantumul redevenței și la perioada de amortizare contabilă legală. Raportat la răspunsul 12 set 2 clarificări din data de 26.03.2026, consideră că impunerea unei durate contractuale de 5 ani nu este justificată în fapt, temeiul legal arătat instituind o durată minimă a unui contract de delegare prin concesiune, în fapt neexistând în prezent un contract de concesiune a cărei durată să fie mai mică de 8 ani, durata propusă de către autoritatea contractantă fiind nejustificat de mică, mai ales 2

prin raportare la cuantumul anual al redevenței ce reprezintă aproximativ jumătate din valoarea totală ofertată, cuantum ce depășește cu mult valoarea medie a redevențelor uzitate în cadrul contractelor specifice similare. Solicită, astfel, obligarea autorității contractante la adoptarea unor măsuri de remediere care să conducă la stabilirea unei durate contractuale de minim 8 ani, fapt ce ar conduce la reducerea semnificativă a tarifelor de prestație și a costului total al redevenței solicitate, măsură ce nu poate veni decât în sprijinul generatorilor de deșeuri. C. Modalitatea nelegală de decontare raportat la dispozițiile Studiului de Oportunitate. Raportat la răspunsul 20 set 2 clarificări din data de 26.03.2026, solicită să se ia act de faptul că autoritatea contractantă nu justifică implementarea unui sistem de plată de tip tarif, studiul de oportunitate propus conținând o simplă detaliere a avantajelor și dezavantajelor propuse și nicidecum o analizare reală asupra impactului decontării serviciului prin tarif/taxa mai ales prin raportare la impunerea față de operator a unei redevențe ce tinde spre jumătate din cuantumul total al tarifului practicat, fiind transferat către operator un risc excesiv ce nu poate fi suportat de către acesta în mod echitabil, operatorul economic adjudecatar trebuind să suporte plata unei redevențe ce nu are garanția ca o poate încasa, în sprijinul celor arătate, venind tocmai cerințele autorității contractante de a prezenta dovada de bonitate de tip cash - flow. Solicită obligarea autorității contractante la schimbarea modalității de plată a serviciului din tarif în taxă, mai ales prin raportare la cuantumul considerabil al redevenței solicitate și riscul excesiv de neîncasare a serviciului de către operator (care va implementa un sistem de plată tip tarif după o perioadă de 8 ani în care cetățenii sectorului 3 nu au achitat nici o taxă pentru colectarea deșeurilor). D. Obligarea publicării strategiei de contractare. Raportat la răspunsul 12 set 2 clarificări, cât și ținând seama de justificarea în mod real a propunerii unei durate a contractului de numai 5 ani, solicită obligarea autorității contractante la publicarea strategiei de contractare, obiect de poziție ce cuprinde în mod clar și fără echivoc justificarea alegerii unei astfel de durate în dauna unei durate minime de 8 ani, durata uzuală în ceea ce privește durata unor contracte de concesiune. E. Obligarea comunicării indicatorilor de performanță cât și a contractelor de delegare pe fluxul de deșeuri al căror beneficiar este Primăria Sectorului 3. Ținând seama de răspuns 3, 4 și 5 set 2 clarificări din data de 26.03.2026, răspunsuri ce încalcă dispozițiile Legii nr. 101/2006, respectiv a Ordinului nr. 640/2022 al ANRSC care obligă operatorii la prezentarea în cadrul ofertelor tarifele pe tipuri de activități cât și tarife totale de gestionare ce cuprinde suma tuturor fluxurilor cât și aplicarea în cauză a indicatorilor de performanță în ceea ce privește eliminarea deșeurilor prin depozitare și cuantumul taxei CEC (contribuție pentru economie circulară). F. Colectare biodeșeuri: Ținând seama de modelul financiar prezentat prin răspunsul la solicitarea de clarificări din data de 20.03.2026, mai precis faptul că pentru primii 2 ani de operare nu este propusă modalitatea de Pagina 3 din 5

colectare a biodeșeurilor, arată că această accepțiune contravine dispozițiilor legale, în speță, art. 2 alin. (5) lit. b) din cadrul Legii nr. 101/2006 raportat la art. 33 alin. (1) din cadrul OUG nr. 92/2021 privind deșeurile care impun colectarea separată a biodeșeurilor începând cu 01.01.2024. Solicită obligarea autorității contractante la modificarea documentației de atribuire și instituirea obligativității colectării biodeșeurilor încă de la data de început a contractului. G. Incoerența legală a perioadei de tranziție și eliminarea acesteia. Raportat la publicarea modelul actualizat financiar solicită obligarea autorității contractante la eliminarea perioadei de tranzit raportat la imposibilitatea prezentării în fapt de către operatorii economici a mai multor fișe de fundamentare pentru același contract, dar pentru aceleași activități, în acest sens arată dispozițiile legale obligatorii care impun operatorilor expunerea tarifelor de prestație în fișa de fundamentare pe tipuri de activități conform Ordinului nr. 640/2022. H. Deșeuri textile imposibilitate de colectare conform răspunsuri la solicitările de clarificări: Ținând cont de răspunsul 7 set 2 clarificări din data de 26.03.2026, solicită obligarea autorității contractante la adoptarea unor măsuri de remediere prin intermediul căreia să elimine obligativitatea colectării deșeurilor textile în regim de aport voluntar la fiecare punct de colectare, acest mod de colectare nefiind corelat cu cantitatea anuală (extrem de mică) și cu numărul impus de recipiente (extrem de multe), cantitățile generate neimpunând acest tip de colectare, ci o colectare prin aport voluntar la centre stradale specifice, nicidecum colectarea acestor deșeuri la punctele de colectare comune tip ghenă (această modalitate va conduce la amestecarea deșeurilor și la furtul acestora). I. Deșeuri periculoase imposibilitate legală de colectare prin aport voluntar. Ținând cont de răspunsul 8 set 2 clarificări din data de 26.03.2026, solicită obligarea autorității contractante la adoptarea unor măsuri de remediere prin intermediul căreia să elimine obligativitatea colectării deșeurilor textile în regim de aport voluntar la fiecare punct de colectare, acest mod de colectare nefiind corelat cu cantitatea anuală (extrem de mică) și cu numărul impus de recipiente (extrem de multe), acest tip de deșeuri fiind colectat în regim de campanii și prin apelarea operatorului, deșeurile periculoase neputând fi stocate în recipiente stradale dispuse laolaltă cu alte tipuri de recipiente, autoritățile administrației publice locale având obligația conform art. 60 alin. (1) lit. i) la amenajarea unor locuri speciale de stocare și de aport voluntar pentru aceste tipuri de deșeuri, de așa manieră încât să nu se depoziteze amestecat (atât cu alte deșeuri menajera cât și cu alte deșeuri periculoase). 4

2. Suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea definitivă a contestației cu efectul ulterior al decalării termenului de depunere a ofertelor cu cel puțin 15 zile. Cererea de suspendare a procedurii de atribuire a fost respinsă, ca nefondată, de Consiliu prin Încheierea nr. 1583/C6/1201 din data de 24.04.2026. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge ca nefondată excepția tardivității contestației formulată de societatea BLUE PLANET SERVICES SA invocată de autoritatea contractantă SECTORUL 3 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI. Respinge ca nefondată contestația formulată de către societatea BLUE PLANET SERVICES SA, în contradictoriu cu autoritatea contractantă SECTORUL 3 AL MUNICIPIULUI BUCUREȘTI. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 5 din 5

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1476/C6/1201 Data: 11.05.2026 Prin contestația înregistrată la CNSC cu nr. 22919/31.03.2026, formulată de către societatea ......... SA, cu sediul în ........., ..., ........., înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ...., având CUI RO ........., reprezentată legal prin administrator ........., împotriva solicitărilor de clarificări încărcate în mod succesiv în cadrul SEAP între datele de 20.03.2026 și 27.03.2026 de către ......... AL MUNICIPIULUI ........., cu sediul în ........., ..., ........., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii prin licitație deschisă, în vederea atribuirii contractului de Delegare a gestiunii serviciului public având ca obiect Activitatea serviciului de salubrizare de colectare separată și transport separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, pe raza Sectorului 3 al Municipiului ........., anunț de participare nr. PC1003154/09.12.2025, s-a solicitat admiterea contestației și, pe cale de consecință: 1. obligarea autorității contractante la adoptarea unor măsuri de remediere față de următoarele neconformități și nelegalități materializate în cadrul răspunsurilor consolidate la solicitări de clarificări încărcate în mod succesiv în cadrul sistemului electronic de achiziții publice între datele de 20.03.2026 și 27.03.2026, după cum urmează: A. Modalitatea de calcul a redevenței. Raportat atât la obligațiile de remediere stabilite prin decizia CNSC inițială, cât și prin raportare la răspunsurile 9, 10, 28 din cadrul setului 1 la răspunsul consolidat la solicitări de clarificări din data de 26.03.2026, autoritatea contractantă nu reușește să justifice modalitatea de calcul a redevenței, prezentând pentru justificarea calcului date financiar contabile ale autorității contractanta fără a ține cont de faptul că: - Investițiile europene sunt realizate din venituri nerambursabile având o altă perioadă de amortizare, sau această durată nu există; Pagina 1 din 35

- În prezent aceste bunuri se află în operare și suferă o uzură zilnică care impune o diminuare a cuantumului redevenței raportat la data intrării în operare și nu la data intrării bunurilor în proprietatea autorității contractante; - Bunurile puse la dispoziție în speță, autospecialele ce se află în prezent în operare prezintă o durată de viață ce depășește 8 ani, mult peste durata de amortizare legală a unei autospeciale, iar în lipsa identificării reale în fapt de către ofertanți, cerința de suportare a unei redevențe egale cu valoarea de intrare a acestora fără a se ține cont de existența în fapt a bunului reprezintă o cerință excesivă din partea autorității contracte (operatorii economici nu știu în prezent dacă autospecialele ce reprezintă bunuri de retur mai sunt sau nu funcționale); - Solicitarea de a suporta plata redevenței aferente unui număr de bunuri predate, fără a se ține cont de modalitatea tehnică de implementare a contractului de către fiecare ofertant în parte, mai precis fără a se ține cont de numărul real propus în operare de fiecare operator economic în parte este excesivă și nelegală, numărul total de autospeciale existente fiind diferit de numărul total necesar în operare. În concret, solicită obligarea autorității contractante la adoptarea unor măsuri de remediere care să conducă la stabilirea unei redevențe direct proporționale cu: - Durata de amortizare contabilă a bunurilor raportat la HG nr. 2139/2004; - Numărul efectiv de bunuri dispuse spre operare de către fiecare ofertant prin corelare la oferta tehnică a fiecăruia dintre aceștia; - Starea de fapt a autospecialelor consfințită prin întocmirea unui proces verbal de vizită de amplasament încheiat de care autoritatea contractantă împreună cu toți operatorii economici interesați - proces verbal comunicat prin intermediul unui răspuns consolidat la clarificări; - Stabilirea unui număr de ani contractual de minim 8, durata contractului în care se poate stabili o amortizare optimă mai ales a containerelor de colectare îngropate ce prezintă o valoarea semnificativă și a căror amortizare depășește cu mult durata propusă a contractului; B. Durata contractului raportată la cuantumul redevenței și la perioada de amortizare contabilă legală. Raportat la răspunsul 12 set 2 clarificări din data de 26.03.2026, consideră că impunerea unei durate contractuale de 5 ani nu este justificată în fapt, temeiul legal arătat instituind o durată minimă a unui contract de delegare prin concesiune, în fapt neexistând în prezent un contract de concesiune a cărei durată să fie mai mică de 8 ani, durata propusă de către autoritatea contractantă fiind nejustificat de mică, mai ales prin raportare la cuantumul anual al redevenței ce reprezintă aproximativ jumătate din valoarea totală ofertată, cuantum ce depășește cu mult 2

valoarea medie a redevențelor uzitate în cadrul contractelor specifice similare. Solicită, astfel, obligarea autorității contractante la adoptarea unor măsuri de remediere care să conducă la stabilirea unei durate contractuale de minim 8 ani, fapt ce ar conduce la reducerea semnificativă a tarifelor de prestație și a costului total al redevenței solicitate, măsură ce nu poate veni decât în sprijinul generatorilor de deșeuri. C. Modalitatea nelegală de decontare raportat la dispozițiile Studiului de Oportunitate. Raportat la răspunsul 20 set 2 clarificări din data de 26.03.2026, solicită să se ia act de faptul că autoritatea contractantă nu justifică implementarea unui sistem de plată de tip tarif, studiul de oportunitate propus conținând o simplă detaliere a avantajelor și dezavantajelor propuse și nicidecum o analizare reală asupra impactului decontării serviciului prin tarif/taxa mai ales prin raportare la impunerea față de operator a unei redevențe ce tinde spre jumătate din cuantumul total al tarifului practicat, fiind transferat către operator un risc excesiv ce nu poate fi suportat de către acesta în mod echitabil, operatorul economic adjudecatar trebuind să suporte plata unei redevențe ce nu are garanția ca o poate încasa, în sprijinul celor arătate, venind tocmai cerințele autorității contractante de a prezenta dovada de bonitate de tip cash - flow. Solicită obligarea autorității contractante la schimbarea modalității de plată a serviciului din tarif în taxă, mai ales prin raportare la cuantumul considerabil al redevenței solicitate și riscul excesiv de neîncasare a serviciului de către operator (care va implementa un sistem de plată tip tarif după o perioadă de 8 ani în care cetățenii sectorului 3 nu au achitat nici o taxă pentru colectarea deșeurilor). D. Obligarea publicării strategiei de contractare. Raportat la răspunsul 12 set 2 clarificări, cât și ținând seama de justificarea în mod real a propunerii unei durate a contractului de numai 5 ani, solicită obligarea autorității contractante la publicarea strategiei de contractare, obiect de poziție ce cuprinde în mod clar și fără echivoc justificarea alegerii unei astfel de durate în dauna unei durate minime de 8 ani, durata uzuală în ceea ce privește durata unor contracte de concesiune. E. Obligarea comunicării indicatorilor de performanță cât și a contractelor de delegare pe fluxul de deșeuri al căror beneficiar este Primăria Sectorului 3. Ținând seama de răspuns 3, 4 și 5 set 2 clarificări din data de 26.03.2026, răspunsuri ce încalcă dispozițiile Legii nr. 101/2006, respectiv a Ordinului nr. 640/2022 al ANRSC care obligă operatorii la prezentarea în cadrul ofertelor tarifele pe tipuri de activități cât și tarife totale de gestionare ce cuprinde suma tuturor fluxurilor cât și aplicarea în cauză a indicatorilor de performanță în ceea ce privește eliminarea deșeurilor prin depozitare și cuantumul taxei CEC (contribuție pentru economie circulară). F. Colectare biodeșeuri: Ținând seama de modelul financiar prezentat prin răspunsul la solicitarea de clarificări din data de 20.03.2026, mai precis faptul că pentru primii 2 ani de operare nu este propusă modalitatea de colectare a biodeșeurilor, arată că această accepțiune contravine dispozițiilor legale, în speță, art. 2 alin. (5) lit. b) din cadrul Legii nr. Pagina 3 din 35

101/2006 raportat la art. 33 alin. (1) din cadrul OUG nr. 92/2021 privind deșeurile care impun colectarea separată a biodeșeurilor începând cu 01.01.2024. Solicită obligarea autorității contractante la modificarea documentației de atribuire și instituirea obligativității colectării biodeșeurilor încă de la data de început a contractului. G. Incoerența legală a perioadei de tranziție și eliminarea acesteia. Raportat la publicarea modelul actualizat financiar solicită obligarea autorității contractante la eliminarea perioadei de tranzit raportat la imposibilitatea prezentării în fapt de către operatorii economici a mai multor fișe de fundamentare pentru același contract, dar pentru aceleași activități, în acest sens arată dispozițiile legale obligatorii care impun operatorilor expunerea tarifelor de prestație în fișa de fundamentare pe tipuri de activități conform Ordinului nr. 640/2022. H. Deșeuri textile imposibilitate de colectare conform răspunsuri la solicitările de clarificări: Ținând cont de răspunsul 7 set 2 clarificări din data de 26.03.2026, solicită obligarea autorității contractante la adoptarea unor măsuri de remediere prin intermediul căreia să elimine obligativitatea colectării deșeurilor textile în regim de aport voluntar la fiecare punct de colectare, acest mod de colectare nefiind corelat cu cantitatea anuală (extrem de mică) și cu numărul impus de recipiente (extrem de multe), cantitățile generate neimpunând acest tip de colectare, ci o colectare prin aport voluntar la centre stradale specifice, nicidecum colectarea acestor deșeuri la punctele de colectare comune tip ghenă (această modalitate va conduce la amestecarea deșeurilor și la furtul acestora). I. Deșeuri periculoase imposibilitate legală de colectare prin aport voluntar. Ținând cont de răspunsul 8 set 2 clarificări din data de 26.03.2026, solicită obligarea autorității contractante la adoptarea unor măsuri de remediere prin intermediul căreia să elimine obligativitatea colectării deșeurilor textile în regim de aport voluntar la fiecare punct de colectare, acest mod de colectare nefiind corelat cu cantitatea anuală (extrem de mică) și cu numărul impus de recipiente (extrem de multe), acest tip de deșeuri fiind colectat în regim de campanii și prin apelarea operatorului, deșeurile periculoase neputând fi stocate în recipiente stradale dispuse laolaltă cu alte tipuri de recipiente, autoritățile administrației publice locale având obligația conform art. 60 alin. (1) lit. i) la amenajarea unor locuri speciale de stocare și de aport voluntar pentru aceste tipuri de deșeuri, de așa manieră încât să nu se depoziteze amestecat (atât cu alte deșeuri menajera cât și cu alte deșeuri periculoase). 2. Suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea definitivă a contestației cu efectul ulterior al decalării termenului de depunere a ofertelor cu cel puțin 15 zile. 4

Cererea de suspendare a procedurii de atribuire a fost respinsă, ca nefondată, de Consiliu prin Încheierea nr. 1583/C6/1201 din data de 24.04.2026. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ......... SA solicită cele menționate în partea introductivă a deciziei. Critică aspecte din documentația de atribuire astfel cum au fost acestea clarificate în data de ”20.03.2026 și 27.03.2026”, solicitând autorității contractante să adopte măsuri de remediere. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „[PC1003154/00037] contestatie BPS s3 v1 30302026 anonimizata- semnat.pdf.p7s”, postat de autoritatea contractantă în SEAP la 31.03.2026, în cadrul documentelor asociate anunțului de participare nr. PC1003154/09.12.2025. Reproducerea în cuprinsul deciziei a ansamblului motivării nu se justifică, din moment ce întreaga contestație poate fi vizualizată liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată. Sintetizarea de mai sus a contestației nu prejudiciază nici părțile și nici terții, din moment ce oricine are la dispoziție spre vizualizare și descărcare, prin intermediul SEAP, întreaga contestație. Dimpotrivă, reproducerea unui volum foarte mare de argumente, ar încărca excesiv și, astfel, ar îngreuna parcurgerea prezentei decizii. Desigur, motivarea completă va fi avută în vedere de membrii completului la adoptarea soluției. Prin adresa nr. 23967/1201/C6/02.04.2026 cu revenire prin adresa nr. 27627/1201/C6/17.04.2026, în temeiul dispozițiilor art. 611 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, Consiliul i-a solicitat contestatoarei să transmită dovada constituirii cauțiunii în cuantum de 220.000,00 lei, în termen de maximum 5 zile de la sesizarea Consiliului. Societatea ......... SA a depus în scopul dovedirii constituirii cauțiunii ordinul de plată nr. 1 din 01.04.2026 și extrasul de cont eliberat de Trezoreria Municipiului Ploiești, privind constituire cauțiune în dosar 1201/C6/2026 în sumă de 220.000,00 lei, iar ulterior, recipisa de consemnare a cauțiunii, în original, nr. 212285875/1 din data de 17.04.2026, eliberată de CEC BANK Sucursala Piața Alba Iulia, în sumă de 220.000,00 lei, înregistrată la CNSC sub nr. 29121/22.04.2026. ............, prin adresa nr. 144372/06.04.2026, înregistrată la Consiliu cu nr. 24721/06.04.2026, a transmis o parte din documentele existente în dosarul achiziției, la care a atașat punctul de vedere nr. 141661/03.04.2026 la contestația formulată de ......... SA, prin care solicită respingerea contestației, pentru următoarele argumente: Invocă, în principal, excepția tardivității contestației, și, pe cale de consecință solicită respingerea acesteia, toate motivele invocate fiind în fapt motive cu privire la documentația de atribuire inițială și nu la răspunsul consolidat la solicitările de clarificări, cum încearcă contestatoarea să inducă Pagina 5 din 35

în eroare, prin trimitere către răspunsul consolidat, sperând astfel să dea o aparență de formulare în termen a contestației. În subsidiar, pentru primul motiv de contestație, invocă și autoritatea de lucru judecat, acest motiv, privind modul de calcul al redevenței fiind deja analizat de către CNSC în cadrul contestațiilor anterioare, și respins prin Decizia nr. 493/C6/5028, 5032/20.02.2026 definitiv. Pe fond, solicită respingerea motivelor ca neîntemeiate. 1. Astfel, referitor la primul motiv al contestației - Modalitatea de calcul al redevenței: Așa cum a arătat mai sus, aspectele invocate privind modul de calcul al redevenței sunt în primul rând tardive, în subsidiar prezintă autoritate de lucru judecat și pe fond sunt neîntemeiate. Motivele invocate în ceea ce privește redevența, puteau face cel mult obiectul unei contestații la documentația inițială sau în extremis a unei contestații la măsura de remediere nr. 6702/09.01.2026, pct. 6, publicată în SEAP la data de 14.01.2025. În acest context, menționează că a fost formulată o contestație cu acest motiv, ce a făcut obiectul Dosarului nr. 5032/2025, și pentru care a fost emisă Decizia nr. 493/C6/5028, 5032 în data de 20.02.2026. Prin această decizie s-a respins punctul (vi) din contestația respectivă care viza exact punerea la dispoziție a informațiilor referitoare la modul de calcul al redevenței. Prin urmare, consideră afirmația contestatoarei „Raportat atât la obligațiile de remediere stabilite prin decizia CNSC inițială...., autoritatea contractantă nu reușește să justifice modalitatea de calcul a redevenței", total neîntemeiată, fiind contrară chiar dispozițiilor Deciziei CNSC mai sus menționate, după cum se poate observa, neexistând nicio obligație a autorității de a remedia aspectele, privind modul de calcul al redevenței. Din punctul său de vedere, invocarea răspunsurilor 9, 10 și 28 - Setul 1 din Răspunsul consolidat publicat în SEAP în data de 20.03 2026 (și nu 26.03.2026 cum se indică de către contestatoare) ca fiind actul atacat de către contestatoare nu este altceva decât o încercare de repunere artificială în termenul de contestație, în condițiile în care: - răspunsurile 9 și 10 nu vizează aspecte privind redevența, ci costurile de mentenanță pe ultimii 3 ani pentru bunurile puse la dispoziție, respectiv specificațiile tehnice ale bunurilor puse la dispoziție de către delegatar, - iar răspunsul 28 (lit. e) prezintă explicații conform solicitării de clarificări formulate de un operator economic interesat privind modul de calcul al redevenței și nu aduce nicio modificare/remediere la documentația de atribuire, care ar putea eventual să justifice un nou termen de contestație, fiind în plus, în linie cu abordarea folosită de autoritatea contractantă și pentru măsura de remediere nr. 6702/09.01.2026, pct. 6, publicată în SEAP 6

la data de 14.01.2025 cu privire la care CNSC a constatat că este o abordare corectă. Pe fond, motivul este totodată și neîntemeiat întrucât: Susținerea contestatoarei potrivit căreia activele finanțate din fonduri nerambursabile nu ar trebui supuse amortizării sau ar avea un regim diferit este incorectă. Indiferent de sursa de finanțare, mijloacele fixe utilizate în prestarea serviciului de salubrizare se uzează fizic și moral, iar valoarea acestora trebuie recuperată pe durata de utilizare, conform reglementărilor legale aplicabile. Amortizarea nu este influențată de sursa de finanțare, ci se determină exclusiv în funcție de durata de utilizare economică stabilită conform HG nr. 2139/2004. Excluderea amortizării pe considerentul finanțării nerambursabile ar echivala cu ignorarea consumului de capital fix și ar conduce la subevaluarea costurilor reale ale serviciului. Această abordare contravine principiului recuperării integrale a costurilor prevăzut de legislația serviciilor de utilități publice, precum și cerinței de fundamentare a tarifelor pe baze economice reale, asigurând sustenabilitatea serviciului pe termen lung. în fapt, redevența are rolul de înlocuire a activelor fixe atunci când acestea sunt uzate fizic. Diminuarea redevenței în funcție de momentul intrării bunurilor în operare este neîntemeiată, în condițiile în care s-a avut în vedere, în mod corect, starea actuală a activelor și gradul de uzură deja consumat. În cazul bunurilor aflate deja în operare, autoritatea contractantă a determinat valoarea rămasă de amortizat, respectiv valoarea neamortizată la momentul punerii la dispoziție, precum și amortizarea anuală corespunzătoare duratei de viață rămase, în conformitate cu prevederile HG nr. 2139/2004 și ale reglementărilor contabile aplicabile. Prin această abordare, uzura anterioară a fost deja reflectată în diminuarea valorii activelor, astfel încât redevența este fundamentată exclusiv pe valoarea economică rămasă și pe perioada de utilizare viitoare. Solicitarea contestatoarei ar conduce la o dublă diminuare a valorii economice a activelor, respectiv atât prin reducerea valorii rămase de amortizat, cât și prin diminuarea suplimentară a redevenței, ceea ce nu are fundament contabil sau economic. Durata de amortizare utilizată de autoritatea contractantă este de 10 ani, reprezentând intervalul prevăzut de HG nr. 2139/2004 pentru autospeciale. În fapt, alegerea duratei maxime conduce la diminuarea amortizării anuale și implicit a redevenței. A fost folosită pentru determinarea amortizării categoria aferentă codului 2.1.24.2 (sau 2.3.2.4 în alte versiuni) din Nomenclatorul mijloacelor fixe. Pentru bunurile aflate deja în operare, autoritatea contractantă nu a avut în vedere valoarea de intrare brută, ci a determinat valoarea rămasă de amortizat și durata de viață rămasă. Astfel, uzura deja consumată este integral reflectată, iar operatorii economici nu suportă costuri aferente unei perioade deja utilizate. Redevența este aferentă bunurilor puse la dispoziție în vederea prestării serviciului și nu poate fi condiționată de opțiunea operatorului privind numărul de bunuri efectiv utilizate, întrucât aceasta ar conduce la eludarea obligației de remunerare a patrimoniului public. Pagina 7 din 35

Arată că a avut în vedere includerea în redevență exclusiv a amortizării anuale calculate prin metoda liniară, și nu a valorii totale a investițiilor. În consecință, pe durata contractului se recuperează doar o parte proporțională din valoarea bunurilor, corespunzătoare perioadei de utilizare. Durata contractului nu trebuie să coincidă cu durata totală de amortizare a activelor, întrucât acestea pot continua să fie utilizate și ulterior, iar valoarea rămasă neamortizată se va recupera în perioadele următoare. Calculul redevenței s-a realizat pe baza amortizării lineare anuale iar extinderea perioadei contractului la 8 ani ar duce implicit și la creșterea valorii totale a redevenței deoarece aceasta s-ar calcula pentru un număr mai mare de ani. Contestatoarea nu demonstrează că redevența este nejustificată, ci solicită, în esență, reducerea acesteia prin eliminarea unor costuri, ceea ce ar conduce la utilizarea patrimoniului public fără o contraprestație corespunzătoare. Autoritatea contractantă a realizat analiza gradului de suportabilitate la nivelul populației sectorului 3 în cadrul studiului de oportunitate, iar tarifele rezultate se situează sub pragul de suportabilitate. Exemplele invocate de contestatoare nu sunt relevante pentru prezenta procedură, întrucât nu sunt însoțite de elemente esențiale care să permită o analiză comparativă reală, respectiv valoarea bunurilor puse la dispoziție, structura redevenței, metodologia de calcul și specificul serviciilor delegate. Redevența nu este un indicator standard exprimat procentual din valoarea contractului, ci reflectă contravaloarea utilizării bunurilor aferente serviciului, determinată în funcție de valoarea acestora și de durata de utilizare. În lipsa acestor informații, simpla indicare a unor procente din alte proceduri nu poate fundamenta caracterul excesiv al redevenței în speță. Prin urmare, argumentele contestatoarei bazate pe proceduri pretins similare nu sunt de natură să demonstreze nelegalitatea sau caracterul disproporționat al redevenței. 2. Referitor la al doilea motiv al contestației - Durata contractului raportată la cuantumul redevenței și la perioada de amortizare contabilă legală: Aspectele invocate pentru motivul Durata contractului raportata la cuantumul redevenței si la perioada de amortizare contabila legala sunt în primul rând tardive, iar pe fond sunt neîntemeiate. După cum se poate observa din fișa de date a achiziției, publicată în SEAP în data de 09.12.2025, Secțiunea II.2.7 Durata contractului, concesiunii, a acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achiziții, termenul contractului este prevăzut cu o durată de 60 luni (5 ani). Același termen al contractului (5 ani) este prevăzut în mai multe documente ale documentației de atribuire aprobată de către ............ prin Hotărâre Consiliului Local ......... nr. 627/2025 și publicată în SEAP tot în data de 09.12.2025, odată cu anunțul de concesiune. 8

Prin urmare, motivul invocat este tardiv, autoarea contestației luând la cunoștință despre acest termen al contractului (5 ani), încă de la data publicării în SEAP a anunțului de concesiune (09.12.2025) orice alt artificiu, cum ar fi trimiterea către răspunsul 12 set 2 clarificări din Răspunsul consolidat publicat de autoritatea contractantă în SEAP) nefiind altceva decât o încercare de repunere în termen. Prin răspunsul respectiv, autoritatea contractantă nu a făcut altceva decât să facă trimitere tot la Studiul de Oportunitate inițial, publicat în SEAP în data de 09.12.2025 pentru a răspunde unei clarificări prin care se solicitase să se precizeze: „unde în cadrul documentației de atribuire mai precis în cadrul Studiului de Oportunitate se regăsește o analiza pertinenta cu privire la alegerea acestui durate a contractului". Pe fond, motivele invocate privind durata contractului sunt neîntemeiate. Astfel, precizează că în materia duratei contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilități publice există reglementări legislative clare. Astfel, invocând prevederile art. 32 alin.(3) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, cu modificările și completările ulterioare, menționează că, în contextul în care, prin prezenta procedură de achiziție publică, nu se solicită investiții în sarcina operatorului a căror recuperare să fie justificabilă pentru o perioadă mai mare de 5 ani, nu există niciun temei legal ca durata contractului de delegare să fie mai mare de 5 ani. Astfel, din documentația de atribuire rezultă în mod clar și fără echivoc faptul că, nu se solicită în sarcina operatorului investiții de natura bunurilor de retur, care revin la sfârșitul contractului autorității contractante (toate bunurile necesare derulării serviciului fiind puse la dispoziție de către autoritatea contractantă). Bunurile solicitate operatorului, respectiv 15.500 recipiente noi pentru colectarea deșeurilor reziduale menajere de 801 (care se vor asigura etapizat), 2 încărcătoare frontale, 3 containere de 24 mc și 6 containere abroll de 7-10 mc sunt bunuri proprii ale acestuia și nu bunuri de retur; prin urmare nu se consideră investiții ale contractului, acestea fiind proprietatea operatorului pe tot parcursul contractului, iar la sfârșitul contractului revin tot acestuia. Totodată, nici numărul și nici valoare lor nu pot justifica sub nicio formă o durată mai mare de 5 ani a contractului. Astfel, precizează faptul că, prin măsura de remediere nr. 6702/09.01.2026, pct. 12 A, publicată în SEAP la data de 14.01.2025 s-a specificat în mod clar și fără echivoc că: „Investițiile din fondurile proprii ale delegatului nu constituie bunuri de retur. în cadrul prezentei proceduri nu se solicită operatorului să efectueze investiții de natura bunurilor de retur. Toate investițiile pe are acesta le efectuează pentru derularea contractului sunt bunuri proprii ale acestuia." În argumentația sa privind Durata contractului, contestatoarea încearcă să facă o legătură de cauzalitate între stabilirea duratei contractului și valoarea redevenței, în condițiile în care legislația mai sus invocată, în baza căreia se stabilește durata unui contract de concesiune, nu face nicio legătură. Mai exact, în mod greșit, contestatoarea încearcă să inducă ideea că durata contractului se stabilește în funcție de redevența stabilită prin contract (redevență care se stabilește raportat la bunurile pe care Pagina 9 din 35

autoritatea le pune la dispoiție Delegatului) în condițiile în care durata contractului conform dispozițiilor legale mai sus invocate (art. 33 alin. (2) din Legea nr. 51/2006) se stabilește în fapt în funcție de durata necesară amortizării investițiilor impuse în sarcina Delegatului și nu în funcție de investițiile pe care le efectuează autoritatea contractantă. Or, așa cum a explicat, în cadrul prezentei proceduri, nu se solicită investiții în sarcina Delegatului de natura bunurilor de retur (și care revin la sfârșitul contractului autorității contractante), cele câteva bunuri solicitate ca bunuri proprii ale delegatului putând să fie amortizate de către acesta și în afara prezentului contractul (a celor 5 ani), bunurile rămânând ale Delegatului. 3. Referitor la al treilea motiv al contestației - Modalitatea nelegală de decontare raportat la dispozițiile Studiului de Oportunitate: Acest motiv de contestație este de asemenea tardiv, iar pe fond este neîntemeiat. Astfel, în susținerea excepției de tardivitate, arată faptul că, modalitatea de decontare a serviciilor în cadrul contractului de delegare care urmează să fie încheiat în urma prezentei licitații este prevăzută în Studiul de oportunitate, la Secțiunea 9 MECANISMUL DE PLATĂ, mai exact la subcapitolul 9.1 Analiza alternativelor de mecanism financiar, unde, în vederea identificării unui mecanism optim de plată a serviciului de salubrizare, pentru utilizatorii casnici, persoane fizice și asociații de proprietari/locatari și pentru utilizatorii non casnici, persoane juridice, altele decât asociațiile de proprietari s-a realizat o analiză comparativă a celor două modalități de finanțare, prevăzute în Legea nr. 101/2006 - prin taxă sau prin tarif. Prin urmare, termenul de contestație privind motivul contestatoarei începe să curgă din data de 09.12.2025. Astfel, raportat la data prezentei contestații, motivul este tardiv, trecând mai bine de 3 luni și jumătate de la data la care contestatoarea ar fi fost îndreptățită să formuleze contestație, evident, dacă ar fi putut justifica un interes legitim, un prejudiciu propriu care i-ar fi fost adus prin actul autorității contractante prin care s-a stabilit că plata în cadrul contractului se efectuează prin tarif plătit direct de către utilizatori operatorului de colectare și nu prin taxa de salubrizare, adică, prin plata operatorului din bugetul primăriei, din taxele colectate de primăriei de la utilizatorii serviciului. Încercarea de a se invoca ca act atacat răspunsul 20 set 2 clarificări din Răspunsul consolidat postat în SEAP în data de 20.03.2026 (și nu 26.03.2026 cum specifică în mod eronat și repetitiv contestatoarea) nu este decât un alt demers de repunere artificială în termen, în condițiile în care prin răspunsul respectiv nu s-a produs nicio modificare la documentația inițială. 10

Și pe fond, motivul de contestație este neîntemeiat, din mai multe motive: - Nu există nicio prevedere legală care să impună o anumită formă a analizei pe care trebuie să o întreprindă autoritatea contractantă pentru a stabili modul în care se decontează serviciile în cadrul contractului. - Nu există nicio legătură de cauzalitate între modalitatea de plată a Delegatului (operatorul de colectare) și nivelul redevenței. Nivelul redevenței în tarifele contractului este același, tarifele din contract pe care urmează să le încaseze operatorul fiind aceleași, fie că modalitatea de plată a serviciului se face prin preț (tarif) plătit direct de către utilizatori operatorului de colectare sau prin taxa de salubrizare, adică, prin plata tarifului din bugetul primăriei (bugetul fiind alimentat din taxa de salubrizare colectată de Primăriei de la utilizatorii serviciului). Prin urmare contestatoarea nu justifică niciun prejudiciu direct și personal pe care l-ar suferi ca urmare a modalității de plată a serviciului aleasă de autoritatea contractantă, tarifele pe care le va încasa fiind aceleași. - Presupusul risc excesiv de neîncasare a serviciului de către operator (inclusiv temerea invocată privind lipsa obișnuinței cetățenilor sectorului 3 de a plăti serviciul) este un risc reglementat prin documentația de atribuire, mai concret art. 106 din caietul de sarcini - respectiv riscul 3 Risc de neîncasare contravaloare serviciu de la utilizatorii cu contract de furnizare/prestare, care, făcând obiectul unei contestații anterioare, a fost menținut de către CNSC. În plus, există pârghii legale și contractuale care ajută operatorul pentru situația în care acesta prestează serviciul iar utilizatorii refuză să încheie contracte cu el. Aceste pârghii se regăsesc în contract și caietul de sarcini. 4. Referitor la al patrulea motiv al contestației - Obligarea publicării strategiei de contractare: Autoritatea contractantă menționează că, și acest motiv de contestație este formulat tardiv, raportat la faptul că vizează documentația de atribuire inițială, publicată în data de 09.12.2025 în SEAP și în subsidiar este neîntemeiat. Modul de atribuire a contractelor de concesiune de servicii este reglementat de Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii și de Hotărârea de Guvern nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii. Secțiunea a 4-a a Legii nr. 100/2016 reglementează regulile de publicitate și transparență care guvernează organizarea și derularea procedurilor de atribuire a contractelor de concesiune. Secțiunea 5 a Legii nr. 100/2016 reglementează modalitatea de elaborare a documentației de atribuire. Legea 100/2016 nu face nicio trimitere la „strategia de contractare", nu o include între documentele concesiunii în general sau în documentația de atribuire, mai specific. Pagina 11 din 35

Strategia de contractare este identificată de HG nr. 867/2016 ca un element al etapei de planificare și pregătire a concesionării. Prin urmare strategia de contractare este în mod evident un document distinct de documentația de atribuire, un instrument utilizat de autoritatea contractantă pentru a fundamenta necesitatea derulării procedurii avute în vedere. Nefăcând parte din documentația de atribuire strategia de contractare nu este vizată de obligativitatea publicității din partea autorității contractante. Acest aspect este de altfel clar evidențiat de modul de funcționare al platformei SEAP. Deși, se publică strategia de contractare odată cu anunțul de concesionare, cu documentația de atribuire, strategia de contractare este vizibilă exclusiv pentru ANAP pentru exercitarea funcției de control ex ante a acesteia. Strategia de contractare nu conține niciun element de natura celor incluse în definirea documentației de atribuire, niciun element suplimentar față de cele aduse la cunoștința operatorilor economici potențial interesați. Prin urmare, dincolo de elementul de tardivitate al acestui punct al contestației, solicitarea contestatarei nu are niciun fundament legal, nicio prevedere legală neimpunând necesitatea sau obligația publicării strategiei de contractare. 5. Referitor la motivul cinci al contestației - Obligarea comunicării indicatorilor de performanță cât și a contractelor de delegare pe fluxul de deșeuri al căror beneficiar este Primăria Sectorului 3. Și acest motiv de contestație este formulat tardiv, raportat la faptul că vizează documentația de atribuire inițială, publicată în data de 09.12.2025 în SEAP și în subsidiar este neîntemeiat. Astfel, menționează că date privind contractele de delegare pe fluxul deșeurilor (respectiv sortarea, tratarea biodeșeurilor și a deșeurilor reziduale precum și depozitarea) se regăsesc deja în Studiul de oportunitate publicat în SEAP în data de 09.12.2025, în Secțiunea 3.3 Colectarea și gestionarea deșeurilor municipale, astfel: - 3.3.2 Sortarea deșeurilor reciclabile colectate separat, - 3.3.3 Tratarea biodeșeurilor colectate separat, - 3.3.4 Tratarea mecano-biologică a deșeurilor reziduale, - 3.3.5 Depozitarea deșeurilor municipale. Date relevante privind instalațiile unde delegatul va transporta deșeurile pentru tratare respectiv eliminare se regăsesc și în caietul de sarcini la art. 84, iar informații privind indicatorii de performanță pe care atât operatorul de colectare cât și ceilalți operatori trebuie să îi respecte se regăsesc în Regulamentul serviciului, și acest document făcând parte din documentația de atribuire inițială, publicată în SEAP. 12

Prin răspuns 3, 4 și 5 set 2 din Răspunsul consolidat nu se aduc completări documentației de atribuire, informațiile furnizate fiind deja existente în documentația inițială, și evidențiate în cadrul răspunsurilor pentru o mai bună înțelegere. Pe fond, solicitările contestatoarei de a se comunica indicatorii de performanță, cât și contractele de delegare pe fluxul de deșeuri al căror beneficiar este Primăria Sectorului 3 nu sunt justificate, invocarea la modul general al Legii nr. 101/2006 și a Ordinului ANRSC nr. 640/2022 fără indicarea concretă a prevederilor legale care impun autorității contractante obligația ca în cadrul documentației de atribuire a contractului să li se comunice potențialilor ofertanți date din contracte terțe licitației, nu poate fi reținută. Contrar argumentației contestatoarei potrivit căreia dispozițiile Legii nr. 101/2006, respectiv a Ord. 640/2022 al ANRSC obligă operatorii la prezentarea în cadrul ofertelor tarifele pe tipuri de activități cât și tarife totale de gestionare ce cuprinde suma tuturor fluxurilor cât și aplicarea în cauză a indicatorilor de performanță în ceea ce privește eliminarea deșeurilor prin depozitare și cuantumul taxei CEC (contribuție pentru economie circulară), art. 23 alin. (1) din ordinul ANRSC nr. 640/2022 prevede exact contrariul celor afirmate de contestatoare. Prin urmare, și pe fond, motivul de contestație invocat este neîntemeiat, datele furnizate de autoritatea contractantă sunt suficiente pentru ca ofertanții să fundamenteze propunerile tehnice și financiare. 6. Referitor la al șaselea motiv de contestație - Colectare biodeșeuri: Susține că, în opinia sa, motivul este tardiv și în subsidiar lipsit de interes, iar pe fond este neîntemeiat. Astfel, modalitatea de colectare a biodeșeurilor este prevăzută în modul indicat de contestatoare (respectiv pentru primii 2 ani de operare nu este propusă modalitatea de colectare a biodeșeurilor) încă din documentația de atribuire inițială postată în SEAP în data de 09.12.2025. În acest sens, indică a se observa documentul intitulat HCLS3_nr._627_din_26_.11.2025- semnat.pdf. care conține documentația de atribuire, mai exact: > Studiul de Oportunitate - Cap. 8.1.1 Colectarea deșeurilor menajere > Caietul de sarcini - art. Art.75 > Macheta financiară de calcul a tarifelor (Model financiar_formulare financiare_PS3) care prezintă work sheet pentru calcul tarif colectare biodeșeuri începând cu perioada completă (nu și pentru perioada primilor 2 ani de contract, considerați perioada de tranziție). Prin modelul financiar prezentat prin răspunsul la solicitarea de clarificări postate în SEAP în data de 20.03.2026 (nr. răspunsul 22 set 1 de întrebări) nu s-a efectuat nicio modificare sub acest aspect, modificarea Machetei financiare vizând cu totul alte aspecte, astfel încât nu se poate reține ca dată de început a termenului de contestație data de 20.03.2026. În plus, obligația legală invocată de contestatoare (art. 2 alin. (5) lit. b) din cadrul Legii nr. 101/2006) vizează deșeurile reziduale și nu biodeșeurile, iar art. 33 alin. (1) din OUG nr. 92/2021 vizează obligații ale autorităților locale, nu ale operatorilor de salubrizare, astfel încât Pagina 13 din 35

contestatoarea nu justifică niciun prejudiciu direct care ar vătăma interese sale legitime, motivul de contestație, fiind, din punctul său de vedere lipsit de interes. În ceea ce privește fondul cauzei, arată că, prin contractul de finanțare a proiectului „Extinderea sistemului de management integrat al deșeurilor în ............", finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), Axa Prioritară „Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor", în cadrul Obiectivului Specific „Reducerea numărului depozitelor neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclare a deșeurilor în România" (mai exact prin Studiul de fezabilitate și aplicația de finanțare a proiectului) pentru colectarea separată a biodeșeurilor a fost prevăzută o perioadă de derogare la nivelul Sectorului 3 pentru o perioadă tranzitorie, până la punerea în funcțiune a infrastructurii de tratare a biodeșeurilor. În aceste condiții, raportat la prevederile art. 2 alin. (14) din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, la nivelul Sectorului 3 este permisă colectarea biodeșeurilor și în modalitatea prevăzută în documentația de atribuire. 7. Referitor la motivul șapte de contestație - Incoerența legală a perioadei de tranziție și eliminarea acesteia: La fel ca și al șaselea motiv de contestație, și acest motiv 7 este, în principal tardiv și, în subsidiar, lipsit de interes, iar pe fond este neîntemeiat. Astfel, arată că reglementarea perioadei de tranziție a avut loc prin documentația de atribuire inițială, așa cum a precizat și la punctul anterior, prin documentul intitulat HCLS3_nr._627_din_26_.11.2025-semnat.pdf. care conține documentația de atribuire, mai exact Studiul de Oportunitate - cap. 8.1, precum și caietul de sarcini - art. 75, Macheta financiară de calcul a tarifelor (Model fînanciar_formulare finaneiare_PS3) care prezintă work sheeturi pentru calcul tarife în funcție de perioada de tranziție (anul 1-2) și de perioadă completă (anii 3-5). Prin modelul financiar prezentat în răspunsul la solicitarea de clarificări postat în SEAP în data de 20.03.2026 (nr. răspunsul 22 set 1 de întrebări) nu s-a efectuat nicio modificare sub acest aspect, modificarea Machetei financiare vizând cu totul alte aspecte, astfel încât nu se poate reține ca dată de început a termenului de contestație data de 20.03.2026. În plus, contestatoarea nu justifică niciun prejudiciu direct care ar vătăma interesele sale legitime prin impunerea de către autoritatea contractantă a acestei perioade de tranziție, motivul de contestație invocat, potrivit căruia operatorii ar fi în imposibilitatea prezentării în fapt a mai multor fișe de fundamentare pentru același contract, fiind contrazis chiar de macheta financiară pusă la dispoziție prin documentația de atribuire, invocată chiar de către contestatoare și care are exact acest rol - de a ghida 14

și oferi tuturor potențialilor ofertanți posibilitatea realizării mai multor fișe de fundamentare, pe principiul asigurării unui tratament egal și pentru posibilitatea depunerii unor oferte comparabile. În aceste condiții, din punctul său de vedere, autoritatea contractantă consideră motivul de contestație ca fiind lipsit de interes. În ceea ce privește fondul cauzei, arată că, prin contractul de finanțare a proiectului „Extinderea sistemului de management integrat al deșeurilor în ............", finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), Axa Prioritară „Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor", în cadrul Obiectivului Specific „Reducerea numărului depozitelor neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclare a deșeurilor în România" (mai exact prin Studiul de fezabilitate și aplicația de finanțare a proiectului) a fost prevăzută posibilitatea existenței unei perioade tranzitorii, delimitată de timpii de realizare a celor două proiecte cu finanțare europeană nerambursabilă (Programul Operațional Infrastructură Mare-POIM și Programul de Dezvoltare Durabilă -PDD). În aceste condiții, raportat la prevederile art. 2 alin. (14) din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, consideră că este îndreptățită la impunerea acestei perioade de tranziție și nu este de acord cu eliminarea ei. 8. Referitor la motivul 8 de contestație - Deșeuri textile imposibilitate de colectare conform răspunsuri la solicitările de clarificări: Și acest motiv 8, este în principal tardiv, iar pe fond este neîntemeiat. Modalitatea de colectare a deșeurilor textile este prevăzută încă din documentația de atribuire publicată în SEAP în data de 09.12.2025 și nu prin răspuns 7 set 2 de clarificări, răspuns care nu modifică sub nicio formă documentația inițială, ci doar indică unde anume se regăsesc informațiile solicitate. În ceea ce privește fondul cauzei, menționează că, potrivit dispozițiilor legale, respectiv art. 6 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 101/2006, autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale/ sectoarelor municipiului ......... au competențe exclusive în ceea ce privește adoptarea măsurilor organizatorice necesare pentru implementarea sistemului de colectare separată a deșeurilor, în vederea transportării acestora către instalațiile de tratare. Prin urmare, în conformitate cu Studiul de oportunitate întocmit, modalitatea de colectare a deșeurilor textile la nivelul Sectorului 3 a fost aprobată așa cum s-a evidențiat mai sus, prin realizarea unei corelări între indicele de generare a acestui tip de deșeuri, densitatea, numărul de utilizatori, frecvența de colectare și volumul recipientelor. 9. Referitor la motivul 9 de contestație – Deșeuri periculoase imposibilitate legală de colectare prin aport voluntar: Și acest motiv 9, la fel ca și celelalte motive ale contestației, este în principal tardiv, iar pe fond este neîntemeiat. Modalitatea de colectare a deșeurilor periculoase este prevăzută încă din documentația de atribuire publicată în SEAP în data de 09.12.2025 și nu prin răspuns 8 set 2 de clarificări, răspuns care nu modifică sub nicio formă Pagina 15 din 35

documentația inițială, ci doar indică unde anume se regăsesc informațiile solicitate. În ceea ce privește fondul cauzei, menționează că, potrivit dispozițiilor legale, respectiv art. 6 alin. (1) lit. j) din Legea nr. 101/2006, autoritățile administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale/ sectoarelor municipiului ......... au competențe exclusive în ceea ce privește adoptarea măsurilor organizatorice necesare pentru implementarea sistemului de colectare separată a deșeurilor, în vederea transportării acestora către instalațiile de tratare. Prin urmare, în conformitate cu Studiul de oportunitate întocmit, modalitatea de colectare a deșeurilor periculoase la nivelul Sectorului 3 a fost aprobată așa cum s-a evidențiat mai sus, prin realizarea unei corelări între indicele de generare a acestui tip de deșeuri, densitatea, numărul de utilizatori, frecvența de colectare și volumul recipientelor. Susține că nu există o obligație legală care să predefinească modul de colectare a deșeurilor periculoase, astfel încât consideră că și pe fond, motivul de contestație este neîntemeiat. În plus investiția și modul de colectare a deșeurilor periculoase în cele 21 containere de 2,25 mc a făcut obiectul proiectului proiectului „Extinderea sistemului de management integrat al deșeurilor în ............", finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), în speță fiind aplicabile prevederile art. 2 alin. (14) din Legea serviciului de salubrizare a localităților nr. 101/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Față de cele prezentate, solicită respingerea contestației. Consiliul, prin adresele nr. 29596/1201/C6 și 29594/1201/C6 din 23.04.2026, a solicitat contestatoarei și autorității contractante să transmită punct de vedere față de incidența dispozițiilor art. 25 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, privind suspendarea soluționării contestației aflată pe rolul Consiliului, până la soluționarea plângerii formulată de dvs. împotriva deciziei nr. 493/C/5028, 5032/20.02.2026, transmisă Curții de Apel ......... – Secția a X-a Contencios Administrativ și Fiscal. Totodată, cu respectarea prevederilor art. 20 alin. (1) și (4) din Legea nr. 101/2016, Consiliului a solicitat autorității contractate să comunice copia dosarului achiziției, integral, cu excepția documentelor comunicate în format electronic prin adresa nr. 144372/06.04.2026, înregistrată la Consiliu cu nr. 24721/06.04.2026. La adresa mai sus menționată, contestatoarea precizează prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. 29793/24.04.2026, că este de acord cu suspendarea cauzei până la soluționarea plângerii la Curtea de Apel .......... Atașat completării dosarului achiziției, ......... AL MUNICIPIULUI ......... a transmis adresa nr. 170363/27.04.2026, înregistrată la Consiliu cu nr. 30202/27.04.2026, comunicând punctul de vedere privind suspendarea soluționării contestației, prin care susține că, contestația formulată 16

de ......... SA nu vizează niciunul din aspectele care fac obiectul plângerii. Astfel, consideră că nu sunt întrunite condițiile suspendării contestației până la soluționarea plângerii. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ......... AL MUNICIPIULUI ........., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura prin licitație deschisă, în vederea atribuirii contractului de Delegare a gestiunii serviciului public având ca obiect Activitatea serviciului de salubrizare de colectare separată și transport separat al deșeurilor menajere și al deșeurilor similare provenind din activități comerciale din industrie și instituții, inclusiv fracții colectate separat, pe raza Sectorului 3 al Municipiului ........., publicând, în SEAP anunțul de participare nr. PC1003154/09.12.2025, cu o valoare totală estimată de 432.663.678,75 lei, fără TVA, iar criteriul de atribuire este „prețul cel mai scăzut”. Împotriva documentației de atribuire astfel cum a fost aceasta clarificată prin răspunsul consolidat la solicitările de clarificări publicat în SEAP în data de ”20.03.2026 si 27.03.2026”, ......... SA a înaintat Consiliului contestația în analiză, solicitând cele menționate în partea introductivă a deciziei. Fiind ținut, potrivit art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 [Consiliul se pronunță mai întâi asupra excepțiilor de procedură şi de fond, cu încadrarea în termenul prevăzut la art. 24 alin. (1), iar când constată că acestea sunt întemeiate, nu mai procedează la analiza pe fond a cauzei], la a verifica cu întâietate excepțiile invocate, Consiliul va analiza cu precădere excepția tardivității contestației invocată de autoritate contractantă. În ceea ce privește această excepție a tardivității contestației Consiliul constată că este neîntemeiată. În acest sens, Consiliul are în vedere dispozițiile art. 8 alin (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016, potrivit cărora: „(1) Persoana care se consideră vătămată de un act al autorităţii contractante poate sesiza Consiliul în vederea anulării actului autorităţii contractante, obligării acesteia la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, precum şi pentru recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, în termen de: a) 10 zile, începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică/sectorial sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii.” Prin contestație, autoarea acesteia, critică răspunsurile consolidate la solicitările clarificări publicate în SEAP în data de ”20.03.2026 si 27.03.2026”, în realitate fiind ” 20.03.2026 si 27.03.2026”. Prin urmare, transmiterea contestației atât la Consiliu, cât și la entitatea în data de 30.03.2026 s-a făcut cu respectarea termenului de 10 zile de la data luării la cunoștință despre răspunsurile consolidate la solicitările clarificări fiind 20.03.2026, respectiv 26.03.2026, , calculat conform art. (5) din Legea nr. 101/2016: „(1) Termenele procedurale stabilite de prezenta lege, exprimate în zile, încep să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului şi se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului. Pagina 17 din 35

(2) Ziua în cursul căreia a fost comunicat un act procedural nu este luată în calculul termenului. Dacă ultima zi a unui termen exprimat altfel decât în ore este o zi nelucrătoare, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare”, urmând a se stabili la analiza pe fond a contestației data la care a fost publicat efectiv fiecare din răspunsurile contestate. Pentru aceste motive, Consiliul respinge ca nefondată excepția tardivității contestației. Din analiza contestației, Consiliul reține că autoarea acesteia este nemulțumită de modul în care autoritatea contractantă a înțeles să clarifice prevederile documentației de atribuire, considerând că urmare celor precizate de achizitoare prin răspunsurile consolidate la solicitările clarificări publicate în SEAP în data de ”20.03.2026 si 27.03.2026” se impune obligarea autorității contractante la adoptarea unor măsuri de remediere a acestora și eliminarea neconformitățile și nelegalităților care rezultă din cadrul acestora. Ca o chestiune prealabilă, dată fiind natura litigiului, actul atacat și solicitările adresate Consiliului cu privire la acesta, se reține necesitatea examinării contestației primite prin raportare la următoarele dispoziții ale legislației privind achizițiile publice: - art. 20 din HG nr. 867/2016: „(1) Caietul de sarcini trebuie să conţină: a) specificaţii tehnice minime; b) obiectivele pe termen lung, mediu şi imediate ale proiectului preconizat a se realiza prin concesiune; c) informaţii referitoare la condiţiile de exploatare/regimul de utilizare aferente obiectului contractului de concesiune, precum şi alte aspecte ce descriu contextul în care se anticipează că se va derula viitorul contract; d) modul de operare vizat pentru derularea proiectului preconizat a se realiza prin concesiune, inclusiv, dacă este cazul, investiţiile pe care concesionarul va fi obligat să le realizeze şi termenul de realizare a acestora; e) descrierea activităţilor, condiţii generale tehnice şi de calitate; f) dacă există, condiţii speciale impuse de natura activităţilor care vor intra în obiectul contractului de concesiune, cum ar fi condiţii de siguranţă în exploatare, protecţia mediului, protecţia muncii, condiţii privind folosirea şi conservarea patrimoniului sau privind protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului naţional, condiţii privind protejarea secretului de stat, utilizarea unor materiale cu regim special, condiţii speciale impuse de acorduri şi convenţii la care România este parte; g) propunerea entităţii contractante de alocare a riscurilor în cadrul contractului de concesiune; h) dacă este cazul, opţiunea pentru crearea unei societăţi având ca acţionari operatorul economic, pe de o parte, şi entitatea contractantă, pe de altă parte; i) clauze financiare şi de asigurări; j) dacă este cazul, regimul bunurilor utilizate şi/sau realizate de concesionar în timpul derulării contractului de concesiune; k) cuantumul garanţiilor care urmează a fi constituite, după caz. (2) Specificaţiile tehnice definesc caracteristicile solicitate privind lucrarea sau serviciul care face obiectul concesiunii. (3) Caracteristicile prevăzute la alin. (2) pot de asemenea să vizeze procesul sau metoda specifică de execuţie a lucrărilor sau prestare a serviciilor solicitate sau un proces specific pentru un alt stadiu al ciclului de viaţă al acestora, chiar dacă aceste elemente nu fac parte din conţinutul material al lucrărilor sau serviciilor care fac obiectul concesiunii, dar cu condiţia ca aceste 18

caracteristici să aibă legătură cu obiectul contractului de concesiune şi să fie proporţionale prin raportare la valoarea şi obiectivele acestuia. (4) Prin caietul de sarcini/documentul descriptiv se pot stabili şi aspecte care privesc transferul drepturilor de proprietate intelectuală. (5) Specificaţiile tehnice se definesc astfel încât să ţină seama de cerinţele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi şi de conceptul de proiectare pentru toate categoriile de utilizatori, în cazul concesiunilor având ca obiect servicii sau lucrări destinate utilizării de către persoane fizice. (6) În cazul în care printr-un act normativ adoptat la nivelul Uniunii Europene sunt introduse cerinţe de accesibilitate obligatorii, specificaţiile tehnice se definesc, în ceea ce priveşte cerinţele de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilităţi sau conceptul de proiectare pentru toate categoriile de utilizatori, prin trimitere la cerinţele obligatorii astfel introduse. (7) Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate care să împiedice realizarea unei concurenţe efective între operatorii economici. .” - art. 71 alin. (1) și (2) din Legea nr. 100/2016: „(1) Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura ofertanţilor/candidaţilor o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele concesiunii de lucrări sau ale concesiunii de servicii, obiectul contractului, repartizarea riscurilor şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire. (2) În sensul alin. (1), autoritatea/entitatea contractantă furnizează: a) o descriere a obiectului concesiunii de lucrări sau al concesiunii de servicii şi a cerinţelor de calificare şi de selecţie - în anunţul de concesionare; b) o descriere a criteriilor de atribuire şi, după caz, a cerinţelor minime care trebuie îndeplinite, precum şi un termen orientativ de finalizare a procedurii de atribuire - în anunţul de concesionare, în documentaţia de atribuire şi/sau în alte documente ale concesiunii.” Așadar, regula o reprezintă faptul că stabilirea condițiilor de realizare a concesiunii se realizează de fiecare autoritate contractantă în parte, în funcție de necesitățile obiective și prioritățile sale. Singura limitare a acestui drept al autorității contractante este determinată de introducerea, de către aceasta, a unor obstacole nejustificate față de asigurarea unei concurențe efective între operatorii economici, în sfera unei astfel de posibilități aflându-se și situația impunerii unor specificații și condiții care nu au legătură cu nevoia autorității contractante. În consecință, pentru a cenzura prevederile documentației de atribuire stabilite de autoritatea contractantă, așa cum solicită contestatoarele în prezenta cauză, este necesară stabilirea existenței, prin ele, a unor condiții restrictive, nejustificate și nelegale ce împiedică o concurență efectivă între operatorii economici, precum și a existenței unor specificații/cerințe care nu corespund necesității achizitoarei. Prin urmare, contestatoarele în susținerea demersurilor lor la Consiliu are obligația de a proba caracterul restrictiv al cerințelor criticate, prin prezentarea unor mijloace de proba pertinente și concludente, fiind pe deplin aplicabile în acest caz prevederile art. 249 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”. Raționamentul se circumscrie faptului că nu se regăsesc în legislația aferentă concesiunilor prevederi care să permită operatorilor economici să ceară modificarea documentației de atribuire și, cu atât mai mult, să oblige autoritatea contractantă să modifice documentația respectivă după cum solicită fiecare operator economic care apreciază că este necorespunzător întocmită, doar pe considerentul neplierii cerințelor autorității pe caracteristicile existente în portofoliul respectivei entități economice. Pagina 19 din 35

Astfel fiind, autoritatea contractantă nu are vreo obligație legală de a modifica documentația de atribuire după voința operatorilor economici care au formulat contestație, iar Consiliul nu o poate obliga la o astfel de conduită, decât în măsura în care se face dovada încălcării reale și obiective a dispozițiilor legale ce împiedică restrângerea nejustificată a concurenței. Acestei obligații a contestatoarei, de a face proba afirmațiilor sale, îi corespunde obligația autorității contractante de a proba și justifica oportunitatea conținutului documentației de atribuire, respectiv faptul că aceasta descrie obiectul concesiunii, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesității sale, orice abatere de la acest scop putând fi cenzurată. În consecință, în evaluarea temeiniciei cererilor adresate Consiliului, acesta va avea în vedere faptul că ele trebuie justificate și probate obiectiv, cu dovada fermă a caracterului restrictiv, simpla pretindere a necesitații modificării lor și simpla afirmație că restricționează concurența nefiind suficiente pentru a conchide asupra nelegalității actului atacat. În egală măsură, în stabilirea legalității actului atacat al autorității contractante va fi avută în vedere și proba pe care achizitoarea o realizează cu privire la legătura obiectivă de cauzalitate și dependență dintre specificația criticată și nevoia sa de achiziție. Anterior procedării la analiza pe fond a criticilor formulate de contestatoare, Consiliul constată că cele stabilite de Consiliul prin decizia sa anterioară nr. 493/C6/5028, 5032/20.02.2026, au rămas definitive, mai puțin cele dispuse în legătură cu cantitățile de deșeuri municipale estimate a fi colectate, cu neconcordanțele cu privire la cantitățile de deșeuri provenite din construcții și desființări și la cantitățile de deșeuri municipale abandonate, respectiv în ceea ce privește colectarea deșeurilor abandonate, Curtea de Apel ......... admițând plângerea formulată de autoritatea contractantă în acest sens, prin Hotărârea nr. 429/2026 din 05.05.2026, cu menținerea în rest a deciziei CNSC. Trecând la analiza criticilor formulate de contestatoare, Consiliul reține că un prim aspect criticat, respectiv cel de la pct. A, se referă la modalitatea de calcul a redevenței raportat atât la obligațiile de remediere stabilite prin decizia CNSC inițială cât și prin raportare la răspunsurile 9, 10, 28 din cadrul Setului nr. 1 de întrebări la răspunsul consolidat la solicitările de clarificări din data de ”26.03.2026”. În ceea ce privește decizia anterioară a CNSC nr. 493/C6/5028, 5032/20.02.2026, Consiliul are în vedere că în legătură cu nivelul redevenței criticile formulate în acest sens au fost respinse ca nefondate, astfel că, din această perspectivă nu au intervenit modificări urmare a acestei decizii asupra documentației de atribuire. Cât privește răspunsul consolidat din data de 20.03.2026, Consiliul constată că la pct. 9, 10 și 28 din cadrul Setului nr. 1 de întrebări, autoarea 20

contestației nu aduce niciun argument concret din care să rezultă măsura în care prin aceste clarificări a intervenit vreo modificare asupra prevederilor documentației de atribuire în ceea ce privește redevența. În fapt, autoarea contestației critică nivelul redevenței, iar singurele argumente aduse în acest sens sunt că în alte proceduri, cuantumul acesteia a fost mult mai mic și că ar fi în contradicție cu dispozițiile legale. Analizând Setul nr. 1 de întrebări de clarificări din răspunsul consolidat publicat în SEAP la data de 20.03.2026, Consiliul are în vedere că aspectele criticare fac referire la următoarele: „RĂSPUNS PUNCTUL 9 A se vedea măsura de remediere nr. 8 adoptată în urma Deciziei CNSC nr. 493/20.02.2026, postată în SEAP în data de 17.03.2026. 10. Având în vedere Caietul de sarcini, Anexa nr.5 BUNURILE PUSE LA DISPOZITIA OPERATORULUI DE CATRE DELEGATAR, vă rugăm a ne transmite specificațiile tehnice, după cum urmează, fără a se limita: a) autospeciale: anul de fabricație, dimensiune de gabarit, masă maximă admisă, consum normat (carburant, ad-blue, lubrifianți), număr axe, număr anvelope/auto, dimensiune anvelope/auto, gradul de uzură la data publicării documentației de atribuire, norma de înlocuire a anvelopelor/ utilaj, gradul de compactare, valoarea impozitelor si taxelor locale, modul lor de repartizare pe fracțiile de colectare, etc. b) la containerele îngropate și cele supraterane cu pedală vă rugăm să ne comunicați caracteristicile tehnice ale acestora; c) la recipienții de precolectare - anul de fabricație ale acestora. RĂSPUNS PUNCTUL 10 Răspuns 10 a: Caracteristicile tehnice ale autospecialelor sunt prezentate în Anexa intitulată 1. Anexa_Specificații tehnice_rev1, atasată la prezentul răspuns consolidat și la măsura de remediere nr. 7 adoptată în urma Deciziei CNSC nr. 493/20.02.2026. Valoarea impozitelor și taxelor locale: 0 lei. b) la containerele îngropate și cele supraterane cu pedală vă rugăm să ne comunicați caracteristicile tehnice ale acestora; Răspuns 10 b: Caracteristicile tehnice ale containerelor sunt prezentate în tabelul de mai jos: Containere subterane usoare 5 mc (2019) Container ingropat 5 mc Dimensiuni rezervor de beton (l x l x h2): 1950 x 1950 x 2600 mm Materiale Gură de livrare: oțel inoxidabil / galvanizat + acoperire cu pulbere Fonduri: otel + zincare Mecanica interioara: otel + zincare Rezervor: beton (fibra C35 / 45) Containerele subterane este dotat cu sistem de conectare tip “ciuperca F90” compatibila cu utilajele de colectare existente aflate in posesia Autorității Contractante Containere îngropate pentru colectare deșeuri reziduale 5 m3. Containerul are volumul de 5 m3şi va fi format din: Corpul containerului este realizat din metal modular din otel zincat la cald. Pereții laterali ai containerului trebuie sa garanteze alunecarea lichidelor in interiorul sau, fără a se împrăștia in cuva din beton. Fundul trebuie sa aibă capacitatea de menținere a lichidelor si o deschidere in doua parți la cel puțin 90o. Coloana pentru introducerea deșeurilor (partea externa a containerului) produsa din otel inoxidabil rezistenta la razele UV cu o înălțimea de cca. 1 metru de la sol, pentru a ușura accesibilitatea. Dotată cu o fanta de preluare/introducere ce va fi poziționata central fata de recipientul de colectare, pentru o distribuire uniforma a deșeurilor. Fanta de preluare cu diafragma interna de circa 70 litri, dotata cu pedala pentru deschidere. Mecanica interna de deschidere/închidere a fundului trebuie realizata exclusiv din bare din otel pentru a garanta manevrarea si golirea corecta a containerului. Dotat cu sistem de identificare a acestuia, compatibil cu sistemul de geo- corelare Placa pietonală va fi realizată din otel, atașată containerului. De asemenea va fi prevăzută cu un orificiu poziționat central care va permite fixarea fantei de preluare/introducere (Gura de introducere). Cuva din beton, constituie elementul prefabricat din beton armat; monobloc; cu un volum care sa permită atât plasarea containerelor de 5 m3 cat si a celor de 3 m3; prevăzută cu puncte de alipire pentru, așezarea lor in baterie; cu sisteme de scurgere a apei pluviale, spre fundul bazinului si impermeabilizata fără aplicarea ulterioara a benzilor/ masticurilor/ Pagina 21 din 35

căptușelilor/ vopselelor/ etc. Dimensiunile containerului, compatibile cu utilajul de spălare si utilajele de colectare aflate in proprietatea autortății contractante, in vederea golirii si igienizării Containere de suprafata 3.0 mc (2019) Container 3.0MC; Dimensiuni (lxpxh): 1450 x 1600 x 1630* mm; Capacitate: 310 litri; Containere de suprafață pentru colectare deșeuri uscate din ambalaje 3 m3. 28. Prin Caietul de sarcini, la pag. 18, art. 75 se prevede o schimbare în sistemul de colectare, cu perioadă de tranziție până în anul 2028 (când se estimează finalizarea proiectele pentru finanțarea infrastructurii demarate de ............). Aceasta schimbare presupune o înlocuire a pubelelor cu containere îngropate și/sau supraterane care impun o modificare in structura parcului auto. Prin urmare, începând cu anul 3 de contract sunt necesare mai multe autospeciale cu cârlig ridicător și mai puține autogunoiere. În raport de cele mai sus precizate vă rugăm clarificați: a) cine va realiza investițiile pentru noile autospeciale, Operatorul delegat sau Autoritatea contractantă; b) noile autospeciale devin bunuri de retur sau nu; c) în ce condiții se vor preda Autorității contractante autospecialele devenite neutilizabile și cum se va modifica valoarea redevenței; d) cum se vor modifica tarifele conform noilor informații; e) vă rugăm să precizați modul de calcul al redevenței atât pentru primii 2 (doi) ani de contract, cât și pentru ultima perioadă de 3 (trei) ani de contract. RĂSPUNS PUNCTUL 28 a) numărul autospecialelor cu cârlig ridicător a fost dimensionat pentru perioada sistemului complet, fiind suficient pentru a se presta serviciul. Totuși, dacă pe parcursul executării contractului de delegare apare necesitatea achiziționării unor autospeciale, acestea vor putea fi asigurate și de către Delegatar (operator), numai cu acordul acestuia și cu recuperarea costurilor conform legii, prin tarifele activității. b) Indiferent de cine va achiziționa noile autospeciale acestea devin bunuri de retur c) În cazul în care, pe parcursul prestării serviciului, apare situația semnalată, Delegatul (operatorul) va întocmi o analiză care va fi evaluată și aprobată de Delegatar, fie separat, fie simultan cu documentația pentru modificarea tarifelor, în conformitate cu situația respectivă. d) Tarifele se vor modifica conform art. 36 alin.(1) din Ordinul ANRSC nr. 640/2022, cu modificările și completările ulterioare. e) Modul de calcul a redevenței se bazează pe metoda amortizării activelor fixe, pe baza următoarelor date: valoarea de intrare a bunului, durata normată de amortizare, amortizarea anuală, valoarea rămasă de amortizat (dacă este cazul). Principiul de calcul presupune alocarea 22

activelor fixe pe categorii de deșeuri, ținând cont de faptul că în perioada de tranziție principalele categorii sunt deșeurile reciclabile și cele reziduale, iar în perioada cu sistem complet există trei categorii principale: reciclabile, reziduale și biodeșeuri. Se va ține cont astfel că o parte din activele din perioada de tranziție care au fost alocate deșeurilor reziduale vor fi relocate în perioada cu sistem complet biodeșeurilor. În acest sens, se va ține cont de natura fiecărui mijloc fix și cărui flux poate fi alocat.” Referitor la răspunsurile de la pct. 9, Consiliul reține că au făcut trimitere la măsura de remediere nr. 8 adoptată în urma Deciziei CNSC nr. 493/20.02.2026, postată în SEAP în data de 17.03.2026, or, raportat la această dată, formularea unor critici privind conținutul lor în data de 30.03.2026, este în mod evident un demers tardiv, termenul de 10 zile la data formulării contestației fiind depășit, ultima zi a termenului împlinindu- se vineri 27.03.2026. Această apreciere a Consiliul este valabilă și în ceea ce privește răspunsul de la pct. 10, lit. a), în condițiile în care autoritatea contractantă a făcut trimitere la măsura de remediere nr. 7 din 17.03.2026, adoptată în urma Deciziei CNSC nr. 493/20.02.2026, respectiv în ceea ce privește răspunsul de la pct. 10, lit. c), care face trimitere la Anexa nr. 5 a caietului de sarcini aprobat prin HCL S3 nr. 627 din 26.11.2025, publicat în SEAP încă din data de data de 19.02.2025. Pe de altă parte, Consiliul are în vedere că, în speță, prin răspunsurile de la pct. 10 (lit. a și b), au fost solicitate specificațiile tehnice ale unor echipamente și utilaje, iar contestatoarea la acest punct al contestației nu a adus niciun argument concret referitor la modul în care aceste specificații sunt relevante în privința criticilor formulate cu privire la nivelul redevenței, cu toate că era datoria sa de a demonstra cele afirmate, dat fiind că sarcina probei îi revine celui ce acuză (actor incubit probatio). Referitor la răspunsul de la pct. 28, Consiliul constată, de asemenea, că prin intermediul acestuia nu sunt aduse modificări asupra nivelului redevenței ori vreo modificare a documentație de atribuire, fiind valabile cele stabilite de autoritatea contractantă și menținute de Consiliul în ceea ce privește nivelul redevenței. Nu în ultimul rând, Consiliul are în vedere informațiile prezentate de autoritatea contractantă în cadrul punctului de vedere la contestație, necombătute de autoarea contestației, ceea ce poate fi apreciat ca fiind o acceptare a argumentației prezentate de achizitoare. Această apreciere a Consiliului este general valabilă pentru fiecare dintre criticile formulate de autoarea contestației, reținându-se lipsa de reacție a acesteia la argumentele prezentate de autoritatea contractantă în legătură cu cele criticate prin prezenta contestație. În aceste condiții, Consiliul va respinge ca nefondate criticile formulate de contestatoare în legătură cu acest aspect, mai sus analizate. În ceea ce privește următoarea critică, respectiv cea de la pct. B, Consiliul constată că privește durata contractului raportată la cuantumul redevenței și amortizarea contabilă legală, autoarea contestației considerând că se impune modificarea duratei contractuale la minim 8 ani. În acest sens, raportat la răspunsul 12 set 2 clarificări din data de 26.03.2026, autoarea contestației consideră că această modificare se impune deoarece o durată contractuală de 5 ani nu este justificată, Pagina 23 din 35

susținând că nu există în prezent un contract de concesiune a cărui durată să fie mai mică de 8 ani. În acest sens, Consiliul constată că, în fapt, autoarea contestației critică răspunsul de la pct. 12 din Setul nr. 2 de întrebări, din cadrul aceluiași răspuns consolidat publicat în SEAP în data de 20.03.2026, potrivit căruia: „12. Raportat la durata propusa a contractului de concesiune în speță 60 de luni, menționată la pct. II.2.7 din cadrul FDA, va solicitam sa ne precizați argumentat unde în cadrul documentației de atribuire mai precis în cadrul Studiului de Oportunitate se regăsește o analiza pertinenta cu privire la alegerea acestui durate a contractului. RĂSPUNS PUNCTUL 12 Durata contractului de delegare a fost analizată în cadrul Capitolului 14 CONDIȚII CONTRACTUALE și Capitolului 16 IMPACTUL ASUPRA BUGETULUI SECTORULUI 3 AL MUNICIPIULUI ......... din Studiul de Oportunitate. Durata contractului care face obiectul concesiunii a fost stabilită la 60 luni (5 ani) conform prevederilor legale (art. 32 alin.3 din legea 51/2006, cu modificările și completările ulterioare, art. 16, alin. (2) din Legea 100/2016 cu modificările și completările ulterioare) care constituie regula în materie.”. Este evident faptul că acest răspuns nu aduce vreo modificare în privința duratei contractului de concesionare, ci doar o clarificare, conform solicitării, cu privire la unde poate fi identificată analiza pertinenta cu privire la alegerea acestui durate a contractului. Cât privește durata contractului de 5 ani, aceasta a fost precizată în cadrul documentație de atribuire publicată în SEAP la data de 09.12.2025, astfel cum rezultă din informațiile regăsite la cap. II.2.7 Durata contractului, concesiunii, a acordului-cadru sau a sistemului dinamic de achizitii („Durata in luni: 60”), dar și din conținutul Studiului de oportunitate pus la dispoziția ofertanților (2026-2031). Prin urmare, la acest moment (30.03.2026) nu mai pot fi formulate critici în legătură cu termenul de derulare al contractului de concesiune, ele fiind în mod evident tardive. Cât privește susținerile contestatoarei în legătură cu alte proceduri de atribuire, Consiliul constată lipsa de temei a acestora, modul de derulare a altor contracte de concesiune nefiind opozabil prezentei proceduri atât timp cât aceasta din urmă este organizată în conformitate cu prevederile legale incidente. În aceste condiții, Consiliul va respinge ca nefondate și criticile formulate de contestatoare la acest punct. Un alt aspect criticat de contestatoare, respectiv cel de la pct. C, Consiliul constată că este în legătură cu modalitatea de decontare raportată la dispozițiile Studiului de oportunitate. În acest sens, raportat la răspunsul 20 set 2 clarificări din data de 26.03.2026, autoarea contestației solicită a se constata că autoritatea contractantă nu justifică implementarea unui sistem de plata de tip tarif, studiul de oportunitate propus conținând o simplă detaliere a avantajelor și dezavantajelor propuse și nu o analiză reală asupra impactului decontării serviciului prin tarif/taxă mai ales prin raportare la impunerea nivelului 24

ridicat al redevenței și solicită obligarea achizitoarei la schimbarea modalității de plată a serviciului din tarif în taxă. Și în legătură cu aceste critici Consiliul constată că, în realitate, autoarea contestației critică un răspuns din Setul nr. 2 de întrebări, din cadrul aceluiași răspuns consolidat publicat în SEAP în data de 20.03.2026, respectiv pct. 20: „20. Având în vedere că ați optat pentru plata serviciului în regim de tarif, vă solicitam să ne prezentați unde este prezenta analiza de tip SWOT cu privire la modalitatea de plata propusă și mai mult sa ne justificați de ce ați optat pentru această modalitate de plată ținând cont de faptul că aproximativ jumătate din valoarea tarifului de gestionare propus este reprezentat de redevență. RĂSPUNS PUNCTUL 20 Analiza cu privire la modalitatea de plata propusă se regăsește la capitolul 9, Subcapitolul 91. Analiza alternativelor de mecanism financiar din Studiul de Oportunitate.”, Astfel, ca și în legătură cu aspectul precedent criticat, rezultă că răspunsul dat de autoritatea contractantă nu aduce vreo modificare în privința conținutului documentației de atribuire, ci doar o lămurire privind plata serviciului în regim de tarif, conform solicitării. Existența sau nu la acest moment al formulării contestației a unei justificări privind alegerea opțiuni de către autoritatea contractantă a plății serviciului în regim de tarif și nu de taxă, nu mai poate constitui subiect de dispută la acest moment, alegerea acestei modalități de plată prin intermediul unui tarif fiind stabilită încă de la data de 09.12.2025, astfel că orice critică pe acest aspect este tardivă la acest moment. În aceste condiții, Consiliul va respinge ca nefondate și criticile și solicitările autoarei contestației formulate la acest punct. În ceea ce privește următorul aspect criticat, și anume cel de la pct. D, Consiliul constată că privește Strategia de contractare întocmită de autoritatea contractantă, autoarea contestației solicitând obligarea autorității contractante la publicarea ei. În acest sens, Consiliul reține că autoarea contestației își întemeiază solicitarea raportat la răspunsul 12 set 2 clarificări și pe lipsa justificării în mod real a duratei contractului de numai 5 ani, în dauna unei durate uzuale în ceea ce privește durata unor contracte de concesiune. Referitor la acest aspect, Consiliul are în vedere pe lângă cele stabilite în legătură cu criticile de la pct. B, cele prezentate de autoritatea contractantă prin punctul de vedere la contestație în legătură cu acest aspect: „(...) Modul de atribuire a contractelor de concesiune de servicii este reglementat de Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii şi de Hotărârea de Guvern nr. 867/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. Secţiunea a 4-a a Legii nr. 100/2016 reglementează regulile de publicitate şi transparenţă care guvernează organizarea şi derularea procedurilor de atribuire a contractelor de concesiune. Potrivit Art. 62. Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a asigura transparenţa procedurii de atribuire a contractelor de concesiune prin publicarea, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi, a anunţurilor de concesionare, anunţurilor de intenţie şi a anunţurilor de atribuire., iar potrivit art. 63. Alin. (1) Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a transmite spre publicare un anunţ de concesionare atunci când iniţiază una dintre procedurile reglementate de prezenta lege, respectiv licitaţia deschisă sau dialogul competitiv." Secţiunea 5 a Legii nr. 100/2016 reglementează modalitatea de elaborare a documentaţiei de atribuire, stipulând următoarele: Pagina 25 din 35

Art. 71 (1) Autoritatea/entitatea contractantă are obligaţia de a elabora documentaţia de atribuire care conţine toate informaţiile necesare pentru a asigura ofertanţilor/candidaţilor o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele concesiunii de lucrări sau ale concesiunii de servicii, obiectul contractului, repartizarea riscurilor şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire. (2) În sensul alin. (1), autoritatea/entitatea contractantă furnizează: a) o descriere a obiectului concesiunii de lucrări sau al concesiunii de servicii şi a cerinţelor de calificare şi de selecţie - în anunţul de concesionare; b) o descriere a criteriilor de atribuire şi, după caz, a cerinţelor minime care trebuie îndeplinite, precum şi un termen orientativ de finalizare a procedurii de atribuire - în anunţul de concesionare, în documentaţia de atribuire şi/sau în alte documente ale concesiunii." Art. 5 al Legii nr. 100/2016 incliide următoarele definiţii ale termenilor: document al concesiunii - anunţul de concesionare, documentaţia de atribuire, precum şi orice document suplimentar emis de autoritatea/entitatea contractantă sau la care aceasta face trimitere pentru a descrie sau a stabili elementele concesiunii sau ale procedurii de atribuire; documentaţia de atribuire - documentul concesiunii care cuprinde cerinţele, criteriile, regulile şi alte informaţii necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi explicită cu privire la cerinţele autorităţii/entităţii contractante sau la elementele concesiunii, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire, inclusiv specificaţiile tehnice sau documentul descriptiv, condiţiile contractuale propuse, formatele şi modul de prezentare a documentelor de către candidaţi/ofertanţi, informaţiile privind obligaţiile generale aplicabile candidaţilor/ofertanţilor, studiul de fundamentare; specificaţii tehnice - cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui serviciu sau fiecărei lucrări să fie descris(ă), în mod obiectiv, într-o manieră corespunzătoare îndeplinirii necesităţii autorităţii/entităţii contractante; Legea 100/2016 nu face nicio trimitere la "strategia de contractare", nu o include între documentele concesiunii în general sau în documentaţia de atribuire, mai specific. Strategia de contractare este identificată de HG nr. 867/2016 ca un element al etapei de planificare şi pregătire a concesionării. Potrivit art. 9 din HG nr. 867/2016 "(1) Etapa de planificare, fundamentare şi pregătire a unui proces de concesionare a cărui valoare estimată este egală sau mai mare decât pragul prevăzut la art. 11 alin. (1) din Lege se iniţiază prin documentarea nevoii identificate şi se încheie cu aprobarea de către conducătorul entităţii contractante a strategiei de contractare şi a documentaţiei de atribuire pentru procedura respectivă. Prin urmare strategia de contractare este în mod evident un document distinct de documentaţia de atribuire, un instrument utilizat de Autoritatea Contractantă pentru a fundamenta necesitatea derulării procedurii avute în vedere. Nefăcând parte din documentaţia de atribuire strategia de contractare nu este vizată de obligativitatea publicităţii din partea Autorităţii Contractante. Acest aspect este de altfel clar evidenţiat de modul de funcţionare al platformei SEAP. Deşi Autoritatea Contractantă publică strategia de contractare odată cu anunţul de concesionare, cu documentaţia de atribuire, strategia de contractare este vizibilă exclusiv pentru ANAP pentru exercitarea funcţiei de control ex ante a acesteia. Strategia de contractare nu conţine niciun element de natura celor incluse în definirea documentaţiei de atribuire, niciun element suplimentar faţă de cele aduse la cunoştinţa operatorilor economici potenţial interesaţi. Aşa cum se menţionează la art. 9 alin (2) din HG nr. 867/2016 "Prin intermediul strategiei de contractare se documentează deciziile din etapa de planificare, fundamentare şi pregătire a procedurii de atribuire a contractului de concesiune în legătură cu: a) relaţia dintre obiectul, constrângerile asociate şi complexitatea contractului şi resursele disponibile la nivel de entitate contractantă; b) contractul de concesiune propus, durata contractului şi modalitatea de îndeplinire a acestuia; c) mecanismele de plată în cadrul contractului, alocarea riscurilor în cadrul acestuia, măsuri de gestionare a riscurilor, stabilirea penalităţilor pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor contractuale; 26

d) justificările privind determinarea valorii estimate a contractului/acordului-cadru, precum şi orice alte elemente legate de obţinerea de beneficii pentru entitatea contractantă şi/sau îndeplinirea obiectivelor comunicate la nivelul sectorului administraţiei publice în care activează entitatea contractantă; e) justificările privind alegerea procedurii de atribuire în situaţiile prevăzute la art. 50 alin. (2) a reduce termenele în condiţiile Legii; f) criteriile de calificare şi selecţie ce urmează a fi utilizate şi caracteristicile pieţei căreia se adresează concesiunea; g) criteriile de atribuire şi ponderile alocate acestora; h) orice alte elemente legate de obţinerea de beneficii pentru entitatea contractantă şi/sau îndeplinirea obiectivelor comunicate la nivelul sectorului administraţiei publice în care activează entitatea contractantă; i) alte elemente relevante pentru îndeplinirea necesităţii entităţii contractante." În fapt toate aceste elemente se regăsesc în anunţul de concesionare, instrucţiunile către ofertanţi, caietul de sarcini, studiul de oportunitate şi fundamentare.” În aceste condiții, considerând relevante pentru rolul Strategiei de contractare și obligațiile achizitoarei în legătură cu aceasta, cu luare în considerare și a faptului că autoarea contestației nu a prezentat nicio argumentație care să combată toate aceste susțineri, Consiliul va respinge ca nefondate și criticile și solicitările de la acest punct. În ceea ce privește următorul aspect contestat, respectiv cel de la pct. E, Consiliul reține că privește indicatorii de performanță, autoarea contestației solicitând obligarea autorității contractante la comunicarea indicatorilor de performanță și a contractelor de delegare pe fluxul de deșeuri al căror beneficiar este achizitoarea. În această privință, autoarea contestației își formulează criticile prin raportare la răspunsurile 3, 4 și 5 din setul 2 clarificări din data de ”26.03.2026”, susținând că aceste răspunsuri încalcă dispozițiile Legii nr. 101/2006, respectiv Ordinul nr. 640/2022 al ANRSC care obligă operatorii la prezentarea în cadrul ofertelor tarifele pe tipuri de activități, cât și tarifele totale de gestionare ce cuprind suma tuturor fluxurilor și aplicarea în cauza a indicatorilor de performanță în ceea ce privește eliminarea deșeurilor prin depozitare și cuantumul taxei CEC (contribuție pentru economie circulara). La acest punct, Consiliul are în vedere faptul că în discuție este același răspuns consolidat din 20.03.2026, care la pct. 3, 4 și 5 privește următoarele: „3. Raportat la dispozițiile cuprinse în cadrul Legii 101/2006 mai precis prevederile cuprinse în cadrul art. 18, va solicitam sa ne precizați clar și fără echivoc care este fluxul de deșeuri agreat pe raza Sectorului 3. în acest sens va solicitam sa ne precizați pentru fiecare tip de deșeu generat operatorii de salubritate desemnați sa trateze/sorteze/ elimine/ valorifice aceste deșeuri. RĂSPUNS PUNCTUL 3 În perioada de tranziție, la nivelul sectorului 3 colectarea separată se va realiza pe următoarele fracții: - hârtie/carton - plastic/metal - sticlă - textile menajere - deșeuri voluminoase - deșeuri periculoase menajere - deșeuri reziduale - deșeuri generate de activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară În perioada sistemului complet, la nivelul sectorului 3 colectarea separată se va realiza pe următoarele fracții: - hârtie/carton Pagina 27 din 35

- plastic/metal - sticlă - biodeșeuri - textile menajere - deșeuri voluminoase - deșeuri periculoase menajere - deșeuri reziduale - deșeuri generate de activități de reamenajare și reabilitare interioară și/sau exterioară Fluxul de deșeuri agreat pe raza Sectorului 3 este următorul a) Deșeurile Reciclabile (hârtie/carton, plastic, metal, sticlă) colectate separat se vor transporta la staţia de sortare situată în județul Ilfov, comuna Ștefăneștii de Jos., strada Sinaia nr. 15., operat de S.C. GREEN PACK S.R.L.; b) Biodeșeurile municipale colectate separat se vor transporta la instalația de tratare anaerobă delegată pentru Sectorul 3 de către ADIGIDMB ......... operată de SC GENESIS BIOTECH SRL situată în localitatea, Filipeștii de Pădure, Str. Gării, Nr. 660L, 107245, județul Prahova; c) Deșeurile Reziduale colectate separat se vor transporta în vederea tratării la instalațiile de tratare mecano-biologică delegată pentru Sectorul 3 de către ADIGIDMB ......... operată de Asocierea ECOSUD-ROMWASTE în locațiile situate în jud. Ilfov, comuna Vidra, sat Sintești, (ECOSUD) respectiv în com.Dragomirești-Vale, sat Dragomirești-Vale, str.Pădurii, nr.3, județul Ilfov (ROMWASTE); d) Deșeurile voluminoase municipale precum și deșeurile din construcții provenite de la locuințe, sunt transportate și stocate temporar la baza de lucru autorizată a operatorului și ulterior transportate la operatorii autorizați de reciclare/valorificare cu care operatorul are contracte încheiate sau la eliminare (după caz). e) Deșeurile textile și deșeurile periculoase menajere colectate se vor transporta direct la operatorii autorizați pentru reciclare/valorificare/tratare/neutralizare cu care operatorul are contracte încheiate. f) Deșeurile municipale abandonate colectate de pe raza teritorială a Sectorului 3 al Municipiului ......... sunt transportate la instalațiile de tratare mecano-biologică operate de Asocierea ECOSUD & ROMWASTE, în locațiile situate în jud. Ilfov, comuna Vidra, sat Sintești, (ECOSUD) respectiv în com.Dragomirești-Vale, sat Dragomirești-Vale, str.Pădurii, nr.3, județul Ilfov (ROMWASTE). Se modifică art. 22 alin.(1) din contract în consecință. 4. Raportat la dispozițiile cuprinse în cadrul Legii 101/2006 mai precis prevederile cuprinse în cadrul art. 18, vă solicităm sa ne precizați clar și fără echivoc pentru fiecare flux de deșeuri care este durata contractului încheiat cu operatorii desemnați și ce tarife de prestație sunt percepute de către aceștia. Menționam că aceste informații sunt necesare pentru prezentarea unui tarif total de gestionare solicitat conform Ord. 640/2022 al ANRSC. RĂSPUNS PUNCTUL 4 Durata contractelor încheiate în prezent cu operatorii de tratare nu este relevantă pentru întocmirea și depunerea ofertei. Relevant pentru solicitarea de clarificare este prevederea din art. 22 alin.(7) din contractul de delegare care reglementează o procedură pentru restabilirea echilibrului operațional cauzată de indisponibilitatea instalațiilor de tratare/eliminare a deșeurilor, din motive neimputabile Delegatului. Pentru întocmirea propunerii tehnice se vor avea în vedere locațiile operatorilor de tratare indicați în fluxul de deșeuri prevăzut în documentația de atribuire. Tarifele practicate de operatorii de tratare a deșeurilor colectate în prezentul contract nu influențează întocmirea propunerii financiare, respectiv a tarifelor aferente prezentei proceduri de concesiune. Calculul tarifelor distincte pentru gestionarea deşeurilor pentru activităţile desfăşurate de operatori pe fluxul deşeurilor municipale este atributul autorității locale conform Ordinului ANRSC 640/2022, și nu face obiectul prezentei achiziții. Tarifele de prestație percepute la data elaborării documentației de atribuire sunt prezentate în Studiul de Oportunitate, Tabelul 10-3: Tarifele activităților de tratare și depozitare a deșeurilor municipale astfel Tarifele de prestație percepute la data elaborării documentației de atribuire sunt prezentate în Studiul de Oportunitate, Tabelul 10-3: Tarifele Valoare aprobată tarif (lei/tonă) 28

activităților de tratare și depozitare a deșeurilor municipale astfel Tarif de salubrizare Tarif pentru activitatea de sortarea deșeurilor de hârtie, carton, metal, plastic și sticlă colectate separat, numai tariful pentru sortare sortarea deșeurilor de hârtie, carton, metal, plastic și sticlă colectate separat – Tsortare 532,00 Tarif pentru activitatea de tratarea anaerobă a biodeșeurilor colectate separat în instalații de digestie anaerobă, numai tariful de digestie anaerobă – Tda 400,01 Tarif pentru tratarea mecano-biologică a deșeurilor reziduale în instalațiile integrate de tratare, numai tariful de tratare mecano-biologică – Ttmb 449,15 Tarif pentru eliminarea, prin depozitare, a deșeurilor reziduale și reziduurilor, numai tariful de depozitare – T depozitare 199,88 5. Raportat la faptul ca Sectorul 3 al Mun. ........., nu mai deține calitatea de membru în cadrul ADI ........., va solicitam sa ne precizați modul de îndeplinire al art. 18 din cadrul Legii 101/2006, în sensul în care sa ne precizați modul prin care se realizează pe raza Sectorului 3 al Mun. ......... serviciul de salubritate – activitățile de sortare, tratare și eliminare deșeuri pentru fiecare flux de deșeuri în parte. RĂSPUNS PUNCTUL 5 ............ este încă membru ADI .......... Ofertanții au obligația să întocmească oferta în conformitate cu informațiile furnizate de autoritatea contractantă, informații disponibile la momentul întocmirii documentației de atribuire și inițierii procedurii de atribuire a concesiunii.” În legătură cu aceste răspunsuri, Consiliul are în vedere faptul că tipurile de deșeuri se regăsesc precizate în cadrul cap. 3.2 Compoziția deșeurilor municipale din Studiul de oportunitate publicat în SEAP încă din data de 09.12.2025. De asemenea, în cadrul aceluiași document la cap. 3 Colectarea și gestionarea deșeurilor municipale se regăsesc informații despre aceste fluxul agreat pe raza Sectorului 3, informații care se regăsesc și în caietul de sarcini la art. 84, iar indicatorii de performanță se regăsesc precizați în Anexa nr. 1 Indicatori de performanţă pentru serviciul public de salubrizare, la pag. 65 din Regulamentul de organizare și funcționare a serviciului public de salubrizare din ............. Prin urmare, orice critică în legătură cu acestea informații, atât timp cât nu au suferit modificări este tardiv formulată. Pe de altă parte, Consiliul constată lipsa oricărei argumentații din partea contestatoarei în a-și justifica solicitarea de comunicare a indicatorilor de performanță și a contractelor de delegare pe fluxul de deșeuri al căror beneficiar este achizitoarea, în condițiile în care astfel de informații se regăsesc în cadrul documentației de atribuire încă din data de 09.12.2025 și chiar dacă, eventual, au suferit modificări de la acel moment, nu este adus niciun argument referitor la insuficiența acestora ori la eventuala lor nelegalitate. Simpla sa afirmație privind faptul că răspunsurile criticate încălcă dispozițiile Legii nr. 101/2006 și ale Ordinului nr. 640/2022 al ANRSC nu este suficientă pentru a determina un caracter fondat al cererilor sale. Prin urmare, Consiliul va respinge criticile și solicitările contestatoarei ca nefondate și în ceea ce privește acest punct. O altă critică formulată de contestatoare, respectiv cea de la pct. F, Consiliul reține a fi în legătură cu colectarea biodeșeurilor, autoarea contestației solicitând obligarea autorității contractante la colectarea biodeșeurilor încă de la începutul contractului. În acest sens, Consiliul are în vedere că petenta își susține solicitarea prin aceea că de modelul financiar prezentat prin răspunsul la solicitarea de clarificări din data de 20.03.2026, fără a preciza și identifica în clar care anume solicitare, potrivit căreia pentru primii 2 ani de operare nu este Pagina 29 din 35

propusa modalitatea de colectare a biodeseurilor, afirmând că acest fapt contravine dispozițiilor art. 2 alin. (5) lit. B) din Legea nr. 101/2006, raportat la prevederile art. 33 alin. (1) din OUG nr. 92/2021 privind deșeurile, care impun colectarea separată a biodeșeurilor începând cu 01.01.2024. În legătură cu această critică Consiliul constată că și în acest caz, ca și în situația celor precedente la acest moment nu mai pot fi formulate critici, pe motiv de tardivitate a acestora, împotriva unor prevederi ale documentației de atribuire cunoscute încă de la data publicării în SEAP a documentației de atribuire (09.12.2025). Astfel, Consiliul are în vedere faptul că în cadrul Studiului de oportunitate, la cap. 8.1.1. Colectarea deșeurilor, în secțiunea Colectarea biodeșeurilor de la pag. 71, autoritatea contractantă a prevăzut în mod expres faptul că: „În perioada de tranziţie nu se va implementa colectarea separată a biodeşeurilor. Colectarea separată a biodeşeurilor se va face începând cu anul 2028.” Pe de altă parte, Consiliul constată că nu este adus niciun argument legat de măsura în care modelul financiar prezentat în clarificările aduse de achizitoare prin răspunsul consolidat din 20.03.2026 diferă de cel publicat în SEAP la data de 09.12.2025. În soluționarea contestației, Consiliul are în vedere că prin răspunsul de la pct. 22 din Set nr. 1 de întrebări din 20.03.2026, privind cantitățile de deșeuri estimate a fi colectate, în care se regăsește și informația potrivit căreia biodeșurile nu vor colectate în Etapa I (primii doi ani) în nota de final achizitoarea a comunicat următoarele: „NOTĂ - PENTRU ELABORAREA PROPUNERILOR FINANCIARE OFERTANȚII VOR UTILIZA ABORDAREA ÎN FUNCȚIE DE REPARTIZAREA CANTITĂȚILOR ÎN TARIFE A CANTITĂȚILOR DE DEȘEURI (pentru perioada de tranziție cantitățile din anul 1 iar pentru perioada completă cantitățile aferente anului 3) cu respectarea Formularului de ofertă financiară și machetei financiare atașate (în care sunt deja predefinite cantitățile si formulele de calcul ale tarifelor și valorii contractului pentru cele două perioade), care modifică formularul de oferta financiară și macheta financiară Model financiar_formulare financiare_PS3 publicate anterior în SEAP. Menționăm că sunt deja inserate în macheta financiară cantitățile și sunt avute în vedere în cadrul formulelor care generează Valoarea contractului”, Astfel, prevederile documentației de atribuire nu au suferit modificări de la data publicării acesteia în SEAP prin clarificările aduse de autoritatea contractantă nici anterior și nici prin răspunsul consolidat din 20.03.2026. Pentru toate aceste motive, Consiliul va respinge ca nefondate și criticile și solicitările formulate de contestatoare la acest punct. Următorul aspect criticat de petentă, respectiv cel de la pct. G, Consiliul reține a fi în legătură cu perioada de tranziție, autoarea contestației invocând existența unei incoerențe legale de a perioadei de tranziție și solicitând eliminarea ei. În acest sens, raportat la publicarea modelul actualizat financiar, contestatoarea solicită obligarea autorității contractante la eliminarea perioadei de tranzit datorită imposibilității prezentării în fapt de către 30

operatorii economici a mai multor fișe de fundamentare pentru același contract, pentru aceleași activități, deoarece dispozițiile legale obligatorii impun operatorilor expunerea tarifelor de prestație în fișa de fundamentare pe tipuri de activități conform Ordinului nr. 640/2022. În legătură cu această critică, Consiliul are în vedere cele reținute anterior în analiza de la pct. F, care sunt pe deplin relevante și aplicabile și pentru acest punct, pentru aceleași motive, condiții în care, fără a le relua, va respinge ca nefondate și aceste critici și solicitări. În ceea ce privește următorul aspect criticat, Consiliul constată că se referă la deșeurile textile, autoarea contestației susținând că este imposibilă colectarea acestora și solicită eliminarea obligativității colectării lor în regim de aport voluntar la fiecare punct de colectare. În legătură cu acest aspect, autoarea contestației invocă răspunsul 7 set 2 clarificări din data de 26.03.2026, susținând că acest mod de colectare nu este corelat cu cantitatea anuală (pe care o consideră extrem de mică) și cu numărul impus de recipiente (pe carele consideră extrem de multe), cantitățile generate neimpunând acest tip de colectare, ci o colectare prin aport voluntar la centre stradale specifice, nicidecum colectarea acestor deșeuri la punctele de colectare comune tip ghenă. Raportat la aceste afirmații, Consiliul are în vedere că autoritatea contractantă în cadrul răspunsului consolidat la pct. 7 din Set nr. 2 de întrebări din 20.03.2026 a precizat următoarele: „ 7. Va solicitam sa ne precizați următoarele informații cu privire la colectarea separată a textilelor: A. Cantitatea programata anuala totala cat și repartizata pe tipuri de generatori (populatei și agenți economici). B. Modalitatea propusa de colectare a acestui tip de deșeuri. C. Locul de recepție în vederea tratării, operatorul desemnat și adresa de preluare cât și tariful de prestație solicitat. RĂSPUNS PUNCTUL 7 A. Cantitatea totală estimată a fi colectată separat și repartizata pe tipuri de generatori se regăsește în Studiul de oportunitate la secțiunea 8.3 Cantități de deșeuri municipale estimate a se colecta, cu mențiunea că deșeurile textile se vor colecta separat doar de la populație. 2026 2027 2028 2029 2030 Deșeuri textile 1.693 1.742 1.779 1.814 1.849 Din punct de vedere al reflectării acestor cantități în tarife, conform Ordinului ANRSC nr.640/2022, aceste cantități se regăsesc în tariful 2 aferent deșeruilor reziduale (T2) astfel ......................................................................................................................................... . B. Modalitatea propusă de colectare separată a deșeurilor textile este descrisă în Studiul de oportunitate la secțiunea 8.1 Sistemul propus pentru colectarea și transportul deșeurilor, pentru cele două etape (etapa de tranziție și etapa sistemului complet). Informații se regăsesc și în art. 75 din caietul de sarcini astfel: Colectarea textilelor de la populație În perioada de tranziție colectarea deșeurilor textile de la populație se va realiza prin aport voluntar în 558 containere de 2,25 mc, distribuite în cadrul celor 676 platforme de colectare în funcție de densitatea populației. Începând cu 2028, colectarea deșeurilor textile de la populație se va realiza prin aport voluntar în 558 containere de 2,25 mc, distribuite în cadrul celor 1.270 platforme de colectare în funcție de densitatea populației. C. Conform documentației de atribuire deșeurile textile colectate de Delegat se vor transporta direct la operatorii autorizați pentru reciclare/valorificare/tratare/neutralizare cu care Operatorul (delegatul) are contracte încheiate. Este obligația Delegatului de a identifica operatorul de tratare a deșeurilor textile și de a încheia un contract cu acesta (inclusiv locație de recepție, adresă de preluare și tarif de prestație) cheltuielile cu valorificarea/reciclarea deșeurilor textile urmând a se Pagina 31 din 35

include în tariful de colectare separată și transport separat al deșeurilor reziduale din deșeurile municipale”. Or, Consiliul constată că aceste informații, ca și în precedent, se regăseau în cadrul documentației inițiale, publicate în SEAP la data de 09.12.2025, precum cele de la pag. 72-73 din Studiul de oportunitate: „> Colectarea textilelor de la populaţie Deşeurile textile de la populaţie se vor colecta separat începând cu anul 2025. în perioada de tranziţie colectarea deşeurilor textile de la populaţie se va realiza prin aport voluntar în 558 containere de 2,25 mc, distribuite în cadrul celor 676 platforme de colectare în funcţie de densitatea populaţiei. colectare începând cu 2028, colectarea deşeurilor textile de la populaţie se va realiza prin aport voluntar în 558 containere de 2,25 mc, distribuite în cadrul celor 1.270 platforme de colectare în funcţie de densitatea populaţiei.” ori cele de la pag. 49, pct. 6.3.4. Cuantificarea obiectivului privind colectarea separată a deșeurilor textile, în care sunt menționate aceleași cantități de deșeuri textile precum cele regăsite în cadrul răspunsului criticat. În aceste condiții, ca și în cazurile anterior analizate, dată fiind tardivitatea oricărei critici din această perspectivă, și faptul că autoritatea contractantă a reluat informații cunoscute din cadrul documentației de atribuire, Consiliul va respinge ca nefondate și aceste critici și solicitări. În final, un ultim aspect contestat de către autoarea contestației, Consiliul constată că este similar precedentului, respectiv privește colectarea deșeurilor periculoase, petenta solicitând obligarea autorității contractante la adoptarea unor măsuri de remediere prin intermediul cărora să elimine obligativitatea colectării deșeurilor textile in regim de aport voluntar la fiecare punct de colectare. În acest sens, autoarea contestației invocă răspunsul la solicitarea de clarificări 8 din set 2 clarificări din data de 26.03.2026, considerând că acest mod de colectare nu este corelat cu cantitatea anuală (pe care o consideră extrem de mică) și cu numărul impus de recipiente (pe care le consideră extrem de multe), acest tip de deșeuri fiind colectat în regim de campanii și prin apelarea operatorului, deșeurile periculoase neputând fi stocate în recipiente stradale dispuse laolaltă cu alte tipuri de recipiente, autoritățile administrației publice locale având obligația conform art. 60 alin. 1 lit. I la amenajarea unor locuri speciale de stocare și de aport voluntar pentru aceste tipuri de deșeuri, de așa manieră încât să nu se depoziteze amestecat cu alte deșeuri indiferent de tipul acestora. Raportat la aceste afirmații, Consiliul are în vedere că autoritatea contractantă în cadrul răspunsului consolidat la pct. 8 din Set nr. 2 de întrebări din 20.03.2026 a precizat următoarele: „A. Cantitatea totală estimată a fi colectată separat și repartizata pe tipuri de generatori se regăsește în Studiul de oportunitate la secțiunea 8.3 Cantități de deșeuri municipale estimate a se colecta, cu mențiunea că deșeurile periculoase se vor colectat separat doar de la populație. Date se regăsesc și în tabelul pus la dispoziție în urma răspunsului la întrebarea nr.22 din Setul 1 de întrebări, de mai sus, iar cantitatea de deșeuri periculoase este extrasă mai jos 32

2026 2027 2028 2029 2030 Deșeuri periculoase 1.027 1.095 1.166 1.235 1.303 Din punct de vedere al reflectării acestor cantități în tarife, conform Ordinului ANRSC nr.640/2022, aceste cantități se regăsesc în tariful 2 (T2) astfel ......................................................................................................................................... B. Modalitatea propusă de colectare separată a deșeurilor periculoase este descrisă în Studiul de oportunitate la secțiunea 8.1 Sistemul propus pentru colectarea și transportul deșeurilor, pentru cele două etape (etapa de tranziție și etapa sistemului complet). Informații se regăsesc și în art. 75 din caietul de sarcini astfel: Colectarea deșeurilor periculoase de la populație Pentru colectarea deșeurilor menajere periculoase operatorul de colectare și transport va organiza campanii periodice, conform unui program întocmit și comunicat populației. În perioada de tranziție pentru colectarea deșeurilor periculoase de la populație se vor utiliza 21 containere de 2,25 mc (investiție POIM), distribuite în cadrul celor 676 platforme de colectare în funcție de densitatea populației. Începând cu 2028, pentru colectarea deșeurilor periculoase de la populație se vor utiliza 78 containere de 2,25 mc (21 investiție POIM și 57 investiție PDD), distribuite în cadrul celor 1.270 platforme de colectare în funcție de densitatea populației. C. Conform documentației de atribuire deșeurile periculoase menajere colectate de Delegat se vor transporta direct la operatorii autorizați pentru neutralizare/eliminare cu care Operatorul (delegatul) are contracte încheiate. Este obligația Delegatului de a identifica operatorul de tratare a deșeurilor periculoase menajere colectate și de a încheia un contract cu acesta (inclusiv locație de recepție, adresă de preluare și tarif de prestație), cheltuielile cu neutralizarea deșeurilor periculoase menajere urmând a se include în tariful de colectare separată și transport separat al deșeurilor reziduale din deșeurile municipale.” Or, Consiliul constată că și în acest caz, ca și în precedent, aceste informații se regăseau în cadrul documentației inițiale, publicate în SEAP la data de 09.12.2025, precum cele de la pag. 72-73 din Studiul de oportunitate: „> Colectarea deşeurilor periculoase de la populaţie Deşeurile periculoase de la populaţie se vor colecta separat începând cu anul 2025. Pentru colectarea deşeurilor menajere periculoase operatorul de colectare şi transport va organiza campanii periodice, conform unui program întocmit şi comunicat populaţiei. în perioada de tranziţie pentru colectarea deşeurilor periculoase de la populaţie se vor utiliza 21 containere de 2,25 mc (investiţie POIM), distribuite în cadrul celor 676 platforme de colectare în funcţie de densitatea populaţiei. începând cu 2028, pentru colectarea deşeurilor periculoase de la populaţie se vor utiliza 78 containere de 2,25 mc (21 investiţie POIM şi 57 investiţie PDD), distribuite în cadrul celor 1.270 platforme de colectare în funcţie de densitatea populaţiei.” ori cele de la pag. 49, pct. 6.3.5. Cuantificarea obiectivului privind colectarea separată a deșeurilor periculoase din deșeurile menajere, în care sunt menționate aceleași cantități de deșeuri periculoase precum cele regăsite în cadrul răspunsului criticat. Prin urmare, similar aspectelor anterior analizate, dată fiind tardivitatea oricărei critici din acest punct de vedere, și faptul că autoritatea contractantă nu a modificat în vreun fel informații cunoscute din cadrul documentației de atribuire, Consiliul va respinge ca nefondate și aceste critici și solicitări. În aceste condiții, având în vedere aspectele de fapt și de drept mai sus prezentate, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, pentru considerentele evocate în motivare, Consiliul Pagina 33 din 35

va respinge ca nefondată contestația formulată de către societatea ......... SA, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ............. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge ca nefondată excepția tardivității contestației formulată de societatea ......... SA invocată de autoritatea contractantă ............. Respinge ca nefondată contestația formulată de către societatea ......... SA, în contradictoriu cu autoritatea contractantă ............. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva ei se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate, în temeiul art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, .... Redactată practicaua deciziei ... 34

Redactată în 4 exemplare, conține 32 pagini. Pagina 35 din 35