Decizie CNSC 1072/2025

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 1072/C5/864, 870 Data: 16.04.2025 I. Prin contestația nr. 62/ADN/19.03.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 17641/20.03.2025, formulată de ELBA-COM SA (dosar nr. 864/2025), cu sediul social în municipiul Timișoara, Splaiul Nicolae Titulescu nr. 14, județul Timiș, cu adresa de corespondență în localitatea Ghiroda, Calea Lugojului nr. 126, județul Timiș, având cod unic de înregistrare R013108765, număr de ordine în Registrul Comerțului J35/559/2000, reprezentată legal prin Horia Trifu, în calitatea de director general, împotriva documentației de atribuire elaborată de COMUNA GUGEȘTI-VRANCEA, cu sediul în localitatea Gugești, strada Mihail Kogălniceanu nr. 71, județul Vrancea, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Achiziția de lucrări pentru obiectivul de investiții „Creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public în COMUNA GUGEȘTI, județul Vrancea” - reluare”, inițiată prin anunțul de participare nr. SCN1159903 publicat în SEAP la data de 12.03.2025, s-a solicitat admiterea contestației și să se dispună: - în principal, obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere corespunzătoare, prin eliminarea cerinţelor tehnice excesive și discriminatorii, respectiv modificarea lor conform mențiunilor contestatoarei, în baza normelor legale sau standardelor aplicabile în domeniu; - în subsidiar, în situația în care se apreciază că nu este posibilă remedierea actului atacat, să se oblige autoritatea contractantă să dispună anularea întregii proceduri. II. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 17656/20.03.2025, formulată de URBIOLED SRL (dosar nr. 870/2025), cu sediul social în situat în Comuna Valea Lupului, strada Victoriei nr. 69, județul Iași, având cod unic de înregistrare R032614831, număr de ordine în Registrul Comerțului J22/1956/2016, reprezentată legal prin Ciotir Ana-Maria, în calitate de administrator, și Pagina 1 din 3

convențional prin Staicu Daniela – Cabinet de avocat, cu sediul în municipiul București, Ansamblul rezidențial WIN Herăstrău (la Recepție), strada Barajul Argeș nr. 8A, Corp C3, Etaj 1, Apartament nr. 3105, sector 1, împotriva documentației de atribuire, elaborată de COMUNA GUGEȘTI-VRANCEA, cu sediul în localitatea Gugești, strada Mihail Kogălniceanu nr. 71, județul Vrancea, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Achiziția de lucrări pentru obiectivul de investiții „Creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public în COMUNA GUGEȘTI, județul Vrancea” - reluare”, inițiată prin anunțul de participare nr. SCN1159903 publicat în SEAP la data de 12.03.2025, s-a solicitat:  În temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea prezentei contestații;  În temeiul prevederilor art. 212 alin. (1) lit. c), coroborat cu prevederile art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016, anularea procedurii;  În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive;  În temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, să se dispună anularea procedurii de atribuire;  În temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației;  În temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, acces la dosarul constituit la Consiliu. În temeiul art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016, în vederea pronunțării unei soluții unitare, Consiliul a conexat cele două contestații care vor fi soluționate împreună. Prin Încheierea nr. 1146/C5/864, 870/25.03.2025, Consiliul a admis cererile de suspendare a procedurii de atribuire, formulate de ELBA-COM SA și URBIOLED SRL, în contradictoriu cu COMUNA GUGEȘTI- VRANCEA și, suspendă procedura de atribuire până la soluționarea cauzei. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 2 din 3

Respinge, ca nefondată contestația formulată de ELBA COM SA în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA GUGEȘTI – VRANCEA. Admite în parte contestația formulată de societatea URBIOLED SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA GUGEȘTI – VRANCEA, respectiv critica referitoare la compartimentul accesorii electrice și cea referitoare la lămurirea cerinței ,,Contact liber potențial, minim o bucată’’ și dispune publicarea în SEAP a unei clarificări în acest sens. Respinge, ca nefondate, restul criticilor formulate de contestatoare. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii, se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, conform dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 101/2016. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .../.../..., ... Data: ... I. Prin contestația nr. ..., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ..., formulată de ...SA (dosar nr. ...), cu sediul social în ..., cu adresa de corespondență în ..., având cod unic de înregistrare ..., număr de ordine în Registrul Comerțului ..., reprezentată legal prin ..., în calitatea de director general, împotriva documentației de atribuire elaborată de ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Achiziția de lucrări pentru obiectivul de investiții „Creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public în ...” - reluare”, inițiată prin anunțul de participare nr. ... publicat în SEAP la data de 12.03.2025, s-a solicitat admiterea contestației și să se dispună: - în principal, obligarea autorității contractante la adoptarea măsurilor de remediere corespunzătoare, prin eliminarea cerinţelor tehnice excesive și discriminatorii, respectiv modificarea lor conform mențiunilor contestatoarei, în baza normelor legale sau standardelor aplicabile în domeniu; - în subsidiar, în situația în care se apreciază că nu este posibilă remedierea actului atacat, să se oblige autoritatea contractantă să dispună anularea întregii proceduri. II. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ..., formulată de ... SRL (dosar nr. ...), cu sediul social în situat în ..., având cod unic de înregistrare ..., număr de ordine în Registrul Comerțului ..., reprezentată legal prin ..., în calitate de administrator, și convențional prin ..., cu sediul în municipiul ..., împotriva documentației de atribuire, elaborată de ..., cu sediul în ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Achiziția de lucrări pentru obiectivul de investiții „Creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public în ...” - reluare”, inițiată prin anunțul de participare nr. ... publicat în SEAP la data de 12.03.2025, s-a solicitat: Pagina 1 din 35

 În temeiul prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, suspendarea procedurii de achiziție publică până la soluționarea prezentei contestații;  În temeiul prevederilor art. 212 alin. (1) lit. c), coroborat cu prevederile art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016, anularea procedurii;  În temeiul prevederilor art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante să dispună măsuri de remediere în sensul modificării prevederilor documentației de atribuire contestate și a eliminării cerințelor restrictive;  În temeiul prevederilor art. 26 alin. (7) din Legea nr. 101/2016, dacă se constată că nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere care să permită continuarea legală a procedurii de atribuire, să se dispună anularea procedurii de atribuire;  În temeiul prevederilor art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea contestației;  În temeiul prevederilor art. 19 din Legea nr. 101/2016, acces la dosarul constituit la Consiliu. În temeiul art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 101/2016, în vederea pronunțării unei soluții unitare, Consiliul a conexat cele două contestații care vor fi soluționate împreună. Prin Încheierea nr. ..., Consiliul a admis cererile de suspendare a procedurii de atribuire, formulate de ...SA și ... SRL, în contradictoriu cu ... și, suspendă procedura de atribuire până la soluționarea cauzei. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: I. Prin contestația nr. ..., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ..., ...SA (dosar nr. ...) solicită cele redate în partea introductivă, pentru următoarele considerente: Contestația este formulată în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, având în vedere că documentația publicată în SICAP la 12.03.2025 (anunț de participare ...) conține cerințe tehnice excesive, restrictive și discriminatorii, care contravin legislației privind achizițiile publice și restrâng nejustificat accesul operatorilor economici. Pe fond, contestatoarea identifică două motive principale de nelegalitate: (1) cerințele tehnice disproporționate privind sistemul de montaj al aparatelor LED și (2) obligativitatea furnizării unei aplicații dedicate de gestiune a echipamentelor, cerință considerată inutilă, costisitoare și discriminatorie. În primul rând, se contestă cerința din fișa tehnică nr. 1 potrivit căreia „sistemul de montaj va fi dual, preferabil fără adaptor, permițând Pagina 2 din 35

montarea atât pe braț, cât și în cap de stâlp, iar înclinarea va fi ajustabilă pentru minim următoarele intervale cu pas din 5° în 5°”, respectiv: „Montaj pe consolă: -15° - +15°; Montaj în cap de stâlp: -10° - +30°”. Contestatoarea arată că această cerință este excesivă și contravine principiului proporționalității consacrat de Legea nr. 98/2016, întrucât limitează accesul operatorilor economici care oferă soluții conforme și eficiente, dar cu un design diferit. Se atrage atenția asupra faptului că unghiurile mari (>15°) pot influența negativ performanțele BUG (Backlight, Uplight, Glare), crescând riscul de orbire și afectând calitatea iluminatului, ceea ce compromite siguranța circulației rutiere. În plus, nu există o justificare tehnică documentată pentru aceste intervale de înclinare, ceea ce face ca cerința să fie neproporțională cu obiectivul urmărit și să încalce art. 146 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia: „Specificațiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate în calea asigurării unei concurențe efective între operatorii economici”. În al doilea rând, se solicită eliminarea cerinței prevăzute la punctele 5.1 – 5.6 din aceeași fișă tehnică, care impune ofertanților obligația de a furniza o aplicație dedicată de gestiune pentru fiecare aparat de iluminat, conținând date detaliate precum: istoricul operațiunilor de întreținere, fișa tehnică, coduri QR, greutatea, clasa de izolație, fluxul luminos etc. Contestatoarea arată că această solicitare este lipsită de fundament tehnic și economic, iar funcționalitățile respective pot fi acoperite de aplicația de telegestiune deja solicitată de autoritatea contractantă sau prin etichetare QR simplificată, fără dezvoltarea unei aplicații suplimentare. Se menționează în mod expres: „Funcționalitățile solicitate pot fi îndeplinite cu succes prin utilizarea aplicației de telegestiune deja solicitate (...) sau prin etichetarea echipamentelor cu coduri QR, care pot direcționa către documentația tehnică stocată pe un server cloud”. În plus, o astfel de aplicație implică costuri semnificative de dezvoltare, implementare și mentenanță, în special după expirarea perioadei de garanție, fiind susceptibilă de a deveni inutilizabilă în contextul evoluției tehnologice. Mai grav, impunerea acestui tip de cerință suprapune funcționalități deja acoperite de sistemele GPS și de monitorizare cerute în documentație, introducând redundanțe inutile. În sprijinul acestor argumente, ...invocă Decizia CNSC nr. ..., în care Consiliul a reținut că: „Autoritatea contractantă poate să-și îndeplinească necesitatea pentru care a fost organizată prezenta procedură (iluminarea străzilor din aria de competență) și fără aplicația mobilă indicată, folosind cealaltă aplicație solicitată, însă preferă această Pagina 3 din 35

variantă pentru argumente de natură subiectivă, referitoare la comoditatea utilizării”. În concluzie, contestația se sprijină pe dispozițiile Legii nr. 101/2016, Legii nr. 98/2016 și pe jurisprudența CNSC, iar ...solicită cele redate în partea introductivă. Prin adresa nr. ..., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ..., autoritatea contractantă a transmis „Punct de vedere” referitor la contestația formulată de .... În ceea ce privește motivele de ordin tehnic invocate de contestatoarea ...SA, acestea vizează presupusa existență a unor cerințe restrictive în documentația de atribuire, mai exact în Fișa Tehnică nr. 1 – Aparat de iluminat stradal tip LED. Contestatoarea solicită eliminarea ori modificarea anumitor cerințe tehnice, considerându-le nelegale, fără însă a prezenta o argumentație concretă sau probe tehnice care să susțină caracterul lor restrictiv. Autoritatea contractantă arată că, potrivit art. 160 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, operatorii economici au dreptul de a solicita clarificări asupra documentației de atribuire, însă în cauză contestatoarea a ales să formuleze direct o contestație, fără a uza de mijlocul legal al clarificării. Se arată că această conduită este una abuzivă și tinde la tergiversarea nejustificată a procedurii, creând pierderi autorității contractante și afectând negativ ritmul de implementare al proiectului finanțat din fonduri nerambursabile. Cât privește cerința privind sistemul de montaj dual (montare atât laterală, cât și în capul stâlpului, cu reglaj până la 30°), aceasta este justificată de nevoile tehnice ale infrastructurii existente și de posibilele adaptări în teren. Unghiul de 30° are rolul de a asigura flexibilitate în montaj și adaptabilitate la modificările de profil ale străzilor ori rețelelor electrice. Se menționează că pe piața de profil există deja numeroși producători care oferă fie aparate de iluminat direct compatibile, fie adaptoare dedicate, astfel că cerința nu poate fi considerată restrictivă. Referitor la aplicația de mentenanță solicitată în Fișele Tehnice nr. 1 și 2, se explică clar că aceasta nu este identică și nu dublează sistemul de telegestiune, ci reprezintă un instrument distinct, destinat echipelor de intervenție pentru întreținerea facilă a sistemului de iluminat. Autoritatea arată că aplicația trebuie să permită identificarea rapidă a echipamentelor, gestionarea codurilor pieselor de schimb, înregistrarea mentenanței și reconfigurarea sistemului, toate acestea fără a necesita accesul complet în platforma de telegestiune. Se menționează că marii producători din domeniu (Philips, Zumtobel, Schreder, Urbio etc.) oferă deja astfel de aplicații, ceea ce demonstrează că această cerință este uzuală și adaptată cerințelor actuale din industrie. Astfel, susținerile contestatoarei sunt considerate neîntemeiate, speculative și necorelate cu realitățile pieței de profil. Pagina 4 din 35

În concluzie, se solicită respingerea contestației, apreciindu-se că cerințele impuse prin documentația de atribuire sunt conforme cu legea, proporționale și justificate din punct de vedere tehnic și funcțional. II. Prin contestația înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 17656/20.03.2025, ... SRL (dosar nr. ...) solicită cele redate în partea introductivă, pentru următoarele considerente: A. Indicarea și detalierea motivelor pentru care se solicită ANULAREA PROCEDURII, în temeiul prevederilor art. 212 alin. (1) lit. c), coroborat cu prevederile art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016. În cadrul contestației formulate, ... SRL solicită anularea procedurii de atribuire, invocând dispozițiile art. 212 alin. (1) lit. c) coroborat cu art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Motivul central al acestei solicitări constă în faptul că autoritatea contractantă a făcut o declarație neconformă cu realitatea în cadrul fișei de date a achiziției, susținând în mod expres că procedura nu reprezintă o reluare a uneia anterioare, deși aceasta este, în fapt, o procedură identică, reluată după anularea unei proceduri anterioare printr-o decizie CNSC. Astfel, în Secțiunea II.1 – Obiectul achiziției din fișa de date a actualei proceduri, autoritatea contractantă a completat rubrica: „Procedura reprezintă o reluare a unei proceduri sau lot din trecut?” cu răspunsul „Nu”. Această mențiune este în contradicție cu realitatea obiectivă, întrucât procedura din martie 2025 este o reluare a procedurii SCN1156634 din 02.12.2024, având același obiect: „Achiziția de lucrări pentru obiectivul de investiții Creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public în Comuna ...”, aceeași valoare estimată (1.577.400 lei), același cod CPV (45310000-3) și aceeași autoritate contractantă. Mai mult, procedura anterioară fusese anulată prin Decizia CNSC nr. ..., din cauza unor vicii de legalitate ale documentației de atribuire. Această decizie a fost publicată și este disponibilă în SEAP, alături de istoricul procedurii. În acest context, declarația contrară adevărului făcută de autoritatea contractantă în cadrul fișei de date constituie o încălcare gravă a principiului transparenței, reglementat de art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016, care prevede: „Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică (...) sunt: nediscriminarea, tratamentul

egal,

recunoașterea

reciprocă, transparența, proporționalitatea și asumarea răspunderii.” Totodată, această conduită are ca efect privarea operatorilor economici de o informare corectă și completă, afectând capacitatea acestora de a participa în cunoștință de cauză. De asemenea, nedeclararea caracterului de reluare poate eluda controlul procedural ex Pagina 5 din 35

ante exercitat de ANAP, în conformitate cu dispozițiile OUG nr. 98/2017 privind funcția de control în domeniul achizițiilor publice. În raport cu aceste aspecte, contestația invocă temeiul de drept prevăzut de art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia: „Autoritatea contractantă are obligația de a anula procedura de atribuire (...) dacă încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea contractului.” ... subliniază că această declarație falsă nu reprezintă o simplă eroare de redactare, ci are consecințe procedurale concrete, întrucât autoritatea contractantă a indus în eroare operatorii economici, generând aparența unei proceduri noi, deși obiectul și contextul acesteia erau cunoscute din etapa anterioară. Unii operatori economici puteau decide să nu participe, considerând că este vorba despre o procedură diferită sau că nu au interes să reanalizeze documentația. În susținerea acestei poziții, se face trimitere și la jurisprudența CNSC, potrivit căreia transparența este o condiție esențială pentru legalitatea procedurilor, iar nerespectarea acesteia constituie motiv suficient pentru anularea întregii proceduri, în special când viciul privește informarea de bază cu privire la obiectul și istoricul achiziției. În concluzie, contestația solicită anularea procedurii ..., având în vedere că autoritatea contractantă a făcut o declarație falsă, neconformă cu realitatea, de natură să afecteze caracterul concurențial și legalitatea procedurii, în sensul prevăzut de art. 212 alin. (1) lit. c) și art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016. Cu privire la proba practică – caracterul nelegal, neanunțat și restrictiv al cerinței privind demonstrarea funcțională. Un alt motiv esențial pentru care ... SRL solicită modificarea documentației de atribuire îl reprezintă cerința impusă de autoritatea contractantă privind susținerea unei „probe practice”, în care ofertanții trebuie să pună la dispoziția autorității, în termen de 3 zile, o mostră funcțională completă a echipamentelor propuse în ofertă, pentru testarea în regim real a aplicației mobile, a sistemului de telegestiune și a corpurilor de iluminat. Această cerință este cuprinsă exclusiv în fișa tehnică nr. 1, fără a fi menționată în anunțul de participare publicat în SEAP, și nici în secțiunea rezervată criteriilor de calificare sau cerințelor minime de evaluare din fișa de date. Contestatoarea redă un extras din fișa tehnică nr. 1 „Ofertantul va pune la dispoziția autorității contractante, în termen de 3 zile de la solicitare, o mostră funcțională completă pentru demonstrarea echipamentelor propuse, inclusiv aplicația mobilă și sistemul de telegestiune.” Această cerință ridică mai multe probleme de legalitate și echitate, detaliate mai jos: Pagina 6 din 35

1. Cerință neanunțată oficial – în contradicție cu legislația aplicabilă: Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016: „Criteriile de calificare și selecție care nu sunt prevăzute în anunțul de participare sau în documentele suport ale acestuia sunt considerate ca nefiind prevăzute.” Totodată, conform art. 179 lit. i) din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă poate solicita eșantioane, descrieri sau mostre ale produselor, dar doar în scopul evaluării ofertei și cu condiția ca această solicitare să fie anunțată, în mod expres în documentația inițială. Ori, în cazul de față: nu există mențiune în anunțul ... privind obligativitatea prezentării unei mostre funcționale; nu este clar dacă demonstrarea funcțională face parte din evaluare sau este condiție eliminatorie; nu se menționează consecințele neprezentării mostrei; nu există criterii obiective, cuantificabile de analiză a acestei demonstrații. Această practică încalcă cerințele de transparență și previzibilitate prevăzute de art. 2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016. 2. Cerință disproporționată și restrictivă – împiedică participarea operatorilor eligibili. Proba practică presupune o mobilizare logistică, financiară și tehnologică, într-un termen extrem de scurt (3 zile de la solicitare), implicând: instalarea și programarea unui sistem funcțional; configurarea unei aplicații mobile operaționale; livrarea de corpuri de iluminat reale, identice cu cele ofertate. Această cerință favorizează operatorii economici mari sau exclusiv producători, în timp ce operatorii care oferă soluții integrate prin parteneriate sau subcontractori sunt practic excluși de facto, întrucât nu pot mobiliza o demonstrație completă într-un timp atât de restrâns. Contestatoarea invocă și redă extrase din Decizia CNSC nr. ...: „Proba practică introdusă în mod indirect, prin documente tehnice, fără să fie prevăzută expres în fișa de date sau în anunțul de participare, reprezintă o cerință restrictivă și nelegală.” și din Decizia civilă nr. 88/2024 a Curții de Apel Timișoara: „Autoritatea contractantă nu poate stabili condiții de demonstrare tehnică fără a defini criterii, modalități și termene rezonabile, întrucât se încalcă principiile proporționalității și tratamentului egal.” 3. Lipsa criteriilor de evaluare – risc de tratament inegal și arbitrar. Fișa tehnică nr. 1 nu prevede niciun criteriu obiectiv pentru evaluarea mostrei, ceea ce creează: risc de apreciere subiectivă; Pagina 7 din 35

imposibilitatea formulării unei contestații eficiente împotriva rezultatului; potențialul de favorizare a unor operatori care au avut acces la documentația nepublică sau la modele testate anterior. În lipsa unui grilaj de evaluare, a unor scenarii de testare și a unui proces-verbal standardizat, demonstrarea funcțională riscă să devină o procedură paralelă, netransparentă, în care regulile sunt stabilite doar de autoritate, după deschiderea ofertelor. 4. Propunerea ... – soluție alternativă legală și echitabilă. ... nu contestă în sine intenția autorității de a se asigura de calitatea soluției propuse, însă subliniază că: demonstrarea tehnică ar trebui solicitată doar ofertantului declarat câștigător, după evaluare; prezentarea mostrei trebuie să fie documentată prin înregistrare video, pentru a putea fi analizată și contestată, dacă este cazul; termenul de 3 zile este nerezonabil și trebuie extins la cel puțin 10 zile, pentru a permite mobilizarea și asigurarea de echipamente conforme. Această soluție este compatibilă cu jurisprudența CNSC și respectă principiile de nediscriminare și concurență reală. Având în vedere:  caracterul neanunțat al cerinței privind proba practică;  natura sa restrictivă și disproporționată;  lipsa criteriilor de evaluare obiectivă;  și impactul asupra caracterului concurențial al procedurii, ... solicită modificarea documentației de atribuire prin eliminarea cerinței de susținere a unei probe practice, sau, în subsidiar, reglementarea acesteia în mod clar și transparent, cu aplicare exclusivă asupra ofertantului declarat câștigător, ulterior finalizării evaluării. Contestația detaliată se regăsește publicată în SEAP sub identificatorul [.../00034]

Contestatie ... 2.pdf.

Această modificare este necesară pentru a asigura conformitatea procedurii cu prevederile art. 2 alin. (2) lit. c) și d) din Legea nr. 98/2016, art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016 și pentru a respecta principiul egalității de tratament între operatorii economici. Prin punctul de vedere nr. ..., înregistrat la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ..., autoritatea contractantă solicită respingerea contestației formulate de ... SRL (dosar nr. ...), ca nefondată. În fapt, ...a inițiat procedura de achiziție publică având ca obiect execuția lucrărilor pentru proiectul „Creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public în ...”, contract finanțat din fonduri nerambursabile prin Administrația Fondului pentru Mediu. Procedura a fost derulată în conformitate cu prevederile Legii nr. 98/2016 și H.G. nr. Pagina 8 din 35

395/2016, fiind utilizată forma „procedură simplificată”, cu aplicarea criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț”. Documentația de atribuire a fost elaborată complet și pusă la dispoziția operatorilor economici în SEAP, în cadrul anunțului de participare simplificat nr. .../12.03.2025, stabilindu-se inițial termenul limită de depunere a ofertelor la 28.03.2025, ulterior prelungit până la 15.04.2025. Proba practică este în centrul primului motiv invocat de contestatoare. Aceasta susține că ar constitui o cerință de calificare nemenționată în anunțul de participare, încălcând astfel art. 30 alin. (6) din HG nr. 395/2016. Autoritatea contractantă respinge această interpretare, arătând că proba practică este o cerință tehnică inserată în caietul de sarcini și în fișele tehnice F5, fără a reprezenta un criteriu de selecție. De asemenea, nu presupune depunerea sau reținerea de mostre, aspect clar precizat în documentație: „echipamentele prezentate vor fi verificate și nu vor fi reținute”. Mai mult, autoritatea susține că rapoartele de testare individuale nu pot substitui demonstrarea funcționării sistemului integrat (aparat, senzor, modul de telegestiune și aplicație). Se invocă Decizia CNSC nr. .. și Decizia nr. ... ca jurisprudență în sensul caracterului legal și funcțional al probei practice. Motivul 2, referitor la presupusa cerință privind deschiderea compartimentului electric din partea de jos, este calificat de autoritate ca fiind nefondat întrucât această prevedere nu există în Fișa Tehnică nr. 1 (pct. 3.6) din documentul oficial „2.1_Anexa nr. 2 Fișa tehnica F5.pdf”, iar în proiectul tehnic apare doar ca „preferabil”, fără caracter obligatoriu. Motivul 3 vizează cerința privind prezentarea declarației RoHS în baza standardului EN 50581, însă autoritatea contractantă clarifică faptul că, potrivit Fișei Tehnice nr. 1, s-a solicitat conformarea la standardul actualizat EN 63000:2019, nu la cel indicat de contestatoare. Prin urmare, critica este considerată nefondată și rezultată dintr-o interpretare eronată. Motivul 4 privește o cerință referitoare la sistemul de telegestiune, însă autoritatea contractantă arată că aceasta nu se regăsește în fișele tehnice F5, ci ar fi fost interpretată greșit din proiectul tehnic, care nu este baza ofertării. În documentul „2.1_Anexa nr. 2 Fise tehnica F5.pdf”, cerința invocată de contestator nu apare. Motivul 5 se referă la solicitarea raportului termic. Autoritatea precizează că singura cerință privind raportul termic este conform standardului EN 60598-2-3, expres menționat în Fișa Tehnică nr. 1, iar orice alte standarde citate de contestator nu sunt relevante, nefiind parte a documentației de atribuire oficiale. Motivul 6 vizează presupusa cerință de închidere a compartimentului în patru puncte. Și aceasta este respinsă ca fiind inexistentă în fișele tehnice F5. Autoritatea reiterează că ofertele trebuie Pagina 9 din 35

întocmite conform Fișelor F5, iar nu în baza proiectului tehnic predat spre finanțator. Motivul 7 se referă la cerința de la punctul 2.7 din fișele tehnice, formulată cu sintagma „preferabil”. Prin urmare, nu are caracter restrictiv, ci oferă o marjă de flexibilitate ofertanților. Critica este considerată neavenită tocmai pentru că nu impune o condiție obligatorie. Motivul 8 privește cerința de securitate impusă aplicației software, mai exact necesitatea reintroducerii parolei pentru comenzi manuale. Autoritatea justifică această cerință prin necesitatea de protejare a unui sistem considerat infrastructură critică și face apel la bunele practici în materie de securitate IT. Contestatoarea nu oferă niciun contra- argument tehnic, ci doar redă un fragment de jurisprudență care nu este aplicabil speței. Motivul 9 vizează culorile indicatorilor de stare ai corpurilor de iluminat. Autoritatea contractantă susține că nu a impus nicio culoare anume, ci doar necesitatea unei diferențieri vizuale între stări – o cerință logică și funcțională, nu estetică. Critica este considerată lipsită de temei, întrucât contestatorul invocă o restricție care nu există. Motivul 10 atacă cerința de prezentare a unor caracteristici tehnice detaliate în documente de tip fișe, manuale sau certificate. Autoritatea susține că această solicitare este firească pentru un ofertant din domeniu, nu este disproporționată și nu îngrădește accesul la procedură. Se respinge ideea de tratament inegal, întrucât toți operatorii au aceeași obligație, iar lipsa unei astfel de cerințe ar duce la o evaluare netransparentă. Motivul 11 se referă la cerința privind tipurile de transmisie a datelor. Autoritatea arată că sunt prevăzute trei opțiuni (GSM, RF, MESH), astfel încât nu poate exista o restricționare a participării. Se aduce în discuție și faptul că ... oferă deja transmisie LoRa (RF), potrivit site-ului său. Se invocă decizii CNSC (..., ..., ...) care confirmă că existența mai multor opțiuni tehnologice exclude caracterul restrictiv. În plus, tehnologiile alternative invocate de contestator (cablare sau PLC) nu pot fi aplicate în acest proiect, întrucât rețeaua electrică aparține distribuitorului și nu poate fi utilizată fără autorizare. Se oferă dovezi privind acoperirea 4G în localitatea ... din partea ... și ..., ceea ce susține aplicabilitatea soluției propuse. Motivul 12 privește cerința privind senzorii – contactul liber de potențial și alimentarea prin cablu. Autoritatea justifică cerința prin faptul că senzorii fără alimentare nu pot funcționa, iar „mecanisme echivalente” nu au logică în acest context. Contestatoarea nu aduce niciun argument tehnic sau juridic, limitându-se la formulări generale. În concluzie, autoritatea contractantă solicită respingerea tuturor motivelor tehnice invocate, subliniind că cerințele sunt proporționale, justificate, conforme cu legislația în vigoare și susținute de jurisprudență Pagina 10 din 35

CNSC constantă. Contestatoarea nu a dovedit caracterul restrictiv, iar în unele cazuri a contestat chiar cerințe inexistente în documentația de atribuire. Analizând conținutul dosarului cauzei, Consiliul constată că, de ...SA a transmis recipisa de consemnare nr. ..., eliberată de ..., la data de 21.03.2025, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 31.548,00 lei, pe seama și la dispoziția C.N.S.C., corespunzătoare dosarului nr. .... Analizând conținutul dosarului cauzei, Consiliul constată că, ... SRL a transmis recipisa de consemnare nr. ..., eliberată de ..., la data de 24.03.2025, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 31.548,00 lei, pe seama și la dispoziția C.N.S.C., corespunzătoare dosarului nr. .... Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: Autoritatea contractantă ... a inițiat, la data de 12.03.2025, o procedură simplificată, în vederea atribuirii contractului având ca obiect „Achiziția de lucrări pentru obiectivul de investiții „Creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public în ...” - reluare”, inițiată prin anunțul de participare nr. ... publicat în SEAP la data de 12.03.2025, valoarea estimată a procedurii fiind de 1.577.400,00 lei fără TVA, criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț”. Ca urmare a publicării în SEAP a documentației de atribuire, au formulat contestații împotriva prevederilor acesteia ...SA și ... SRL, solicitând remedierea documentației și în subsidiar, anularea procedurii de atribuire. Pe fondul primei contestații, ...SA critică mai multe cerințe ale documentației de atribuire. Prima critică vizează cerința din fișa tehnică nr. 1 potrivit căreia „sistemul de montaj va fi dual, preferabil fără adaptor, permițând montarea atât pe braț, cât și în cap de stâlp, iar înclinarea va fi ajustabilă pentru minim următoarele intervale cu pas din 5° în 5°”, respectiv: „Montaj pe consolă: -15° - +15°; Montaj în cap de stâlp: -10° - +30°”. În legătură cu această critică, contestatoarea arată că cerința este excesivă și contravine principiului proporționalității, întrucât limitează accesul operatorilor economici care oferă soluții conforme și eficiente, dar cu un design diferit. Se atrage atenția asupra faptului că unghiurile mari (>15°) pot influența negativ performanțele BUG (Backlight, Uplight, Glare), crescând riscul de orbire și afectând calitatea iluminatului, ceea ce compromite siguranța circulației rutiere și nu există o justificare tehnică documentată pentru aceste intervale de înclinare, ceea ce face ca cerința să fie neproporțională cu obiectivul urmărit și să încalce art. 146 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit căruia: „Specificațiile Pagina 11 din 35

tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire și nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate în calea asigurării unei concurențe efective între operatorii economici”. Consiliul reține că societatea contestatoare critică explicit doar cerința referitoare la înclinația ajustabilă pentru montajul corpului de iluminat în cap de stâlp, susținând că unghiurile mari (>15°) pot influența negativ performanțele BUG (Backlight, Uplight, Glare), crescând riscul de orbire și afectând calitatea iluminatului. Consiliul constată, astfel, că societatea contestatoare nu critică întreaga cerință, ci doar pe cea referitoare la unghiul de 30 grade pentru montajul în cap de stâlp. Totodată, Consiliul constată că societatea contestatoare nu prezintă vreun document (raport tehnic, recomandări de montaj, orice document care să probeze susținerile sale), referirea la posibilitatea de orbire fiind o simplă speculație. Autoritatea contractantă justifică cerința, arătând că, la momentul de față, folosește stâlpii existenți din beton, dar pe viitor, când îi va înlocui cu stâlpi metalici, corpurile vor fi montate în cap/vârf de stâlp. Unghiul de 30 grade a fost solicitat spre a acoperi unghiul consolei. Consiliul, deși observă că autoritatea contractantă are o strategie de dezvoltare discutabilă, achiziționând în cadrul acestei proceduri corpurile de iluminat și sistemul de telegestiune, planificând cumpărarea pe viitor a stâlpilor, reține că aria sa de competență se limitează strict la procedura în analiză. Cum contestatoarea nu critică sistemul de montaj dual, justificat prin necesitatea schimbării stâlpilor, Consiliul nu va analiza această cerință și nici justificarea autorității contractante menționată mai sus. Ori prin prisma unghiului de 30 grade, singurul criticat, Consiliul reține că există diferență între montajul în consolă și montajul în capul stâlpului, unghiul de 30 grade pentru cel de-al doilea model de montaj având în vedere și necesitatea acoperirii unghiului consolei. Ori, în condițiile în care contestatoarea nu a adus vreun argument sau vreo dovadă din care să rezulte că nu pot fi montate corpurile de iluminat în capul stâlpului cu o înclinație de 30 grade, Consiliul nu are niciun motiv să înlăture cerința, atât timp cât nici chiar contestatoarea nu dovedește caracterul ei restrictiv. În ceea ce privește solicitarea de eliminare a cerințelor prevăzute la punctele 5.1 – 5.6 din aceeași fișă tehnică, care impune ofertanților obligația de a furniza o aplicație dedicată de gestiune pentru fiecare aparat de iluminat, conținând date detaliate precum: istoricul operațiunilor de întreținere, fișa tehnică, coduri QR, greutatea, clasa de izolație, fluxul luminos etc., contestatoarea arată că această solicitare este lipsită de fundament tehnic și economic, iar funcționalitățile respective pot fi acoperite de aplicația de telegestiune deja solicitată de autoritatea contractantă sau prin etichetare QR simplificată, fără Pagina 12 din 35

dezvoltarea unei aplicații suplimentare. Se menționează în mod expres: „Funcționalitățile solicitate pot fi îndeplinite cu succes prin utilizarea aplicației de telegestiune deja solicitate (...) sau prin etichetarea echipamentelor cu coduri QR, care pot direcționa către documentația tehnică stocată pe un server cloud”. Contrar susținerii contestatoarei, Consiliul reține că aplicația de mentenanță solicitată în Fișele Tehnice nr. 1 și 2 nu este identică și nu dublează sistemul de telegestiune, ci aceasta permite identificarea rapidă a echipamentelor, gestionarea codurilor pieselor de schimb, înregistrarea mentenanței și reconfigurarea sistemului, toate acestea fără a necesita accesul complet în platforma de telegestiune. Autoritatea contractantă arată că marii producători din domeniu (Philips, Zumtobel, Schreder, Urbio etc.) oferă deja astfel de aplicații, ceea ce demonstrează că această cerință este uzuală și adaptată cerințelor actuale din industrie. Consiliul are în vedere că practica invocată de contestatoare este irelevantă în cadrul acestei proceduri, în condițiile în care autoritatea contractantă aduce argumente concludente în sensul că toți producătorii consacrați au aplicații proprii în care poate fi urmărită trasabilitatea produselor vândute. De altfel, în domeniul corpurilor de iluminat, riguros reglementate și standardizate, cu reguli de siguranță și ecologice foarte dure, este important de verificat dacă produsul este original, dacă respectă declarațiile producătorului privind consumul, durata de viață, garanția etc. În condițiile în care producătorii corpurilor de iluminat garantează că și după 100.000 ore de funcționare, fluxul luminos nu se depreciază cu mai mult de 10%, cum este în cazul de speță, existența acestor aplicații nu face altceva decât să garanteze că aceste performanțe nu sunt simple declarații, ci sunt instrumente care să asigure monitorizarea în timp a acestor aparate. Pe de altă parte, Consiliul reține că și contestatoarea deține o astfel de aplicație, pe site-ul său existând următoarele informații: ,,Tuya Smart a fost fondat pe principiul că orice este posibil: orice produs, orice caracteristici, orice viteză, orice capacități, orice model de afaceri. Astfel, Tuya a devenit prima platformă IoT all-in-one adoptată de marea majoritate a producătorilor de echipamente SMART. (...) Aplicația permite conectarea unei game diversificate de dispozitive: becuri și sisteme de iluminat, dispozitive pentru controlul și monitorizarea energiei electrice, echipamente pentru siguranța locuinței, senzori, electrocasnice, dispozitive de întreținere personală, dispozitive audio- video......’’. Astfel, susținerile contestatoarei sunt considerate neîntemeiate, contestația formulată de ...SA urmând a fi respinsă ca nefondată. În ceea ce privește contestația formulată de ... SRL (dosar nr. ...), contestatoarea invocă mai multe motive de nelegalitate, solicitând, în Pagina 13 din 35

principal, anularea procedurii de atribuire și în subsidiar, remedierea documentației de atribuire. Societatea consideră că motivul central al acestei solicitări constă în faptul că autoritatea contractantă a făcut o declarație neconformă cu realitatea în cadrul fișei de date a achiziției, susținând în mod expres că procedura nu reprezintă o reluare a uneia anterioare, deși aceasta este, în fapt, o procedură identică, reluată după anularea unei proceduri anterioare printr-o decizie CNSC. Astfel, în Secțiunea II.1 – Obiectul achiziției din fișa de date a actualei proceduri, autoritatea contractantă a completat rubrica: „Procedura reprezintă o reluare a unei proceduri sau lot din trecut?” cu răspunsul „Nu”. Consiliul va respinge ca nefondată critica, atât timp cât în anunțul de participare, documentul cu cea mai largă vizibilitate, se menționează foarte clar că procedura este reluată, această mențiune regăsindu-se atât în titlul procedurii, «Achiziția de lucrări pentru obiectivul de investiții „CRESTEREA EFICIENȚEI ENERGETICE A INFRASTRUCTURII DE ILUMINAT PUBLIC ÎN COMUNA ..., JUDETUL ...” - reluare», în conținutul cap. II. 1 din anunț, dar și la cap. II.1.1 din fișa de date a achiziției. În orice situație, acest motiv nu ar putea să conducă la anularea procedurii de atribuire, neexistând reguli diferite pentru întocmirea ofertelor dacă procedura se desfășoară pentru prima oară sau pentru a doua oară, operatorii nefiind vătămați de eroarea respectivă. De altfel, contestatoarea nu solicită eliminarea informației respective, ci exclusiv anularea pe acest motiv, aspect ce conduce la concluzia că aceasta, invocând reluarea a treia oară a procedurii a cărei anulare o solicită, dorește desfășurarea unui alt tip de procedură, aspect ce nu intră în marja de apreciere a Consiliului, ci exclusiv a autorității contractante. Având în vedere că motivul invocat nu poate conduce la anularea procedurii, Consiliul va respinge ca nefondată, solicitarea de anulare a acesteia, dispunând corelarea informațiilor din documentația de atribuire. Cu privire la cerința privind proba practică, solicită Consiliului în principal, eliminarea acestei cerințe, cu motivarea că, proba practică implică și prezentarea mostrelor, fiind practic un criteriu de calificare. Având în vedere că este vorba despre un criteriu de calificare, acesta trebuia inclus în anunțul de participare, însă, în prezentul caz, cerința a fost inclusă doar în Fișele tehnice și în proiectul tehnic. În final, învederează Consiliului că proba practică implică și livrarea de materiale/mostre, un cost suplimentar pentru ofertanți, prin urmare, în cazul în care se menține această cerință, solicită să se accepte ca proba practică care implică, inclusiv, prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de către ofertantul declarat câștigător, cu înregistrare video și audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare. Pagina 14 din 35

Un argument suplimentar în sensul eliminării probei practice rezultă și din faptul că Autoritatea contractantă nu oferă nicio informație cu privire cerințele pe care operatorii economici ar trebui să le probeze în cadrul probei practice, fiind încălcate prevederile art. 20 din HG nr 395/2016 prin care se impune ca documentația să fie clară și completă. În final, precizează că proba practică presupune și utilizarea unor echipamente care nu fac obiectul prezentei proceduri. O primă observație ce se impune a fi avută în vedere, este aceea că, în cadrul procedurii în referință, există proiect al lucrării vizat de verificator autorizat, astfel că nu este în sarcina Consiliului a verifica dacă acest proiect este corect întocmit, dacă anumite cerințe îi sunt sau nu utile autorității contractante, acestea fiind chestiuni de oportunitate, și nu de legalitate. Ceea ce verifică Consiliul este doar dacă prezenta documentație are caracter restrictiv, ori un astfel de caracter nu se prezumă, el trebuie dovedit de contestatoare. Consiliul reține că însăși contestatoarea se contrazice, în contestația depusă, citând pe larg fragmente din documentația de atribuire, de unde rezultă că în caietul de sarcini se menționează expres ce aspecte vor fi verificate în cadrul probei practice. Spre deosebire de alte proceduri, din care contestatoarea citează deciziile emise de Consiliu și de curțile de apel, în procedura în analiză, autoritatea contractantă a menționat că dorește testarea unor funcțiuni ce nu pot fi dovedite prin documente, că proba practică nu presupune montarea componentelor pe stâlpi, că aceste componente nu se rețin de autoritate ca mostre și se urmărește verificarea exclusiv a cerinţelor funcţionale ce pot fi demonstrate doar prin verificare fizică. În acest sens, în Fișa de date se menționează următoarele: Pentru confirmarea corespondenței cerințelor din cadrul caietului de sarcini și a Fișelor Tehnice – Formularele F5, cu oferta tehnică, se va efectua o proba practica. Scopul probei practice este asigurarea implementarii proiectului prin verificarea funcționalităților întregului sistem (nu doar componentele aferente acestuia), respectiv verificarea cerintelor ce nu pot fi demonstrate doar prin intermediul unor documente (ex: fise de catalog, certificari sau declaratii). Se vor verifica exclusiv cerinte functionale ce pot fi demonstrate exclusiv prin verificare în mod fizic, astfel ofertantii vor demonstra functionalitatea solutiei pentru intregul ansamblu/ intregul sistem de iluminat public ofertat, cu toate componentele acestuia. Proba practica nu presupune instalarea de aparate pe stalpi. Echipamentele prezentate, vor fi verificate si nu vor fi retinute ca mostra. Proba practica se va efectua conform descrierii din caietul de sarcini. Totodată, în caietul de sarcini se menționează următoarele: Pentru confirmarea corespondenţei cerinţelor din cadrul caietului de sarcini şi a Fişelor Tehnice - Formularele F5, cu oferta tehnică, se va efectua o proba practica. Scopul probei practice este asigurarea implementării proiectului conform proiectului tehnic si verificarea cerinţelor ce nu pot fi demonstrate prin fise de catalog, certificări sau declaraţii. Se vor verifica exclusiv cerinţe funcţionale ce pot fi demonstrate exclusiv prin verificare fizica. Pagina 15 din 35

Proba practica nu presupune instalarea de aparate pe stâlpi. Echipamentele prezentate, vor fi verificate si nu vor fi retinute ca mostra. Ofertanţii vor prezenta ca materiale în vederea realizarii probei practice: - 5 Aparate de iluminat; - 5 Module de telegestiune; - Senzor; - Aplicaţie de telegestiune; - Dispozitive de accesare a aplicaţiei de telegestiune: - PC/ Laptop; - Un terminal mobil, exemplu: telefon/ tabletă (terminalele vor asigura posibilitatea demonstrării accesării sistemului de telegestiune din aplicaţiile MS Edge, Safari şi Google Crome, precum şi demonstrarea posibilităţii de a descărca aplicaţia din magazinele specifice fiecărui sistem de operare (ex. Magain Play şi AppStore), conform cerinţelor din documentaţia de atribuire). Se vor realiza punctual urmatoarele activitati: 1. Se vor alimenta aparatele de iluminat si se va observa apariţia acestora in apli- caţia de telegestiune si poziţionarea automata pe harta, la locaţia punerii sub tensiune 2. Se va verifica, pentru aparatele prezentate in cadrul probei practice si înregis- trate in sistemul de telegestiune, furnizarea urmatoarelor date: • existenta coordonatelor GPS pentru fiecare modul de control • producător modul de control • data instalarii modulului de telegestiune. Se va verifica faptul ca aceasta informaţie a fost preluata automat de către sistem, si nu poate fi modifi- cata de către utilizator • protocolul de comunicare a modulului cu driverul • ultima comunicare cu sistemul a modulului de control, exprimata in zi, luna, an, ora minut si secunda • stada pe care este instalat modulul de control » producător aparat model aparat de iluminat tipul de conector (Zhaga/Nema) • tipul distribuţiei luminoase, temperatura de culoare, puterea nominala (informaţie preluata automat de către sistem, ce nu poate fi modificata de către utilizator) • culoarea aparatului • fluxul luminos nominal e indicele de redare a culorii • tipul de driver utilizat in aparatului de iluminat • tensiunea maxima la care poate funcţiona driverul Se va verifica faptul ca aceasta informaţie a fost preluata automat de catre sistem, si nu poate fi modificata de catre utilizator • data instalarii stâlpului • producător stâlp • inaltime de montaj • inaltime totala • tip consola « tip cutie de conexiuni 3. Se vor adauga manual in interfata utilizator: • Puncte de aprindere Pagina 16 din 35

• Aparate de iluminat • Senzori 4. Se va verifica daca fiecare din acestea au o pictograma difertita, pentru a putea fi identificate corect. 5. Se va verifica daca aceste atribute se regăsesc pe site TALQ/produse certifi- cate/ liste atribute pentru CMS si platforma IoT (gateway). 6. Se va stabili modul de funcţionare pentru unul dintre aparatele de iluminat ast- fel incat acest sa funcţioneze pe baza de fotocélula. Se va acoperi modulul de telegestiune si se va observa ca aparatul se stinge. Se va descoperi modulul de telegestiune si se va observa ca aceste se aprinde. 7. Se vor folosi doua aparate pregătite pentru telegestiune (driver dali, dali2, 1- 10V sau D4I). Se va instala un singur modul de telegestiune pe unul dintre aparate. Se va face legătură de comanda intre acestea. Se vor alimenta aparatele. Se va observa înregistrarea modulului in aplicaţia de telegestiune. Se va comanda pornirea si stingerea ambelor aparate in mod independent unul fata de celalalt. Se va reduce fluxul luminos la primul aparat la nivelul de 30%. Se va observa reducerea fluxului luminos atat vizual cat si ca si indicare in sis- temul de telegestiune. Se va observa ca al doilea aparat nu a redus fluxul lumi- nos atat vizual cat si ca si indicare in aplicaţia de telegestiune. Se va readuce primul aparat la nivelul de 100%. Se va observa creşterea fluxului luminos atat vizual cat si ca si indicare in sistemul de telegestiune. Se va reduce fluxul lumi- nos la al doilea aparat la 30%. Se va observa reducerea fluxului luminos atat vizual cat si ca si indicare in sistemul de telegestiune. Se va observa ca primul aparat nu a redus fluxul luminos atat vizual cat si ca si indicare in aplicaţia de telegestiune. 8. Se va alimenta un aparat de iluminat. Se va păstra alimentarea timp de 5 minute. Se va opri alimentarea. Se va verifica primirea notificării in aplicaţia de telegestiune referitoare la întreruperea alimentarii. 9. Se va accesa aplicaţia de telegestiune de pe fiecare dintre cele trei aplicaţii mentionate (Microsoft Edge, Google Crome si Safari) si se va confirma rularea acesteia in mod vizual si funcţional, la aceiaşi parametri. 10. Se va verifica existenta aplicaţiei mobile pentru sistemul de telegestiune in magazinul de aplicaţii. Se va instala aplicaţia solicitata pe un terminal mobil. Se va proba poziţionarea automata utilizatorul pe harta, in locaţia in care acesta se afla. 11. Se va verifica pe tot parcursul probei practice, faptul ca toate comenzile si setările pentru demonstrarea cerinţelor s-au făcut in aceeaşi interfata utilizator. 12. Se va verifica faptul ca la logarea in aplicaţie, aceasta solicita utilizatorului "nume utilizator", "parola proprie" si furnizarea unui cod unic prin email sau sms necesar accesarii aplicaţiei 13. Se va confirma existenta meniurilor in limba romană 14. Se va exemplifica realizarea a doua programe de funcţionare, in care se va sta- bili pornirea la 30 de minute dupa apus, stingerea la cu 30 de minute înainte de răsărit. Programele vor avea urmatoarele trepte de dimming: a. de la pornire la ora 23:00 - 100%; de la ora 23:00 la ora 01:00 - 70%; de la ora 01:00 la ora 04:00 - 40%; de la ora 04:00 la ora 06:00 - 70%; de la ora 06:00 la stingere - 100%. Pagina 17 din 35

b. de la pornire la ora 23:00 - 100%; de la ora 23:00 la ora 01:00 - 50%; de la ora 01:00 la ora 04:00 - 30%; de la ora 04:00 la ora 06:00 - 50%; de la ora 06:00 la stingere - 100%. Se vor aloca aceste programe de funcţionare fiecare unui aparat de iluminat. Se va observa vizual prin culori sau pictograme diferite faptul ca aparatele au calendare de funcţionare diferite. 15. Se va stabili un scenariu de funcţionare in funcţie de semnalul primit de la senzor, astfel: Funcţionare aparate in mod standard 50%. Funcţionare aparate la semnalul senzorului 100% timp de 10 secunde. Se va conecta fizic senzorul la un singur aparat de iluminat. Se va aloca programul de funcţionare creeat, astfel incat 2 aparate vor funcţiona pe baza semnalelor transmise de sensor (cel cu senzorul conectat si inca unul ce nu are senzorul conectat direct). Se va activa senzorul prin mişcare. Se va verifica reacţia celor 2 aparate la sem- nalul senzorului, conform programului de funcţionare. Se va verifica faptul ca programarea reacţiei aparatelor la senzori, dimingul acestora si timpii de menţinere, s-au făcut in aceeaşi interfata, in paralel cu programul de dimining aplicat și ca se pot vizualiza in acelaşi moment, suprapuse, programul de dim- ming al aparatului si modul de funcţionare al acestuia in funcţie de semnalul senzorului. 16. Se va urmări faptul ca interfata utilizator afiseaza aparatele de iluminat si starea acestora, notificând vizual prin culori sau forma diferita minim 3 stări si anume: funcţional, avertizare si eroare. 17. Se va creea un scenariu de reducere a intensitatii luminoase si se va urmări faptul ca aplicaţia afiseaza procentele de reducere a consumului aferente sce- nariului creeat. Se va observa modificarea dinamica a procentelor de reducere a consumului pe masura modificării scenariului de funcţionare. 18. Se va proceda la comanda manuala a aparatelor de iluminat din interfata apli- caţiei de telegestiune urmărind si efectuând urmatoarele: - se va urmări ca aplicaţia va solicita reintroducerea parolei utilizatorului la momentul comenzii manuale si stabilirea unui timp in care accesul la coman- da manuala este permis utilizatorului de către sistem (minim 1 minut si maxim 1 ora cu minim 3 valori intermediare) - se va urmări posibilitatea introducerii timpului de menţinere a comenzii manuale (minim 30 secunde si maxim 1 ora, cu minim 3 valori intermedi- are) - se va transmite o comanda de stingere pentru aparatul de iluminat. Se va urmări execuţia comenzii intr-un interval de timp mai mic de 1 minut si se va verifica in platforma de telegestiune corelarea informaţiilor referitoare la consumul de energie, cu comanda manuala transmisa in termen de mazim 5 minute. 19. Se va realiza un scenariu de dimming cu urmatoarele caracteristici: - pornirea la 30 de minute dupa apus, stingerea la cu 30 de minute inainte de răsărit. Programul va avea urmatoarele trepte de dimming: de la pornire la ora 23:00 - 100%; de la ora 23:00 la ora 01:00 - 70%; de la ora 01:00 la ora 04:00 - 40%; de la ora 04:00 la ora 06:00 - 70%; de la ora 06:00 la stingere - 100%. Pagina 18 din 35

- fata de scenariul standard, in data de 1 Decembrie, de la ora 01:00 la ora 04:00 - 70%; - fata de scenariul standard, in datele de 24, 25, 26 Decembrie de la ora 01:00 la ora 04:00 - 70%; - fata de scenariul standard in datele de 01 Ianuarie 24 decembrie si 1 de- cembrie, funcţionare integrala la 100% 20. Se va verifica in aplicaţia de telegestiune afişarea următorilor parametri, pentru toate aparatele prezentate si integrate in sistem: - energie activa cumulata - puterea activa la momentul verificării - tensiunea de alimentare la momentul verificării - factorul de putere - nivelul fluxului luminos al plăcii led, in procente - orele totale de funcţionare a plăcii led - orele totale de funcţionare ale modulului de telegestiune - orele totale de funcţionare ale driverului - temperatura la nivelul modulului de telegestiune 21. In aplicaţia in care sunt înregistrate 5 aparate de iluminat, se vor creea doi utilizatori. Primul utilizator va putea vizualiza 2 dintre cele trei aparate iar cel de al doilea va putea vizualiza restul de 3 aparate. 22. Vizualizarea se va face in aceeaşi aplicaţie de telegestiune, singura difer- enţa fiind contul si parola fiecărui utilizator. 23. Se va identifica in aplicaţia de telegestiune posibilitatea de a configurara pornirea/oprirea aparatelor de iluminat în mod automat, în funcţie de ceasul astronomic, în combinaţie cu o fotocelulă proprie si stabilirea un timp de în- târziere si/sau avans de pornire si/sau oprire a sistemului fata de aceste ore. 24. Se va verifica faptul ca pe harta pe care sunt ilustrate aparatele de iluminat se afiseaza numărul total de aparate integrate in aplicaţie, numărul celor in stare de avertizare si numărul celor in stare de eroare. 25. Se va aloca la fiecare aparat de iluminat prezentat un program de funcţionare diferit. Se va afişa o selecţie a aparatelor de ilumiat in funcţie de: - puterea instalata a aparatului de iluminat - calendarul de funcţionare alocat - starea (pornit/oprit) - tipul de conector (Nema/Zhaga) o model aparat de iluminat - producător aparat de iluminat - echipare aparat de iluminat cu senzor - aparatele de iluminat destinate trecerilor de pietoni 26. Se va verifica faptul ca prin selectarea uneia dintre opţiunile de mai sus, uti- lizatorul va vedea in aplicaţie doar aparatele de iluminat ce îndeplinesc cu condiţia respectiva. 27. Se va verifica faptul ca in Interfata Utilizator se afiseaza vizual, diferentiat prin culori, minim urmatoarele: - tipurile de aparate de iluminat in funcţie de puterea instalata a acestora - tipurile de aparate in funcţie de producător - tipurile de aparate in funcţie de numărul de leduri Pagina 19 din 35

- tipurile de calendare alocate aparatelor de iluminat - tipuri de aparate clasificate pe funcţiuni: stradal, treceri de pietoni, pietonal. - punctele de aprindere si aparatele care sunt deservite de acestea 28. Se va exemplifica metoda prin care sistemul permite controlul individual al iluminatului festiv, in mod independent fata de aparatul de iluminat putandu- se comanda minim pornirea si oprirea prin intermediul sistemului de telegestiune si permiţând inregistarea unui program de funcţionare separat pentru iluminatul festiv. 29. Se va pezenta in cadrul probei practice una sau mai multe aplicaţii ale sis- temului de telegestiune ofertat in care sunt instalate aparate de la minim doi producători diferiţi si module de telegestiune de la minim doi producători diferiţi, acestea funcţionând la parametri nominali si respectând toate solic- itările din cadrul fisei tehnice. 30. Se va prezenta in cadrul in cadrul aplicaţiei de telegestiune integrarea imag- inii in timp real preluata de la o camera de supraveghere. 31. Se va verifica daca echipamentele prezentate sunt compuse doar din aparatele de iluminat si module in vederea transmisiei de date, sau daca se folosesc echipamente suplimentare de genul concentratoare de date. Astfel, deși autoritatea contractantă solicită prezentarea unor elemente concrete ce vor face obiectul probei practice, iar contestatoarea citează integral conținutul prevederilor din documentație referitoare la proba practică, în conținutul contestației nu se axează deloc pe aceste prevederi, ci exclusiv pe practica favorabilă, indiferent dacă are sau nu relevanță față de situația concretă din procedura în analiză. Ori nu se poate susține că autoritatea contractantă nu a informat operatorii în legătură cu modul de desfășurare a probei practice, atât timp cât chiar contestatoarea citează pagini întregi din documentația de atribuire. Pe de altă parte, având în vedere că documentația prevede exact ce anume se verifică, respectiv crearea unui mediu de testare din care să rezulte modul în care componentele interconectate răspund cerințelor funcționale, este evident că se urmărește conformitatea propunerii tehnice, și nu capacitatea tehnică, spre a fi prevăzute în anunțul de participare. Consiliul are în vedere și considerentele reținute de Curtea de apel București în Decizia nr. ..., pronunțată în dosarul nr. ..., prin care instanța a modificat în parte decizia CNSC, în sensul că a respins critica privind eliminarea cerinței vizând proba practică: ,,Referitor la plângerea formulată de către Autoritatea – contractantă, Curtea reţine că, la Capitolul 3 - Descrierea produselor solicitate, din Caietul de sarcini se prevăd următoarele: „În timpul evaluării ofertelor tehnice Autoritatea contractantă va solicita ofertanților, realizarea unei probe practice la sediul și în prezența Autorității contractante. Modalitatea de dovedire a îndeplinirii cerințelor impuse prin caietul de sarcini, la proba practică, cade în sarcina exclusivă a ofertantului. În vederea susținerii practice și verificării conformități echipamentelor ofertate sunt solicitate mostre funcționale pentru aparatele de iluminat, pentru componentele Pagina 20 din 35

sistemului de telegestiune și senzorii propuși. Echipamentele înaintate ca mostre vor fi identice cu cele ofertate în cadrul procedurii și utilizate în calculele luminotehnice. În situația în care se vor identifica diferențe, oferta va fi considerată neconformă și respinsă. Aparatele de iluminat și sistemul de control prezentate trebuie să îndeplinească în totalitate cerințele solicitate prin documentația tehnică, inclusiv cerințele de funcționalitate, a căror îndeplinire se va testa prin instalarea a minim 4 aparate de iluminat stradal echipate cu modul de telegestiune, cu senzor de mișcare, cu senzor ##### și controler inteligent cu rol de gateway. În cadrul probei practice se va testa și comunicația între controlerul inteligent cu platforma software și cu controlerele învecinate. Proba practică constă în alimentarea cu energie și verificarea funcționalității întregului sistem punct cu punct în concordanță cu cerințele din propunerea tehnică. În cazul neprezentării la proba practică oferta va fi declarată neconformă”. Analizând aceste prevederi din cuprinsul Caietului de sarcini, Curtea reţine că prin inserarea acestora, Autoritatea contractantă doreşte să verifice funcţionalitatea întregului sistem şi nu a componentelor acestuia. Contrar celor reţinute de către Consiliu prin Decizia contestată, Curtea constată că această cerință din documentația de atribuire, care prevede efectuarea unei probe practice cu privire la soluția tehnică ofertată, nu are caracteristicile unei cerințe de calificare/unui criteriu de selecție, așa cum în mod eronat a reţinut Consiliul. Principalul scop al unui criteriu de selecție este acelea de a demonstra capacitatea ofertantului de a realiza obiectul contractului, ceea ce nu este cazul în speța de față. Potrivit art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016, „ Operatorul economic face dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională prin prezentarea, după caz, a unora sau mai multora dintre următoarele informaţii şi documente: l) eşantioane, descrieri sau fotografii ale produselor care urmează a fi livrate, a căror autenticitate trebuie certificată la solicitarea autorităţii contractante”. Consiliul a reţinut ca fiind aplicabile prevederile art. 179 lit. l) din Legea nr. 98/2016 mai sus redate, care se referă la dovada îndeplinirii cerinţelor privind capacitatea tehnică şi profesională, Curtea apreciază că aceste dispoziţii legale nu sunt aplicabile în speţă. Astfel, Curtea constată că aceste prevederi legale se referă la prezentarea de eşantioane pentru produsele ce urmează a fi livrate, pe când, în prezenta cauză, solicitarea de prezentare de mostre funcţionale vizează verificarea de către Autoritatea contractantă a funcţionalităţii aplicaţiei de telegestiune/întregului sistem şi care nu poate fi dovedită doar prin intermediul documentelor solicitate, punctual, pentru verificarea conformităţii componentelor sistemului ofertat. Or, Curtea apreciază că proba practică solicitată de către autoritatea contractantă nu constituie un criteriu de selecție, prin care se urmăreşte dovedirea capacităţii ofertantului de a realiza obiectul contractului, ci o cerință specifică caietului de sarcini, prin care este dovedită funcționalitatea soluției tehnice ofertate, în ansamblu, ca sistem, situaţie în care nu era necesară menționarea expresă a acestei cerințe în Anunțul de participare, fiind suficientă precizarea sa în cadrul Caietului de sarcini, dispoziţiile art. 30 alin.(6) din HG nr. 395/2016 nefiind incidente. Curtea subliniază că această cerinţă nu este nici disproporţionată. În acest sens, Curtea relevă că, deşi prin Caietul de sarcini, pentru demonstrarea îndeplinirii specificaţiilor tehnice solicitate ofertanţilor li s-a cerut să depună fişe tehnice, certificate/declaraţii de conformitate şi certificate de test conform Pagina 21 din 35

cerinţelor tehnice, aceste cerinţe vizează exclusiv produsele reprezentând aparatele de iluminat, nu şi sistemul de telegestiune. În ceea ce priveşte Sistemul de telegestiune, Curtea remarcă faptul că, potrivit menţiunilor din Anexa 7- Sistem de telegestiune, Autoritatea contractantă a solicitat prezentarea de capturi de ecran, însă, aşa cum în mod corect a susţinut şi autoritatea contractantă, prezentarea capturilor de ecran poate fi în măsură să probeze, cel mult, existenţa softului nu însă şi funcţionalitatea acestuia. Aşadar, obligaţia ofertanţilor de a depune certificate de conformitate/certificate de test, pentru aparatele de iluminat şi capturi de ecran, pentru sistemul de telegestiune, nu poate demonstra şi funcţionalitatea sistemului de telegestiune şi, cu atât mai puţin, prezentarea acestor documente nu poate fi în măsură să certifice funcţionalitatea întregului sistem ofertat compus atât din aparate de iluminat, cât şi din sistemul de telegestiune. Aşadar, Curtea apreciază că depunerea documentelor anterior menţionate nu este de natură a constitui o alternativă la proba practică solicitată de autoritatea contractantă sau de a înlocui această probă practică. Referitor la practica instanţelor de judecată, invocată de către intimata ######## SRL, Curtea subliniază faptul că trimiterile la respectiva practica judiciară sunt relative la pricinile soluţionate anterior, nu constituie izvor de drept şi nici nu pot obliga la emiterea unei soluţii într-un anumit sens, deoarece precedentul judiciar nu constituie izvor de drept în sistemul românesc. Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 34 din Legea nr. 101/2016, Curtea va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de către petenta ######## SRL şi va admite plângerea formulată de către petenta ######## MUNICIPALĂ ILUMINAT ###### BUCUREŞTI şi va desfiinţa în parte Decizia CNSC, în ceea ce priveşte soluţia prin care Consiliul a admis critica contestatoarei, în sensul eliminării cerinței privind proba practică, întrucât, contrar celor reţinute de către Consiliu, Curtea apreciază că această cerinţă nu este nici restrictivă şi nici disproporţionată, prin raportare la obiectul complex al procedurii de atribuire’’. Consiliul are în vedere că ... solicită modificarea documentației de atribuire prin eliminarea cerinței de susținere a unei probe practice, sau, în subsidiar, reglementarea acesteia în mod clar și transparent, cu aplicare exclusivă asupra ofertantului declarat câștigător, ulterior finalizării evaluării. Astfel, aceasta consideră că invitarea doar a ofertantului declarat câștigător este o variantă legală, respectiv să se accepte ca proba practică care implică, inclusiv, prezentarea mostrelor, să se efectueze doar de către ofertantul declarat câștigător, cu înregistrare video și audio, pentru a elimina eventualele aprecieri subiective efectuate de către comisia de evaluare. Consiliul va respinge solicitarea subsidiară, deoarece rolul probei practice, așa cum s-a arătat, este acela de dovedire a conformității propunerii tehnice. Ori în lipsa verificării conformității, nu se poate stabili oferta câștigătoare. Este evident că această verificare are loc în etapa verificării tehnice, ori până la finalul procedurii, mai sunt etape de parcurs. Astfel, este nelegal și ineficient a introduce în etapa financiară și în etapa verificării documentelor suport DUAE o ofertă ce se poate vădi ulterior neconformă, reluând procesul cu fiecare ofertant din clasament. Ordinea desfășurării procedurii este reglementată legal, iar autoritatea Pagina 22 din 35

nu poate deroga de la dispozițiile legale doar pentru că societatea contestatoare dorește acest lucru. În ceea ce privește caracterul restrictiv al probei practice, susținut de contestatoare, Consiliul are în vedere că această probă nu este personalizată pentru un anumit contract, iar un operator ce furnizează astfel de sisteme, cu siguranță, poate, în mod facil, asigura verificarea componentelor în concordanță cu cele solicitate în documentație. Consiliul are în vedere că este justificată cerința referitoare la dovedirea interconectivității și pentru aparate provenind de la producători diferiți. Altfel, autoritatea publică ar fi captivă față de un singur producător, aspect ce se urmărește a fi evitat în procedurile de achiziții publice. Astfel cum rezultă din documentația de atribuire, autoritatea contractantă are în vedere și dezvoltarea ulterioară a sistemului, conform modelului smart city, această doriță a sa neputând fi considerată restrictivă. Prin urmare, nu poate fi considerată restrictivă referirea la posibilitatea interconectării unor camere video, din moment ce dezvoltarea viitoare va impune adăugarea de sisteme de supraveghere. O astfel de solicitare este firească în contextul dezvoltării tehnologice actuale, fiind în concordanță cu principiul proporționalității, al transparenței și al liberei concurențe. În ce privește principiul transparenței, reglementat de dispozițiile art.2 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 98/2016, se reține că acesta implică garantarea dreptului de acces complet al tuturor operatorilor economici interesați la documentația de atribuire, la deciziile autorității contractante și la toate informațiile relevante în cadrul procedurii de achiziție publică, în scopul reducerii riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Aplicarea principiului transparenței presupune: - formularea de către autoritățile contractante într-un mod clar, precis și neechivoc a tuturor documentelor elaborate pe parcursul derulării procedurii de achiziție; - toți ofertanții informați să poată înțelege, cu o diligență minimă, condițiile și regulile detaliate ale procedurii de atribuire și să le interpreteze în același mod; - autoritatea contractantă să fie în măsură să verifice dacă ofertele depuse îndeplinesc criteriile aplicabile contractului în cauză. Principiul liberei concurenţe este evidențiat în jurisprudența Curții de Justiţie a Uniunii Europene, relevantă în cazul de speță fiind Hotărârea pronunţată în cauza C-796/18 (Informatikgesellschaft für Software- Entwicklung mbH), în care se reține că: „69 Or, potrivit articolului 18 alineatul (1) din Directiva 2014/24, pe de o parte, autorităţile contractante trebuie să trateze operatorii economici în mod egal şi fără discriminare, precum şi să acţioneze într-o manieră transparentă şi proporţionată şi, pe de altă parte, conceptul Pagina 23 din 35

achiziţiei nu se poate face cu intenţia de excludere a acesteia din domeniul de aplicare al acestei directive sau de restrângere artificială a concurenţei, aceasta fiind considerată ca fiind restrânsă artificial în cazul în care conceptul achiziţiei este făcut cu intenţia favorizării sau a dezavantajării nejustificate a anumitor operatori economici. (...) 73 Or, ISE consideră că, în practică, contractele de adaptare, de întreţinere şi de dezvoltare a software-ului de bază sunt rezervate exclusiv editorului acestui software, în măsura în care dezvoltarea sa necesită să se dispună nu numai de codul sursă al respectivului software, ci şi de alte cunoştinţe privind dezvoltarea respectivului cod sursă. 74 În această privinţă, trebuie subliniat că, atunci când o autoritate contractantă intenţionează să organizeze o procedură de atribuire a unor contracte de achiziţii publice în vederea asigurării întreţinerii, a adaptării sau a dezvoltării unui software dobândit de la un operator economic, aceasta trebuie să asigure comunicarea unor informaţii suficiente candidaţilor şi ofertanţilor potenţiali pentru a permite dezvoltarea unei concurenţe efective pe piaţa derivată a întreţinerii, a adaptării sau a dezvoltării software-ului menţionat. 75 În speţă, pentru a se asigura respectarea principiilor atribuirii contractelor de achiziţii publice, astfel cum sunt enunţate la articolul 18 din Directiva 2014124, revine instanţei de trimitere sarcina de a verifica, în primul rând, că atât landul Berlin, cât și orașul Köln, dispun de codul sursă al software-ului „ICNIS Plus”, în al doilea rând, că, în ipoteza în care ar organiza o procedură de atribuire a contractelor de achiziţii publice destinată să asigure întreţinerea, adaptarea sau dezvoltarea software-ului menţionat, respectivele autorităţi contractante comunică acest cod sursă candidaţilor şi potenţialilor ofertanţi şi, în al treilea rând, că accesul la acest cod sursa unic este suficient pentru a garanta ca operatorii economici interesaţi de atribuirea contractului vizat sunt trataţi în mod transparent, egal şi nediscriminatoriu”. În strânsă legătură cu principiul liberei concurenței, se impune analiza efectului de captivitate (lock-in), care presupune dependența pe termen lung a autorităților contractante față de un anumit furnizor/distribuitor, respectiv obligativitatea acestora de a apela la serviciile/produsele unui singur furnizor pentru achiziționarea de produse/servicii care vin în completarea celor pe care acestea le dețin deja. În cadrul „Studiului privind efectul de captivitate (lock-in) în sectoarele sensibile în domeniul achizițiilor publice, IT și echipamente/aparatură medicală”, realizat de Consiliul Concurenței, s-a reținut, cu privire la domeniul IT care prezintă interes în speță, că efectul de captivitate a autorităților contractante a fost identificat în special în cazul achizițiilor publice privind dezvoltarea unor aplicații software la cerere (personalizate pentru cerințele operaționale ale instituțiilor Pagina 24 din 35

conform legii de funcționare a acestora). S-a reținut că omisiunea autorităților contractante de a include în documentația de atribuire transferul dreptului de proprietate asupra aplicațiilor dezvoltate la cerere (codul sursă) conduce, ulterior, la dependența autorităților contractante față de furnizorul aplicației, deținător al dreptului de proprietate intelectuală. Orice dezvoltare ulterioară a aplicației poate fi făcută doar cu furnizorul inițial al aplicației software. Pentru a evita o astfel de situație, autoritatea contractantă trebuie să se asigure că va putea modifica codul sursă independent de furnizorul inițial, transfera codul sursă către un alt furnizor sau contracta un alt furnizor pentru modificări sau servicii de mentenanță. S-a mai subliniat că e foarte important să se specifice în caietul de sarcini cerințele legate de licențiere și alte aspecte legale, precum: licențiere nelimitată a aplicațiilor achiziționate pe bază de licență; transferul proprietății intelectuale asupra tuturor livrabilelor rezultate în procesul de implementare, către instituția în cauză. Ori în cazul de față, autoritatea contractantă nu a solicitat aplicații personalizate, ci aplicații open source sau aplicații gratuite, ce pot fi folosite facil de beneficiari. De asemenea, autoritatea contractantă a solicitat ca testarea să se realizeze și pe alte aparate/componente ale altor producători, tocmai pentru a micșora dependența, pe viitor, după expirarea garanției, față de furnizorul/prestatorul ce va fi desemnat câștigător în această procedură. Deci, argumentele Consiliului Concurenței sunt valabile și în procedura de față, chiar dacă nu suntem în prezența unor sisteme informatice complicate. Dependența autorității contractante față de furnizorii inițiali trebuie limitată cât mai mult posibil, iar prevederea respectivă are acest rol, critica urmând a fi respinsă ca nefondată. Având în vedere analiza realizată, în vedere creșterii gradului de concurență în cadrul procedurilor de achiziție publică, s-a precizat că principalul aspect de natură să prevină efectul de lock-in în achiziții publice îl reprezintă dreptul pe care autoritățile contractante îl au în stabilirea specificațiilor tehnice, astfel încât acestea să permită oricărui potențial ofertant accesul egal la procedura de atribuire. În acest context, s-a recomandat autorităților contractante definirea unor cerințe nediscriminatorii în caietele de sarcini și stabilirea unor specificații tehnice neutre, care să se plieze pe oferta a cât mai multor operatori economici, ceea ce ar conduce la o creștere a concurenței în cadrul procedurilor de achiziție publică. Deci, recomandările nu vizează includerea tuturor operatorilor, prin specificații tehnice imprecise, ci a cât mai multor operatori. Contestatoarea invocă un anumit caracter restrictiv fără, însă, a arăta în ce constă această restrictivitate. Astfel, referiri ca GPS sau GSM nu sunt proprii unui anumit producător, ci tehnologii accesibile unui Pagina 25 din 35

număr mare de ofertanți. Dimpotrivă, utilizarea anumitor frecvențe poate avea efect restrictiv, și nu referirea la GPS, nefiind o tehnologie proprietară. GPS este acronimul pentru ..., un sistem de poziţionare globală. GPS este principalul sistem de poziţionare prin satelit. Acest sistem a fost preluat în tehnologia informatică și de comunicații, poate permite aflarea poziţiei unui obiect pe suprafaţa pământului cu condiţia ca acesta să fie echipat cu un sistem de comunicații necesar funcţionării GPS. Pe de altă parte, în contracte de lucrări și servicii de acest gen, ofertanții apelează la operatori GSM (sistemul global de comunicații mobile), transferul de date în sistem realizându-se pe această cale. Consiliul reține că societatea contestatoare denaturează adevărul susținând că activitatea nr. 5 iese din sfera caietului de sarcini, ,,nefiind menționat nicăieri cerința ca un modul de telegestiune să poată controla individual două aparate de iluminat, acest lucru fiind posibil prin echipări suplimentare ale aparatului de iluminat, cerințe care nu fac parte din caietul de sarcini și nu sunt obiectul acestei proceduri. Prin urmare este evident caracterul restrictiv al acestei activități, și prin corelare cu celelalte activități a întregii cerințe a unei probe practice”. Astfel, în fișa tehnică nr. 2 a sistemului de telegestiune, la pct. 1.9, la pag. 38 din documentul Comuna ... PT, se menționează următoarele: ,,Modulul de control poate controla prin protocolul DALI/DALI2 cel puțin două dispozitive (drivere electronice, relee DALI, etc); Se va prezenta o schemă detaliată a sistemului de control, în care se va ilustra în mod evident, componetele, legăturile electrice între acestea, tipul de semnal sau alimentare pentru fiecare legătură electrică. Respectarea solicitării se va putea verifica la proba practică’’. Aceeași specificație se regăsește și la pagina 10 din caietul de sarcini. Prin urmare, atât timp cât specificația este clar stabilită, nu se poate considera că proba practică pe acest aspect este în afara documentației. Consiliul reține că societatea contestatoare denaturează adevărul și în ceea ce privește activitatea nr. 8, arătând că în documentație nu s-ar fi solicitat demonstrarea utilizării unor aplicații de mobil. Astfel, în documentul intitulat Comuna ... PT, se menționează următoarele: ,,Pentru ușurința în utilizare și mentenanță, este de preferat ca sistemul de telegestiune sa beneficieze și de o aplicație de mobil, (nu doar acces web). Aplicația va fi disponibilă minim pentru sistemul de operare Android si IOS. Accesarea aplicatiei va pozitiona automat utilizatorul pe harta, în locația în care acesta se află. Se va prezenta numele aplicației iar autoritatea contractanta va verifica existenta acesteia in magazinul de aplicatii (ex: Google Play) și instalarea cu succes, fără costuri, pe un terminal mobil. Respectarea solicitarii se va putea verifica la proba practică’’. Aceeași cerință se regăsește și în fișa tehnică nr. 2, respectiv la pct. 3.7. Pagina 26 din 35

Consiliul consideră speculativă și referirea la activitatea nr. 13, care, în opinia contestatoarei, privește folosirea unor senzori de mișcare, în condițiile în care nu se instalează astfel de componente. Consiliul reține că, într-adevăr, se instalează senzori de ploaie, nu de mișcare. În ceea ce privește testarea funcționării, autoritatea contractantă este interesată de modul de transmitere a semnalului în sistem, și nu de alte aspecte tehnice. Astfel, senzorul de ploaie va fi activat, în cadrul probei practice, prin mișcare. Activarea prin mișcare nu echivalează cu sesizarea mișcării. Senzorii de mișcare la care se referă contestatoarea, folosiți în iluminatul public, cresc intensitatea luminii atunci când sesizează că există mișcare pe trotuar sau pe stradă. Astfel, nu senzorul se mișcă, ci sesizează mișcare în jurul său. În cazul de față, în condiții de testare, autoritatea arată expres ce anume vrea să verifice, ofertantul înțelegând exact ce anume face acest senzor. Consiliul reține că activitatea nr. 19 nu presupune un procedeu specific unui anumit producător, ci arată explicit condițiile în care se realizează testarea: se vor crea două conturi de utilizatori, unul va vedea două aparate, cel de-al doilea 3 aparate, vizualizarea realizându-se în aceeași aplicație, diferența fiind contul și parola utilizatorului. Astfel, autoritatea este interesată să observe dacă aplicația poate permite vizualizarea, simultan, de pe două conturi diferite a componentelor sistemului. În sistemele informatice, accesarea simultană a aplicațiilor de pe conturi diferite reprezintă o specificație tehnică comună, iar susținerea contestatoarei potrivit căreia ar reprezenta un procedeu specific este nefondată. Consiliul nu neagă faptul că proba practică implică resurse sporite din partea ofertanților, respectiv deplasarea la sediul autorității pentru proba practică, dar în cadrul procedurilor de atribuire primează interesul public. Consiliul nu își însușește nici opinia contestatoarei conform căreia în documentația de atribuire nu ar fi prevăzută proba practică, în condițiile în care chiar contestatoarea citează pe larg prevederile din documentație care o impun. În ceea ce privește critica expresă referitoare la cerința 3.6 din fișa tehnică nr. 1, ,,Preferabil, compartimentul accesorii electrice se va deschide din partea de jos, componentele rămânând pe corpul aparatului, pentru a evita pătrunderea apei in cazul aparitiei precipitațiilor în timpul interventiei. Se vor prezenta documente, fise tehnice si instructiuni de montaj pentru demonstrarea cerintei’’, autoritatea contractantă susține că nu acesta este paragraful din fișa tehnică publicată în SEAP, conținutul său fiind următorul: ,,Compartimentul accesorii electrice se va deschide astfel încât să se evite patrunderea apei in cazul aparitiei precipitatiilor in timpul interventiei. Se vor prezenta documente, fise tehnice si instructiuni de montaj pentru demonstrarea cerinței’’. Pagina 27 din 35

Prin urmare, Consiliul reține că cerința criticată nu are conținutul din proiectul tehnic, act care nu poate fi modificat de Consiliu. Consiliul mai reține că cerința, în forma sa din proiectul tehnic, nu îngrădea, în niciun fel, posibilitatea ofertării și a altui tip de deschidere a compartimentului accesorii, cuvântul ,,preferabil’’ conducând la concluzia că aceasta este o opțiune. Consiliul reține că în fișa tehnică nu mai este lăsată sintagma inițială, astfel că noua formulare lasă să se înțeleagă că singura posibilitate lăsată la latitudinea operatorilor este deschiderea în partea de jos. Contestatoarea solicită acceptarea deschiderii și în partea de sus, aducând argumente în favoarea susținerii sale. Consiliul va admite critica contestatoarei, urmând a reformula cerința, în sensul deschiderii compartimentului atât prin partea de sus, cât și prin partea de jos. Consiliul are în vedere că în orice situație, normele de protecția muncii interzic realizarea lucrărilor sub tensiune pe timp nefavorabil, indiferent dacă compartimentul se află în partea de jos sau în partea de sus. Este evident că cerința așa cum este ea prevăzută în fișa tehnică, deși nu menționează explicit situarea compartimentului în partea de jos, se deduce, în mod clar, că la această variantă constructivă se referă. În ceea ce privește critica formulată de contestatoare referitoare la cerința din PT și din Fișa tehnică nr. 1 privind declarația de respectare a ROHS EN 50581:2012 și înlocuirea acesteia cu standardul în vigoare, respectiv EN IEC 63000:2018, autoritatea contractantă arată că în fișa tehnică postată în SEAP, din formularele Fișele tehnice F5 aflate cadrul documentului ,,2.1_Anexa nr. 2 Fișe tehnice F5.pdf”, referirea este la standardul în vigoare. Consiliul reține că, într-adevăr, în fișele tehnice anexă la caietul de sarcini se menționează standardul valabil. Totodată, așa cum se menționează mai sus, Consiliul nu are în competența sa modificarea proiectului tehnic, pentru o astfel de operațiune existând proceduri specifice care țin de faza de execuție a lucrărilor. Prin urmare, Consiliul va respinge critica drept nefondată. Contestatoarea consideră cerința referitoare la Standardul ISO 27001, prevăzută la pct. 4.2 din Fișa tehnică nr. 1, drept restrictivă, deoarece acest standard se aplica pe societate, în baza codului CAEN, și nu pe produs, iar aplicația de telegestiune este dezvoltată conform codului CAEN al companiei. Ca și în cazul cerinței de mai sus, Consiliul reține că această cerință nu se regăsește în fișele tehnice anexă la caietul de sarcini, din formularele Fișele tehnice F5 aflate cadrul documentului ,,2.1_Anexa nr. 2 Fișe tehnice F5.pdf”, critica fiind respinsă ca nefondată. Aceeași concluzie o reține Consiliul și în ceea ce privește pct. 6.10 din Fișa tehnică nr. 1, referitoare la standardul EN 60598-2-5, acest Pagina 28 din 35

standard neregăsindu-se în fișa tehnică din formularele Fișele tehnice F5 aflate cadrul documentului ,,2.1_Anexa nr. 2 Fișe tehnice F5.pdf”. Contestatoarea mai solicită eliminarea cerințelor restrictive privind închiderea compartimentului, respectiv pct. 3.7 din fișa tehnică nr. 1, din formularele Fișele tehnice F5 aflate cadrul documentului ,,2.1_Anexa nr. 2 Fișe tehnice F5.pdf”considerând solicitarea referitoare balamale și cleme nu doar că este redundantă pentru protecție, dar complică și întreținerea, crescând costurile operaționale fără un beneficiu clar în ceea ce privește durabilitatea aparatului, că specificația impune producătorilor să adopte un anumit tip de mecanism de închidere, ceea ce poate restrânge inovația și diversitatea în proiectarea aparatelor de iluminat. Consiliul reține că la pct. 3.7 din formularele Fișele tehnice F5 aflate cadrul documentului ,,2.1_Anexa nr. 2 Fișe tehnice F5.pdf”, nu se regăsește această cerință, critica urmând a fi respinsă ca nefondată. Contestatoarea solicită eliminarea cerinței restrictive care vizează programarea reacției, respectiv cerința 2.7 din fișa tehnică nr. 2, ca ambele funcționalități sa fie prezentate într-un singur ecran, deoarece trebuie considerată un procedeu special și trebuie completată cu mențiunea sau echivalent, în temeiul art. 156 din Legea nr. 98/2018, pentru a nu exclude alte sisteme de telegestiune ale caror producători au decis sa prezinte aceste două functionalitati într-un mod diferit. Consiliul reține că în apărare, autoritatea contractantă arată că nu se află într-o situație în care un ofertant ar fi respins dacă nu respectă această cerință, deoarece în documentație se folosește expresia ,,preferabil’’. Consiliul reține că este reală susținerea autorității contractante, cerința fiind una de recomandare. Mai mult, în sensul art. 156 din Legea nr. 98/2016, procedeu special sau specific nu înseamnă orice serviciu/produs/sistem informatic etc., care există într-o anumită formă pe piață, nereferindu-se la specificații tehnice comune, accesibile operatorilor, ci un procedeu unic, ce face trimitere la un produs proprietar, protejat, ce nu poate fi configurat de nimeni altcineva în acest mod. Ori cerința criticată, ,,Preferabil programarea reacției aparatelor la senzori, dimmingul acestora și timpii de menținere, se va face în aceeași interfață în paralel cu programul de dimming aplicat. Se vor vizualiza în același moment, suprapuse, programul de dimming al aparatului și modul de functionare al acestuia, în funcție de semnalul senzorului. Respectarea solicitarii se va putea verifica la proba practică” vizează programarea modului de funcționare și de prezentare al interfeței aplicației, reprezentând doar o cerință de configurare, la îndemâna oricărui specialist în domeniu. Cerința stabilește date minime ce trebuie să se regăsească în interfață, ce pot fi ușor replicate, justificarea lor fiind ușurința în exploatare. Este imposibil de stabilit echivalența pentru această configurație. Astfel, dacă autoritatea dorește Pagina 29 din 35

ca pe interfață să observe anumite elemente funcționale, niciun operator nu poate să îi spună că trebuie să observe orice altceva. Faptul că dorește ca toate acele elemente să se regăsească în aceeași interfață, nu poate conduce la concluzia că doar un operator le poate prezenta în această manieră. Cumulând aceste argumente cu faptul că nu este o cerință obligatorie, nu există vreun motiv a fi admisă această critică. O altă critică vizează eliminarea cerinței restrictive privind reintroducerea parolei, contestatoarea solicitând completarea cerinței cu mentiunea “sau prin mecanisme echivalente”, cerința de autentificare în doi pași fiind deja o măsură suplimentară de securitate. Consiliul are în vedere că niciodată introducerea unei parole nu poate fi o cerință restrictivă. Din motivare rezultă că cerința ar fi inutilă, din moment ce contestatoarea susține că este suficientă autentificarea în doi pași (cu user și parolă). Ori necesitatea introducerii, în mod suplimentar, la comanda manuală de la comanda electronică trebuie reconfirmată, tocmai pentru a evita comenzile accidentale sau neautorizate în aplicație, iar necesitatea autorității nu intră în marja de apreciere a Consiliului sau a operatorilor, ci a autorității contractante. Nu este străină reconfirmarea parolei în aplicațiile electronice, iar configurarea în acest mod nu este rezervată unui anumit producător, ci poate fi configurată de orice specialist. De altfel, nici fragmentul jurisprudential nu este în sensul că această cerință ar fi restrictivă, ci doar că autoritatea contractantă a achiesat la această solicitare, iar faptul că o autoritate a achiesat, nu poate conduce la concluzia că cerința este restrictivă. Contestatoarea solicită eliminarea cerințelor privind culorile echipamentelor de platformă, solicitând adăugarea sintagmei ”echivalent” – în conformitate cu prevederile art. 156 din Legea nr. 98/2016. Ca și în cazul celorlalte cerințe de mai sus, argumentele contestatoarei sunt lipsite de consistență, deoarece prezentarea grafică în platformă a diferitelor componente în culori diferite nu poate fi considerată restrictivă. Cerința criticată vizează următoarele aspecte: Interfata Utilizator va afisa vizual, diferentiat prin culori, minim următoarele : - tipurile de aparate de iluminat in functie de puterea instalata a acestora (sortarea sa se poata face pe valori fixe, definite, sau intervale de valori: ex: între 0W și 40W, între 41W și 80W, între 81 și 160W, peste 161W). - tipurile de aparate în functie de producator - tipurile de aparate în functie de numarul de leduri - tipurile de calendare alocate aparatelor de iluminat - tipuri de aparate clasificate pe funcțiuni: stradal, treceri de pietoni, pietonal; - punctele de aprindere și aparatele care sunt deservite de acestea; - aparatele de iluminat a caror tensiune de alimentare depășește 230V. Respectarea solicitarilor se va putea verifica la proba practica’’. Pagina 30 din 35

Consiliul reține, astfel, că autoritatea solicită prezentarea grafică în culori diferite pentru o mai bună observare a sistemului, fără a se putea reține că o astfel de cerință este restrictivă. În condițiile în care autoritatea contractantă a lăsat la latitudinea ofertanților modul de sortare și culorile stabilite, nu se poate reține vreo restricție. O manieră echivalentă la solicitarea în culori diferite nu poate fi, așa cum solicită contestatoarea, folosirea de coduri de culori diferite, din moment ce autoritatea nu a indicat anumite culori. Astfel, nu se poate considera că cerința ,,Interfata Utilizator va afisa vizual, diferentiat prin culori..’’ ar fi restrictivă, iar cerința ,,Interfata Utilizator va afisa vizual, diferentiat prin culori sau echivalent, alte coduri de culori’’, din moment ce documentația nu prevede anumite culori, lăsând la libera apreciere a operatorului economic stabilirea culorilor/nuanțelor. Ori în lipsa culorilor în documentația de atribuire, nu este posibilă definirea în manieră echivalentă. Contestatoarea folosește impropriu această prevedere legală (art. 156 din Legea nr. 98/2016), pe când textul legal este foarte clar: Art. 156. - (1) Fără a aduce atingere normelor tehnice obligatorii de la nivel naţional, în măsura în care sunt compatibile cu actele normative adoptate la nivelul Uniunii Europene, specificaţiile tehnice se stabilesc în una dintre următoarele modalităţi: (...) b) prin trimitere la specificaţii tehnice şi, ca ordine de prioritate, la standarde naţionale care transpun standarde europene, evaluări tehnice europene, specificaţii tehnice comune, standarde internaţionale, alte sisteme de referinţă tehnice instituite de către organismele de standardizare europene sau, în lipsa oricărora dintre acestea, la standarde naţionale, la agremente tehnice naţionale sau specificaţii tehnice naţionale referitoare la proiectarea, calcularea şi execuţia lucrărilor şi la utilizarea produselor; fiecare trimitere este însoţită de menţiunea "sau echivalent"; c) prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale, potrivit lit. a), şi prin trimitere la specificaţiile tehnice prevăzute la lit. b) ca modalitate de a prezuma conformitatea cu respectivele cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale; d) prin trimitere la specificaţiile tehnice prevăzute la lit. b) pentru unele caracteristici şi prin raportare la cerinţe de performanţă sau cerinţe funcţionale prevăzute la lit. a) pentru alte caracteristici. (2) Cu excepţia cazului în care acest lucru este justificat de obiectul contractului, specificaţiile tehnice nu precizează un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), stabilirea specificaţiilor tehnice prin precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este permisă în situaţii excepţionale, în cazul în care nu este posibilă o descriere suficient de Pagina 31 din 35

precisă şi de inteligibilă a obiectului contractului în conformitate cu dispoziţiile alin. (1); în aceste situaţii, precizarea elementelor prevăzute la alin. (2) este însoţită de cuvintele "sau echivalent". Ori nici specificația în cauză și nici cele de mai sus nu fac trimitere la un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producţie specific, deci introducerea expresiei sau echivalent nu numai că nu se impune, dar ar transforma aceste specificații într-unele nesigure, neclare, conducând la imposibilitatea stabilirii conformității ofertelor și comparării acestora în condiții de egalitate. În ceea ce privește solicitarea contestatoarei referitoare la eliminarea cerințelor privind conformitatea cu specificațiile tehnice, aceasta considerând a fi nejustificată cerința prin care se solicită ca în completarea fișei tehnice, să fie precizate distinct documentele din care reiese îndeplinirea conformității produselor ofertate cu specificațiile tehnice, pentru fiecare cerință în parte, Consiliul reține că aceasta este o cerință comună în cadrul documentațiilor de atribuire aferente tuturor procedurilor. Este o obligație generală a ofertanților de a-și dovedi conformitatea ofertelor, iar solicitarea înlăturării acestei prevederi și crearea unei practici în acest sens, ar lipsi de conținut procedurile de atribuire. În fapt, dovedirea conformității ofertelor este un proces obiectiv, bazat pe probe, iar înlăturarea obligației de a proba conformitatea ofertei, doar pe unicul motiv al echivalenței tehnologice, va conduce la subiectivism în evaluarea ofertelor. Dovedirea echivalenței tehnologice este tot în sarcina operatorilor economici și chiar și această echivalență presupune dovezi dificile, de asemenea, birocratice. Aceste ,,structuri rigide de prezentare", ,,volum birocratic inutil", cum le numește contestatoarea, nu fac altceva decât să oferte operatorilor repere de comparație ale ofertelor. Contrar susținerilor contestatoarei, practica acceptă și declarații ale producătorilor referitoare la îndeplinirea anumitor specificații, nu doar fișe tehnice, pagini de catalog, teste, rapoarte de testare și certificări. Declarația producătorului se referă, însă, la anumite elemente care nu pot fi probate prin alte mijloace de probă, dar pentru care nu se solicită, în mod expres, un raport de testare. Dacă documentația, legislația sau standardele acceptate de autoritate au prevăzut necesitatea prezentării unui raport de testare din partea unui organism neutru, declarația producătorului nu poate acoperi această cerință. Ori solicitarea contestatoarei vizează eliminarea completă a probelor în dovedirea conformității, aspect care, deși pare convenabil la prima vedere, poate conduce la eliminarea nejustificată și subiectivă a propriilor sale oferte din cadrul procedurilor la care participă. Pagina 32 din 35

Prin urmare, Consiliul va respinge ca nefondată solicitarea contestatoarei. Cu referire la cerințele considerate restrictive care vizează modul de comunicație, prin care sunt impuse sistemele de comunicație GSM/LT- IOT ȘI RF, FĂRĂ MEDII INTERMEDIARE/CLOUD/WIRELESS, contestatoarea solicită, în principal, eliminarea acestor cerințe, cu motivarea că cerințele prin care se impune un anumit tip de transmisie, nu sunt justificate. De asemenea, solicită să se modifice/completeze cerințele prin care se impun comunicațiile GSM/RF/ETC și să se adauge mențiunea “sau prin mecanisme de comunicare ce utilizeaza medii și frecvențe alternative cu rezultate de comunicare echivalente”, în conformitate cu prevederile art. 156 alin. (3) Legea nr. 98/2016. Consiliul reține că, așa cum s-a menționat mai sus, menționarea acestor tehnologii comune pe piața de profil, nu conduce la restricționarea competiției. Nu există vreo dovadă că pentru societatea contestatoare ar fi inaccesibilă această tehnologie, în condițiile în care, pentru satisfacerea acestor cerințe, toți operatorii trebuie să apeleze la furnizori de servicii de telefonie mobilă. Ori tocmai introducerea acestor cerințe, în forma solicitată de contestatoare, i-ar pune într-o competiție incorectă pe acești operatori care vor avea costuri în plus cu soluția de comunicație, soluția solicitată de contestatoare de acceptare a unor tehnologii de comunicație care să cuprindă concentratoare de date, nefiind una echivalentă, ci o soluție alternativă, așa cum susține însăși contestatoarea. Astfel, Consiliul reține că folosirea sintagmei sau echivalent ar transforma cerința într-una neclară, punând operatorii în poziții inegale. De altfel, așa cum s-a arătat mai sus, sintagma respectivă se folosește doar atunci când specificațiile tehnice fac trimitere la un anumit furnizor expres determinat, ori în cazul de față, comunicațiile sunt doar o mică parte din serviciul prestat, iar piața comunicațiilor în România este una concurențială, deci operatorii au posibilitatea de a oferta oricare dintre sistemele de comunicații solicitate, de la un furnizor de servicii mobile, în situația în care nu are în portofoliul său un astfel de serviciu. În fapt, utilizarea tehnologiilor GSM și RF este obișnuită, acestea au o vechime apreciabilă, neputându-se susține, la acest moment, că specificațiile respective ar fi restrictive. Prin urmare, Consiliul reține că societatea contestatoare nu a dovedit prin argumentele expuse că stabilirea soluției tehnice are efect restrictiv și că soluția sa este una progresistă. De altfel, în condițiile în care contestatoarea găzduiește aplicația pe serverele sale proprii, așa cum rezultă din informațiile existente pe site-ul propriu, se ajunge la situația descrisă de Consiliul Concurenței, a captivității față de acest furnizor. Deci, și în situația în care garanția expiră, autoritatea publică nu poate renunța la acest furnizor, devenind captivă, aspect ce încalcă Pagina 33 din 35

regulile concurențiale pe viitor, solicitările contestatoarei fiind respinse ca nefondate. Cu referire la echipamentul indicat în Fișa tehnică nr. 3 – Senzor, contestatoarea solicită eliminarea cerinței de la punctul 1.3, considerând- o vagă și interpretabilă iar pentru punctele 1.9 și 1.10 să se accepte si alte tehnologii si moduri de conectare (integrat, conectat prin zhaga), solicitând completarea cerințelor de la punctele 1.9 și 1.10 cu mențiunea “sau prin mecanisme echivalente”. Consiliul reține că autoritatea contractantă motivează sumar că senzorul trebuie legat de aparatul de iluminat, aspect cu care Consiliul este de acord, deoarece orice senzor se leagă de un aparat spre care transmite informațiile. Ceea ce critică contestatoarea nu are legătură cu apărările autorității contractante. Astfel, aceasta solicită lămurirea cerinței ,,Contact liber potențial, minim o bucată’’, specificație care nu se regăsește descrisă în niciun alt loc din documentația de atribuire, deci și Consiliul este de acord că specificația ar trebui lămurită, respectiv explicat rolul său. În ceea ce privește cerințele 1.9 ,,Conectat prin cablu la modulul de telegestiune al iluminatului public’’, Consiliul o consideră clară, neputându-se reține că o conexiune prin cablu ar putea fi restrictivă, iar în ceea ce privește ,,1.10 Cablu de alimentare și comanda MCCG 5x 1.5 mmp: lungime 6m’’, Consiliul reține că nici această cerință nu este restrictivă, lungimea reprezentând necesarul de material, determinat de proiectant, așa cum s-a arătat mai sus, proiectul este realizat. Modelul de cablu este unul comun, cablu multifilar ce se utilizează atât la interior, cât și la exterior, în medii umede sau uscate, prețul său fiind accesibil: între 6 și 16 lei/m, fiind disponibil în toate magazinele de profil. În condițiile date, nu se poate reține caracterul restrictiv al cerințelor criticate. În ceea ce privește solicitarea ... de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor de judecată, Consiliul constată că la dosarul cauzei nu s-au depus documente doveditoare ale efectuării acestora, prin urmare, acest capăt de cerere este nedovedit. Având în vedere cele constatate, în temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca nefondată contestația formulată de ...SA în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA ... – .... În temeiul art. 26 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestația formulată de societatea ... SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA ... – ..., respectiv critica referitoare la compartimentul accesorii electrice și cea referitoare la lămurirea cerinței ,,Contact liber potențial, minim o bucată’’ și va dispune publicarea în SEAP a unei clarificări în acest sens. Pagina 34 din 35

În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge, ca nefondate, restul criticilor formulate de contestatoare. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii, se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, conform dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 101/2016.

Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge, ca nefondată contestația formulată de ...SA în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA ... – .... Admite în parte contestația formulată de societatea ... SRL, în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA ... – ..., respectiv critica referitoare la compartimentul accesorii electrice și cea referitoare la lămurirea cerinței ,,Contact liber potențial, minim o bucată’’ și dispune publicarea în SEAP a unei clarificări în acest sens. Respinge, ca nefondate, restul criticilor formulate de contestatoare. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii, se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, conform dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 101/2016. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, ... ... ...

Redactată în 5 exemplare, conține 34 (treizeci și patru) pagini. Pagina 35 din 35