Dosar CNSC 2055/2016

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR C. N. S. C. Str. Stavropoleos nr.6 Sector 3, Bucureşti, România,CP 030084, CIF 20329980 Tel. +4 021 3104641 Fax. +4 021 3104642 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr. 1680/C1/2055 Data: 29.09.2016 Prin contestaţia nr. 245/22.09.2016, înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 28902/23.09.2016, depusă de SC SKY POWER TECHNOLOGIES SRL, cu sediul în Bucureşti, Şos. Panduri nr. 35, bl. P1B, sc. A, ap. 4, sector 5, înmatriculată la Registrul Comerţului sub nr. J40/3413/2014, având CUI RO 32948750, reprezentata legal prin Cosmin Brezoiescu – administrator, împotriva adresei de comunicare a rezultatului procedurii, emisă de către JUDEŢUL BIHOR, cu sediul în mun. Oradea, str. Parcul Traian nr. 5, judeţul Bihor, cod poştal 410033, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul achiziţiei directe având ca obiect „Achiziţionarea unei drone în cadrul proiectului „Impactul ecosistemelor din ariile protejate aflate în custodia Consiliului Judeţean Bihor şi a Muzeului Ţării Crişurilor asupra principalelor sectoare economice”, cod CPV 34711200-6, s-a solicitat anularea rezultatului procedurii, respectiv a adresei nr. 14873- 14874/20.09.2016 şi reevaluarea ofertei. În luarea deciziei, CONSILIUL, legal investit, a avut în vedere următoarele: Pentru aceste motive în baza documentelor depuse de părţi, CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR DECIDE: 1

Declină competenţa de soluţionare a contestaţiei depusă de SC SKY POWER TECHNOLOGIES SRL către Tribunalul Bihor. Dispune trimiterea de îndată a dosarului către Tribunalul Bihor, conform art. 12 alin. (3) Legea nr. 101/2016. Fără cale de atac. Obligatorie. Complet de soluţionare a contestaţiilor în domeniul achiziţiilor publice: Redactată în 4 (patru) exemplare originale, conţine 5 (cinci) pagini. 2

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR Str. Stavropoleos nr. 6, sector 3, Bucureşti, cod poştal 030084, România Tel: +4 021.310.46.41 Fax: +4 021.890.07.45 şi +4 021.310.46.42 www.cnsc.ro În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) şi ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .... Data: ... Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 27331/07.09.2016, depusă de SC ... SRL, cu sediul în ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti sub nr. ..., având CUI ..., reprezentată convenţional de ..., împotriva documentaţiei de atribuire elaborată de ..., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de licitaţie deschisă, organizată în vederea încheierii acordului-cadru având ca obiect „Furnizare, montare şi punere în funcţiune echipament de tomografie computerizată de minim 64 slice-uri, care prin reconstrucţie să asigure un număr de 128 slice-uri”, s-a solicitat: 1. în principal, anularea procedurii de atribuire ca urmare a modificării substanţiale a specificaţiilor, prin răspunsul autorităţii contractante la notificarea prealabilă; 2. în subsidiar, obligarea autorităţii contractante la adoptarea unui set de măsuri de remediere a documentaţiei de atribuire, respectiv eliminarea cerinţelor nelegale, astfel: - Modificarea cerinţei tehnice de la punctul „3.1 Gantry” subpunctul 5: din „Timp de rotaţie completă de max. 0.5 s pentru toate aplicaţiile, cu excepţia achiziţiilor cardiace unde timpul de rotaţie completă pentru achiziţiile cardiace de max. 0.4 s” în „Timp de rotaţie completă de max. 0.5 s pentru toate aplicaţiile”. - Modificarea cerinţei tehnice de la punctul „3.3 Ansamblul tub cupolă” subpunctul 5: din „Curent anodic selectabil în intervalul 20 - 500 mA (fără echivalente)” în „Curent anodic selectabil în intervalul 20 - 345 mA”; - Modificarea cerinţei tehnice de la punctul „3.3 Ansamblul tub cupola” subpunctul 6: din „Generator înaltă tensiune cu putere nominală de min. 60 kW (fără echivalente)” în „Generator înaltă tensiune cu putere nominală de min. 55 kW”; 1

- Modificarea cerinţei tehnice de la punctul „3.3 Ansamblul tub cupolă” subpunctul 7: din „Capacitatea de stocare termică a anodei de min 7 MHU (fara echivalente)” în „Capacitatea de stocare termică a anodei de min. 6 MHU”; - Modificarea cerinţei tehnice de la punctul „3.4 Masa pacientului” subpunctul 1: din „Domeniu de scanare secvenţial de min. 170 cm”, astfel încât aceasta să fie „Domeniu de scanare secvenţial de min. 160 cm”; 3. în cazul în care nu se consideră oportună efectuarea modificărilor de la punctele anterioare, obligarea autorităţii contractante la modificarea cerinţei de la punctul 3.1 din caietul de sarcini din „Număr de slice-uri obţinute prin reconstrucţie într-o rotaţie completă, atât în mod spiral cât şi în mod secvenţial de 128” (modificată în urma răspunsului la notificarea prealabilă în „Număr de slice-uri obţinute la o rotaţie completă, atât în mod spiral cât şi secvenţial: minim 128”) în „Număr de slice-uri achiziţionate la o rotaţie completă, atât în mod spiral cât şi secvenţial: minim 128”. 4. obligarea autorităţii contractante la reluarea procedurii de atribuire, în baza cerinţelor modificate ale documentaţiei de atribuire, în acord cu cererile din această contestaţie, şi la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a permite operatorilor economici interesaţi accesul nerestricţionat la procedură; 5. susţinerea concluziilor orale în faţa Consiliului, potrivit art. 21 alin. (2) din Legea nr. 101/2016; 6. acordarea cheltuielilor de judecată pe baza documentelor justificative ce vor fi depuse la dosar; De asemenea, s-a solicitat suspendarea procedurii de atribuire până la soluţionarea fondului contestaţiei. Prin Încheierea nr. …, Consiliul s-a pronunţat asupra capătului de cerere de suspendare a procedurii de atribuire până la soluţionarea fondului contestaţiei, pe care l-a respins, ca rămas fără obiect. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de faţă, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat şi este competent, potrivit dispoziţiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluţioneze contestaţia de faţă, prin care potenţialul ofertantul SC ... SRL reclamă documentaţia de atribuire şi răspunsul la notificarea prealabilă nr. R1 8777/31.08.2016, solicitând Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor să dispună modificarea documentaţiei de atribuire. În fapt, petenta învederează Consiliului că, prin cerinţele documentaţiei de atribuire, este împiedicată să participe la procedură cu un echipament pe deplin corespunzător obiectului contractului „Furnizare, montare şi punere în funcţiune echipament de tomografie computerizată de minim 64 slice-uri care prin reconstrucţie să asigure un nr. de 128 slice-uri”. În vederea modificării specificaţiilor nelegale ale documentaţiei de atribuire, aceasta a adresat autorităţii contractante, în data de 26.08.2016, o notificare prealabilă. În data de 31.08.2016, în afara 2

termenului legal în care aceasta avea obligaţia să răspundă notificării prealabile, autoritatea contractantă a formulat un răspuns prin care respinge, în esenţă, modificările propuse pentru remedierea nelegalităţilor ce afectează procedura şi reformulează doar cerinţa ce defineşte tipul sistemului dorit a fi achiziţionat, în sensul în care a renunţat să mai solicite ca cele 128 de slice-uri să fie „reconstruite” (respectiv, „slice-uri obţinute prin reconstrucţie într-o rotaţie completă” în solicitarea iniţială), ci doar „obţinute” (mai precis, „slice-uri obţinute la o rotaţie completă”). În acest sens, în data de 07.09.2016, autoritatea contractantă a publicat o erată exclusiv pentru modificarea cerinţei 3.1 din caietul de sarcini. Răspunzând printr-o interpretare proprie la aspectele sesizate prin notificarea prealabilă, autoritatea contractantă a modificat în mod substanţial caietul de sarcini şi, conform art. 55 alin. (2) lit. (a) din Normele metodologice, SC ... SRL solicită anularea procedurii, deoarece „afectează atât de mult elementele ce descriu contextul achiziţiei publice încât au ca efect schimbarea indicatorilor principali ce caracterizează rezultatul contractului ce urmează a fi atribuit, fapt ce afectează nivelul de competiţie sau schimbă piaţa de profil la care se adresează”. Mai mult decât atât, contestatoarea apreciază că, pentru motivele detaliate în continuare, legalitatea acestei proceduri este grav afectată, întrucât în documentaţia de atribuire există cerinţe nelegale care limitează posibilitatea operatorilor economici de a participa la această procedură, în condiţii de liberă concurenţă. I. ANULAREA PROCEDURII – petenta apreciază că inconsecvenţa autorităţii contractante conduce la imposibilitatea întocmirii unei oferte care să răspundă tuturor solicitărilor din versiunea actuală a caietului de sarcini. Astfel, un computer tomograf funcţionează prin emiterea unui fascicol de raze Rontgen ("raze X"), care trec prin corpul pacientului (scanare pe secţiuni) şi sunt apoi preluate de către receptori speciali şi transmise către un software spre a fi reconstruite şi transformate în imagini. Dispozitivul care transmite şi preia prin detectorii săi radiaţiile are forma unui cilindru (sau tub), care se roteşte, în acest proces, în jurul axei proprii, polul de transmitere a radiaţiei fiind opus polului de detecţie/preluare a acesteia. Această informaţie a fost redată pentru a explica de ce caietul de sarcini conţine prevederi cu privire la "timpul de rotaţie completă". Mai departe, autoritatea contractantă solicită o anumită clasă de echipamente computer tomograf ("CT"), şi anume "echipament de tomografie computerizată de minim 64 slice-uri". Acest tip de CT conţine 64 de rânduri de detectori capabili să preia radiaţiile transmise de sursa de radiaţie. Maniera în care semnalul de la cei 64 de detectori este preluat şi ulterior transformat în 128 de "imagini" diferă în funcţie de clasa de "CT de 64 de slice-uri". Astfel, cei 64 de detectori presupun, simplistic exprimat, formarea a 64 de "instantanee". Modul în care cele 64 de "instantanee" sunt transformate ulterior în imagini, în secţiune 3

transversală, diferă în funcţie de modul în care acele 64 de "instantanee" sunt "procesate". Există două clase de "CT de 64 de slice-uri", şi anume: A) Cele care formează imaginea "finală" prin utilizarea de algoritmi matematici specifici care transformă, la fiecare rotaţie completă, cele 64 de "instantanee" în 128 de "imagini". Este vorba, deci, despre 128 de "imagini" reconstruite. Aşezarea detectorilor este unidimensională, iar obţinerea celor 128 de imagini se face prin procesare algoritmică ulterioară preluării instantaneelor, prin reconstrucţie. B) Cele care formează imaginea "finală" prin amplasarea detectorilor. Diferenţa faţă de punctul a) constă în aceea că printr-o singură rotaţie, datorită unor caracteristici specifice a detectorilor şi a matricei bidimensionale în care ei sunt dispuşi, se pot achiziţiona "direct" 128 de imagini. Se preiau practic, se achiziţionează, 128 de imagini. Datorită tehnologiei mult mai avansate pe care o presupun echipamentele CT de 64 de slice-uri din categoria B), există diferenţe de preţ, semnificative. Conform preţurilor de piaţă internaţională, diferenţa dintre cele cu 128 slice-uri achiziţonate şi cele cu 128 slice-uri reconstruite este de aproximativ 150.000 euro. De altfel, dacă se ia în calcul specificaţiile tehnice distincte, este firesc să existe aceste diferenţe de preţ. Contestatoarea subliniază faptul că autoritatea contractantă nu specifică clasa de CT de 64 de slice-uri în care doreşte să se încadreze echipamentul solicitat. Având în vedere diferenţele semnificative, era şi este imperios necesar ca autoritatea contractantă să fi specificat exact ce tip de echipament urmăreşte să achiziţioneze. Deşi denumirea contractului cadru prevede expres că este vorba despre echipamente din categoria A), şi anume cele ce utilizează tehnologie de "reconstrucţie" pentru obţinerea celor 128 de "imagini", prin răspunsul la notificare, autoritatea contractantă a înţeles să lărgească sfera echipamentelor, eliminând condiţia ca cele 128 de imagini să fie obţinute prin "reconstrucţie", arătând că este suficient ca acestea să fie pur şi simplu "obţinute", fără a mai menţiona cum anume se doreşte obţinerea lor. Presupunând că este vorba despre obţinerea inclusiv prin utilizarea echipamentelor CT din clasa B), şi anume prin "achiziţionarea" imaginilor, aceste echipamente, din clasa B) sunt considerabil mai scumpe, şi sunt utilizate pentru depistarea unor simptomatologii specifice, ceea ce conduce la necesitatea exprimării uzului medical în slujba căruia vor fi puse aceste echipamente. Mai mult, se arată că, în situaţia în care autoritatea ar solicita doar echipamente din clasa A), specificaţiile tehnice din actuala documentaţie sunt restrictive, întrucât, în felul în care sunt acum reglementate, nu permit oricărui operator de pe piaţă capabil să furnizeze aparatura de aceeaşi clasă să participe la această procedură. Astfel, dacă autoritatea ar solicita echipamente din clasa A), ar fi necesară modificarea altor cerinţe din caietul de sarcini pentru a permite accesul nerestricţionat la procedură tuturor furnizorilor de aparatură de acest tip. 4

Mai mult, cele două tipuri de echipamente, clasa A şi clasa B, nerăspunzând aceloraşi nevoi din punct de vedere medical, nu sunt considerate interşanjabile, iar din punct de vedere concurenţial ele sunt situate pe pieţe diferite, având în mod evident tehnologii diferite de producţie, care implică costuri diferite, condiţii diferite de întreţinere şi garanţie, care la rândul lor implică costuri diferite, adresându-se unor cumpărători diferiţi în ceea ce priveşte nevoile acestora (spre exemplu cercetare - dezvoltare versus uz strict şi exclusiv medical). În acest sens, este relevant de menţionat faptul că există diferenţe semnificative de preţ între cele două clase de echipamente, iar în documentaţia iniţială pare că autoritatea a solicitat echipament de reconstrucţie (clasa A) la un preţ mult mai scump, ce corespunde echipamentului de achiziţie (clasa B). Astfel, în vederea satisfacerii necesităţilor sale, autoritatea contractantă putea să organizeze procedura având ca scop achiziţionarea strict de echipamente de tip B), şi anume CT de 64 de slice-uri ce utilizează tehnologia de "achiziţionare" a 128 de "imagini", aşa cum a solicitat prin Notificarea prealabilă, formulând cerinţe specifice acestui tip de echipament în documentaţia de atribuire. Astfel, toţi ofertanţii ar fi putut oferta exclusiv aparatură de tip B), iar preţurile acestor echipamente ar fi fost toate din aceeaşi categorie. Mai departe, contestatoarea arată că răspunsul autorităţii contractante la Notificarea prealabilă, în sensul de a permite participarea la procedură a tuturor echipamentelor CT de 64 de slice-uri, indiferent de "clasa" din care acestea fac parte, este incompatibil cu celelalte solicitări din specificaţiile tehnice: - Cerinţa de la punctul 3.6 denumită: "grosime minimă a slice reconstruit în regim secvenţial şi spiral pentru numărul maxim de slice- uri de max 0.65mm"; - Cerinţa de la punctul 3.6 denumită: "Numărul maxim de secţiuni reconstruite/rotaţie: min 128"; - Cerinţa de la punctul 3.6 denumită: "Viteza de reconstrucţie a imaginilor folosind algoritmul de reconstrucţie iterativă a imaginii 15 imagini/secundă". Toate aceste cerinţe se referă exclusiv la echipamentele din clasa A), şi anume CT de 64 de slice-uri care utilizează procedeul reconstrucţiei pentru obţinerea celor 128 de "imagini". Practic, orice operator economic interesat, care ar oferta un echipament din clasa B), şi anume CT de 64 de slice-uri care utilizează procedeul achiziţionării de imagini pentru a obţine cele 128 de "imagini", ar fi din start exclus pentru neîndeplinirea specificaţiilor tehnice, deşi, chiar autoritatea contractantă a eliminat distincţia procedeului obţinerii celor 128 de imagini, prin răspunsul la Notificarea prealabilă. Astfel, contestatoarea susţine că, întrucât autoritatea contractantă a nesocotit prevederile art. 1 alin. (2) din Normele metodologice, denaturând în mod evident concurenţa pe piaţa echipamentelor CT, a devenit aplicabil art. 212 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Totuşi, până la acest moment autoritatea contractantă nu a procedat la anularea 5

procedurii de atribuire, motiv pentru care solicită Consiliului să dispună anularea acesteia, în temeiul art. 26 alin (1) lit. c) din Legea 101/2016. Mai mult, în opinia sa, anularea procedurii se impune şi prin prisma art. 55 alin. (2) lit. (a) din Normele metodologice, întrucât prin aşa-zisele "măsuri de remediere", autoritatea afectează atât de mult elementele ce descriu contextul achiziţiei publice încât au ca efect schimbarea indicatorilor principali ce caracterizează rezultatul contractului ce urmează a fi atribuit, fapt ce afectează nivelul de competiţie sau schimbă piaţa de profil la care se adresează. II. Motive de nelegalitate a cerinţelor documentaţiei de atribuire: 1. Obligarea autorităţii contractante la adoptarea unui set de măsuri de remediere a deficienţelor documentaţiei de atribuire: Autoarea contestaţiei solicită Consiliului ca, în măsura în care nu se anulează procedura, să oblige autoritatea contractantă, conform art. 26 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 101/2016, să emită actele necesare pentru modificarea documentaţiei de atribuire, prin care să stabilească tipul de echipament solicitat: "echipament CT de minim 64 de slice-uri care prin reconstrucţie să asigure un nr. de 128 de slice-uri", fie "echipament CT de minim 64 de slice-uri care prin achiziţie să asigure un nr. de 128 de slice-uri'". În oricare dintre aceste cazuri va trebui refăcută documentaţia, inclusiv a specificaţiilor tehnice, astfel încât să corespundă tipului de echipament solicitat şi fără să restricţioneze participarea altor operatori la procedură. În versiunea iniţială a documentaţiei de atribuire, autoritatea contractantă a definit contractul de achiziţie publică: "Furnizare, montare şi punere în funcţiune echipament de tomografie computerizată de minim 64 slice-uri care prin reconstrucţie să asigure un nr. de 128 slice-uri" şi a menţionat o serie de caracteristici tehnice care restricţionează accesul la procedură cu toată gama de echipamente de 64 slice-uri care permit reconstrucţia a 128 slice-uri. Aceste cerinţe restrictive au făcut, de asemenea, subiectul obiecţiilor în Notificarea prealabilă depusă. Prin răspunsul la Notificarea prealabilă, autoritatea a revenit asupra acestui aspect arătând că doreşte achiziţionarea unui echipament de tomografie computerizată de minim 64 slice-uri, care, indiferent prin ce metodă (reconstrucţie sau achiziţionare), să asigure un nr. de 128 de slice-uri. Astfel, în opinia petentei, este nu doar neclară solicitarea autorităţii cu privire la echipamentul avut în vedere, dar şi considerentele de ordin financiar enunţate devin confuze. Autoritatea contractantă, prin cercetarea de piaţă efectuată, dar şi prin consultarea altor anunţuri publicate, trebuia să sesizeze că, procedura de achiziţie desfaşurată în baza cerinţelor din prezentul caiet de sarcini, are un obiect limitat la furnizarea unui tip particular de echipament care asigură reconstrucţia a 128 slice-uri (clasa A). Un alt tip de echipament, dotat cu posibilitatea de achiziţie a 128 slice-uri (clasa B), superior din punct de vedere tehnic, dar care presupune o altă tehnologie, s-ar fi încadrat în bugetul de achiziţie alocat de autoritatea contractantă pentru prezenta procedură. În schimb, doar în aparenţă, 6

autoritatea contractantă a permis ofertarea oricărui tip de sistem indiferent de tehnologia de care dispune, pentru că în realitate aceasta a limitat participarea la un anumit tip de echipament, doar cel cu 128 slice- uri reconstruite (clasa A) putând avea şanse la câştigarea procedurii. Autoritatea contractantă are în sarcină definirea specificaţiilor în funcţie de nevoile sale şi este imperativ să decidă dacă este necesar un echipament cu 128 slice-uri reconstruite la o rotaţie completă (clasa A) sau 128 slice-uri achiziţionate la o rotaţie completă (clasa B). Acest aspect nu trebuie să rămână ambiguu, aşa cum este formulat în acest moment în caietul de sarcini, în urma modificărilor aduse acestuia prin răspunsul la notificarea prealabilă, şi anume: "128 slice-uri obţinute la o rotaţie completă". Această limitare constituie o restrângere artificială a concurenţei, fapt contrar prevederilor art. 50 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice. În concluzie, în măsura în care nu se va anula procedura, şi pentru a permite accesul nelimitat la procedură oricărui potenţial ofertant, contestatoarea solicită obligarea autorităţii contractante, în primul rând, la emiterea unui act prin care să stabilească tipul de echipament solicitat. 2. Echipament CT de minim 64 de slice-uri care prin reconstrucţie să asigure un nr. de 128 de slice-uri: În măsura în care autoritatea contractantă ar solicita un "echipament CT de minim 64 de slice-uri care prin reconstrucţie să asigure un nr. de 128 de slice-uri", revenind deci la cerinţele iniţiale, petenta solicită modificarea deficienţelor documentaţiei de atribuire sesizate prin contestaţie, prin eliminarea cerinţelor nelegale. Cerinţele tehnice care restrâng în mod artificial concurenţa privind participarea la procedură cu un echipament de computer tomografie care să reconstruiască 128 slice-uri sunt: a) Cerinţa tehnică de la punctul "3.1 Gantry" subpunctul 5 "Timp de rotaţie completă de max 0.5 s pentru toate aplicaţiile, cu excepţia achiziţiilor cardiace unde timpul de rotaţie completă pentru achiziţiile cardiace de max 0.4 s": Indicatorul "timp de rotaţie completă", privit ca un indicator individual, de sine stătător, nu reprezintă un indicator de referinţă, în sensul în care nu conduce prin el însuşi la anumite rezultate şi performanţe tehnice, deoarece, acest tip de echipament (CT) este format din multiple ansambluri şi subansambluri care "conlucrează" în vederea obţinerii de rezultate optime. Din punct de vedere tehnic, timpul de rotaţie completă este relevant pentru a se obţine imagini nedistorsionate, cât mai precise cu putinţă spre a uşura obţinerea unui diagnostic medical. Aceasta este explicaţia pentru care autoritatea contractantă vorbeşte în caietul de sarcini de "achiziţii" pentru "toate aplicaţiile" şi "cardiace". Este vorba despre obţinerea prin CT a unor imagini (achiziţii) cât mai complete şi clare, atunci când se scanează diverse părţi ale corpului, în special, pentru scanarea zonei cardiace. În limbaj tehnic, aceste imagini sunt denumite imagini fără artefacte 7

(artefactele reprezintă orice afectare a imaginii cu caracteristici care nu există în realitate). Fireşte că, în obţinerea acestui deziderat, sunt implicaţi mult mai mulţi factori decât timpul de rotaţie completă. Deoarece timpul de rotaţie ar diminua în fapt specificaţiile tehnice dacă la o rotaţie completă a tubului masă (suportul pacientului) s-ar deplasa semnificativ, făcând astfel imaginile neconcludente pentru segmentul scanat. Este, deci, important ca deplasarea mesei să fie cât mai mică pe durata unei scanări complete, a unei rotaţii complete, iar în obţinerea unei deplasări cât mai mici sunt implicaţi şi alţi factori tehnici, poate chiar mai importanţi decât "timpul de rotaţie". Important de reţinut este că relaţia dintre deplasarea mesei şi calitatea imaginii este invers proporţională. Cu cât masa se deplasează mai puţin, cu atât expunerea la radiaţie este mai exactă şi preluarea imaginii prin detectori mai stabilă, rezultând o imagine mai bună. Spre exemplificare, autoarea contestaţiei a introdus un nou indicator, denumit "Pitch", spre a arăta influenţa acestuia raportat la "timpul de rotaţie", în ceea ce priveşte achiziţiile cardiace. Pitch-ul reprezintă raportul dintre deplasarea mesei la rotaţie completă a tubului şi produsul dintre numărul de rânduri de detectori utilizate în achiziţie şi grosimea slice-ului. Matematic: pitch=(Deplasare masa (mm))/(Nr detectori x Grosime slice (mm)). Autoritatea contractantă solicită un pitch între 0.6 şi 1,5. Importantă pentru examinarea CT cardiacă este valoarea minimă a pitch-ului. Comparaţie între solicitările autorităţii contractante şi ceea ce propune contestatoarea: - Autoritatea contractantă solicită: 64 slice-uri, pitch 0.6, viteză de rotaţie gantry pentru cardiac : 0.4 secunde, grosime slice : 0,625 mm Prin aplicarea formulei de mai sus rezultă: deplasare masă (mm) = pitch (nr. detectori x grosime slice (mm); adică deplasare masă = 0.6 x (64 x 0.625) = 24 mm. - Sistemul Siemens dispune de valorile următoare: 64 slice-uri, pitch 0.2, viteză rotaţie gantry pentru cardiac: 0.48 secunde, grosime slice: 0,6 mm deplasare masă = 0.2 x (64 x 0.6) = 7.68 mm - Dacă autoritatea contractantă ar fi acceptat să definească în mod clar necesitatea unui sistem cu 128 slice-uri achiziţionate, rezoluţia spaţială ar fi fost chiar la jumătate, astfel încât masa s-ar fi deplasat numai 3.34 mm la o rotaţie completă a gantry-ului, ceea ce ar face ca achziţia cardiacă să fie absolut fără artefacte şi uşor de redactat un raport imagistic. Concluzie: chiar dacă sistemul pe care-l propune petenta oferă o rotaţie de 0.48 secunde a gantry-ului, faţă de 0.4 secunde cât este solicitat, datorită valorilor mai mici de pitch, rezoluţia spaţială este cu 68% superioară, prin urmare medicul radiolog va lucra cu imagini de calitate mai bună. Având în vedere că finalitatea unei imagini cât mai bune este îndeplinită şi cu un "timp de rotaţie" inferior celui solicitat de 8

autoritatea contractantă, consideră că această cerinţă tehnică restrânge în mod artificial concurenţa fără nicio justificare practică. Atâta timp cât valoarea de maxim 0,5 secunde pentru o rotaţie completă de 360 grade a gantry-ului (cilindrul/tubul) este atinsă de către fiecare producător, nu este necesară o valoare mai mică pentru achiziţiile cardiace. Diferenţa de 0,1 secunde între cele două cerinţe este nesemnificativă şi nu modifică rezoluţia temporală. Prin urmare, nu există niciun aspect clinic sau de performanţă care să justifice alegerea valorii de maxim 0,4 secunde pentru viteza de rotaţie a gantry-ului în examinarea cardiacă şi maxim 0,5 secunde în rest. Aşa fiind, menţinerea unei valori diferite pentru viteza de rotaţie a gantry-ului în examinarea cardiacă consituie o restrângere artificială a concurenţei, împiedicând alţi eventuali ofertanţi să participe la procedură. Având în vedere cele de mai sus, autoarea contestaţiei solicită obligarea autorităţii contractante la modificarea cerinţei tehnice, astfel: "Timp de rotaţie completă de max 0.5 s pentru toate aplicaţiile". b) Cerinţa tehnică de la punctul "3.3 Ansamblul tub cupolă" subpunctul 5 "Curent anodic selectabil în intervalul 20 - 500 mA": Una din necesităţile medicale de actualitate constă în scanarea arterelor şi vaselor fine de sânge, pentru a se constata din timp o eventuală tendinţă de îngustare a acestora, cu consecinţe directe asupra fluxului sanguin, tensiunii arteriale şi pe cale de consecinţă asupra activităţii cardiace. Arterele coronare, principalele artere care vascularizează inima, cu multiplele lor "ramificaţii", prezintă, din păcate, în numeroase cazuri diverse depozite de substanţe grase şi de colesterol pe pereţii lor, făcând necesară idenitifcarea acestor depozite, ducând la îngustări ale respectivelor ramificaţii. Aceste îngustări periculoase ale arterelor sunt denumite, din punct de vedere medical, stenoze şi sunt greu de evidenţiat prin scanarea cu un echipament de tipul Computer Tomograf. Astfel, din punct de vedere tehnic, atunci când se încearcă scanarea acestor artere coronare prin utilizarea unui curent anodic ridicat, imaginile vaselor/arterelor afectate de depozitele de substanţe grase/colesterol devin mai "strălucitoare" şi dezvoltă un artefact cunoscut în astfel de examinări sub denumirea de "artefact de întărire". Acest tip de artefact are efectul de a masca stenozele şi evaluarea arterelor va fi dificil de analizat, iar softurile de post-procesare vor avea dificultăţi în a efectua analiza. În acest context, medicul radiolog va fi pus în situaţia de a rata o potenţială stenoză coronariană cu efect devastator asupra pacientului. Acest aspect este foarte des întâlnit în patologia coronariană şi este evitat prin aplicarea unui curent anodic de mică intensitate. Astfel, curentul anodic de mică intensitate, ca şi specificaţie tehnică, serveşte la eliminarea artefactelor de întărire. Ceea ce este important de menţionat aici, ca şi anterior, este faptul că nu doar intensitatea curentului este relevantă pentru eliminarea "artefactului de întărire", ci şi tensiunea acestuia. Orice producător ar trebui să menţioneze care este tensiunea anodică pentru care poate susţine curentul anodic maxim şi pentru câte secunde. Este important ca această 9

formulare să fie utilizată în locul celei curente pentru a permite cuantificarea corectă a fiecărei oferte de la orice producător. Degeaba un anumit producător poate să ofere 500 mA curent anodic maxim, dacă ea este disponibilă la o tensiune redusă de 120 kV şi pentru o perioadă de maxim 10 secunde. Din acest motiv, un curent anodic de 345 mA, pentru orice tensiune anodică, pentru o perioadă lungă de scanare, este în acord cu necesităţile clinice şi tehnice ale autorităţii contractante. Pentru exemplificare ştiinţifică, contestatoarea a efectuat următorul calcul care defineşte cât de eficientă este intensitatea curentului anodic: Eficienţa curentului anodic este raportul dintre rezultatul produsului între intensitatea curentului anodic nominală şi viteza de rotaţie a gantry-ului pe de o parte şi valoarea pitch-ului, pe de altă parte. Matematic: Intensitate curent anodic (mAs)(eficienta)=Intensitate curent anodic (mA)xviteză rotaţie gantry(s) / Valoare pitch Corolar: cu cât intensitatea curentului anodic efectiv este mai mare, cu atât imaginea este mai bună. Aceasta deoarece un curent de o intensitate sporită permite penetrarea eventualelor îngustări/îngroşări ale pereţilor arterelor scanate, permiţând formarea unei imagini mai clare. - Valori solicitate de către autoritatea contractantă: o Intensitate curent anodic = minim 500 mA, Viteza rotaţie gantry = 0.4 sec, Pitch: min 0.6 În urma aplicării formulei: mAs (eficienţa) = (500 mA x 0,4 s) / 0.6 = 333.33 mAs - Valori specifice sistemului Siemens: o Intensitate curent anodic = 345 mA, Viteza rotaţie gantry = 0.48 sec, Pitch: 0.2 În urma aplicării formulei: mAs (eficienţa) = (345 mA x 0,48 s) / 0.2 = 828 mAs În concluzie, eficienţa unui curent anodic de 500 mA este de 333 mAs (la o rotaţie de 0,4 secunde şi pitch de 0.6, conform solicitărilor autorităţii contractante), în timp ce un curent anodic, aparent inferior, de 345 mA, propus de Siemens, este de mai bine de 2 ori mai eficient (828 mAs). Astfel, pentru a nu limita şi a elimina de la procedură acei producători care pot demonstra curenţi anodici mai eficienţi, este necesar ca valoarea instensităţii curentului anodic să fie exprimată permiţând utilizarea menţiunii "sau echivalent", în conformitate cu principiile fizicii enunţate mai sus. Mai mult, având în vedere situaţiile specifice în care acest indicator este relevant, autoritatea contractantă avea obligaţia de a permite utilizarea unei soluţii tehnice echivalente pentru atingerea aceluiaşi rezultat, sau chiar a unui rezultat superior din punct de vedere tehnic, aşa cum se prevede în mod expres prin art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016. Având în vedere cele de mai sus enunţate, contestatoarea solicită modificarea cerinţei tehnice, astfel: "Curent anodic selectabil în intervalul min 20 - 345 mA". 10

c) Cerinţa tehnică de la punctul "3.3 Ansamblul tub cupolă" subpunctul 6 "Generator înaltă tensiune cu putere nominală de min 60 kW (fără echivalent)": Puterea generatorului este exprimată în kW (kilowatts) şi este o dovadă a faptului că sistemul poate produce cantitatea de energie necesară expunerii la o tensiune şi o intensitate a curentului anodic ce este deja specificată prin caietul de sarcini. Atâta timp cât sistemul este capabil să scaneze cu tensiunea şi intensitatea curentului anodic exprimate prin caietul de sarcini, atunci puterea generatorului este un simplu parametru tehnic. Matematic, puterea generatorului este rezultatul produsului dintre curentul anodic maxim şi intensitateda curentului anodic maxim. Or, la o tensiune maximă de 130 kV şi un curent anodic de o intensitate de maxim 345 mA, aşa cum a fost propus de Siemens, şi explicat din punct de vedere tehnic la punctul anterior, rezultă o putere nominală de aproximativ 48 kW. Sistemul Siemens propune o valoare pentru puterea generatorului de 55 kW, care este cu 7 kW peste necesităţile tubului la orice tensiune şi intensitate a curentului anodic, fiind de altfel nesemnificativ inferioară faţă de valoarea solicitată de către autoritatea contractantă care este de 60 KW (punctul 3.3). Puterea propusă, de 55 KW, asigură tensiunea şi curentul necesar pentru toate investigaţiile, inclusiv cele cardiace. În termeni generali, petenta arată că sistemul Siemens este capabil să aplice tensiunea maximă şi curentul anodic maxim, pentru orice investigaţie, pe o perioadă lungă de timp. Astfel, o putere superioară a generatorului ar fi fost inutilă, din punct de vedere tehnic, şi nu ar putea conduce în nicio situaţie la neîndeplinirea vreunor parametri medicali. Având în vedere cele enunţate, autoarea contestaţiei solicită modificarea cerinţei tehnice astfel: "3.3 Ansamblul tub cupolă" subpunctul 6: "Generator înaltă tensiune cu putere nominală de min 55 kW". d) Cerinţa tehnică de la punctul "3.3 Ansamblul tub cupolă" subpunctul 7 "Capacitatea de stocare termică a anodei de min 7 MHU (fără echivalent)": Capacitatea de stocare a anodei reprezintă capacitatea acesteia de a înmagazina căldura produsă de bombardarea petei focale cu electroni în vederea producerii fascicolului de raze X. Contestatoarea arată că sistemul Siemens are o pată focală foarte mică, ceea ce asigură o foarte bună rezoluţie spaţială şi o calitate excelentă a imaginii. Conform http://www.sprawls.org/ppmi2/XRAYHEAT, tubul de raze X cu o pată focală foarte mică va avea o capacitate de stocare a anodei mai mică decât un tub care are o pată focală mare. Astfel, trebuie coroborat indicatorul "dimensiune pată focală", (regula descrisă mai sus: cu cât pata focală este mai mică cu atât imaginea obţinută este mai bună) cu indicatorul "capacitate de stocare a anodei". La sistemele Siemens propuse, având în vedere pata focală foarte mică, nu este necesară o capacitatea de stocare a anodei cu o valoare mai mare de 6 MHU. 11

În opinia sa, valoarea propusă pentru capacitatea de stocare a anodei, de 6 MHU, este nesemnificativ inferioară faţă de valoarea solicitată, de 7 MHU, şi nu are niciun efect asupra capacităţii sistemului de a efectua studii extinse de tip angiografii periferice sau stadializări extinse de tip cap-torace-abdomen-pelvis, investigaţii pentru care se presupune că este nevoie de o capacitate de stocare superioară. Mai mult, petenta precizează că există două tipuri de răcire a tuburilor de raze X: răcire directă, care presupune că tubul de raze X nu acumulează căldură disipată de anodă şi o elimină instant şi o răcire cu înmagazinarea căldurii emanate de anodă. Descriile de mai sus sunt exemplificate pentru tuburile care necesită răcire cu înmagazinarea căldurii. Tuburile cu răcire directă (descrise şi în cartea Computed Tomography: Physical Principles, Clinical Applications, and Quality Control, Euclid Seeram, Editura Elsevier, 2016, pag. 78-80) au anoda în contact cu o baie de ulei care o răceşte în mod instantaneu şi nu acumulează deloc căldură. Capacitatea de stocare anodică a acestor tuburi este zero, deşi dacă ar fi comparate cu cele cu stocare de căldură, ar fi o echivalenţă de 50 MHU, de peste 7 ori mai performant decât cel solicitat de autoritatea contractantă. Pentru a nu limita şi a elimina de la procedură astfel de producători, trebuie ca valoarea capacităţii de stocare să fie exprimată permiţând utilizarea menţiunii "sau echivalent", conform cu principiile fizicii enunţate mai sus şi în concordanţă cu prevederile legale incidente descrise de art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016. Astfel, autoarea contestaţiei solicită modificarea cerinţei tehnice "3.3 Ansamblul tub cupolă" subpunctul 7 "Capacitatea de stocare termică a anodei de min 6 MHU". e) Cerinţa tehnică de la punctul "3.4 Masa pacientului" subpunctul "Domeniu de scanare secvenţial de min 170 cm": În imagistica prin computer tomograf există două moduri de achiziţie a imaginii: - Achiziţia spirală (helicală) este cea utlizată în 99% din cazuri, în care masa are o mişcare continuă, iar tubul se roteşte mereu şi scanarea este asemuită unei helicoide (înfăşurări). - Achiziţie secvenţială (axială) care este utilizată într-o singur caz, şi anume examinarea cerebrală non-traumatică, care este de tip "stop and shoot". Adică, masa se mişcă la o anumită poziţie, se opreşte se scanează slice-ul şi apoi se mută la poziţia următoare. - Nota 1: Tehnica era preferată în examinarea capului fiindcă se înclină tubul astfel încât raza incidenţă să fie perpendiculară pe linia orbito-meatală în scopul de a minimiza artefactele osoase. - Nota 2: Conform articolului "Continuous Versus Sequential Acquisition Head Computed Tomography: A Phantom and Clinical Image Quality Comparative Study", Davis et al, J Comput Assist Tomogr. 2015 Nov-Dec; 39(6): pg. 876-881 există în acest moment opinii de specialitate în care se arată că nu mai este nevoie de examinarea de tip axial (secvenţial) nici măcar în cazul examinărilor cerebrale. Astfel, 12

având în vedere progresele tehnologice înregistrate din perioada 1988- 1995, când se practica examinarea de tip axial (secvenţial), la acest moment o atare examinare devine caducă, existând numeroare softuri avansate care elimină artefactele de os în scanare spirală cerebrală. Autoritatea contractantă specifică în caietul de sarcini o multitudine de aspecte legate de scanarea spirală (puterea generatorului ridicată, intensitatea curentului anodic la valori maximale ridicate, algoritm de reconstrucţie iterativă, capacitatea de răcire a anodei etc.), unele dintre ele fiind exlusiv destinate scanării spirale, cum este, de exemplu, valoarea pitch-ului (Punctul 3.6 Domeniu pitch: min (0.6-1.5)), în schimb solicită distanţa de scanare să fie de 170 cm în scanare secvenţială (axială). Scanarea pe o distanţă de 170 cm presupune un timp lung de achiziţie şi ea nu este disponibilă decât în forma spirală (helicoidală). Astfel, dacă se scanează 150 de slice-uri există un timp de achiziţie de 15-20 secunde, în funcţie de viteza de rotaţie a tubului şi a pitch-ului utilizat. Acum, într-o achiziţie secvenţială (axială), ar trebui ca masa să facă 150 de "staţii" şi tubul să scaneze la fiecare rotaţie timp de 0,4 secunde dacă viteza gantry-ului este la valoarea minimă solicitată de autoritatea contractantă. Asta ar însemna ca toată examinarea să dureze undeva spre 60 de secunde, chiar mai mult dacă gantry-ul se învârte cu o viteză mai mare de 0,4 secunde, fără să se mai ia în calcul timpul necesar mesei să ajungă la fiecare poziţie. În acest caz, faţă de examinarea spirală, este vorba de o doză de radiaţii imensă încasată de pacient, mult peste cea încasată în scanarea spirală. Se mai menţionează că aceste examinări extinse, care sunt de tip torace-abdomen-pelvis, pentru a evita artefactele induse de respiraţie (pentru o imagine clară pacientul trebuie să îşi ţină respiraţia pe perioada examinării), ar fi imposibil de realizat în secvenţial. Pe baza datelor publice obţinute prin consultarea adresei de internet https://tr.scribd.com/doc/67020128/Optima-CT66Q-Product- Datasheet, contestatoarea a observat că singura companie care oferă scanare axială pe o distanţă de minim 170 cm este SC General Electric cu echipamentul Optima CT 660, ceea ce reprezintă o restrângere artificială a concurenţei în condiţiile în care această specificaţie nu reprezintă o nevoie a autorităţii contractante. Orice examinare ar dori autoritatea contractantă să execute, indiferent de cumulul de regiuni anatomice, suma lor nu poate fi mai mare de 160 cm, în condiţiile în care înălţimea pacientului din cap până în picioare este de 177 cm în medie. Deci, examinări extinse de tip stadializări torace-abdomen-pelvis, cap-torace-abdomen-pelvis, angiografii de aortă etc. nu pot avea mai mult de 160 cm, în condiţiile în care examinările CT nu se fac decât pe aceste anatomii, nefiind examinări care să acopere tot corpul de la nivelul capului până la glezne. Chiar şi în examinările de urgenţă se efectuează numai examinări extinse de tip cap-torace-abdomen-pelvis, care nu pot însuma mai mult de 160 cm în scanare spirală, indiferent de 13

înălţimea pacientului. Pentru ca o persoană să aibă mai mult de 160 cm de la cap la pelvis ar trebui să măsoare peste 213 cm. Având în vedere cele de mai sus, contestatoarea solicită modificarea cerinţei de la punctul "3.4 Masa pacientului", astfel: "Domeniu de scanare secvenţial şi spiral de min 160 cm (fără echivalente)". 3. Referitor la "Echipament CT de minim 64 de slice-uri care prin achiziţionare să asigure un nr. de 128 de slice-uri": Petenta susţine că, în măsura în care autoritatea contractantă ar solicita un "echipament CT de minim 64 de slice-uri care prin achiziţionare să asigure un nr. de 128 de slice-uri", întreaga documentaţie (specificaţiile tehnice din cuprinsul caietului de sarcini) va trebui modificată, pentru a corespunde echipamentului ce va face astfel obiectul procedurii. Pe cale de consecinţă, în măsura în care aceste modificări vor viza aspecte esenţiale ale documentaţiei, care vor face imposibilă continuarea procedurii chiar şi în aceste condiţii, solicită anularea procedurii. Prin adresa nr. 27414/1949-C4/08.09.2016, Consiliul a înştiinţat autoritatea contractantă despre depunerea contestaţiei de către SC ... SRL, solicitând punctul de vedere cu privire la contestaţie, precum şi copia dosarului achiziţiei. Autoritatea contractantă a transmis documentele solicitate, împreună cu punctul său de vedere nr. R1 9275/09.09.2016, înregistrat la Consiliu cu nr. 27619/09.09.2016, prin care solicită respingerea contestaţiei ca nefondată, pentru următoarele considerente: 1. Cerinţele tehnice au fost elaborate în aşa manieră încât să fie în acord cu art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016: „Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante.” 2. Autoritatea contractantă a desfăşurat, înainte de demararea procedurii, un proces de consultare a pieţei şi a publicat un anunţ de consultare în acest sens (SEAP-MC0000213), pentru includerea feedback-ului primit de la operatorii economici în elaborarea caietului de sarcini, pentru asigurarea transparenţei şi tratamentului egal pentru toţi operatorii economici interesaţi de procedură, astfel încât caracteristicile tehnice ale aparatului să permită participarea la procedură a acestora. Prin anunţul de consultare s-a solicitat opinia furnizorilor cu privire la specificaţiile tehnice cuprinse în caietul de sarcini ataşat, specificaţii tehnice care corespund necesităţii autorităţii contractante, dar care să permită şi acccesul neîngrădit al tuturor operatorilor interesaţi. Un alt obiectiv al consultării pieţei a fost şi dorinţa de a estima corect valoarea unui astfel de echipament, astfel încât să permită stabilirea valorii estimate. Au răspuns solicitării toţi cei patru producători de astfel de echipamente. Recomandările lor au fost analizate, iar caietul de sarcini publicat în SEAP răspunde atât recomandărilor primite, astfel încât să 14

permită participarea tuturor operatorilor potenţial participanţi la procedură, dar şi necesitaţilor SJU Slobozia. SC ... SRL a răspuns consultării cu adresa numărul R1 - 6917/11.07.2016, afirmând „caietul de sarcini propus conţine specificaţii tehnice care pot fi îndeplinite de către compania Siemens cu echipamentul Somaton Definition AS+, un sistem din gama „Premium”, net superior echipamentelor care pot fi oferite de către firmele concurente”, pentru care a estimat ca şi preţ de ofertare 640.000 Euro, fără TVA. De asemenea, Siemens a precizat că acest echipament este „considerat” a fi din clasa „Premium”, deoarece achiziţionează (şi nu reconstruieşte) 128 de slice-uri, faţa de celelalte echipamente care îndeplinesc caietul de sarcini şi care doar reconstruiesc 128 de slice-uri. Autoritatea contractantă a solicitat, prin caietul de sarcini, achiziţionarea unui computer tomograf care să conţină un sistem de detecţie cu număr fizic de rânduri de detectori în lungul axei z de minim 64 (cerinţa 3.1 gantry - sistem de detecţie - achiziţie), fără a impune (tocmai pentru a respecta principiul transparentei şi accesul neîngrădit la procedura a operatorilor interesaţi) modul în care cele 64 de „instantanee” sunt transformate ulterior în imagini, în secţiune transversală, mod ce diferă în funcţie de tehnologia de care dispune fiecare producător. Pentru a nu restricţiona participarea operatorilor economici la procedura de achiziţie publică şi dorinţa autorităţii contractante de a utiliza eficient banul public au condus la modificarea cerinţei de la punctul 3.1 din caietul de sarcini din „Număr de slice-uri obţinute prin reconstrucţie într-o rotaţie completă, atât în mod spiral cât şi în mod secvenţial de 128” în „Număr de slice-uri obţinute la o rotaţie completă, atât în mod spiral, cât şi în mod secvenţial: minim 128”, indiferent de tehnologia de care dispune fiecare producător, şi nu „achiziţionate”, deoarece această sintagmă ar fi condus la participarea unui singur operator (după cum reiese atât din opinia primită la consultarea pieţei, dar şi din contestaţia depusă de către SC Siemens). În ceea ce priveşte valoarea estimată a achiziţiei, autoritatea contractantă arată că a fost apreciată ca o medie a ofertelor depuse de toţi cei 4 operatori economici care au transmis opinii şi valori pentru echipamentul de care dispun pentru a răspunde cerinţelor caietului de sarcini. Niciun operator nu a precizat că specificaţiile descrise în caietul de sarcini nu ar putea fi îndeplinite de către echipamentele de care dispun, având în vedere că autoritatea contractantă a adus modificările recomandate de către aceştia, dar a ţinut cont şi de necesităţile identificate la nivelul unităţii. Ca urmare, autoritatea contractantă s-a asigurat că implementarea acestor opinii, sugestii sau recomandări nu au „ca efect denaturarea concurenţei şi/sau încălcarea principiilor nediscriminării şi transparenţei”. 3. În ceea ce priveşte sesizarea faptului că nu s-a răspuns în termenul legal la notificarea prealabilă, autoritatea contractantă precizează că a răspuns în termenul legal prevăzut de art. 6 alin. (4) din 15

Legea nr. 101/2016, data primirii notificării fiind 29.08.2016, întrucât notificarea a fost transmisă, pe fax, în data de 26.08.2016, ora 15:21 (vineri), în afara programului de lucru. 4. Referitor la solicitarea de modificare a cerinţelor caietului de sarcini (cele 5 puncte precizate de contestatoare), autoritatea contractantă susţine că ar putea conduce la achiziţionarea unui alt echipament, care să nu corespundă necesităţii sale, astfel: a) Cerinţa 3.1. – Gantry, subpunctul 5: răspunde necesităţilor autorităţii contractante, dar şi răspunsurilor primite în urma studierii pieţei. b) Cerinţa nr. 3.3 - Ansamblu tub cupolă, subpunctul 5: Curentul anodic este un factor important care reflectă "cantitatea de raze" ce impactează calitatea imaginii şi raportul semnal/zgomot. Indiferent de tehnologia utilizată, un curent anodic de numai 345 mA afectează în mod critic calitatea imaginii, iar folosirea la tensiuni de 130 kV a acestui curent nu numai că nu îmbunătăţeşte imaginea, dar chiar scade în mod considerabil raportul semnal/zgomot şi creşte doza de iradiere. În aplicaţiile cardiace se impune o doză de curent mărită, de minim 400 mA, având în vedere că este organ în mişcare şi necesită vizualizarea unor imagini fără artefacte. c) Cerinţa 3.3 - Ansamblu tub cupolă, subpunctul 6: puterea generatorului solicitată permite realizarea celorlalte cerinţe din ansamblul tub-cupolă la parametrii optimi solicitaţi de autoritatea contractantă, mai ales pentru achiziţiile cardiace. d) Cerinţa 3.3 - Ansamblu tub cupolă, subpunctul 7: modul de selectare a pitch-ului şi geometria sistemului sunt dependente şi nu pot fi echivalate pentru fiecare producător în parte. Această cerinţă se impune pentru a evita orice soluţii complementare sau echivalente care să altereze necesităţile clinice ale autorităţii contractante. Pentru asigurarea acestui deziderat se menţine cerinţa 3.3 subpunctul 6, menţionat anterior. e) Cerinţa 3.4 - Masa pacientului, subpunctul 1: domeniul de scanare este important în examinările care necesită stadializări de tip cap-torace-abdomen-pelvis, precum şi în politraumatisme unde valorile pentru cap, gât nu sunt setate separat, fiindcă este necesară o scanare spiral pentru a evidenţia fracturi. De asemenea, această cerinţă permite şi scanarea optimă a pacienţilor înalţi. Din specificaţiile tehnice transmise de operatorii economici în timpul consultatiei pieţei rezultă că toţi operatorii economici îndeplinesc această cerinţă. Având în vedere că specificaţiile tehnice menţionate mai sus corespund cerinţelor autorităţii contractante, respectă feedback-ul obţinut în urma consultării pieţei şi asigură transparenţă competiţională, autoritatea contractantă nu consideră că modificările solicitate ar mai permite accesul neîngrădit la procedură al celorlalţi 3 operatori economici, furnizori de astfel de echipamente, care au confirmat că dispun de echipament conform solicitărilor tehnice din caietul de sarcini. În ceea ce priveşte solicitarea contestatoarei de a modifica cerinţa de la punctul 3.1 din caietul de sarcini din „Număr de slice-uri obţinute 16

prin reconstrucţie într-o rotaţie completă, atât în mod spiral cât şi în mod secvenţial de 128” în „Număr de slice-uri "achiziţionate" la o rotaţie completă, atât în mod spiral cât şi în mod secvenţial: minim 128”, autoritatea consideră că doar reformularea „Număr de slice-uri "obţinute" la o rotaţie completă, atât în mod spiral cât şi în mod secvenţial: minim 128”, indiferent de tehnologia de care dispune fiecare producător, permite participarea tuturor ofertanţilor, furnizori de echipamente de acest gen la procedură, indiferent de tehnologia de care dispune pentru obţinerea de minim a 128 de slice-uri. În concluzie, autoritatea contractantă consideră că petenta nu poate să-i impună să nu-şi definească, prin specificaţii tehnice, categoria de echipament necesar, precum şi nivelul de performanţă solicitat pentru acest echipament de către utilizatorii finali (medici), astfel încât să răspundă actului medical ce se desfăşoară într-un spital de urgenţă. De asemenea, autoritatea solicită ca, în cazul în care Consiliul admite una sau mai multe critici ale contestatoarei, să aibă în vedere posibilitatea unei soluţii de reducere a cheltuielilor de judecată, numai în măsura „în care constituie cheltuieli necesare care au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil”, necomunicând cuantumul pretins. Urmare punctului de vedere comunicat de autoritatea contractantă, contestatoarea a transmis adresa înregistrată la Consiliu cu nr. 28325/16.09.2016, prin care solicită respingerea, ca nefondate, a motivelor de fapt şi de drept invocate de autoritatea contractantă referitor la contestaţie şi admiterea contestaţiei astfel cum a fost formulată. I. Cu privire la punctul 1 din Punctul de vedere: Petenta precizează că autoritatea a invocat în mod formal dispoziţiile art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, susţinând că specificaţiile tehnice au fost elaborate astfel încât să corespundă necesităţii sale. Autoritatea face o confuzie între noţiunea de „necesitate” în ceea ce priveşte stabilirea cerinţelor minime din caietul de sarcini cu considerente de oportunitate ce ţin de evaluarea echipamentului. În cazul în care autoritatea dorea să se asigure că achiziţionează cel mai performant aparat medical pentru necesităţile (scopul) avut(e) în vedere, aceasta avea posibilitatea de a stabili factori de evaluare cu un punctaj aferent şi superior pentru condiţii tehnice mai performante oferite de producători. În acest mod, prin aplicarea criteriului de atribuire în acord cu prevederile legale, autoritatea ar fi putut astfel selecta cea mai avantajoasă ofertă pentru nevoile sale. Autoritatea, însă, nu poate să impună în mod artificial anumiţi parametri tehnici restrictivi, calificându-i ca şi cerinţe minimale ce trebuie îndeplinite de către orice operator ce ar participa la procedură, întrucât, în acest mod, nu se obţine altceva decât restricţionarea concurenţei în cadrul procesului de ofertare. Mai mult decât atât, nicăieri în punctul de vedere al autorităţii contractante nu este motivată în mod real necesitatea sa prin raportare, spre exemplu, la scopul său, ce putea 17

fi teoretic acela de a asigura anumite tipuri de investigaţii sau de a acoperi un număr minim de pacienţi, aşa cum ar fi fost cazul. În realitate, cerinţele minimale restrictive din caietul de sarcini nu sunt justificate prin raportare la o nevoie specifică a autorităţii contractante cu privire la acei parametri, fiind induse în mod abuziv şi nelegal în documentaţia de atribuire astfel încât să faciliteze numai accesul unui operator economic particular. Mai mult decât atât, cerinţele astfel impuse, care indică specificaţii tehnice pentru un produs particular, în contextul utilizării criteriului de atribuire a contractului „preţul cel mai scăzut” - cum este cazul acestei proceduri, şi care constituie specificaţii minimale, obligatorii, au efectul eliminării din procedură a tuturor operatorilor economici şi a produselor concurente, fiind încălcate dispoziţiile art. 50 din Legea nr. 98/2016. Solicitarea contestatoarei, astfel cum aceasta a fost precizată atât în contestaţie, precum şi în Notificarea prealabilă, a fost tocmai aceea ca autoritatea contractantă să-şi definească nevoile şi să decidă dacă necesitatea sa este satisfacută de un sistem de computer tomograf ce are capacitatea de a reconstrui sau achiziţiona 128 de slice-uri. În acest sens, petenta apreciază că este imperativ ca autoritatea să clarifice şi să motiveze necesitatea achiziţionării unui echipament cu 128 slice-uri reconstruite la o rotaţie completă sau 128 slice-uri achiziţionate la o rotaţie completă şi, în acelaşi timp, să se asigure că specificaţiile tehnice corespund acestor echipamente şi sunt definite clar în caietul de sarcini, astfel încât operatorii economici să aibă posibilitatea reală de a depune oferte conforme din punct de vedere tehnic, într-o procedură legală. II. Cu privire la punctul 2 din Punctul de vedere: Autoritatea contractantă menţionează, în mod intenţionat eronat, că SC SIEMENS HELATHCARE SRL a făcut afirmaţia conform careia „caietul de sarcini propus conţine specificaţii tehnice care pot fi îndeplinite de către compania Siemens cu echipamentul Somatom Definition AS+[...] care achiziţionează (şi nu reconstruieşte) 128 slice- uri”. Însă, asa cum se observă şi din răspunsul la consultarea de piaţă ce a fost anexat prezentului răspuns, dar şi contestaţiei depuse, există paragrafe adiacente celor citate, la care autoritatea contractantă nu face referire, şi în care se menţionează: „Aşa cum este descris şi pe site-ul ITN Online, echipamentul pe care compania Siemens H poate oferi în aceeaşi clasă de performanţă şi preţ cu sistemele Optima 660 SE (GE), Ingenuity Core 128 (Philips) şi Aquillion Prime (Toshiba) este Somatom Perspective 128. Compania Siemens, pentru a putea concura loial cu ceilalţi competitori, în aceeaşi gamă de preţ şi cu performanţe clinice asemănătoare, se poate califica în procedură dacă în proiectul de caiet de sarcini propus spre consultare se fac următoarele modificări care nu afectează performanţele sistemului şi implicit actul medical (...)”. Petenta susţine că autoritatea contractantă nu respectă principiul transparenţei şi al nediscriminării şi ascunde, în mod voit, importante 18

paragrafe din răspunsul la consultarea pieţei, citând trunchiat menţiunile făcute în acel context. Mai mult decât atât, punctul de vedere depus în cadrul procedurii consultării publice demonstrează că autoritatea cunoştea faptul că SIEMENS are capacitatea de a oferta un tip de produs cu specificaţiile indicate expres în document şi cu toate acestea a stabilit, în mod intenţionat, cerinţe pentru un produs cu specificaţii diferite. În cazul în care a intenţionat, în mod real, să ofere un tratament egal tuturor potenţialilor participanţi la procedură, astfel cum pretinde, aceasta avea toate informaţiile necesare pentru a stabili de la bun început, în caietul de sarcini, cerinţe care ar fi putut permite ofertarea ambelor tipuri de echipamente, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul de faţă. De asemenea, petenta apreciază că autoritatea contractantă nu a analizat recomandările producătorilor şi a publicat un caiet de sarcini care restricţionează accesul la procedură pentru SIEMENS, impunând obligaţie de furnizare a unui echipament din clasa „128 slice-uri reconstruite”. O eficientă utilizare a banului public ar fi presupus de la bun început asigurarea unui mediu concurenţial în cadrul acestei proceduri, astfel încât producătorii din piaţă să poată oferta echipamente corespunzătoare nevoii autorităţii contractante la preţuri avantajoase, ştiut fiind că o concurenţă sporită conduce la o calitate mai bună a produselor ofertate şi la preţuri mai mici. Pentru a demonstra ca autoritatea face afirmaţii eronate, contestatoarea prezintă caietele de sarcini şi procesele verbale de deschidere pentru alte două proceduri în care s-au solicitat „128 slice-uri achiziţionate” şi la care au participat companiile Siemens, Toshiba (prin distribuitor local Cortech SRL) şi General Electric: - Anunţ de participare nr. 161045/08.07.2015 - organizată de Spitalul Clinic de Urgenţă Elias: În caietul de sarcini aferent acestei proceduri, la punctul „C. Caracteristici tehnice” sub-punctul „Gantry” se precizează: „Număr maxim de secţiuni achiziţionate pe rotaţie simultan atât în modul spiral cât şi secvenţial (indiferent de valoarea de pitch); minim 128”; Procesul-verbal de deschidere a ofertelor enunţă prezenţa la procedură a firmelor Siemens şi General Electric. - Anunţ de participare nr. 160682/27.06.2015 - organizat de Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti: În caietul de sarcini aferent acestei proceduri, la punctul „Caracteristici tehnice” subpunctul „Gantry” se precizează: „Număr maxim de secţiuni achiziţionate pe rotaţie simultan atât în modul spiral cât şi secvenţial (indiferent de valoarea de pitch): minim 128”; Procesul-verbal de deschidere a ofertelor enunţă prezenţa la procedură a firmelor Siemens şi Cortech (distribuitor Toshiba în România). Petenta reiterează că, răspunzând printr-o interpretare proprie la aspectele sesizate prin Notificarea prealabilă, autoritatea contractantă a modificat obiectul procedurii de atribuire în mod substanţial, fără însă să asigure în acelaşi timp transpunerea coerentă a tuturor modificărilor ce se impuneau drept consecinţă în caietul de sarcini. În aceste condiţii, 19

astfel cum a arătat în contestaţie, conform art. 55 alin. (2) lit. (a) din Normele metodologice, se impune anularea procedurii. În varianta actuală a documentaţiei de atribuire, astfel cum aceasta a fost modificată de autoritatea contractantă prin răspunsul la Notificarea prealabilă, este imposibil de coroborat modificarea principală operată cu privire la obiectul contractului cu restul specificaţiilor din caietul de sarcini. Astfel, la acest moment, operatorii economici interesaţi să participe la această procedură se află în imposibilitate de a depune o ofertă valabilă. Asigurarea legalităţii acestei proceduri de atribuire presupune măsuri de remediere subsecvente şi numeroase clarificări şi modificări cu privire la celelalte cerinţe tehnice, pentru ca operatorii economici să poată furniza un aparat care să corespundă cerinţelor autorităţii. Prin acţiunile sale de a: - solicita în versiunea iniţială a documentaţiei un echipament particular, ce nu poate fi furnizat, de majoritatea producătorilor din piaţă, la parametrii tehnici solicitaţi; - impune specificaţii tehnice minime ce nu corespund unor necesităţi reale ale autorităţii contractante; - nu motiva în vreun fel nevoile autorităţii care ar impune specificaţii tehnice minimale de tipul celor solicitate în caietul de sarcini; - stabili drept criteriu de atribuire preţul cel mai scăzut; autoritatea contractantă a limitat liberul acces al operatorilor producători de echipamente de computer tomograf la această procedură, cu încălcarea dispoziţiilor art. 50 şi art. 155 alin. (6) din Legea 98/2016. III. Cu privire la punctul 3 din Punctul de vedere: Contestatoarea precizează că a depus Notificarea prealabilă în data de 26.08.2016, prin fax, iar autoritatea a comunicat răspunsul său în data de 31.08.2016. Notificarea a fost comunicată în data de 26.08.2016, în timpul programului de lucru (având în acest sens confirmarea de comunicare prin fax), la ora 14:11 (timp de comunicare, conform raportului de fax, 3 minute şi 14 secunde), anexele fiind comunicate prin fax la ora 14:25 (timp de comunicare, conform raportului de fax, 4 minute şi 51 de secunde). IV. Referitor la punctul 4 din Punctul de vedere: a) Cu privire la Cerinţa 3.1 - Gantry, subpunctul 5 - autoritatea contractantă nu justifică de ce este necesar, ca şi specificaţie tehnică minimă, ca ansambul „Gantry” să se rotească cu viteza de 0,4 secunde pentru achiziţiile cardiace şi în rest cu 0,5 secunde şi nu argumentează în niciun fel de ce solicitarea petentei nu poate fi acceptată. Petenta susţine că, în ipoteza în care sistemul pe care-l propune oferă o rotaţie de 0.48 secunde a gantry-ului, faţă de 0.4 secunde cât este solicitat, datorită valorilor mai mici de pitch, rezoluţia spaţială este cu 68% superioară, prin urmare medicul radiolog va lucra cu imagini de calitate mai bună. Având în vedere că finalitatea unei imagini cât mai bune este îndeplinită şi cu un "timp de rotaţie" inferior celui solicitat de autoritatea contractantă, petenta consideră că această cerinţă tehnică 20

restrânge în mod artificial concurenţa fără nicio justificare practică faţă de obiectul şi scopul acestei proceduri. Atâta timp cât valoarea de maxim 0,5 secunde pentru o rotaţie completă de 360 grade a gantry-ului (cilindrul/tubul) este atinsă de către fiecare producător, nu este necesară o valoare mai mică pentru achiziţiile cardiace. Diferenţa de 0,1 secunde între cele două cerinţe este nesemnificativă şi nu modifică rezoluţia temporală a aparatului. Prin urmare, nu există niciun aspect clinic sau de performanţă care să justifice alegerea valorii de maxim 0,4 secunde pentru viteza de rotaţie a gantry-ului în examinarea cardiacă şi maxim 0,5 secunde în rest. Aşa fiind, menţinerea unei valori diferite pentru viteza de rotaţie a gantry-ului în examinarea cardiacă consituie o restrângere artificială a concurenţei, împiedicând alţi eventuali ofertanţi să participe la procedură, mai ales că diferenţa dintre valoarea propusă de către SIEMENS şi cea solicitată este de 0,08 secunde, nesemnificativă chiar şi în cazul unei examinări cardiace. Întrucât autoritatea nu a prezentat argumente, în fapt sau în drept, care să justifice susţinerile sale, petenta solicită respingerea acestora ca fiind neîntemeiate şi, pe cale de consecinţă, admiterea solicitării de modificare a cerinţei din caietul de sarcini. b) Cu privire la Cerinţa 3.3 - Ansamblul tub cupola, subpunctul 5: Autoritatea contractantă alege, ca şi specificaţie tehnică minimă impusă prin caietul de sarcini, ca „o doză de curent” acceptabilă să fie de la 400 mA în sus, fără să justifice de ce a ales această valoare. În opinia petentei, alegerea făcută este empirică şi nu are o bază ştiinţifică. Orice producător de sisteme de computer tomograf cunoaşte că inima este „un organ în mişcare” şi imaginile diagnosticabile (necesare pentru stabilirea unui diagnostic) sunt „imagini fără artefacte”. Autoritatea contractantă nu a prezentat niciun argument pentru care valoarea de 345 mA să nu fie acceptabilă şi, totuşi, aceasta susţine că oricare ar fi tehnologia utilizată, un curent de 345 mA „afectează în mod critic calitatea imaginii”. Mai mult, autoritatea furnizează informaţii eronate, deoarece din punct de vedere tehnic doza q de iradiere este influenţată numai de intensitatea curentului anodic şi nu de valoarea kilovoltajului. Conform articolului „Converting Dose-Length Product to Effective Dose at Ct”, Walter Huda et al, Radiology, 2008, Sep; 248 (3): 995- 1003, la pagina 3 se enunţă: „Calculele de doză au fost efectuate prin utilizarea unui curent al tubului de raze X de 100 mA, timp de scanare de 1 secundă şi o scanare contigua axială (care echivaleaza cu pitch de 1 în spiral). Calculele s-au efectuat folosind cea mai mare colimare disponibilă şi apoi s-a calculat valoarea DLP-ului (DLP=CTDIvol x lungimea de scanare)”. Or, luând în calcul cele enunţate, atunci când se vorbeşte de doza în computer tomograf se referă la intensitatea curentului anodic, timpul de expunere, colimarea (numărul de detectori folosiţi), valoarea pitch- ului şi lungimea de scanare. Doar o coroborare a acestor valori poate 21

releva în mod coerent performanţa echipamentului şi nu valoarea „dozei de curent” analizată în mod singular. Astfel, dacă autoritatea contractantă pune atât de mult accent pe doza de iradiere, prin cele demonstrate, cu atât mai mult ar trebui să accepte un curent de intensitate mai scăzută, o viteza de rotaţie crescută şi un pitch foarte mic care, prin coroborarea cu ceilalţi parametri de scanare, anume o lungime de scanare mai mică, să aibă eficienţă crescută, asigurând astfel o imagine corectă diagnosticabilă şi, bineînţeles, o doză redusă de radiaţie pe care pacientul o primeşte. În concluzie, întrucât autoritatea nu a prezentat argumente în fapt sau în drept care să justifice susţinerile sale, petenta solicită respingerea acestora ca fiind neîntemeiate şi, pe cale de consecinţă, admiterea solicitării de modificare a cerinţei din caietul de sarcini, astfel cum a fost precizat prin contestaţie. c) Cu privire la Cerinţa 3.3 - Ansamblul tub cupolă, subpunctul 6: Petenta precizează că afirmaţia autorităţii contractante conform căreia cerinţa este necesară a fi păstrată aşa cum a fost definită iniţial pentru a „permite realizarea celorlalte cerinţe din ansamblul tub-cupolă la parametrii solicitaţi”, nu este justificată atâta timp cât o valoarea nesemnificativ mai mică decât cea solicitată (55 KW propus, faţă de 60 KW solicitaţi de către autoritatea contractantă) nu afectează niciun parametru din cei definiţi la ansamblul tub cupolă. Intensitatea curentului anodic, din punct de vedere al eficienţei acesteia, aşa cum s-a arătat la punctul anterior, este superioară cerinţelor din caietul de sarcini de la punctul "Ansamblu tub cupolă". Valoarea puterii tubului trebuie să fie exprimată permiţând utilizarea menţiunii "sau echivalent", pentru a nu fi excluşi de la procedură producătorii cu tehnologii inovative. Autoritatea contractantă are obligaţia de a permite o atare soluţie, conform prevederilor art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2016. În concluzie, întrucât autoritatea nu a prezentat argumente, în fapt sau în drept, care să justifice susţinerile sale, contestatoarea solicită respingerea acestora ca fiind neîntemeiate şi, pe cale de consecinţă, admiterea solicitării de modificare a cerinţei din caietul de sarcini, astfel cum a fost cerut prin contestaţie. d) Cu privire la Cerinţa 3.3 - Ansamblul tub cupolă, subpunctul 7: Autoritatea contractantă, prin afirmaţia pe care o face în punctul de vedere, explică de fapt că nu sunt acceptate „soluţii complementare sau echivalente care să altereze necesităţile clinice ale autorităţii contractante”. Or, fraza în sine este contradictorie, fiindcă orice soluţie echivalentă va îndeplini dezideratul autorităţii contractante. În plus, potrivit legii, ofertanţilor trebuie să le fie permis să demonstreze, într-o manieră echivalentă, conformitatea cu specificaţiile tehnice solicitate, raportat la obiectul achiziţiei. În conformitate cu definiţia din dicţionarul explicativ al limbii române: „echivalent = care are aceeaşi valoare, acelaşi efect, aceeaşi semnificaţie sau acelaşi sens cu altceva”. 22

Prin urmare, dacă există aceeaşi valoare, acelaşi efect sau aceeaşi semnificaţie, atunci valoarea propusă nu poate fi considerată că alterează necesităţile clinice ale autorităţii contractante. Mai mult, petenta arată că inclusiv cadrul legal permite ofertarea soluţiilor echivalente, potrivit art. 156 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 98/2006. e) Cu privire la Cerinţa 3.4 - Masa pacientului, subpunctul 1: Autoritatea contractantă specifică în caietul de sarcini „Domeniu de scanare secvenţial de min. 170 cm”, dar în punctul de vedere face referire la faptul că pentru „cap, gât nu sunt setate separat fiindcă este necesară o scanare spirală pentru a evidenţia fracturi”. Prin urmare, raportat la menţiunile exprese din punctul de vedere, este evident că necesitatea autorităţii contractante este aceea de a se efectua scanări spirale şi nu secvenţiale, pe o suprafaţă extinsă pentru pacienţii politraumatizaţi şi cei ce necesită stadializări (stadializarea reprezintă examinarea de control la un pacient care este diagnosticat cu o anumită forma de cancer). Autoritatea contractantă menţionează că cerinţa este necesară pentru scanarea pacienţilor înalţi. Era important ca autoritatea să justifice susţinerile sale, prin exemple de date demografice ale celui mai înalt pacient pe care l-au întâlnit în instituţia spitalului şi/sau precizând care este media de înălţime a pacienţilor internaţi sau care s-au prezentat în ambulatoriu în ultimul an. V. Cu privire la cheltuielile de judecată solicitate, petenta arată că, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, Consiliul poate obliga, la cerere, partea în culpă, la plata cheltuielilor efectuate pentru soluţionarea contestaţiei. Cuantumul, detalierea şi documentele doveditoare ale cheltuielilor efectuate sunt prezentate în cerere, care trebuie depusă înainte de pronunţarea deciziei de soluţionare a contestaţiei. Petenta arată că activitatea de asistenţă şi reprezentare, aferente contestaţiei, este în curs şi va depune în termenul legal cererea privind cheltuielile efectuate, însoţită de documente doveditoare ale cuantumului şi realităţii efectuării acestor cheltuieli, şi va comunica şi autorităţii contractante această cerere pentru ca aceasta să poată formula obiecţii. În urma studierii dosarului achiziţiei publice, contestatoarea arată că a identificat o serie de documente ce înfăţişează nevoile clinice ale autorităţii contractante, după cum urmează: 1. Nota de fundamentare nr. R 7796/01.08.2016 (filele 101 - 102 din dosarul achiziţiei); 2. Memoriu privind achiziţionarea unui nou computer tomograf în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slobozia nr. R 7171/18.07.2016, înregistrat la Consiliul Judeţean Ialomiţa cu nr. 6499/19.07.2016 (filele 110- 114 din dosarul achiziţiei); 3. Strategia de contractare emisă de autoritatea contractantă (filele 132 - 136 din dosarul achiziţiei). Autoritatea contractantă îşi structurează argumentaţia, în principal, în baza unor date statistice cu privire la bolile cerebrovasculare (accident vascular cerebral „AVC”), neurologice, având ca efect fie decesul fie 23

invaliditatea. În acest sens, autoritatea contractantă arată că diagnosticarea şi tratarea AVC-ului reprezintă o urgenţă pentru pacienţi, fiind necesară efectuarea CT cranian de urgenţă. În aceeaşi ordine de idei, autoritatea arată utilitatea efectuării unui CT cerebral şi pentru diagnosticarea altor afecţiuni neurologice (nu doar AVC). Un argument subsidiar al autorităţii se referă la celelalte „specialităţi medicale şi chirurgicale care-şi desfăşoară activitatea în SJU Slobozia”, şi anume: diagnosticul pacienţilor oncologici, politraumatisme, angio-CT pulmonar, CT toraco-abdominal, evaluare CT pentru pacienţii la care ecografia pulmonară abdominală este echivocă. Această informaţie urmează a fi coroborată cu aceea privind faza în care se află autoritatea contractantă, şi anume „de a asigura completarea bazei materiale pentru dotarea compartimentului de neurologie acută”. Concluzia este că, în primul rând, se solicită un CT pentru secţia de neurologie şi corecta diagnosticare a simptomatologiei aferente acestei secţii, iar în subsidiar pentru celelalte necesităţi medicale arătate. Nicăieri nu se remarcă vreo menţiune cu privire la achiziţiile cardiace. Aşa fiind, nu se justifică condiţia impusă prin caietul de sarcini, punctul 3.1 - Gantry subpunctul 5, şi anume „timpul de rotaţie pentru o rotaţie completă 0,4 secunde pentru achiziţiile cardiace”. În plus, se arată că, în aceste documente identificate, autoritatea contractantă nu specifică în mod expres modul în care urmează să se obţină cele 64 de slice-uri (prin achiziţie sau prin reconstrucţie), ceea ce arată că în realitate nevoile autorităţii nu impuneau o anumită tehnologie pentru aparatul CT. Aşa fiind, faptul că, în urma solicitării de clarificări a petentei, autoritatea a decis să arate că doreşte un echipament CT care să obţină 128 de slice-uri, indiferent dacă reconstruite sau achiziţionate, este în linie cu opinia iniţială a autorităţii. Dacă, într-adevăr, aceasta a fost şi este poziţia autorităţii contractante, atunci este esenţială modificarea caietului de sarcini pentru a permite accesul la procedură producătorilor de echipamente CT care obţin cele 128 de slice-uri prin tehnica achiziţionării acestora. În cuprinsul Strategiei de contractare, autoritatea contractantă arată că „diagnosticul şi tratamentul corespunzător, în funcţie de tipul de AVC, ischemic sau hemoragic, instituit cât mai precoce reprezintă unul din factorii care contribuie la scăderea ratei de mortalitate şi la reducerea gradului de invaliditate pe termen lung. Conceptul "timpul înseamnă creier" arată că tratamentul AVC-ului trebuie să fie considerat o urgenţă [...] Pentru realizarea acestui deziderat este nevoie ca tuturor pacienţilor cu suspiciune de AVC sau AIT să li se efectueze CT cranian de urgenţă (clasa I) sau alternativ IRM (clasa II) (nivel A)”. În continuarea documentului se furnizează date statistice cu privire la internările în secţia de neurologie în perioada 2012 – 2016, precum şi necesitatea unui computer tomograf pentru completarea dotării acestei secţii. Prin cele menţionate este evident că necesitatea autorităţii contractante este cea a unui sistem de computer tomograf pentru 24

neurologie, nefiind nicio argumentare cu privire la necesitatea unui sistem care să fie dedicat achiziţiilor cardiace. Autoritatea contractantă precizează că „dacă funcţionarea tomografiei computerizată este vitală pentru specialitatea neurologie, nu este mai puţin adevărat că este o investigaţie de rutină [...] în toate specialităţile medicale şi chirurgicale care-şi desfăşoară activitatea în SJU Slobozia”. Prin urmare, nu există nicio referire la o necesitate de evaluare a cordului şi arterelor sale aferente, şi anume arterele coronare, singura investigaţie vasculară fiind scanarea aortei, care aşa cum chiar autoritatea contractantă menţionează, se face prin CT toraco abdominal. Cu privire la celelalte specialităţi pentru care autoritatea a menţionat, în subsidiar, că ar fi necesară o scanare CT, contestatoarea arătă că: - în primul rând, este nevoie de o scanare spirală (continuă) pentru politraumatisme care nu poate depăşi 160 cm în evaluarea oricărui pacient traumatizat. Nu poate fi vorba de o scanare axială, aşa cum s-a solicitat prin caietul de sarcini (secvenţială), de tipul „stop and shoot” care presupune scanarea la fiecare poziţie a mesei la investigarea unui pacient politraumatizat. - în al doilea rând, nu este nevoie de parametri de rotaţie a gantry- ului mai mic de 0,5 secunde, curent anodic crescut şi putere crescută a generatorului etc. pentru a efectua examinări neurologice şi alte investigaţii şi angiografii, conform patologiei aferente SJU Slobozia. - în al treilea rând, deşi autoritatea contractantă menţionează în mod frecvent că menţine parametrii solicitaţi pentru investigaţiile cardiace, acestea nu reprezintă, conform documentului emis chiar de către autoritatea contractantă, o necesitatea a acesteia. În concluzie, petenta evidenţiază faptul că nu există niciun indiciu că acest CT, solicitat de autoritatea contractantă, este destinat patologiei cardiace, toate argumentele indicând un computer tomograf pentru neurologie şi incidental pentru oncologie, UPU, disecţiile de aorta şi pentru pacienţii la care ecografia abdominală nu indică un anumit diagnostic. În documentul înaintat către Ministerul Sănătăţii - „Memoriu privind achiziţionarea unui nou computer tomograf în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slobozia”, autoritatea contractantă reia toate argumentele din „Strategia de contractare” şi menţionează că este nevoie de un computer tomograf pentru neurologie, prezentând o statistică exhaustivă a activităţii secţiei de neurologie în ultimii 4 ani. Mai mult, în acest document este enunţată lista patologiilor neurologice care necesită examinări de computer tomografie, toate afecţiuni neurologice: - Nevralgia de trigemen (nerv cranian) - Diagnosticul epilepsiei - Diagnosticul bolii Parkinson - Diagnosticul tumorilor cerebrale şi a metastazelor cerebrale - Tromboza sinusurilor şi venelor cerebrale. 25

În continuarea documentului sunt reiterate patologiile suplimentare care se pot efectua prin computer tomografie, identice cu cele mai sus menţionate şi care, evident, nu conţine nicio referire la o investigaţie cardiacă. Prin urmare, contestatoarea susţine că toate criticile sale sunt cu privire la parametri care nu reprezintă necesităţile clinice ale autorităţii, toţi aceşti parametri fiind complet irelevanţi în cazul unui computer tomograf destinat în special cazurilor neurologice şi incidental altor patologii, el fiind necesar completării compartimentului de neruologie. Mai mult, din punct de vedere al necesităţilor autorităţii contractante, aşa cum au fost acestea identificate, echipamentele propuse de SC SIEMENS SRL răspund, în totalitate, acestor necesităţi, atât echipamentul dotat cu tehnologia „reconstrucţiei”, cât şi cel dotat cu tehnologia „achiziţiei”. În ceea ce priveşte ofertele depuse de SC General Electric SRL, SC Cortech SRL şi SC Gadagroup SRL, petenta arată că sunt extrem de sumare şi conţin foarte puţine informaţii tehnice care nu permit autorităţii contractante să afirme că numai un curent cu intensitatea anodică de 400 mA poate fi utilizat în achiziţiile cardiace. Pe lângă faptul că examinarile cardiace nu reprezintă necesitatea autorităţii, aceasta introduce obstacole pe care nu le poate justifica şi care nu au fost cuprinse în oferta niciunui producător. Prin aceasta se înţelege că autoritatea a analizat ofertele celor 3 competitori, a achisesat la toate recomandările lor, însă a ales să ignore singurul răspuns la cercetarea de piaţă care conţine informaţii clinice şi tehnice pentru fiecare parametru propus spre modificare şi reprezintă şi cea mai mică ofertă de preţ pentru acest echipament. Mai mult, contestatoarea susţine că poate participa la procedură chiar prin ofertarea unui echipament CT ce utilizează tehnica „achiziţiei”, o tehnică superioară din punct de vedere calitativ, rămânând în acelaşi timp competitivi din punct de vedere economic. În urma analizării ofertelor financiare, contestatoarea a observat că: - Philips, prin Gadagroup, oferă sistemul CT la preţul de 684.000 Euro fără TVA - Toshiba, prin Cortech, oferă sistemul CT la preţul de 840.000 Euro fără TVA - General Electric oferă sistemul CT la preţul de 498.500 Euro fără TVA - Siemens a ofertat sistemul CT la preţul de 490.000 Euro fără TVA În punctul de vedere al autorităţii contractante se menţionează că bugetul a fost stabilit în urma efectuării mediei celor patru oferte primite. Potrivit celor mai sus, suma care reprezintă media ofertelor este de 628.125 Euro fără TVA, care este departe de bugetul procedurii în valoare de aproximativ 550.000 euro. Analizand răspunsul depus de SC SIEMENS SRL, sub aspectul conţinutului său, autoritatea contractantă a transmis adresa nr. R1-9649 din 20.09.2016, înregistrată la Consiliu cu nr. 28608/21.09.2016, 26

solicitând respingerea contestaţiei ca fiind neîntemeiată, pentru următoarele motive: - ... doreşte achiziţionarea unui computer tomograf cu un număr de minim de 64 de rânduri de detectori, care într-o rotaţie completă să asigure obţinerea a minim 128 de slice-uri, indiferent de tehnologia folosită de fiecare producător în parte (reconstrucţie sau achiziţie). Tocmai pentru a respecta solicitarea contestatoarei, dar şi pentru a menţine specificaţiile tehnice ale echipamentului conform necesităţii spitalului, în urma notificării prealabile R1/8777/29.08.2016, a fost de acord cu modificarea cerinţei de la punctul 3.1 din caietul de sarcini din „Număr de slice-uri obţinute prin reconstrucţie într-o rotaţie completă, atât în mod spiral, cât şi în mod secvenţial de 128” în „Număr de slice-uri obţinute la o rotaţie completă, atât în mod spiral, cât şi în mod secvenţial: minim 128”, indiferent de tehnologia de care dispune fiecare producător, şi nu în „achiziţionate”, deoarece aceasta sintagmă ar fi condus la participarea unui singur operator. Autoritatea subliniază faptul că s-au respectat prevederile art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, la întocmirea caietului de sarcini, iar prin folosirea sintagmelor „minim” şi „maxim” a prevăzut un interval al parametrilor, neindicând valori fixe, tocmai pentru a permite unui număr cât mai mare de operatori economici să participe la procedură. Mai mult decât atât, în urma consultării pieţei, a adus modificări proiectului de caiet de sarcini tocmai pentru a permite accesul neîngrădit al tuturor operatorilor care deţin echipamente ce corespund performanţelor tehnice solicitate. Pe de altă parte, autoritatea consideră că impunerea, de către operatorii economici, a schimbării majore a valorilor anumitor parametri tehnici ai unor echipamente medicale, nu este o practică bună, întrucât specificaţiile tehnice ale acestora trebuie să fie permisive pentru participarea la licitaţie a operatorilor economici interesaţi şi adaptate unor cerinţe specifice, în conformitate cu nevoile autorităţii contractante, care, în cazul de faţă, fiind un spital de urgenţă, trebuie să acopere o gamă largă de situaţii într-un timp relativ scurt. Scăderea parametrilor echipamentului medical, în sensul în care doreşte SC SIEMENS SRL, ce ar conduce la obţinerea unui alt sistem, ar putea fi doar în avantajul acesteia nu şi al autorităţii contractante şi al celorlalţi 3 operatori economici interesaţi de participarea la procedura de atribuire, care în procesul de consultare a pieţei au confirmat că au echipamente care răspund cerinţelor tehnice descrise. Nu se poate concepe un caiet de sarcini care să corespundă unui singur operator economic şi care posibil să descalifice alţi trei operatori economici. Prin urmare, solicitările contestatoarei ar crea un dezavantaj major autorităţii contractante, deoarece ar implica modificarea caracteristicilor tehnice în favoarea unui operator economic, aspect nelegal, în condiţiile în care scopul licitaţiei publice nu este acela de a da posibilitatea participării unui singur producător, ci de a oferi condiţii corecte unei concurenţe loiale şi competitive, raportat la necesităţile autorităţii contractante. 27

Autoritatea mai precizează că, în caietul de sarcini nu se face nicio referire la „un anumit producător, o anumită origine sau un anumit procedeu care caracterizează produsele sau serviciile furnizate de un anumit operator economic şi nici nu se referă la mărci, brevete, tipuri, la o origine sau la o producţie specifică, care ar avea ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse”, astfel încât să fie încălcate dispoziţiile art. 156 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Principiile Legii nr. 98/2016 au fost respectate asigurându-se transparenţa, tratamentul egal, nediscriminarea şi accesul la procedură al tuturor operatorilor economici interesaţi, prin faptul că detaliile tehnice ale ofertei (în forma de proiect) au fost publicate în SEAP, în vederea consultării pieţei, unde chiar contestatarul a avut acces. De asemenea, se arată că SC SIEMENS SRL a recunoscut că îndeplineşte condiţiile ofertei tehnice propuse de autoritatea contractantă, dar pe parcursul derulării procedurii, a încercat propunerea unor specificaţii tehnice care sunt sub nivelul celor descrise de autoritate şi care, doar din punctul petentei de vedere, întrunesc elementele pentru a asigura calitate dorită pentru echipamentul solicitat a fi achiziţionat. Cu referire la faptul că şi alte spitale au achiziţionat aceeaşi aparatură, autoritatea contractantă susţine că nu are nicio relevanţă, condiţiile fiind diferite. Astfel, Spitalul Elias a achiziţionat un aparat cu 128 de detectori, care permite obţinerea a 256 de slice-uri, ori autoritatea a cerut achiziţionarea unui aparat cu 64 de detectori, care va asigura „obţinerea într-o rotaţie completă atât în mod spiral, cât şi în mod secvenţial de minim 128 slice-uri”. Se mai menţionează şi faptul că valoarea estimată de 25 miliarde lei, fără TVA, este suma la care urmează să se încadreze pentru achiziţionarea unui CT, iar situaţia propusă de contestatoare duce la o sumă mult peste valoarea fondurilor alocate cu acestă destinaţie, sau achiziţionarea unui CT cu caracteristici tehnice inferioare nivelului de performanţă dorit. Autoritatea contractantă susţine că a ales „preţul cel mai scăzut”, criteriu ce reflectă valoarea fondurilor necesare achiziţionării, stabilirea criteriului de atribuire fiind atributul său. În situaţia în care ar fi ales ca şi criteriu de atribuire "cel mai bun raport calitate-preţ", unde preţul avea o anumită pondere, risca să achiziţioneze fie un aparat CT cu o performanţă scăzută, fie fondurile alocate să fie insuficiente, ceea ce nu ar mai permite încheierea contractului. De asemenea, cu privire la măsurile de remediere a specificaţiilor tehnice, se arată că acestea sunt propuse într-un mod convenit doar petentei, ceea ce ar presupune restricţionarea celorlalţi participanţi care au confirmat că au echipamente care să le permită participarea neîngrădită la procedura de atribuire (3 operatori economici). SC Siemens SRL face propuneri pentru un alt tip de aparat, dintr-o altă clasă, deşi din răspunsul oferit la consultarea pieţei, reiese că acesta deţine şi un aparat cu aceleaşi criterii propuse de autoritatea contractanta, respectiv SOMATOM DEFINITINON AS+, un sistem 28

considerat a fi din gama „Premium”, unde superioritatea tehnică este reflectată în preţul de ofertare, după cum precizează şi contestatoarea. Contestatoarea a transmis Note scrise privind Răspunsul la Punctul de vedere al autorităţii contractante, înregistrate la Consiliu cu nr. 28817/22.09.2016, prin care solicită respingerea motivelor, de fapt şi de drept, invocate de autoritatea contractantă, ca nefondate, şi admiterea contestaţiei astfel cum a fost formulată, având în vedere următoarele: 1. Specificaţiile tehnice existente la acest moment în caietul de sarcini nu permit întocmirea ofertelor: 1.1. Autoritatea contractantă precizează că modificarea cerinţei de la punctul 3.1. din caietul de sarcini (din „... număr slice-uri obţinute prin reconstrucţie ... de minim 128”, în „ ... număr slice-uri obţinute ... minim 128”), ar fi fost operată „tocmai pentru a permite accesul neîngrădit al tuturor operatorilor care deţin echipamente ce corespund performanţelor tehnice solicitate de autoritatea contractantă”. În acest sens, autoritatea susţine, la nivel declarativ, că prin această modificare este permisă şi participarea unor ofertanţi cu echipamente capabile să obţină cele 128 de slice-uri prin achiziţie. Petenta arată, la acest moment, raportat la modul în care sunt formulate specificaţiile tehnice din caietul de sarcini, nu poate participa la procedură niciun ofertant cu echipamentele medicale relevante, întrucât, deşi acestea ar corespunde obiectului modificat al procedurii (inclusiv echipamente capabile să obţină cele 128 de slice-uri prin achiziţie), în realitate nu pot fi întocite oferte conforme din punct de vedere tehnic cu prevederile obligatorii din caietul de sarcini, întrucât dispoziţiile acestuia nu au fost modificate în corelaţie cu modificarea principală a obiectului procedurii (din „...număr slice-uri obţinute prin reconstrucţie ... de minim 128”, în „...număr slice-uri obţinute ... minim 128”). Astfel, modificarea operată de autoritatea contractantă nu este suficientă şi nici reală, cât timp alte dispoziţii ale documentaţiei de atribuire nu sunt şi ele modificate în corelare cu noul obiect al procedurii. În condiţiile tehnice actuale ale caietului de sarcini, care face în repetate rânduri trimitere la tehnica „reconstrucţiei” în legătură cu anumite cerinţe tehnice obligatorii, nu poate fi considerat că autoritatea ar putea accepta oferte ce propun echipamente care folosesc tehnica „achiziţionării” imaginilor. Mai mult decât atât, autoritatea contractantă are, potrivit legii, obligaţia de a stabili oferta câştigătoare dintre ofertele admisibile şi conforme, or conformitatea unei oferte este stabilită prin raportare la cerinţele obligatorii ale caietului de sarcini. Reglementarea unor eventuale nelegalităţi şi corelarea dispoziţiilor prevăzute în caietul de sarcini cu alte dispoziţii obligatorii din documentaţia de atribuire (inclusiv cele modificate pe parcursul procedurii de autoritatea contractantă) este esenţială şi pentru executarea contractului, ştiut fiind că potrivit legii, caietul de sarcini constituie Anexă la contractul de achiziţie publică, având prioritate faţă de orice alte dispoziţii contrare ce ar rezulta inclusiv din clauzele contractului de achiziţie publică. 29

În aceste condiţii, este evident că eventuale vicii rezultând din cerinţele actuale ale caietului de sarcini nu pot fi remediate decât în momentul de faţă, în contextul prezentei contestaţii, întrucât nu ar exista alte remedii legale la îndemâna persoanelor vătămate prin cerinţele nelegale. Aşa fiind, este necesară clarificarea din partea autorităţii contractante cu privire la tipul de aparatură solicitată, inclusiv sub aspectul cerinţelor tehnice din caietul de sarcini, în condiţiile în care altfel nu este posibilă întocmirea ofertelor în prezenta procedură. 2. În condiţiile admiterii contestaţiei, toţi operatorii interesaţi pot participa la procedură: 2.1. Referitor la ofertarea aparaturii cu sistem „reconstrucţie”: Prin modificarea parametrilor tehnici, nicinul dintre cei 3 potenţiali ofertanţi nu ar avea de suferit. Dimpotrivă, prin diminuarea acestor parametri ar putea participa la procedură atât contestatoarea, cât şi orice alt operator interesat. De asemenea, se arată că modificarea parametrilor tehnici, ce fac obiectul contestaţiei, nu conduce la obţinerea unui alt sistem, aparatul rămânând un CT ce utilizează tehnica reconstrucţiei, pentru a obţine cele 128 de slice-uri. 2.2. Referitor la ofertarea aparaturii cu sistem „achiziţie”: În măsura în care s-ar permite accesul ofertanţilor la procedură, cu aparatură de „achiziţie”, toţi operatorii economici interesaţi pot participa, de vreme ce au în portofoliu asemenea aparatură şi care corespunde din punct de vedere tehnic obiectului procedurii, astfel cum acesta a fost modificat de autoritatea contractantă. Aşa fiind, nici nu poate fi vorba despre o modificare în favoarea „unui operator economic”, atâta timp cât toţi operatorii interesaţi pot participa la procedură, singura cerinţă a petentei în acest sens fiind solicitarea ca specificaţiile tehnice din caietul de sarcini să fie la rândul lor modificate pentru a permite în mod real şi efectiv ofertanţilor să depună oferte pentru aparatură cu sistem „achiziţie”. 3. Referitor la valoarea estimată a contractului şi criteriul de atribuire stabilit pentru selectarea ofertei câştigătoare, petenta susţine că: - argumentul autorităţii contractante potrivit căruia s-ar fi aflat în situaţia de a nu se încadra în fondurile bugetate sau de a achiziţiona un aparat de calitate inferioară dacă ar fi utilizat un alt criteriu de atribuire în locul criteriului actual al preţului cel mai scăzut (cum este cazul celui mai bun raport calitate-preţ) este lipsit de temeinicie şi contrar prevederilor legale în vigoare. Astfel, contrar susţinerilor autorităţii contractante şi în acord cu dispoziţiile Legii nr. 98/2016 (art. 187 alin. (4)-(6)), criteriile de atribuire “cel mai bun raport calitate-preţ/calitate- cost” se determină pe baza unor factori de evaluare care includ şi aspecte calitative (pe lângă cele de mediu şi/sau sociale), în legătură cu obiectul contractului de achiziţie publică. - factorii de evaluare pot viza, printre altele: „a) calitatea, inclusiv avantajele tehnice, caracteristicile estetice şi funcţionale, accesibilitatea, conceptul de proiectare pentru toţi utilizatorii, caracteristicile sociale, de 30

mediu şi inovatoare şi comercializarea şi condiţiile acesteia; b) organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat pentru executarea contractului, în cazul în care calitatea personalului desemnat poate să aibă un impact semnificativ asupra nivelului calitativ de executare a contractului; c) serviciile postvânzare, asistenta tehnică şi condiţiile de livrare, cum ar fi data livrării, procesul de livrare şi termenul de livrare sau de finalizare.” - mai mult decât atât, potrivit dispoziţiilor legale exprese, „criteriul de atribuire cel mai bun raport calitate-preţ include de regulă un element de preţ sau de cost; în situaţia în care autoritatea contractantă iniţiază o procedură de atribuire cu buget fix, în care elementul de preţ sau de cost este un preţ sau cost fix, factorii de evaluare se referă numai la aspecte calitative ale produselor, serviciilor sau lucrărilor care fac obiectul achiziţiei.” Analizând documentele existente la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: Pentru încheierea acordului-cadru având ca obiect „Furnizare, montare şi punere în funcţiune echipament de tomografie computerizată de minim 64 slice-uri, care prin reconstrucţie să asigure un număr de 128 slice-uri”, ..., în calitate de autoritate contractantă, a iniţiat procedura licitaţie deschisă prin publicarea în SEAP a anunţului de participare nr. 169199 din 18.08.2016, odată cu care a postat şi documentaţia de atribuire. Nemulţumită de răspunsul autorităţii contractante la notificarea prealabilă (ce i-a fost comunicat prin adresa nr. R1 8777 din 31.08.2016), SC ... SRL a formulat prezenta contestaţie, solicitând: 1. în principal, anularea procedurii de atribuire ca urmare a modificării substanţiale a specificaţiilor, prin răspunsul autorităţii contractante la notificarea prealabilă; 2. în subsidiar, obligarea autorităţii contractante la adoptarea unui set de măsuri de remediere a documentaţiei de atribuire, respectiv eliminarea cerinţelor nelegale, astfel: - Modificarea cerinţei tehnice de la punctul „3.1 Gantry” subpunctul 5: din „Timp de rotaţie completă de max. 0.5 s pentru toate aplicaţiile, cu excepţia achiziţiilor cardiace unde timpul de rotaţie completă pentru achiziţiile cardiace de max. 0.4 s” în „Timp de rotaţie completă de max. 0.5 s pentru toate aplicaţiile”. - Modificarea cerinţei tehnice de la punctul „3.3 Ansamblul tub cupolă” subpunctul 5: din „Curent anodic selectabil în intervalul 20 - 500 mA (fără echivalente)” în „Curent anodic selectabil în intervalul 20 - 345 mA”; - Modificarea cerinţei tehnice de la punctul „3.3 Ansamblul tub cupola” subpunctul 6: din „Generator înaltă tensiune cu putere nominală de min. 60 kW (fără echivalente)” în „Generator înaltă tensiune cu putere nominală de min. 55 kW”; - Modificarea cerinţei tehnice de la punctul „3.3 Ansamblul tub cupolă” subpunctul 7: din „Capacitatea de stocare termică a anodei de min 7 MHU (fara echivalente)” în „Capacitatea de stocare termică a anodei de min. 6 MHU”; 31

- Modificarea cerinţei tehnice de la punctul „3.4 Masa pacientului” subpunctul 1: din „Domeniu de scanare secvenţial de min. 170 cm”, astfel încât aceasta să fie „Domeniu de scanare secvenţial de min. 160 cm”; 3. în cazul în care nu se consideră oportună efectuarea modificărilor de la punctele anterioare, obligarea autorităţii contractante la modificarea cerinţei de la punctul 3.1 din caietul de sarcini din „Număr de slice-uri obţinute prin reconstrucţie într-o rotaţie completă, atât în mod spiral cât şi în mod secvenţial de 128” (modificată în urma răspunsului la notificarea prealabilă în „Număr de slice-uri obţinute la o rotaţie completă, atât în mod spiral cât şi secvenţial: minim 128”) în „Număr de slice-uri achiziţionate la o rotaţie completă, atât în mod spiral cât şi secvenţial: minim 128”. 4. obligarea autorităţii contractante la reluarea procedurii de atribuire, în baza cerinţelor modificate ale documentaţiei de atribuire, în acord cu cererile din această contestaţie, şi la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a permite operatorilor economici interesaţi accesul nerestricţionat la procedură; 5. susţinerea concluziilor orale în faţa Consiliului, potrivit art. 21 alin. (2) din Legea nr. 101/2016; 6. acordarea cheltuielilor de judecată pe baza documentelor justificative ce vor fi depuse la dosar; Criticile contestatoarei formulate împotriva răspunsului dat la notificarea prealabilă prin care consideră că autoritatea contractantă a modificat obiectul contractului (motiv pentru care solicită anularea procedurii de atribuire), sunt considerate de Consiliu nefondate. În conformitate cu prevederile art. 212 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice Autoritatea contractantă are obligația de a anula procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului- cadru în următoarele cazuri: c) dacă încălcări ale prevederilor legale afectează procedura de atribuire sau dacă este imposibilă încheierea contractului; De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 55 alin. (2) din HG nr. 395/2016, În condiţiile art. 153 din Lege, autoritatea contractantă are obligaţia de a prelungi termenul-limită de depunere a ofertelor în cazul în care modificările prevăzute la alin. (1) conduc la ajustări/completări ale specificaţiilor tehnice care presupun timp suplimentar pentru reacţia potenţialilor ofertanţi, cu excepţia modificărilor substanţiale care conduc la anularea procedurii de atribuire deoarece: a) afectează atât de mult elementele ce descriu contextul achiziţiei publice încât au ca efect schimbarea indicatorilor principali ce caracterizează rezultatul contractului ce urmează a fi atribuit, fapt ce afectează nivelul de competiţie sau schimbă piaţa de profil la care se adresează. Dispoziţiile art. 153 invocat mai sus prevăd: (1) Autoritatea contractantă prelungește perioada stabilită în anunțul de participare sau în documentele achiziției pentru depunerea ofertelor/solicitărilor de participare, în următoarele cazuri: 32

a) în cazul în care, din orice motiv, informațiile suplimentare sau răspunsul autorității contractante la solicitarea de clarificări nu sunt transmise în termenele prevăzute la art. 161, deși clarificările sau informațiile suplimentare au fost solicitate de operatorul economic în timp util, ținând seama de termenul de răspuns al autorității contractante prevăzut la art. 160 alin. (2); b) în cazul în care se modifică semnificativ documentele achiziției. (2) Durata prelungirii perioadei stabilite potrivit alin. (1) este proporțională cu volumul și complexitatea informațiilor transmise prin clarificări, a informațiilor suplimentare sau a modificărilor aduse documentelor achiziției. (3) Durata prelungirii perioadei prevăzute la alin. (2) nu poate fi mai mică de 6 zile, respectiv 4 zile în situațiile de urgență demonstrate corespunzător de autoritatea contractantă, prevăzute de art. 74 alin. (3) și art. 79 alin. (5), termene care se calculează de la data transmiterii informațiilor suplimentare și până la termenul stabilit pentru depunerea ofertelor sau solicitărilor de participare. Consiliul are în vedere că, anterior publicării anunţului de participare, autoritatea contractantă a organizat consultarea pieţii (anunţ de consultare nr. MC0000213/05.07.2016 publicat în SEAP la 05.07.2016) pentru definitivarea specificaţiilor tehnice şi pentru stabilirea valorii estimate. Caietul de sarcini supus consultării pieţei cuprinde specificaţii tehnice aferente unui computer tomograf de minim 64 slice-uri care, pe de o parte, la punctul 3.1 precizează că prin achiziţionare să asigure un număr de 128 slice-uri, iar pe de altă parte, la punctul 3.6 vorbeşte despre reconstrucţia imaginii. În procesul de consultare a pieţii au prezentat oferte: - SC CORTECH MED SRL (care a făcut o serie de observaţii asupra cerinţelor caietului de sarcini, ce au fost acceptate de autoritatea contractantă în majoritatea lor) pentru computer tomograf TOSHIBA Aquilion PRIME 80 (pe principiul reconstrucţiei imaginii) la un preţ de 840.000 euro. - SC GE MEDICAL SYSTEM SRL pentru computer tomograf tip OPTIMA CT660 SE cu 128 slice (pe principiul reconstrucţiei imaginii) la un preţ de 498.500 euro. - SC ... SRL pentru computer tomograf tip SOMATOM DEFINITINON AS+ (pe principiul achiziţionării celor 128 slice) la un preţ de 640.000 euro şi computer tomograf tip SOMATOM PERSPECTIVE 128 (pe principiul reconstrucţiei imaginii) la un preţ de 490.000 euro, pentru care a făcut o serie de observaţii asupra cerinţelor caietului de sarcini ce nu au fost acceptate de autoritatea contractantă (cu excepţia modificării cerinţei de la punctul 3.1 unde a acceptat modificarea din prin achiziţionare să asigure un număr de 128 slice-uri în prin reconstrucţie să asigure un număr de 128 slice-uri). - SC GADAGROUP ROMÂNIA SRL cu computer tomograf model Ingenuity Elite (pe principiul reconstrucţiei imaginii) producător PHILIPS, la un preţ de 684.000 euro. 33

Prin urmare, caietul de sarcini final publicat în SEAP, ce face obiectul procedurii de achiziţie, conform anunţului de participare nr. 169199, publicat în SEAP la 18.08.2016, priveşte „Furnizare, montare şi punere în funcţiune echipament de tomografie computerizată de minim 64 slice-uri, care prin reconstrucţie să asigure un număr de 128 slice- uri”. Prin notificarea prealabilă SC ... SRL a solicitat autorităţii contractante în principal modificarea anumitor cerinţe tehnice (cele cinci cerinţe tehnice ce fac obiectul contestaţiei de faţă) considerate restrictive, şi în subsidiar modificarea cerinţei de la punctul 3.1 din „Număr de slice-uri obţinute prin reconstrucţie într-o rotaţie completă, atât în mod spiral cât şi în mod secvenţial de 128” în „Număr de slice-uri achiziţionate la o rotaţie completă, atât în mod spiral cât şi secvenţial: minim 128”. Prin răspunsul la notificarea prealabilă, autoritatea contractantă a menţinut toate cele cinci cerinţe tehnice criticate de contestatoare, însă a modificat cerinţa de la punctul 3.1 nu în sensul cerut de contestatoare, ci sub forma “Număr de slice-uri obţinute la o rotaţie completă atât în mod spiral cât şi în mod secvenţial: minim 128”, considerând că astfel pot participa la procedură toţi furnizorii de echipamente de acest gen indiferent de tehnologia de care dispun pentru obţinerea de minim 128 slice-uri. Motivaţia contestatoarei în susţinerea anulării procedurii pentru aşa-zisa modificare esenţială a obiectului achiziţiei se bazează pe aprecierea sa că, întotdeauna un computer tomograf ce are tehnologia de achiziţionare a slice-urilor este mai scump decât un computer tomograf cu tehnologia de reconstrucţie a slice-urilor. Consiliul constată că susţinerile contestatoarei sunt eronate, din ofertele prezentate de cei patru participanţi la consultarea pieţii rezultând că, doi dintre aceştia au prezentat oferte de preţ pentru computer tomograf cu tehnologia de reconstrucţie a slice-urilor cu mult mai mari decât a ofertat contestatoarea pentru computer tomograf cu tehnologia de achiziţionare a slice-urilor. Prin urmare, faptul că autoritatea contractantă a acceptat ambele tehnologii pentru obţinerea numărului de slice-uri, nu restricţionează în vreun fel participarea operatorilor economici din punct de vedere financiar iar obiectul procedurii este acelaşi, respectiv achiziţionarea unui computer tomograf la care numărul minim de slice-uri obţinute să fie de 128. În acest mod s-a lărgit gama de operatori economici ce pot participa la procedură, contestatoarea neputându-se plânge de accesul prea larg la procedură. Operatorii economici reclamă îngrădirea accesului la procedură, şi nu solicită includerea unor cerinţe restrictive. Modificările aduse obiectului contractului pot face obiectul prelungirii termenului de depunere a ofertelor aşa cum prevăd dispoziţiile art. 153 din Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice şi nu anularea procedurii de atribuire cum susţine contestatoarea. Referitor la cererea subsidiară a contestatoarei de modificare a celor cinci specificaţii tehnice (redate în partea introductivă a motivării), Consiliul constată că aceasta se bazează pe acelaşi considerent, 34

respectiv încălcarea principiului tratamentului egal şi a concurenţei între operatorii economici, motivat de presupusele diferenţe financiare între aparatele cu tehnologii diferite de obţinere a slice-urilor solicitate. În conformitate cu prevederile art. 20 alin. (10) din HG nr. 395/2016, Caietul de sarcini conţine, în mod obligatoriu, specificaţii tehnice care reprezintă cerinţe, prescripţii, caracteristici de natură tehnică ce permit fiecărui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, astfel încât să corespundă necesităţii autorităţii contractante. În acelaşi timp, dispoziţiile art. 50 din Legea nr. 98/2016 prevăd: (1) Autoritățile contractante nu vor concepe sau structura achizițiile ori elemente ale acestora cu scopul exceptării acestora de la aplicarea dispozițiilor prezentei legi ori al restrângerii artificiale a concurenței. (2) În sensul alin. (1), se consideră că există o restrângere artificială a concurenţei în cazul în care achiziţia ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumiţi operatori economici. De asemenea, dispoziţiile art. 155 alin. (6) din Legea nr. 98/2016 prevăd: Specificaţiile tehnice trebuie să permită tuturor operatorilor economici accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate faţă de asigurarea unei concurenţe efective între operatorii economici. Prin caietul de sarcini, autoritatea contractantă şi-a materializat nevoile, raportat la specificul activităţii sale şi la faptul că doreşte achiziţionarea un echipament performant ce răspunde în condiţii optime patologiilor actuale. Atât prin notificarea prealabilă cât şi prin contestaţie SC ... SRL solicită modificarea caietului de sarcini cu privire la cerinţele tehnice: - de la punctul „3.1 Gantry” subpunctul 5: din „Timp de rotaţie completă de max. 0.5 s pentru toate aplicaţiile, cu excepţia achiziţiilor cardiace unde timpul de rotaţie completă pentru achiziţiile cardiace de max. 0.4 s” în „Timp de rotaţie completă de max. 0.5 s pentru toate aplicaţiile”. - de la punctul „3.3 Ansamblul tub cupolă” subpunctul 5: din „Curent anodic selectabil în intervalul 20 - 500 mA (fără echivalente)” în „Curent anodic selectabil în intervalul 20 - 345 mA”; - de la punctul „3.3 Ansamblul tub cupola” subpunctul 6: din „Generator înaltă tensiune cu putere nominală de min. 60 kW (fără echivalente)” în „Generator înaltă tensiune cu putere nominală de min. 55 kW”; - de la punctul „3.3 Ansamblul tub cupolă” subpunctul 7: din „Capacitatea de stocare termică a anodei de min 7 MHU (fara echivalente)” în „Capacitatea de stocare termică a anodei de min. 6 MHU”; - de la punctul „3.4 Masa pacientului” subpunctul 1: din „Domeniu de scanare secvenţial de min. 170 cm”, astfel încât aceasta să fie „Domeniu de scanare secvenţial de min. 160 cm”, pentru a putea participa la procedură cu aparatul computer tomograf tip SOMATOM PERSPECTIVE 128 (pe principiul reconstrucţiei imaginii), considerând că prin ofertarea aparatului computer tomograf tip 35

SOMATOM DEFINITINON AS+ (pe principiul achiziţionării celor 128 slice) ar fi împiedicat să acceadă la obţinerea contractului, preţul pentru un computer tomograf ce funcţionează pe pe principiul achiziţionării celor 128 slice-uri fiind din punctul său de vedere mult mai mare decât al unui computer tomograf ce funcţionează pe principiul reconstrucţiei celor 128 slice-uri. Acest argument nu este dovedit deoarece din consultarea pieţii organizate de autoritatea contractantă a rezultat că preţul avansat de contestatoare este cel mai mic pentru un aparat ce îndeplineşte toate cerinţele caietului de sarcini. Este adevărat că SC GE MEDICAL SYSTEM SRL a prezentat aparatul tip OPTIMA CT660 SE cu 128 slice (pe principiul reconstrucţiei imaginii) la un preţ de 498.500 euro însă acesta nu îndeplineşte toate cerinţele caietului de sarcini, respectiv nu îndeplineşte cerinţa privind capacitatea de stocare termică a anodei de minim 7MHU (conform specificaţiilor tehnice existente la dosar). Astfel, se constată că cel mai mic preţ ofertat este cel al contestatoarei. Contestatoarea nu a prezentat prin contestaţie şi nici prin notele scrise prezentate ulterior, documente prin care să dovedească că echipamentele computer tomograf cu tehnologia de achiziţionare a slice- urilor existente pe piaţă (corespunzătoare cerinţelor caietului de sarcini) sunt mult mai scumpe decât echipamentele computer tomograf cu tehnologia de reconstrucţie a slice-urilor existente pe piaţă. Singurul său argument a fost acela că echipamentul computer tomograf tip SOMATOM PERSPECTIVE 128 (pe principiul reconstrucţiei imaginii) îl oferă la un preţ de 490.000 euro iar echipamentul computer tomograf tip SOMATOM DEFINITINON AS+ (pe principiul achiziţionării celor 128 slice) la un preţ de 640.000 euro. Prin urmare, Consiliul nu este îndreptăţit să oblige autoritatea contractantă la modificarea specificaţiilor tehnice ce reprezintă nevoile sale la acest moment, doar pentru a permite contestatoarei să participe la procedură cu un anumit echipament care din punctul său de vedere ar putea îndeplini anumite cerinţe în mod echivalent (prin efectul cumulat al altor specificaţii tehnice) sau care nu ar fi necesare la un anumit nivel, în condiţiile în care deţine un echipament ce răspunde tuturor cerinţelor caietului de sarcini şi la un preţ competitiv. Referitor la faptul că autoritatea contractantă nu a corelat modificarea adusă punctului 3.1 din specificaţia tehnică cu cerinţele de la punctul 3.6, criticile contestatoarei sunt întemeiate, autoritatea contractantă urmând a face modificările în concordanţă cu modificarea punctului 3.1, respectiv acceptarea celor două tehnologii de obţinere a numărului maxim de slice-uri solicitate. Solicitarea contestatoarei de susţinere a concluziilor orale în faţa Consiliului este respinsă ca neîntemeiată. În conformitate cu dispoziţiile art. 21 din Legea nr. 101/2016, (1) Procedura în faţa Consiliului este scrisă, iar părţile sunt audiate numai dacă acest lucru este considerat necesar de către completul de soluţionare a contestaţiei. (2) Părţile pot fi reprezentate de avocaţi sau de consilieri juridici şi pot depune concluzii scrise în cursul procedurii. De asemenea, părţile 36

pot solicita să depună concluzii oral în faţa Consiliului, fără ca prin aceasta să fie afectat termenul legal de soluţionare a contestaţiei, prevăzut la art. 24. Contestatoarea a depus concluzii scrise ca urmare a studierii dosarului achiziţiei aflat la Consiliu, motiv pentru care nu se mai impunea susţinerea de concluzii oral, la dosar existând informaţii suficiente pentru soluţionarea cauzei. Solicitarea contestatoarei de acordare a cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea contestaţiei sunt respinse de Consiliu nefiind depuse documente justificative până la momentul soluţionării contestaţiei. În consecinţă, luând în considerare cele mai sus menţionate, în temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite în parte contestaţia (în referire la corelarea informaţiilor din caietul de sarcini de la punctul 3.1 cu cele de la punctul 3.6 pentru a corespunde admiterii celor două tehnologii de obţinere a numărului minim de slice-uri) formulată de SC ... SRL în contradictoriu cu .... Consiliul va dispune publicarea în SEAP a unui document clarificator prin care se vor corela informaţiile din caietul de sarcini de la punctul 3.1 cu cele de la punctul 3.6 pentru a corespunde admiterii celor două tehnologii de obţinere a numărului minim de slice-uri, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei decizii. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va respinge ca nefondate celelalte critici din contestaţie. Pentru aceste motive, în baza legii şi a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, admite în parte contestaţia (în referire la corelarea informaţiilor din caietul de sarcini de la punctul 3.1 cu cele de la punctul 3.6 pentru a corespunde admiterii celor două tehnologii de obţinere a numărului minim de slice- uri) formulată de SC ... SRL în contradictoriu cu .... Consiliul dispune publicarea în SEAP a unui document clarificator prin care se vor corela informaţiile din caietul de sarcini de la punctul 3.1 cu cele de la punctul 3.6 pentru a corespunde admiterii celor două tehnologii de obţinere a numărului minim de slice-uri, în termen de 10 zile de la comunicarea prezentei decizii. În temeiul art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, Consiliul respinge ca nefondate celelalte critici din contestaţie. Respinge solicitarea contestatoarei de acordare a cheltuielilor de judecată ocazionate de soluţionarea contestaţiei, nefiind depuse documente justificative în susţinere, până la momentul soluţionării contestaţiei. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţile cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 şi 37

poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 alin. (1) din acelaşi act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, … … … Redactată în patru exemplare, conţine 38 pagini. 38