AchiziaBibliotecă
Instrumentele Achizia
Aspect

Document CNSC

Decizie CNSC 2481/2025

SC RARES SRL în contradictoriu cu COMUNA TIRNAVA (PRIMARIA TIRNAVA)

Decizia CNSC nr. 2481/C4/1749 din 25.08.2025

Link permanent

Identificare și pasaje din sursă

Decizia CNSC nr. 2481/C4/1749 din 25.08.2025

Data din document
2025-08-25
Complet
C4

Obiectul procedurii

având ca obiect „Achiziție pachete alimentare în cadrul Programului Național Masă Sănătoasă 2025”, anunț de participare SCN1159479/03.03.2025, s-a solicitat: 1. anularea rezultatul procedurii de atribuire comunicat prin adresa nr. 5764/08.05.2025 precum și a tuturor înscrisurilor subsecvente acesteia ca fiind nelegale; 2. obligarea autorității contractante la adoptarea de măsuri de remediere la continuarea evaluării conform caietului de sarcini și a fișei de date și respingerea ofertelor FRIULI SRL și PAO COOKIE DELIVERY SRL ca fiind inadmisibile. 3. Obligarea autorității contractante să reia evaluarea ofertelor având în vedere că oferta SC RAREȘ SRL a fost întocmită conform caietului de sarcini și fișei de date, iar la solicitările de clarificări s-a răspuns conform solicitării autorității contractante. II. Cu adresa nr. 124/24.05.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 34147/26.05.2025, SC PAO COOKIE DELIVERY SRL, cu sediul în satul Pagina 1 din 2
Verifică pasajul în context →

Soluția, din document

CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (1) și (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca lipsită de interes, contestația formulată de SC RAREȘ SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA TÂRNAVA (PRIMĂRIA TÂRNAVA). Admite cererea de intervenție formulată de SC PAO COOKIE DELIVERY SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Pagina 2 din 2
Verifică pasajul în context →

Extrase din documentele asociate, fără completări sau interpretare juridică. Anonimizarea sursei este păstrată.

Decizie 2481/2025

Decizie CNSC
An dosar: 2025Înregistrare: 32045Data înregistrării: 2025-05-16
ContestatorSC RARES SRLCUI 792440
Autoritate contractantăCOMUNA TIRNAVA (PRIMARIA TIRNAVA)CUI 4406029

2025_2481_2025_Decizie_2481.pdf, BO2025_2481_2025_BO2025_2481.pdf

Document publicat în registru

PDF CNSC

Text extras automat; verificați forma originală în PDF.

Numerotarea pasajelor aparține Achizia. Pentru citarea oficială, verificați pagina din PDF.

Citește textul integral · 3.419 caractere
§ 1

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 2481/C4/1749 Data: 25.08.2025 I. Prin contestația nr. 108/15.05.2025, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 32045/16.05.2025, formulată de SC RAREȘ SRL, cu sediul în localitatea Simnic, str. Rușilor nr. 61, județul Sibiu, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu nr. J32/391/1992, CUI RO792440, reprezentată legal de administrator Irimie Simion, împotriva rezultatului procedurii adoptat de către COMUNA TÂRNAVA (PRIMĂRIA TÂRNAVA), cu sediul în Târnava, str. 1 Decembrie nr. 5, județul Sibiu, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate de atribuire a contractului de achiziție publică având ca obiect „Achiziție pachete alimentare în cadrul Programului Național Masă Sănătoasă 2025”, anunț de participare SCN1159479/03.03.2025, s-a solicitat: 1. anularea rezultatul procedurii de atribuire comunicat prin adresa nr. 5764/08.05.2025 precum și a tuturor înscrisurilor subsecvente acesteia ca fiind nelegale; 2. obligarea autorității contractante la adoptarea de măsuri de remediere la continuarea evaluării conform caietului de sarcini și a fișei de date și respingerea ofertelor FRIULI SRL și PAO COOKIE DELIVERY SRL ca fiind inadmisibile. 3. Obligarea autorității contractante să reia evaluarea ofertelor având în vedere că oferta SC RAREȘ SRL a fost întocmită conform caietului de sarcini și fișei de date, iar la solicitările de clarificări s-a răspuns conform solicitării autorității contractante. II. Cu adresa nr. 124/24.05.2025, înregistrată la Consiliu sub nr. 34147/26.05.2025, SC PAO COOKIE DELIVERY SRL, cu sediul în satul Pagina 1 din 2

§ 2

Târnava, comuna Târnava, str. 1 Decembrie nr. 39, județul Sibiu, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu J32/505/2020, CUI 42461166, reprezentantă legal de Dondoş Paul Ovidiu, a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul autorității contractante, prin care solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție și respingerea contestației ca nefondată şi, pe cale de consecință, în temeiul art. 26 alin 6 din Legea nr. 101/2016, menținerea tuturor actelor emise de autoritatea contractantă ca fiind temeinice şi legale. Contestația şi cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) şi art. 123 alin. (1) C. proc. civ. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (1) și (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca lipsită de interes, contestația formulată de SC RAREȘ SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMUNA TÂRNAVA (PRIMĂRIA TÂRNAVA). Admite cererea de intervenție formulată de SC PAO COOKIE DELIVERY SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare. PREŞEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Pagina 2 din 2

Motivare publicată în buletin

PDF CNSC

Text extras automat; verificați forma originală în PDF.

Numerotarea pasajelor aparține Achizia. Pentru citarea oficială, verificați pagina din PDF.

Citește textul integral · 77.340 caractere
§ 1

În conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. ..../......... Data: ...... I. Prin contestația nr. ...., înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. ..., formulată de ...., cu sediul în localitatea ...., str. .... nr. ..., ...., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu nr. ...., CUI ...., reprezentată legal de administrator .... împotriva rezultatului procedurii adoptat de către ...., cu sediul în ...., str. .... nr. ... județul ...., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate de atribuire a contractului de achiziție publică având ca obiect „....”, anunț de participare ...., s-a solicitat: 1. anularea rezultatul procedurii de atribuire comunicat prin adresa nr. .... precum și a tuturor înscrisurilor subsecvente acesteia ca fiind nelegale; 2. obligarea autorității contractante la adoptarea de măsuri de remediere la continuarea evaluării conform caietului de sarcini și a fișei de date și respingerea ofertelor .... ca fiind inadmisibile. 3. Obligarea autorității contractante să reia evaluarea ofertelor având în vedere că oferta .... a fost întocmită conform caietului de sarcini și fișei de date, iar la solicitările de clarificări s-a răspuns conform solicitării autorității contractante. II. Cu adresa nr. ...., înregistrată la Consiliu sub nr. ...., ...., cu sediul în satul ... ..., str. .. nr...., județul ..., înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului cu ....., CUI ....., reprezentantă legal de ....., a formulat cerere de intervenție accesorie în interesul autorității contractante, prin care solicită admiterea în principiu a cererii de intervenție și respingerea contestației ca nefondată şi, pe cale de consecință, în temeiul art. 26 alin Pagina 1 din 20

§ 2

6 din Legea nr. 101/2016, menținerea tuturor actelor emise de autoritatea contractantă ca fiind temeinice şi legale. Contestația şi cererea de intervenție vor fi soluționate împreună, având în vedere dispozițiile art. 66 alin. (1), art. 67 alin. (1) şi art. 123 alin. (1) C. proc. civ. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ofertantul .... reclamă decizia autorității contractante, ...., de respingere ca inacceptabilă a ofertei sale, în cadrul procedurii de atribuire menționată în partea introductivă, învederând că autoritatea contractantă a avut multiple abateri de la cadrul legal aplicabil și de la principiile fundamentale ce guvernează achizițiile publice. În primul rând, contestatoarea critică modul în care a fost evaluată și acceptată oferta ...., susținând că aceasta este neconformă și inacceptabilă, întrucât conține modificări esențiale ale DUAE. Mai precis, suma indicată de terțul susținător în angajamentul inițial a fost de ..... lei, însă ulterior, în etapa de clarificări, aceasta a fost majorată la ...lei – o creștere de peste douăsprezece ori, nepermisă de legislația în vigoare, întrucât afectează condițiile de calificare și creează un avantaj incorect. De asemenea, se arată că documentele justificative privind mijlocul de transport (contractul de închiriere și autorizația DSVSA) au fost depuse după termenul-limită, aspect ce contravine prevederilor art. 137 alin. (3) din Legea nr. 98/2016. În plus, autorizația sanitară pentru sediu (DSP) lipsește complet din oferta depusă, iar autorizația de funcționare de la primărie vizează activitatea de tip „pizzerie”, nu servicii de catering, ceea ce arată o lipsă de coerență între documentele justificative și obiectul contractului. Contestatoarea semnalează și faptul că nu a fost depusă nicio declarație de disponibilitate a personalului susținut de terț, lipsind detalii esențiale privind numărul, calificarea și implicarea acestuia. Astfel, rezultă că terțul ar acționa de facto ca executant integral, în timp ce ofertantul ar avea doar un rol formal, ceea ce contravine regimului juridic al susținerii prin terți. Mai mult, există neconcordanțe privind distanța până la punctul de livrare, indicată inițial ca fiind 500 m, apoi modificată la 1.500 m în etapa de clarificări – aspect cu impact direct asupra evaluării tehnice. În același timp, datele privind sediul social nu sunt corelate cu cele din Registrul Comerțului, ceea ce ridică suspiciuni cu privire la posibila simulare a unui avantaj de punctaj. În ceea ce privește oferta ...., aceasta este considerată inacceptabilă, întrucât structura financiară prezentată este vădit nerealistă: 99% din valoare este alocată materiei prime, iar doar 1% acoperă toate celelalte costuri – transport, personal, preparare și Pagina 2 din 20

§ 3

ambalare. Mai mult, se afirmă că ar fi imposibil, din punct de vedere fizic, să se realizeze livrarea a 457 de pachete alimentare în doar 20 de minute, ceea ce subminează credibilitatea tehnică și fezabilitatea ofertei. Costurile de preparare, estimate la 0,8%, sunt considerate nesustenabile în raport cu salariul minim legal și volumul de muncă necesar. În fine, contestatoarea evidențiază că, în timpul derulării procedurii, autoritatea contractantă a formulat cerințe suplimentare în clarificări care nu erau prevăzute în caietul de sarcini, afectând egalitatea de tratament. Mai mult, se arată că o procedură similară fusese retrasă anterior exact din cauza acestor cerințe problematice, însă documentația a fost relansată fără nicio modificare, ceea ce pune sub semnul întrebării transparența și coerența procesului. Un ultim aspect deosebit de grav vizează acordarea punctajului maxim pentru ofertanții care au sediul social sau punct de lucru în ...., fapt considerat discriminatoriu și contrar principiilor concurenței loiale, întrucât creează o barieră nejustificată în calea participării altor operatori economici. În ansamblu, toate aceste motive susțin concluzia că atribuirea contractului a fost realizată cu încălcarea prevederilor legale incidente și a principiilor de legalitate, transparență, proporționalitate și tratament egal prevăzute de Legea nr. 98/2016, motiv pentru care .... solicită anularea rezultatului procedurii și reluarea evaluării ofertelor în mod legal și echitabil. Motivarea integrală a contestației se regăsește în fișierul „[....] ......pdf.p7s”, postat de autoritate în SEAP la data de ...., în cadrul documentelor asociate anunțului de participare nr. ..... Reproducerea în cuprinsul deciziei a ansamblului motivării nu se justifică, din moment ce întreaga contestație poate fi vizualizată liber și gratuit în SEAP de către orice persoană interesată. Consiliul apreciază că sintetizarea de mai sus nu prejudiciază nici părțile și nici terții, din moment ce oricine are la dispoziție spre vizualizare și descărcare, prin intermediul SEAP, întreaga contestație. Desigur, motivarea completă va fi avută în vedere de membrii completului la adoptarea soluției. În punctul său de vedere nr. ..../.... asupra contestației, înregistrat la Consiliu cu nr. ....., autoritatea contractantă susține în apărare că, procedura de atribuire s-a desfășurat cu respectarea strictă a prevederilor legale aplicabile în materia achizițiilor publice, în special ale Legii nr. 98/2016 și ale HG nr. 395/2016. Se susține că toate ofertele au fost evaluate în mod unitar, nediscriminatoriu, transparent și proporțional, în raport cu cerințele din documentația de atribuire. Cu privire la oferta ...., autoritatea contractantă arată că aceasta a fost respinsă ca inacceptabilă, întrucât nu a îndeplinit toate cerințele caietului de sarcini. Se susține că livrarea zilnică a unui număr mare de porții (aproximativ 457 porții în 20 de minute) nu a fost demonstrată ca fiind fezabilă de către ofertant, în condițiile în care nu a prezentat suficiente dovezi privind logistica, numărul de autovehicule disponibile, personalul implicat și resursele efectiv alocate activității. De asemenea, autoritatea constată lipsa unor documente esențiale și o abordare Pagina 3 din 20

§ 4

financiară discutabilă în oferta depusă, fără detalii concludente privind justificarea costurilor. Referitor la oferta depusă de ...., se precizează că în etapa de clarificări s-au solicitat documente justificative referitoare la capacitatea tehnică și profesională, iar aceste clarificări nu au modificat în mod esențial DUAE, ci au confirmat informații deja declarate. Se susține că nu s-au depus documente de fond noi, ci doar s-au detaliat și susținut cele existente, în limitele prevăzute de lege. Autoritatea menționează că implicarea terțului susținător este clar formulată și angajamentul acestuia este legal, respectând prevederile art. 196 din Legea nr. 98/2016. În ceea ce privește SC ...., autoritatea apreciază că oferta a fost corect fundamentată și însoțită de toate documentele necesare. De asemenea, se consideră că repartizarea costurilor reflectă strategia economică a operatorului economic și că autoritatea nu are competența de a cenzura decizii manageriale, atâta timp cât acestea sunt susținute de documente și se încadrează în cerințele caietului de sarcini. Un aspect important invocat în apărare vizează criteriul de evaluare privind sediul sau punctul de lucru situat în ..... Autoritatea contractantă învederează că acordarea punctajului suplimentar pentru această condiție are la bază considerente obiective: proximitatea față de școală permite o livrare mai rapidă, reduce costurile logistice și contribuie la calitatea serviciului. Totodată, se susține că măsura este justificată din perspectiva sprijinirii economiei locale și nu are caracter discriminatoriu, fiind aplicabilă tuturor ofertanților în mod egal. În concluzie, autoritatea contractantă consideră că toate măsurile întreprinse în cadrul procedurii au fost conforme cu legislația în vigoare, iar rezultatul procedurii reflectă o evaluare corectă și obiectivă. Prin urmare, se solicită respingerea contestației formulate de .... ca neîntemeiată, întrucât nu sunt întrunite condițiile legale pentru anularea actului administrativ contestat. Motivarea integrală a punctului de vedere se regăsește în fișierul „[.......] Punct de vedere .....pdf.p7s”, postat de autoritate în SEAP la ...., în cadrul documentelor asociate anunțului de participare Prin cererea de intervenție nr. ...., înregistrată la Consiliu sub nr. ....., formulată de ...., aceasta învederează că are calitatea de ofertant declarat câștigător în cadrul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică având ca obiect „Servicii de catering în vederea furnizării prin Programul național «Masa sănătoasă»”, organizată de ..... În această calitate, are un interes propriu, direct și legitim de a susține legalitatea rezultatului procedurii, întrucât o eventuală admitere a contestației formulate de .... ar aduce atingere drepturilor sale dobândite ca ofertant câștigător. În temeiul art. 17 din Legea nr. 554/2004 și art. 63–64 din Codul de procedură civilă, .... formulează prezenta cerere de intervenție voluntară într-un interes propriu, solicitând admiterea sa în cauză în calitate de intervenient. În susținerea cererii de intervenție, societatea arată că respingerea Pagina 4 din 20

§ 5

contestației este pe deplin justificată, întrucât procedura s-a desfășurat cu respectarea prevederilor Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice și ale H.G. nr. 395/2016. În mod legal, autoritatea contractantă a analizat ofertele depuse și a declarat câștigătoare oferta sa, considerată admisibilă și conformă din toate punctele de vedere. Intervenienta susține că documentele transmise în etapa de clarificări nu au avut caracter de modificare esențială a ofertei, ci au completat și susținut în mod justificat datele declarate inițial. Angajamentul terțului susținător a fost clar exprimat încă din DUAE, iar cuantumul sprijinului financiar nu a fost schimbat în mod ilegal, ci explicat și susținut cu documente suplimentare, conform art. 196 din Legea nr. 98/2016. Intervenienta susține că autorizațiile de funcționare, contractele de închiriere și documentele tehnice prezentate în clarificări sunt conforme, valabile și relevante, iar lipsa unei declarații detaliate privind personalul implicat de terț nu atrage nulitatea ofertei, în condițiile în care capacitatea tehnică a fost demonstrată pe deplin. De asemenea, se aderă integral la punctul de vedere formulat de autoritatea contractantă, în sensul că evaluarea s-a realizat cu respectarea cerințelor din documentația de atribuire, iar rezultatul procedurii este legal și temeinic. După depunerea contestației, contestatoarea a depus dovada constituirii cauțiunii în cuantum de ... lei, prin consemnarea la CEC Bank – Sucursala Sibiu a sumei respective, conform recipisei de consemnare nr. .... din ....., pentru contestația aferentă procedurii organizată de către ..... Cauțiunea constituită se va restitui, la cerere, nu mai devreme de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii, în temeiul art. 61 1 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016. Din analiza susținerilor părților și a documentelor existente la dosarul cauzei, Consiliul reține cele ce urmează: ...., în calitate de autoritate contractantă, a inițiat procedura simplificată de atribuire a contractului de achiziție publică având ca obiect „Achiziție pachete alimentare în cadrul Programului Național Masă Sănătoasă 2025”, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare ....., împreună cu documentația de atribuire. Valoarea estimată a contractului este de .... lei, fără TVA, criteriul de atribuire fiind „cel mai bun raport calitate-preț”. Conform declarației de participare publicată în SEAP în data de .... au depus oferte 3 operatori economici, printre care și ...., contestatoarea din prezenta cauză. Potrivit raportului procedurii nr. ...., oferta depusă de .... a fost respinsă ca inacceptabilă, potrivit art. 134 alin. (5) din HG nr. 395/20165, întrucât nu a răspuns la punctul 2 din solicitarea de clarificare nr. ..., câștigătoare a procedurii fiind oferta depusă de ...., singura declarată admisibilă, având prețul de 822.600 lei fără TVA. Pagina 5 din 20

§ 6

Împotriva acestui rezultat, .... a formulat prezenta contestație, în care a formulat critici cu privire la celelalte oferte depuse, respectiv a ofertelor depuse de .... și de ..... Se constată și primirea în data de ... a cererii de intervenție înregistrată la Consiliu cu nr. ..., formulată de ...., la analiza condițiilor de formulare a căreia, în raport cu prevederile în vigoare ale art. 17 alin. (3) și (4) din Legea nr. 101/2016, se observă admisibilitatea ei în principiu: (3) Până la soluționarea contestației de către Consiliu, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire pot formula cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației. În cazul procedurilor a căror inițiere nu se realizează prin publicare în SEAP, termenul de 10 zile se calculează de la data comunicării contestației. (4) Cererea de intervenție se înaintează atât Consiliului, cât și autorității contractante și contestatorului/contestatorilor, nu mai târziu de expirarea termenului legal de formulare a acesteia. .... are calitatea de câștigătoare a procedurii de atribuire, are calitate și capacitate procesuală și a dovedit un interes legitim propriu în pricină, prin promovarea cererii, constând în menținerea poziției de câștigătoare, motiv pentru care, în conformitate cu art. 65 alin. (1) C. proc. civ., Consiliul încuviințează în principiu cererea de intervenție, formulată în interiorul termenului de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației (16.05.2025). Interesul intervenientei de a își păstra poziția și de a semna contractul care i-a fost atribuit este unul legitim, născut, personal și actual (condiții enumerate la art. 33 C. proc. civ.). Din parcurgerea cuprinsului cererii intervenientei, se vădește că este în sensul sprijinirii poziției autorității contractante, fără nicio pretenție diferită de a acesteia (respingerea contestației), cu privire la actele atacate în prezenta procedură administrativ-jurisdicțională. Relativ la contestația formulată de ...., forul administrativ de jurisdicție reține comunicarea nr. ..., către acest ofertant : «Prin prezenta vă comunicam că oferta dvs este ianacceptabilă, conform art. 134 alin. (5) din HG 395/2016. Motivele respingerii ofertei sunt urmatoarele : Prin adresa nr. 5194 din data de 23.04.2025 ofertantului .... cu termen de răspuns in data de 25.04.2025 (i s-au solicitat clarificări cu privire la urmatoarele aspecte: Întrebare nr.2: 2. Conform cerinţelor din fisa de date, secţiunea IV.4.2 Modul de prezentare al propunerii financiare: „Ofertantul va elabora propunerea financiară astfel încât aceasta să furnizeze toate informaţiile necesare cu privire la diversele condiţii financiare şi comerciale legate de formarea preţului ofertat (cum ar fi preţuri unitare aplicabile, exprimate în Lei, fără TVA) astfel încât să se poată proba asigurarea realizării tuturor activităţilor, cel puţin la nivelul calitativ solicitat prin caietul de sarcini în marja preţului ofertat. Totodată, intra în obligaţia ofertanţilor să demonstreze, la prima cerere scrisă a comisiei de evaluare, faptul că au prevăzut în cadrul ofertei resurse financiare suficiente pentru a îndeplini toate activităţile ce trebuie întreprinse de aceştia pentru a-şi îndeplini în mod corespunzător obligaţiile în cadrul contractului”, vă rugam sa ne prezentări informatii detaliate despre condiţiile financiare si comerciale ale ofertei prezentate» Pagina 6 din 20

§ 7

Răspuns nr. 2: Concluzie; Comisia de evaluare a constatat ca ofertantul nu a răspuns Ia întrebarea nr. 2 din solicitarea de clarificare. Cerinţa neîndeplinită.» la baza căreia stă procesul-verbal nr. 10, înregistrat cu nr. .... (pag. ... din dosarul achiziției publice). Din parcurgerea conținutului contestației rezultă că în aceasta se critică atât unele prevederi ale documentației de atribuire (factori de evaluare), cât și ofertele depuse de .... (câștigătoarea procedurii) și de .... (ofertă respinsă ca neconformă), fără a critica modalitatea de evaluare a ofertei sale. Criticile cu privire la documentația de atribuire, publicată în SEAP în data de ..., sunt evident tardive, la data de depunerii contestației ... De asemenea, sunt lipsite de interes criticile formulate de ...., împotriva ofertei depusă de ...., care, potrivit raportului procedurii nr. ..., a fost respinsă, ca neconformă și inacceptabilă și această decizie nu a făcut obiectul unei căi de atac. Singura dispută rămasă de tranșat între .... și organizatoarea procedurii simplificate, vizează rezultatul evaluării ofertei .... (câștigătoarea procedurii), pretinsă de către reclamantă a fi inadmisibilă și neconformă, ceea ce ar conduce la anularea achiziției. Se cuvine a fi evidențiat in limine litis că societatea contestatoare nu critică și nu solicită anularea evaluării în privința respingerii ofertei sale, ci doar în privința admiterii și declarării câștigătoare a ofertei ...., context în care Consiliul ia act de această constatare importantă a obiectului litigiului și nu se va pronunța relativ la temeinicia și legalitatea măsurii respingerii ofertei contestatoarei, respingere devenită definitivă. Legea nr. 101/2016, la art. 2 alin. (1), dispune că orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor acelei legi. Codul de procedură civilă, care reprezintă dreptul comun în privința litigiilor supuse Legii nr. 101/2016 (art. 68 din această lege), stabilește imperativ, la art. 32 alin. (1) lit. d) și art. 33, că orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia justifică un interes, interes care trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. În hotărârea Curții de Justiție a Comunităților Europene din 19 iunie 2003, cauza C-249/01, având ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Bundesvergabeamt (Austria), în procedura Werner Hackermüller împotriva Bundesimmobiliengesellschaft mbH (BIG) și Wiener Entwicklungsgesellschaft mbH für den Donauraum AG (WED), s-a precizat că art. 1 alin. (3) din Directiva 89/665 nu se opune ca respectivele căi de atac să fie disponibile pentru persoanele care doresc să obțină un anumit contract public numai dacă au fost sau Pagina 7 din 20

§ 8

riscă să fie lezate de încălcarea pe care o invocă. Articolul precitat permite statelor membre să îngrădească din două considerente dreptul de acces la procedurile privind căile de atac în legătură cu atribuirea de contracte de achiziții publice: pe de o parte, prin necesitatea existenței unui interes al reclamantului pentru contractul de achiziții publice în cauză, iar pe de altă parte, prin necesitatea ca reclamantul să fi fost lezat, respectiv să existe riscul de a fi lezat. În speța de față, contestația .... împotriva evaluării ofertei concurente este lipsită de interes, întrucât oferta reclamantei a fost respinsă definitiv (nefiind atacată), respingere asupra căreia nu se poate reveni. Demersul inițiat de societate prin contestația aflată pe rol nu are aptitudinea de a readuce în competiție oferta sa, respectiv de a îi contura o șansă de a obține contractul supus atribuirii. Interesul de a exercita acțiunea lipsește atunci când, chiar admițând că motivele ar fi întemeiate, anularea actului atacat pe baza acestor motive nu ar fi de natură să îi dea reclamantului câștig de cauză (Hotărârea Curții de Justiție a Comunităților Europene din 15 martie 1973, Marcato/Comisia, cauza 37/72, pct. 2-8). Interesul de a exercita acțiunea decurge din consecințele pe care anularea actului atacat le-ar putea avea asupra situației juridice a reclamantului (Hotărârea Curții din 24 iunie 1986, AKZO Chemie și AKZO Chemie UK/Comisia, 53/85, pct. 21, și Hotărârea Tribunalului Comunităților Europene din 25 martie 1999, Gencor/Comisia, T-102/96, pct. 40). Acest interes, care trebuie să fie născut și actual, nu există decât dacă acțiunea este susceptibilă, prin rezultatul său, să aducă un beneficiu părții care a formulat-o (Hotărârea Tribunalului din 4 iulie 2006, easyJet/Comisia, T-177/04, pct. 40), ceea ce nu se poate spune în cazul contestației aflate pe rolul Consiliului. Elocvent și capital este textul art. 3 alin. (3) din Legea nr. 101/ 2016, potrivit căruia o persoană are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire dacă nu a fost încă exclusă definitiv de la respectiva procedură. O excludere este definitivă în cazul în care a fost notificată candidatului/ofertantului interesat și fie a fost considerată legală de către Consiliu/instanță, fie nu mai poate face obiectul unei căi de atac. După cum s-a reținut mai sus, împotriva deciziei respingerii ofertei .... prin raportul procedurii nr. ..., comunicată prin adresa nr. .... a fost contestată de autoare, ceea ce înseamnă că oferta reclamantei trebuie considerată ca fiind exclusă definitiv, în sensul legii. După cum a atenționat și Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în Decizia nr. 66 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 16 noiembrie 2018, reevaluarea nu poate privi celelalte oferte, declarate ca admisibile sau inadmisibile, în privința cărora raportul de evaluare nu a fost contestat, fiind contrară principiului securității juridice declararea ca neconformă sau inacceptabilă a unei oferte declarate anterior admisibilă sau invers. Totodată, în părțile sale necontestate, raportul de evaluare a ofertelor este definitiv și executoriu. Pagina 8 din 20

§ 9

În Hotărârea din 21 decembrie 2016, Bietergemeinschaft Technische Gebäudebetreuung und Caverion Österreich (C-355/15, EU:C:2016:988, punctele 13-16, 31 și 36), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat că unui ofertant a cărui ofertă fusese exclusă de autoritatea contractantă dintr-o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice i se putea refuza accesul la o cale de atac împotriva deciziei de atribuire a contractului de achiziții publice. Potrivit Hotărârii din 9 februarie 2023, VZ (Ofertant exclus definitiv), C-53/22, EU:C:2023:88: 38. [...] în cazul în care, înainte de adoptarea deciziei de atribuire a unui contract de achiziții publice, un ofertant a fost exclus definitiv de la participarea la procedura de atribuire a contractului în cauză printr-o decizie a autorității contractante confirmată printr-o hotărâre judecătorească având autoritate de lucru judecat, reiese din jurisprudența Curții că articolul 1 alineatul (3) din Directiva 89/665 nu se opune ca acestui ofertant să îi fie refuzat accesul la o cale de atac împotriva deciziei de atribuire a contractului de achiziții publice în cauză și împotriva încheierii contractului corespunzător (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 decembrie 2016, Bietergemeinschaft Technische Gebäudebetreuung und Caverion Österreich, C-355/15, EU:C:2016:988, punctele 35 și 36, Hotărârea din 11 mai 2017, Archus și Gama, C-131/16, EU:C:2017:358, punctele 57-59, precum și Hotărârea din 24 martie 2021, NAMA și alții, C-771/19, EU:C:2021:232, punctul 42). 39. Astfel, după cum a statuat deja Curtea, caracterul nedefinitiv încă al deciziei de excludere este cel care determină calitatea procesuală activă a unui ofertant pentru a contesta decizia de atribuire (Hotărârea din 21 decembrie 2021, Randstad Italia, C-497/20, EU:C:2021:1037, punctele 73 și 74, precum și Ordonanța din 17 mai 2022, Estaleiros Navais de Peniche, C-787/21, nepublicată, EU:C:2022:414, punctul 25). Potrivit articolului 2a alineatul (2) din Directiva 89/665, excluderea unui ofertant de la participarea la o procedură de achiziții publice este definitivă în cazul în care i-a fost notificată acestuia din urmă și fie a fost considerată legală de un organism independent responsabil cu soluționarea căilor de atac, fie nu mai poate face obiectul unei căi de atac. În același sens este practica majoritară a instanțelor de judecată naționale, respectiv că ofertanta a cărei ofertă a fost respinsă definitiv de autoritate nu are interes în a formula critici la adresa ofertelor concurente: – deciziile nr. 7464 din 10 iulie 2013 și nr. 131 din 27 ianuarie 2016 (Este lipsită de interes contestarea ofertei concurente, câtă vreme oferta contestatoarei este inadmisibilă. Interesul vizând anularea procedurii și reluarea ei nu poate fi luat în considerare. Pentru a fi actual, interesul trebuie să privească procedura de atribuire prezentă, la care contestatoarea a depus oferta), Curtea de Apel Alba Iulia, Secția de contencios administrativ și fiscal; – decizia nr. 2586 din 7 august 2014, Curtea de Apel Bacău, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; – decizia nr. 64 din 27 ianuarie 2016 (Atât interesul legitim, cât și prejudiciul suferit de eventualul contestator trebuie analizate în legătură cu procedura de atribuire, în limitele desfășurării acesteia, ieșirea din cadrul desfășurării unei proceduri de atribuire lipsind interesul de condiția actualității acestuia, anularea unei proceduri de atribuire neputând naște un eveniment cert și posibil în legătură cu care s-ar putea invoca un interes), Curtea de Apel Brașov, Secția contencios administrativ și fiscal; – deciziile civile nr. 1927 din 8 octombrie 2009, nr. 2305 din 20 octombrie 2011, nr. 554 din 7 februarie 2013, nr. 4741 din 4 noiembrie 2013, nr. 5009 din 14 noiembrie 2013, nr. 3855 din 7 iulie 2015, nr. 4277 din 21 septembrie 2015 (sunt lipsite de interes criticile la adresa ofertelor concurente, în condițiile în care propria ofertă a fost respinsă în mod legal de Pagina 9 din 20

§ 10

autoritate), nr. 5095 din 27 octombrie 2015 [în condițiile în care, prin decizia comisiei de evaluare s-a dispus excluderea petentei de la procedura de atribuire în baza art. 181 lit. c) ind. 1 din ordonanță, interesul acesteia din urmă în ceea ce privește criticarea ofertanților declarați câștigători nu îndeplinește condiția de a fi unul născut și actual, fiind unul eventual, condiționat de incidența altor situații de fapt și de drept, respectiv descalificarea tuturor ofertanților participanți la procedura de achiziție publică. Or, atâta vreme cât se menține decizia comisiei de evaluare prin care s-a dispus excluderea petentei, aceasta din urmă nu mai are o vocație concretă și efectivă la atribuirea contractului de achiziție publică, devenind străină de această procedură, iar vătămarea ce ar putea fi adusă unui interes legitim al său este condiționată de descalificarea, din varii motive, a tuturor participanților la procedura de achiziție publică. Petenta are doar un interes eventual în ceea ce privește aptitudinea legală de a critica admisibilitatea ofertelor depuse de câștigătorii procedurii de achiziție], nr. 5200 din 2 noiembrie 2015 (Curtea va constata că raționamentul Consiliului este corect, astfel că nu va mai proceda la analiza celorlalte trei motive de neconformitate a ofertei petentei și nici la susținerile acesteia privind oferta declarată câștigătoare, petenta nejustificând un folos practic, actual, personal și direct, din perspectiva soluției de respingere a plângerii ce se va pronunța prin prezenta decizie), nr. 5902 din 3 decembrie 2015 (referitor la criticile aduse ofertei câștigătoare, Curtea apreciază că argumentele petentei nu sunt de natură să justifice un interes născut și actual pentru înlăturarea ofertei concurente, câtă vreme oferta sa este inacceptabilă), nr. 6328 din 17 decembrie 2015 (constatările Consiliului cu privire la inacceptabilitatea și neconformitatea ofertei contestatoarei au rămas definitive, astfel încât nu mai pot fi puse în discuție. Reținând că oferta contestatoarei a fost declarată în mod legal neconformă, rezultă că această ofertantă a pierdut orice șansă de a câștiga licitația, astfel încât nu mai poate justifica niciun interes în criticarea ofertei declarate câștigătoare, neputând obține niciun folos practic dintr-o astfel de contestare), nr. 151 din 18 ianuarie 2016 (ipoteza susținută de petentă în justificarea interesului său, și anume aceea a unei eventuale anulări a întregii proceduri, variantă în care ea s-ar putea prezenta/ar putea veni cu o nouă ofertă care ar putea fi admisibilă, nu poate fi primită de instanță, nesituându-se în limitele legale care impun ca interesul să fie născut și actual, ceea ce nu este cazul în speța de față), nr. 2405 din 20 aprilie 2016 (nu se impune analiza criticilor privind ofertele concurente, având în vedere că o astfel de analiză nu ar fi de natură a modifica situația particulară a petentei, a cărei ofertă este neconformă și inacceptabilă), nr. 3911 din 5 august 2016 (față de caracterul inacceptabil al ofertei petentei, Curtea constată că sunt lipsite de interes criticile referitoare la oferta declarată câștigătoare), nr. 3928 din 23 august 2016 (ofertanta a cărei ofertă a fost respinsă în mod corect de autoritate nu are interes în a contesta oferta declarată câștigătoare, întrucât înlăturarea acestei din urmă oferte nu îi aduce contestatoarei folosul practic al adjudecării contractului, iar anularea procedurii nu poate fi echivalată cu actualitatea interesului, ci presupune un interes viitor și nesigur), nr. 3929 din 23 august 2016 (este lipsită de interes contestația prin care ofertanta nu critică respingerea ofertei sale, ci atribuirea contractului unei ofertante concurente) și nr. 652 din 16 martie 2022, Curtea de Apel București, Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal; – deciziile civile nr. 6243 din 26 iulie 2012 și nr. 550 din 20 aprilie 2016, Curtea de Apel Cluj, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; – decizia civilă nr. 152/CA din 24 aprilie 2013 (odată stabilită legalitatea respingerii ofertei contestatoarei, nu se mai impune analizarea criticilor acesteia referitoare la decizia prin care a fost declarată câștigătoare o altă ofertă) și sentințele civile nr. 132/CA din 19 (în realitate, 26) august 2015 (Criticile privind oferta declarată câștigătoare sunt lipsite de interes, în condițiile în care oferta petentei este inacceptabilă. Anularea procedurii de atribuire și posibilitatea reluării ei nu probează interesul contestatoarei.) și nr. 232/CA din 24 noiembrie 2016 (cum oferta pârâtei este neconformă, aceasta nu riscă să suporte un prejudiciu actual ca urmare a desemnării unei alte oferte câștigătoare, întrucât respingerea acesteia nu ar determina atribuirea contractului către pârâtă), Curtea de Apel Constanța, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; – deciziile nr. 315 din 26 ianuarie 2015 și nr. 577 din 5 februarie 2015 (criticile privind oferta declarată câștigătoare sunt apreciate ca lipsite de interes, în condițiile în care oferta petentei a fost reținută ca neconformă, neputând obține niciun folos material și direct din reținerea ca neconformă a ofertei declarate câștigătoare), Curtea de Apel Craiova, Secția contencios administrativ și fiscal; – sentința civilă nr. 192/F/2023 din 18 septembrie 2023, Curtea de Apel Galaţi, Secția contencios administrativ şi fiscal; – decizia nr. 161 din 6 martie 2017 (nu se poate reține că interesul petentei, care nu a participat cu ofertă la procedură, ar ține de posibilitatea anulării procedurii de atribuire și Pagina 10 din 20

§ 11

necesitatea demarării alte proceduri), Curtea de Apel Iași, Secția contencios administrativ și fiscal; – deciziile nr. 589/CA/2016-R din 12 februarie 2016 (în condițiile în care oferta sa este neconformă, sunt lipsite de interes criticile contestatoarei asupra ofertei declarate câștigătoare. Interesul vizând anularea procedurii și reluarea ei nu este unul născut și actual), nr. 1088/CA/2016-R din 23 mai 2016 (în ceea ce privește criticile aduse ofertei câștigătoare, în mod corect a reținut Consiliul lipsa de interes a ofertantei a cărei ofertă a fost declarată neconformă, întrucât, odată respinsă oferta sa, aceasta nu mai poate avea calitatea de participant la procedura de achiziție publică, iar în aceste condiții nu mai obține niciun folos practic în cazul admiterii contestației. Anularea procedurii de atribuire nu poate duce la demararea unei noi proceduri pentru atribuirea aceluiași contract, la care ofertanta să depună o nouă ofertă ce ar putea fi declarată câștigătoare, întrucât interesul nu poate fi raportat la un eveniment viitor și incert, ci doar la actuala procedură de atribuire) și nr. 1432/CA/2016-R din 21 iunie 2016 (criticile privind oferta declarată câștigătoare sunt lipsite de interes, în condițiile în care oferta petentei este neconformă. Anularea procedurii de atribuire și posibilitatea reluării ei nu reflectă un interes născut și actual), Curtea de Apel Oradea, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; – deciziile nr. 743/R-C din 12 septembrie 2008, nr. 645 din 5 iunie 2009, nr. 1770/R- cont din 21 octombrie 2015 și nr. 1888/R-cont din 16 noiembrie 2015, Curtea de Apel Pitești, Secția a II-a civilă (comercială) și de contencios administrativ și fiscal; – decizia nr. 9697 din 14 noiembrie 2013, Curtea de Apel Ploiești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; – deciziile civile nr. 2285 din 30 martie 2015 și nr. 2654 din 9 aprilie 2015 (ofertanta a cărei ofertă a fost legal respinsă de autoritate nu are interes în a formula critici la adresa ofertei concurente), precum și nr. 723 din 10 martie 2016 (eventualitatea anulării procedurii de atribuire nu echivalează unui folos practic în considerarea căruia ar putea fi promovată contestația de către un participant a cărui ofertă a fost înlăturată ca neconformă, împotriva actelor care vizează oferta declarată câștigătoare. În măsura în care oferta petentei a fost în mod corect calificată ca neconformă, ea nu poate justifica un interes caracterizat pentru a contesta actele de evaluare a ofertei declarate câștigătoare, căci, în eventualitatea admiterii unei astfel de contestații, aceasta nu ar obține un folos practic imediat, în cadrul aceleiași proceduri), Curtea de Apel Timișoara, Secția contencios administrativ și fiscal. Operând excepția lipsei de interes față de criticarea evaluării ofertei ...., Consiliului îi este interzisă cercetarea și pronunțarea în privința fondului respectivelor critici, potrivit art. 26 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, act normativ care prevede și că excluderea unui ofertant este definitivă în cazul în care i-a fost notificată și nu a fost atacată, precum în speța de față. Ipoteza susținută de reclamantă în justificarea interesului său, și anume aceea a anulării întregii proceduri, situație în care competiția ar fi reluată de autoritate și ea s-ar putea prezenta cu o nouă ofertă, care să fie admisibilă, nu poate fi primită de Consiliu, nesituându-se în limitele legale care impun ca interesul să fie născut și actual, ceea ce nu este cazul în cauza pendinte. Perspectiva reluării procedurii de atribuire nu poate justifica interesul contestatoarei, întrucât o asemenea ipoteză nu este certă, ci eventuală (decizia nr. 9697 din 14 noiembrie 2013, precitată, Curtea de Apel Ploieşti, Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal). Interesul unui ofertant exclus de la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice de a exercita acțiunea împotriva deciziei de atribuire a acestui contract lipsește, așadar, în mod vădit atunci când excluderea acestui ofertant rezultă dintr-o decizie rămasă definitivă fie Pagina 11 din 20

§ 12

pentru că nu mai poate face obiectul unei acțiuni în justiție, întrucât nu a fost contestată în termenele prevăzute de normele procedurale naționale, fie din cauza epuizării căilor de atac disponibile la nivel național (Ordonanța Curții de Justiție a Uniunii Europene din 16 martie 2023, C-493/22, ARMAPROCURE, EU:C:2023:291). Interesul unui ofertant exclus de la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții de a exercita acțiunea împotriva deciziei de atribuire a acestui contract este astfel indisolubil legat de continuarea existenței unui interes de a exercita acțiunea împotriva deciziei care l-a exclus din această procedură. Prin urmare, în lipsa unui interes de a exercita acțiunea împotriva deciziei de excludere a ofertei sale, un ofertant respins nu poate pretinde că păstrează un interes de a exercita acțiunea împotriva deciziei de atribuire a contractului. Un asemenea interes de a exercita acțiunea nu se poate întemeia pe faptul că ofertantului menționat i-ar putea fi eventual atribuit contractul în ipoteza în care, în urma anulării acestei decizii, autoritatea contractantă ar decide să inițieze o nouă procedură de atribuire – Ordonanța Curții din 17 mai 2022, Estaleiros Navais de Peniche, C-787/21, EU:C:2022:414, cu următorul dispozitiv: Articolul 1 alineatul (3) din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007, trebuie interpretată în sensul că se opune ca un ofertant care a fost exclus de la o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice printr-o decizie rămasă definitivă a autorității contractante poate contesta decizia de atribuire a acestui contract. În această privință, este lipsit de relevanță faptul că ofertantul necâștigător susține că i- ar putea fi atribuit eventual contractul de achiziții publice în ipoteza în care, în urma unei anulări a respectivei decizii, autoritatea contractantă ar decide să inițieze o nouă procedură de atribuire. Chiar și dacă s-ar ajunge la anularea prezentei proceduri competitive, ....nu este ținută de nicio obligație să reinițieze în viitor contractarea aceleiași procurări de pachete alimentare, de păstrarea acelorași condiții de participare și specificații tehnice, ceea ce vine să evidențieze caracterul ipotetic și neactual al interesului constând în obținerea contractului prin intermediul unei eventuale reinițieri a proceduri de atribuire. Astfel cum a punctat, de exemplu, Curtea de Apel Timișoara, Secția de contencios administrativ și fiscal, în decizia civilă nr. 945 din 12 octombrie 2023: Dispoziţiile legale vizând anularea procedurii de atribuire în ipoteza depunerii doar a ofertelor inacceptabile şi/sau neconforme nu este de natură a ilustra interesul petentei în Pagina 12 din 20

§ 13

contestarea ofertei câştigătoare, întrucât anularea procedurii nu ar fi de natură să creeze un avantaj acesteia. Cum oferta petentei este neconformă, aceasta nu riscă să suporte un prejudiciu actual ca urmare a desemnării unei alte oferte câştigătoare, întrucât respingerea celeilalte oferte ca neconformă/inacceptabilă, nu ar determina atribuirea contractului către petentă. Faptul că anularea procedurii ar crea premisele declanşării unei alte proceduri nu demonstrează producerea unui prejudiciu concret acestei ofertante prin desemnarea, în această procedură, a unei alte oferte câştigătoare, căci prejudiciul nu poate fi raportat la un eveniment viitor şi eventual, la acest moment, interesul petentei nefiind nici născut şi nici actual, întrucât se raportează la un eveniment viitor şi incert, reprezentat de eventualitatea iniţierii unei noi proceduri având ca obiect atribuirea contractului de achiziţie, fiind atributul autorităţii publice de iniţiere a unei noi proceduri de atribuire, ceea ce confirmă caracterul incert al evenimentului. Ca atare, dreptul subiectiv, viitor şi previzibil, prefigurat, al petentei, este dreptul de a participa la procedura de evaluare finală a ofertelor, în limitele prezentei proceduri şi, nicidecum drepturi referitoare la participări în alte proceduri, previzibilitatea dreptului petentei, fiind circumscrisă limitelor temporale ale derulării acestei proceduri şi nu poate exista în afara ei. Pentru o abordare asemănătoare, relevantă este decizia nr. 660 din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Suceava, Secția de contencios administrativ și fiscal, prin care s-a reținut lipsa de interes a contestatoarei în criticarea ofertei câștigătoare în condițiile definitivării respingerii ofertei contestatoarei, chiar dacă eliminarea ambelor oferte ar conduce la anularea procedurii de atribuire („în ipoteza unei excluderi a celor doi ofertanţi şi a deschiderii unei noi proceduri de atribuire a unui contract de achiziţii publice, fiecare dintre ofertanţi ar putea să participe şi, astfel, să obţină în mod indirect contractul”, a argumentat petenta- contestatoare): Curtea constată că decizia autorităţii contractante care a respins, ca neconformă, oferta petentei este în acord cu disp. art. 127 (1) lit.f şi art. 133 (1) (2) din HG 395/2016, situaţie în care petenta, nefiind „persoană vătămată” prin actul autorităţii contractante, în sensul disp. art. 3(1) lit. f din Legea nr. 101/2016, în conformitate cu prevederile art. 34 (5) din Legea nr. 101/2016, va respinge, ca nefondată, plângerea petentei. Soluţia Curţii de respingere a plângerii petentei – pentru considerentele evocate – face inutilă analiza îndeplinirii cerinţelor de conformitate a ofertei declarate câştigătoare. Aceasta a fost abordarea Curții de Apel Suceava, Secția contencios administrativ și fiscal, în plus față de decizia precitată nr. 660 din 28 septembrie 2022, inclusiv în decizia nr. 313 din 29 aprilie 2024, pronunțată în dosarul nr. 171/39/2024, instanța reținând: Cercetând dispozițiile aplicabile, reține Curtea de apel incidența dispozițiilor din Legea nr. 101/2016 [...], respectiv: Art. 2. - (1) ”Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorități contractante sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicțională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi". Art. 3. (1) ”În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos semnifică, după cum urmează: (...) f) persoană care se consideră vătămată - orice operator economic care îndeplinește cumulativ următoarele condiții: (i)are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire; și (ii)a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecintă a unui act al autorității contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluționării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire". Din conținutul dispozițiilor precitate rezultă cu evidență că pentru a îndeplini calitatea de persoană vătămată printr-un act al autorităţii contractante este necesar să fie întrunite cumulativ ambele condiţii mai sus expuse, respectiv nu doar existența interesului legitim în Pagina 13 din 20

§ 14

legătură cu procedura, ci și a unui prejudiciu urmare actului autorității contractante, întrucât numai într-o atare situație se justifică existența unui folos al părții în a formula contestația. Evident, neîndeplinirea uneia dintre condiţii duce la lipsa calităţii de persoană vătămată, fără a mai fi necesară examinarea îndeplinirii celeilalte. Or, reține Curtea că potrivit Raportului procedurii nr. 2335/12.02.2024, oferta S.C. ... S.R.L a fost respinsă ca neconformă și inacceptabilă, iar prin contestație petenta a criticat doar oferta admisă, respectiv oferta depusă de intervenienta ... SRL, solicitând anularea rezultatului și a raportului procedurii și a actelor subsecvente, fără a investi Consiliul cu critici care să vizeze conformitatea propriei sale oferte. În raport de aceste circumstanțe, similar Consiliului, apreciază Curtea că interesul petentei nu este justificat cât timp un atare interes nu poate fi unul abstract, dat prin simpla participare la procedura achiziției, ci se impune a fi analizat în concret, prin prisma motivelor contestației introduse care stabilesc coordonatele analizei și a efectelor unei potențiale decizii de admitere ce trebuie să stabilească limitele reevaluării. Cum criticile din contestația petentei vizează doar caracterul admisibil al ofertei intervenientei desemnată câștigătoare, a cărei excludere nu ar produce niciun efect asupra admisibilității propriei oferte declarată neconformă, situația sa rămânând nemodificată, neputând fi desemnată câștigătoare, în mod corect a apreciat Consiliul că pronunțarea unei decizii de reevaluare a ofertei celuilalt participant nu ar aduce beneficii în niciun fel societății contestatoare, lipsită de șansa reală de a i se atribui contractul de achiziție publică, sens în care se observă că interesul reluării în întregime a procedurii nu poate fi cantonat sferei unui interes legitim direct, nefiind de natură a înscrie petenta drept o persoană vătămată în sensul definiției conținută de dispozițiile art. 3 alin. 1 lit. f) din Legea nr. 101/2016. Notează aici Curtea că art. 3 alin. (1) lit. f) din Legea nr.101/2016 care prevede condiţia interesului în promovarea căilor de atac referitoare la procedura de achiziţie publică, reprezintă transpunerea în legislaţia naţională a Directivei 89/665/CEE şi a Directivei 92/13/CEE, astfel că interpretarea normei naţionale trebuie să ţină seama de hotărârile pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, aceasta având rolul de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor Uniunii, în acord cu dispoziţiile art.271 din Tratatul pentru funcţionarea Uniunii Europene, principiul supremaţiei legislaţiei Uniunii fiind reglementat expres de art.148 din Constituţia României. Astfel, condiţia existenţei interesului a fost explicată de Tribunal în Hotărârea din 13 septembrie 2011, Dredging International NV şi Ondernemingen Jan de Nul NV, cauza T-8/09: „133. Potrivit jurisprudenţei, o acţiune în anulare introdusă de o persoană fizică sau juridică nu este admisibilă decât în măsura în care această persoană are un interes să obţină anularea actului atacat. Un astfel de interes presupune ca anularea actului atacat să poată avea, în sine, consecinţe juridice şi ca acţiunea să poată astfel aduce, prin rezultatul său, un beneficiu părţii care a introdus-o (a se vedea Hotărârea Tribunalului din 10 decembrie 2009, Antwerpse Bouwwerken/Comisia, T-195/08, Rep., p. 11-4439, punctul 33 şi jurisprudenţa citată). 134. Într-adevăr, existenţa interesului ofertantului de a exercita acţiunea împotriva deciziei de atribuire a contractului este subordonată condiţiei excluderii restului ofertanților sau preferinței sale în raport cu toți aceștia, însă, anularea deciziei de atribuire a contractului poate, după caz, să aibă consecinţe juridice pentru ofertantul a cărui ofertă a se regăsește în partea inferioară a clasamentului şi să îi aducă un beneficiu numai în cazul în care oferta sa este reanalizată. Nu aceasta este însă situația petentei a cărei ofertă a fost de fapt exclusă din procedura de atribuire prin constatarea neconformității sale, excluderea celuilalt ofertant nefiind de natură a conduce la atribuirea contractului în favoarea sa, criticile concrete neconducând la compararea sa cu cealaltă ofertă admisă. Astfel, în cauza C-131/16, Archus și Gama, instanţa de la Luxemburg a reţinut următoarele: „50.Trebuie amintit, în această privinţă, că articolul 1 alineatul (3) din Directiva 92/13 prevede că statele membre trebuie să asigure accesul la căile de atac, în temeiul unor norme detaliate pe care trebuie să le stabilească în acest sens, cel puţin oricărei persoane care are sau care a avut vreun interes în obţinerea unui anumit contract şi care a fost prejudiciată sau riscă să fie prejudiciată printr-o presupusă încălcare. 51. Fiind chemată să interpreteze dispoziţiile echivalente ale articolului 1 alineatul (3) din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac faţă de atribuirea contractelor de achiziţii publice de produse şi a contractelor publice de lucrări (JO 1989, L 395, p. 33, Ediţie specială, 06/vol. 1, p. 237), Curtea a statuat deja că, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziţii publice, ofertanţii au un interes legitim care înseamnă excluderea ofertei celorlalţi în scopul obţinerii contractului (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 iulie 2013, Fastweb, C-100/12, EU:C:2013:448, punctul 33, Pagina 14 din 20

§ 15

Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE, C-689/13, EU:C:2016:199, punctul 27, precum şi Hotărârea din 21 decembrie 2016, Bietergemeinschaft Technische Gebäudebetreuung und Caverion Österreich, C-355/15, EU:C:2016:988, punctul 29), indiferent care ar fi numărul participanţilor la procedură şi numărul participanţilor care au introdus căi de atac (a se vedea în acest sens Hotărârea din 5 aprilie 2016, PFE, C-689/13, EU:C:2016:199, punctul 29). ” De asemenea, în Hotărârea din 21 decembrie 2016, Bietergemeinschaft Technische Gebäudebetreuung und Caverion Österreich (C 355/15, EU:C:2016:988), Curtea a concluzionat că articolul 1 alineatul (3) din Directiva 89/665 trebuie să fie interpretat în sensul că nu se opune ca unui ofertant care a fost exclus dintr-o procedură de atribuire a unui contract de achiziţii publice printr-o decizie rămasă definitivă a autorităţii contractante să îi fie refuzat accesul la o cale de atac împotriva deciziei de atribuire a contractului de achiziţii publice în cauză şi împotriva încheierii contractului. Într-adevăr, statele membre asigură accesul la căile de atac, în temeiul unor norme detaliate pe care pot să le stabilească în acest sens, cel puţin oricărei persoane care are sau care a avut vreun interes în obţinerea unui anumit contract şi care a fost prejudiciată sau riscă să fie prejudiciată printr-o presupusă încălcare. Astfel, dispoziţiile Directivei și ale legii nr. 101/2016 de transpunere nu obligă statele membre să asigure accesul la căile de atac menţionate oricărei persoane care doreşte să obţină atribuirea unui contract de achiziţii publice, ci le permite acestor state să solicite, în plus, ca persoana în cauză să fi fost prejudiciată sau să rişte să fie prejudiciată prin încălcarea pe care o invocă (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 iunie 2003, Hackermüller, C-249/01, EU:C:2003:359, punctul 18, şi Ordonanţa din 17 mai 2022, Estaleiros Navais de Peniche, C-787/21, nepublicată, EU:C:2022:414, punctul 22). Chemată să interpreteze articolul 1 alineatul (3) din Directiva 89/665, Curtea a considerat că, în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziţii publice, ofertanţii a căror excludere este solicitată au un interes legitim echivalent de a obţine excluderea ofertei celorlalţi ofertanţi în vederea obţinerii contractului, indiferent de numărul de participanţi la procedura de atribuire a contractului de achiziţii publice în cauză, de numărul de participanţi care au introdus căi de atac sau de divergenţa motivelor pe care aceştia le-au invocat. Excluderea unui ofertant poate conduce la obţinerea în mod direct de către celălalt ofertant a contractului în cadrul aceleiaşi proceduri. Interesul unui ofertant exclus de la o procedură de atribuire a unui contract de achiziţii de a exercita acţiunea împotriva deciziei de atribuire a acestui contract este astfel indisolubil legat de continuarea existenţei unui interes de a exercita acţiunea împotriva deciziei care l-a exclus din această procedură. Prin urmare, în lipsa unui interes de a exercita acţiunea împotriva deciziei de excludere a ofertei sale, un ofertant respins nu poate pretinde că păstrează un interes de a exercita acţiunea împotriva deciziei de atribuire a contractului. Un asemenea interes de a exercita acţiunea nu se poate întemeia pe faptul că ofertantului menţionat i-ar putea fi eventual atribuit contractul în ipoteza în care, în urma anulării acestei decizii, autoritatea contractantă ar decide să iniţieze o nouă procedură de atribuire (Ordonanţa din 17 mai 2022, Estaleiros Navais de Peniche, C-787/21, nepublicată, EU:C:2022:414, punctele 26 şi 27). Interesul unui ofertant exclus de la o procedură de atribuire a unui contract de achiziţii publice de a exercita acţiunea împotriva deciziei de atribuire a acestui contract lipseşte, aşadar, în mod vădit atunci când excluderea acestui ofertant rezultă dintr-o decizie rămasă definitivă fie pentru că nu mai poate face obiectul unei acţiuni în justiţie, întrucât nu a fost contestată în termenele prevăzute de normele procedurale naţionale, fie din cauza epuizării căilor de atac disponibile la nivel naţional. Curtea de Apel reţine așadar că, raportat la motivele invocate prin contestație, soluționarea căii de atac nu ar produce consecinţe juridice pentru ofertantul exclus, astfel încât petenta nu îndeplineşte a doua din condiţiile cumulativ prevăzute de art. 3 alin. 1 lit. f) din Legea 101/2016, contestația sa fiind lipsită de interes și ca atare în mod corect respinsă prin decizia CNSC nr. 682/C4/486/18.03.2024, iar respingerea în această modalitate a căii sale de atac împiedică analiza motivelor invocate pe fond asupra conformității și admisibilității ofertei intervenientei. În raport de aceste considerente, găsind neîntemeiate criticile subsumate lipsei interesului, în raport de prevederile art. 34 alin. 5 din Legea nr. 101/2016, plângerea de față urmează a fi respinsă ca nefondată. Mai recent, Curtea de Apel Suceava, Secția de contencios administrativ și fiscal, în decizia nr. 633 din 2 decembrie 2024, a reținut: [...] prin normele cuprinse în art. 1 şi 8, Legea nr. 554/2004 oferă subiecţilor de drept privat un mecanism de contencios administrativ subiectiv, în cadrul căruia, sancţiunea juridică Pagina 15 din 20

§ 16

a anulării unui act administrativ nelegal, poate fi aplicată numai dacă actul respectiv are efecte vătămătoare asupra dreptului subiectiv sau interesului legitim afirmat de reclamant. Mai mult decât atât, interesul legitim putând fi atât unul public cât şi unul privat, art. 8 alin. 11 stabileşte explicit că invocarea interesului public de către reclamant, poate avea loc numai în subsidiar, în măsura în care vătămarea interesului public decurgere din încălcarea dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. Este de observat şi că, dacă în materia acţiunilor de drept comun, legea de procedură civilă reglementează condiţia interesului pentru exercitarea acţiunii civile, în materie contencios administrativă, condiţia este particularizată la un alt nivel. Potrivit art. 32 Cpc, orice cerere poate fi formulată numai dacă autorul acesteia... justifică un interes, iar, potrivit art. 33 Cpc, interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Astfel cum s-a arătat în literatura de specialitate, interesul trebuie să se reflecte într-un avantaj material sau juridic în patrimoniul reclamantului. Iar, dacă în aceeaşi literatură de specialitate s-a arătat că pentru orice acţiune interesul general al respectării legii nu poate justifica o acţiune şi nu poate fi identificat cu interesul personal, în materie contencios administrativă explicitarea şi particularizarea operează prin lege, respectiv potrivit art. 8 trebuie să fie vorba de o vătămare asupra dreptului subiectiv sau interesului legitim, şi posibil, şi de o vătămare a interesului public, dar numai decurgând din cea dintâi. Mai mult decât atât, dispoziţii speciale din Legea nr. 101/2016 transpun la un nivel superior statuările de mai sus şi chiar reglementează explicit tocmai exercitarea dreptului de contestare în situaţii precum cele din prezenta cauză. Potrivit art. 2 alin.1 din Legea nr. 101/2016, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al unei autorităţi contractante sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri poate solicita anularea actului, obligarea autorităţii contractante la emiterea unui act sau la adoptarea de măsuri de remediere, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, pe cale administrativ-jurisdicţională sau judiciară, potrivit prevederilor prezentei legi. Iar potrivit art. 3 alin 1 şi 3: prin f) persoană care se consideră vătămată se înţelege orice operator economic care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: (i) are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire; şi (ii) a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecinţă a unui act al autorităţii contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluţionării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire... În sensul alin. 1 lit. f) pct. (i) se consideră că o persoană are sau a avut un interes în legătură cu o procedură de atribuire dacă nu a fost încă exclusă definitiv de la respectiva procedură. O excludere este definitivă în cazul în care a fost notificată candidatului/ofertantului interesat şi fie a fost considerată legală de către Consiliu/instanţă, fie nu mai poate face obiectul unei căi de atac. Este de conchis că, potrivit reglementărilor de mai sus, un ofertant exclus definitiv din procedura de atribuire nu mai poate contesta actele și neregularitățile din cadrul achiziției, cum ar fi decizia de atribuire a contractului. Or, oferta petentei a fost exclusă definitiv din procedura de achiziţie, ca urmare a raportului iniţial al procedurii, raport ce nu a fost desfiinţat în privinţa evaluării şi respingerii ofertei asocierii [...], şi care a fost menţinut ca atare atât în procedura de contestare la CNSC, prin decizia nr. [...] din 23.05.2024, cât şi prin decizia nr. [...] din 11.09.2024 pronunţată în dosar nr. [...]/39/2024 de Curtea de Apel Suceava. Reţine curtea că în sensul celor de mai sus, statuează şi jurisprudenţa CJUE. Astfel, în cauza C-355/15 CJUE s-a arătat că articolul 1 alineatul (3) din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2007, trebuie să fie interpretat în sensul că nu se opune ca unui ofertant care a fost exclus dintr-o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice printr-o decizie rămasă definitivă a autorității contractante să îi fie refuzat accesul la o cale de atac împotriva deciziei de atribuire a contractului de achiziții publice în cauză și împotriva încheierii contractului, atunci când numai ofertantul exclus și adjudecatarul acestui contract au depus oferte, iar ofertantul menționat susține că oferta acestui adjudecatar ar fi trebuit să fie de asemenea respinsă. A reținut instanța comunitară în motivarea soluției următoarele: 34. Pe de altă parte, trebuie arătat că, după cum reiese din articolul 1 alineatul (3) și din articolul 2a din Directiva 89/665, aceasta garantează exercitarea unor căi de atac efective Pagina 16 din 20

§ 17

împotriva deciziilor nelegale adoptate în cadrul unei proceduri de atribuire a unui contract de achiziții publice, oferind oricărui ofertant exclus posibilitatea de a contesta nu numai decizia de excludere, ci și, până la soluționarea acestei contestații, deciziile ulterioare care i-ar aduce prejudicii în ipoteza în care excluderea sa ar fi anulată. 35. În aceste condiții, articolul 1 alineatul (3) din această directivă nu poate fi interpretat în sensul că se opune ca unui ofertant cum este grupul să îi fie refuzat accesul la calea de atac împotriva deciziei de atribuire a contractului, în cazul în care acesta trebuie să fie considerat ofertant exclus definitiv în înțelesul articolului 2a alineatul (2) al doilea paragraf din această directivă. 36. Având în vedere ansamblul acestor considerații, este necesar să se răspundă la întrebarea adresată că articolul 1 alineatul (3) din Directiva 89/665 trebuie să fie interpretat în sensul că nu se opune ca unui ofertant care a fost exclus dintr-o procedură de atribuire a unui contract de achiziții publice printr-o decizie rămasă definitivă a autorității contractante să îi fie refuzat accesul la o cale de atac împotriva deciziei de atribuire a contractului de achiziții publice în cauză și împotriva încheierii contractului, atunci când numai ofertantul exclus și adjudecatarul acestui contract au depus oferte, iar ofertantul menționat susține că oferta acestui adjudecatar ar fi trebuit să fie de asemenea respinsă. De asemeni, în cauza C53/2022, CJUE a arătat: [...] în cazul în care, înainte de adoptarea deciziei de atribuire a unui contract de achiziţii publice, un ofertant a fost exclus definitiv de la participarea la procedura de atribuire a contractului în cauză printr-o decizie a autorităţii contractante confirmată printr-o hotărâre judecătorească având autoritate de lucru judecat, reiese din jurisprudenţa Curţii că articolul 1 alineatul (3) din Directiva 89/665 nu se opune ca acestui ofertant să îi fie refuzat accesul la o cale de atac împotriva deciziei de atribuire a contractului de achiziţii publice în cauză şi împotriva încheierii contractului corespunzător (a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 decembrie 2016, Bietergemeinschaft Technische Gebăudebetreuung und Caverion Osterreich, C-355/15, EU:C:2016:988, punctele 35 şi 36, Hotărârea din 11 mai 2017, Archus şi Gama, C-131/16, EU:C:2017:358, punctele 57- 59, precum şi Hotărârea din 24 martie 2021, NAMA şi alţii, C-771/19, EU:C:2021:232, punctul 42). Astfel, după cum a statuat deja Curtea, caracterul nedefinitiv încă al deciziei de excludere este cel care determină calitatea procesuală activă a unui ofertant pentru a contesta decizia de atribuire (Hotărârea din 21 decembrie 2021, Randstad Italia, C-497/20, EU:C:2021:1037, punctele 73 şi 74, precum şi Ordonanţa din 17 mai 2022, Estaleiros Navais de Peniche, C- 787/21, nepublicată, EU:C:2022:414, punctul 25). Potrivit articolului 2a alineatul (2) din Directiva 89/665, excluderea unui ofertant de la participarea la o procedură de achiziţii publice este definitivă în cazul în care i-a fost notificată acestuia din urmă şi fie a fost considerată legală de un organism independent responsabil cu soluţionarea căilor de atac, fie nu mai poate face obiectul unei căi de atac. Iar în cauza C493/2022 CJUE a arătat: Interesul unui ofertant exclus de la o procedură de atribuire a unui contract de achiziţii publice de a exercita acţiunea împotriva deciziei de atribuire a acestui contract lipseşte, aşadar, în mod vădit atunci când excluderea acestui ofertant rezultă dintr-o decizie rămasă definitivă fie pentru că nu mai poate face obiectul unei acţiuni în justiţie, întrucât nu a fost contestată în termenele prevăzute de normele procedurale naţionale, fie din cauza epuizării căilor de atac disponibile la nivel national. Nu poate fi primită apărarea petentei că justifică interes prin aceea că acţionează în apărarea unui interes public general, legat de respectarea principiilor fundamentale ale achiziţiilor publice şi asigurarea utilizării eficiente şi legale a fondurilor publice. Atari aspecte răspund toate protecţiei unui interes public, dar nu sunt subsecvente, în condiţiile concrete ale prezentei cauze, unui interes privat al petentei cât timp aceasta a fost exclusă din procedură. Aşa cum s-a arătat pe larg mai sus, în materia specifică a contenciosului administrativ, căreia îi aparţine prezentul domeniu, invocarea interesului public de către reclamant nu poate avea loc decât în subsidiar, în măsura în care se afirmă de către reclamant şi se poate identifica mai întâi, o încălcare a dreptului subiectiv sau a interesului legitim privat. Or, o încălcare a dreptului subiectiv sau interesului legitim privat în ce o priveşte pe petenta din prezenta cauză, decurgând din raportul procedurii ce face obiect al Pagina 17 din 20

§ 18

judecăţii, nu poate fi statuată în cauză cât timp petenta nu mai este parte în procedură ca urmare a unor decizii anterioare, valabile şi nedesfiinţate. Nu este valorificabilă ca argument nici împrejurarea invocată de petentă că interesul său rezidă în anularea întregii proceduri de achiziţie publică, prin aceea că în condiţii de reluare a acesteia, s-ar crea posibilitatea pentru petentă de a participa din nou. O atare afirmaţie, dincolo de împrejurarea că este de natură să contureze un interes care nu este nici născut nici actual, întrucât se raportează la un eveniment viitor şi incert (autoritatea contractantă, în ipoteza unei anulări a întregii proceduri, putând aprecia a nu relua o atare procedură), ridică şi probleme de a calificare a interesului ca fiind legitim (interesul este legitim numai dacă nu contravine ordinii publice sau bunelor moravuri, iar dreptul subiectiv civil este exercitat cu bună credinţă): se vădeşte printr-o atare apărare că scopul real al desfiinţării raportului criticat nu este nici măcar cel pretins afirmat, al protecţiei principiilor fundamentale ale achiziţiilor publice, ci cel al obţinerii în acest mod a anulării procedurii de licitaţie şi creării astfel a premiselor participării într-o eventuală nouă procedură; or, interesul în desfiinţarea actelor criticate trebuie să se circumscrie vătămării ce decurge exclusiv din acestea, şi deci, să rezulte din conţinutul lor, iar nu să fie complet exterioare lor. De altfel, în cauza C787/2021 CJUE a arătat: Un asemenea interes de a exercita acţiunea nu se poate întemeia pe faptul că ofertantului menţionat i-ar putea fi eventual atribuit contractul în ipoteza în care, în urma anulării acestei decizii, autoritatea contractantă ar decide să iniţieze o nouă procedură de atribuire . Articolul 1 alineatul (3) din Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac faţă de atribuirea contractelor de achiziţii publice de produse şi a contractelor publice de lucrări, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2007, trebuie interpretată în sensul că se opune ca un ofertant care a fost exclus de la o procedură de atribuire a unui contract de achiziţii publice printr-o decizie rămasă definitivă a autorităţii contractante poate contesta decizia de atribuire a acestui contract. în această privinţă, este lipsit de relevanţă faptul că ofertantul necâştigător susţine că i-ar putea fi atribuit eventual contractul de achiziţii publice în ipoteza în care, în urma unei anulări a respectivei decizii, autoritatea contractantă ar decide să iniţieze o nouă procedură de atribuire. Nu pot fi reţinute ca şi argument contrar celor anterior statuate, dezlegări ale CJUE potrivit cauzelor nr. C-230/02 respectiv C-455/08 indicate de petentă în plângere. Practica judiciară în sensul unei interpretări potrivit celor de mai sus este consistentă şi constantă, de altfel în cuprinsul deciziei CNSC fiind indicate numeroase alte cauze care au tranşat astfel o atare chestiune, cauze atât de pe rolul instanţei comunitare cât şi al instanţelor naţionale, iar hotărârile citate de petentă fiind de altfel mult anterioare acestora din urmă. De altfel, petenta nu dezvoltă argumente concrete relativ la cauzele invocate, rezumându-se la simple afirmații legate de circumstanțe excepționale care i-ar acorda un interes în cauză, fără trimiteri punctuale și detaliate la situația de fapt și de drept din prezenta cauză în raport de jurisprudența CJUE invocată. Dimpotrivă, curtea reține că jurisprudența CJUE învederată nu privește situația excluderii definitive a unui ofertant ci alte situații cum ar fi acelea referitoare la recunoașterea dreptului de a contesta actele emise în cadrul procedurii de achiziție câtă vreme nu a existat o excludere definitivă. Pentru aceste motive, curtea, reținând că decizia pronunțată de CNSC este legală și temeinică, că plângerea formulată de petentă nu este întemeiată, urmează ca, în temeiul art. 34 din Legea nr. 101/2016, să o respingă ca atare. Se cuvine a fi evocată aici și sentința nr. 181 din 8 august 2024 a Curții de Apel Pitești, Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, din care cităm: Aşadar, în lumina dispoziţiilor art. 3 alin. 3 din Legea nr. 101/2016 şi a considerentelor Deciziei pronunţate în cauza C-493/22, Curtea reţine că interesul petentei subzistă în măsura în care mai are posibilitatea participării la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică şi a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecinţă a unui act al autorităţii contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluţionării în termenul legal a unei cereri privind o procedură de atribuire Astfel, se constată că, în cauză, oferta SC [1] SRL a fost declarată prin raportului procedurii de atribuire nr. 19735/12.06.2024 (f.108) ca fiind neconformă şi inacceptabilă, iar petenta nu a formulat contestaţie împotriva acestei soluţii. Ca atare, chiar şi în ipoteza în care contestaţia sa privind declararea drept câştigătoare a ofertei SC [2] SRL ar fi fost admisă, situaţia petentei nu ar putea fi schimbată, respingerea ofertei sale ca inacceptabilă şi neconformă fiind definitivă prin neatacare. În egală măsură, în acest context, în mod vădit declararea ofertei SC [2] SRL nu este în măsură a-i crea petentei vreo vătămare, astfel cum Pagina 18 din 20

§ 19

reclamă dispoziţiile art. 3 alin. lit. f pct. II din Legea nr. 101/2016, întrucât oferta acestea a rămas calificată drept inacceptabilă şi neconformă. Contrar susţinerilor petentei, excluderea definitivă din procedură la care art. 3 alin. 3 din Legea nr. 101/2016 face referire nu poate fi limitată la ipotezele de excludere din procedură prevăzute de art. art. 53 alin. 11, art. 164, art. 165 şi art. 167 din Legea nr. 98/2016 întrucât, pe de o parte, dispoziţia legală nu cuprinde o astfel de limitare (ubi lex non distinguit ,nic nos distinguere debemus), iar, pe de altă parte, odată cu declararea definitivă drept inacceptabilă şi neconformă a ofertei petentei, nu se poate considera că aceasta mai participă la procedură sau că mai are calitatea de persoană vătămată. Astfel, demersul petentei este în mod incontestabil lipsit de orice folos practic, neputând conduce la o reevaluare a situaţiei sale în carul procedurii de atribuire. Or, dincolo de prevederile art. 3 alin. 3 din Legea nr, 101/2016, art. 32 alin. 2 lit. d CPC instituie condiţie justificării unui interes în formularea oricărei cereri. În fine, nu poate fi primit nici argumentul petentei potrivit căruia interesul acesteia rezidă în eventuala posibilitatea reluării procedurii de atribuire, întrucât consecinţa admiterii contestaţiei sale cu privire la oferta câştigătoare nu putea avea drept efect reluarea întregii proceduri, ci doar o reevaluare a ofertei SC [2] SRL, reevaluare lipsită de orice folos practic pentru petentă, câtă vreme oferta sa a fost definitiv declarată inacceptabilă şi neconformă. Cu alte cuvinte, petenta nu poate prin acţiunea formulată să remedieze omisiunea de a formula contestaţie împotriva unei soluţii care îi este nefavorabilă. În concluzie, faţă de motivele anterior expuse, Curtea reţine că în mod corect CNSC a respins contestaţia petentei drept lipsită de interes în ceea ce priveşte lotul 6, plângerea fiind nefondată. Elocvente ca exemplu în aceeași direcție sunt și deciziile nr. 22 din 17 ianuarie 2025 și nr. 200 din 21 martie 2024 ale Curții de Apel București, Secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice. În considerarea celor evocate, inclusiv a raționamentului instanței Uniunii Europene, forul administrativ de jurisdicție determină că este lipsită de interes contestația formulată de ...., în contradictoriu cu ...., context în care, în temeiul art. 26 alin. (1) și (6) din Legea nr. 101/2016, va respinge ca atare respectiva contestație, neputând fi cercetat fondul cauzei. Răspunderea juridică pentru declararea câștigătoare a unei anumite oferte revine autorității contractante, ținută de lege să verifice și să stabilească modul de îndeplinire de către ofertant/ofertă a tuturor cerințelor de calificare și specificațiilor tehnice stabilite în documentația de atribuire, precum și punctajul factorilor de evaluare. Art. 1 alin. (4) din normele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016 statuează că autoritatea contractantă este responsabilă pentru modul de atribuire a contractului de achiziție publică/ acordului-cadru, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale aplicabile, deci și a regulilor de elaborare a proceselor- verbale și a rapoartelor comisiei de evaluare, inclusiv în ceea ce privește concluziile verificărilor de ordin tehnic. De bună seamă, respingerea contestației nu împiedică sesizarea altor organe de către ...., dacă dispune de mijloace de probare a eventualelor acuzații. Legea remediilor prevede, între altele: Art. 67. - (1) Exercitarea dreptului de a contesta actele autorităţii contractante nu îngrădeşte persoana care se consideră vătămată să sesizeze ANAP în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice, legislaţia privind achiziţiile sectoriale sau legislaţia privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii. (2) Măsurile care pot fi luate de ANAP ca urmare a sesizării nu pot aduce atingere autorităţii de lucru judecat a deciziilor Consiliului şi a hotărârilor judecătoreşti. Pagina 19 din 20

§ 20

Față de cele reținute cu prilejul examinării contestației, Consiliul apreciază fondată cererea de intervenție aparținând ...., motiv pentru care o va admite. Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (1) și (6) din Legea nr. 101/2016, respinge, ca lipsită de interes, contestația formulată de .... în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..... Admite cererea de intervenție formulată de ..... Prezenta decizie este obligatorie pentru părţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare. Pagina 20 din 20

Documente pentru aceeași cercetare

Legăturile se bazează pe coduri CPV sau critici comune din buletin. Verificați faptele și motivarea fiecărui document.