Decizie CNSC 211/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 211/C5/3646 Data: 25.01.2024 Prin contestația nr. 2198/27.12.2023, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 70724/28.12.2023, formulată de către BĂICULESCU CONSTRUCT SRL în calitate de lider al Asocierii BAICULESCU CONSTRUCT – MEDROMTEHNOLOGY SRL – NEO STRUCTURAL ENGINEERING SRL – PROMOTAS SRL, cu sediul în București, Sos. Colentina nr. 2D, Cam. 1, Bl. 5, sc. B, ap. 68, Sector 2, reprezentată legal de Baiculescu Marius George în calitate de administrator, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J40/8637/2020, având CUI RO42825119, împotriva Comunicării rezultatului procedurii nr. 5740/19.12.2023, a Raportului procedurii nr. 20515L/19.12.2023 și a tuturor actelor subsecvente, emise de către COMPANIA NAȚIONALĂ DE INVESTIȚII SA, cu sediul în municipiul București, strada Piața Națiunilor Unite nr. 9, punct de lucru strada Povernei nr. 1-3 Sector 1 București, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect „Proiectare-fază adaptare la amplasament, execuție lucrări și asistență tehnică din partea proiectantului pe perioada execuției lucrărilor pentru obiectivul de investiții: «Proiect tip - Construire Bazin de înot didactic și agrement, Str. Pompelor, nr. 14/A, municipiul Târnăveni, județul Mureș» - Combustibil gaz”, inițiată prin publicarea în SEAP anunțului de participare nr. SCN1128517 din data de 20.07.2023, s-a solicitat: 1.1. anularea

Comunicării

rezultatului

procedurii

nr. 5740/19.12.2023, a Raportului procedurii nr. 20515L/19.12.2023 si a tuturor actelor subsecvente in ceea ce privește punctajul acordat ofertei contestatoarei la subfactorul de evaluare „Resurse”; 1.2. obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de evaluare, cu respectarea cerinţelor legale, cu aplicarea criteriilor de atribuire si a motivelor care conduc la acordarea punctajului maxim la factorul de evaluare „Resurse” pentru oferta contestatoarei; 2.1. anularea

Comunicării

rezultatului

procedurii

nr. 5740/19.12.2023, a Raportului procedurii nr. 20515L/19.12.2023 și a tuturor actelor subsecvente în ceea ce privește declararea ca admisibile Pagina 1 din 3

și conforme și în ceea ce privește punctajul acordat ofertelor ASOCIERII AUDIOTECH MULTIMEDIA GROUP SRL – EDAS-EXIM SRL – MAGNUM CONSTRUCT PROIECT SRL și Asocierii CONTRANSCOM CONSTRUCTII BENTA SRL – MULTINVEST PROIECTARE SRL – CONCELEX SRL; 2.2. obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de evaluare, cu respectarea cerinţelor legale, cu aplicarea criteriilor de atribuire și a motivelor care conduc la declararea ofertelor ASOCIERII AUDIOTECH MULTIMEDIA GROUP SRL – EDAS-EXIM SRL – MAGNUM CONSTRUCT PROIECT SRL si Asocierii CONTRANSCOM CONSTRUCTII BENTA SRL – MULTINVEST PROIECTARE SRL – CONCELEX SRL ca fiind inacceptabile și neconforme, iar in subsidiar reevaluarea punctajului obținut de aceste oferte la factorii de evaluare; 3. obligarea autorității contractante la atribuirea contractului către operatorii economici care au depus oferte admisibile si conforme, pentru următoarele considerente. Prin cererea de intervenție accesorie fără număr la emitent, înregistrată la CNSC cu nr. 2193/15.01.2024, CONTRANSCOM CONSTRUCȚII BENTA SRL , în calitate de lider al Asocierii CONTRANSCOM CONSTRUCȚII BENTA SRL (lider), MULTINVEX PROIECTARE SRL, CONCELEX SRL- ("Asocierea CONTRANSCOM"), având sediul în localitatea Nazna, comuna Sâncraiu de Mureș, str. Mureșului nr. 1, județul Mureș, înmatriculată la Oficiul Registrul Comerțului sub nr. J26/794/2014, având CUI RO33522965, reprezentată de Remus Bența- administrator, și convențional de Corina Bostan Cabinet de Avocat, cu adresa de comunicare a actelor de procedură la sediul Corina Bostan Cabinet de Avocat din București, Sos. Panduri nr. 37, bl. P1, ap. 11, sector 5, în calitate de ofertant câștigător la procedura de achiziție simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect „Proiectare-fază adaptare la amplasament, execuție lucrări și asistență tehnică din partea proiectantului pe perioada execuției lucrărilor pentru obiectivul de investiții: «Proiect tip - Construire Bazin de înot didactic și agrement, Str. Pompelor, nr. 14/A, municipiul Târnăveni, județul Mureș» - Combustibil gaz”, inițiată prin publicarea în SEAP anunțului de participare nr. SCN1128517 din data de 20.07.2023, a solicitat admiterea în principiu a cererii de intervenție, respingerea contestației ca nefondată și menținerea deciziei autorității contractante de desemnare a ofertei intervenientei ca fiind câștigătoare, considerând actele atacate de contestatoare ca fiind legale și temeinice, precum și admiterea pe fond a cererii de intervenție, cu obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor efectuate cu prilejul soluționării dosarului (reprezentând onorariul avocat). În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună. Pagina 2 din 3

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Respinge ca nefondată contestația formulată de Asocierea BAICULESCU CONSTRUCT – MEDROMTEHNOLOGY SRL – NEO STRUCTURAL ENGINEERING SRL – PROMOTAS SRL în contradictoriu cu autoritatea contractantă COMPANIA NAȚIONALĂ DE INVESTIȚII SA, și pe cale de consecință la admite cererea de intervenție formulată de Asocierea CONTRANSCOM CONSTRUCTII BENTA SRL – MULTINVEST PROIECTARE SRL – CONCELEX SRL. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. Redactat în 5 exemplare originale, conține 48 (patruzecișiopt) pagini. Pagina 3 din 3

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. 211/C5/3646 Data: 25.01.2024 Prin contestația nr. 2198/27.12.2023, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 70724/28.12.2023, formulată de către ................... reprezentată legal de ................... în calitate de administrator, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. ..........., având CUI ............., împotriva Comunicării rezultatului procedurii nr. 5740/19.12.2023, a Raportului procedurii nr. 20515L/19.12.2023 și a tuturor actelor subsecvente, emise de către ..............., în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii simplificate, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect .............”, inițiată prin publicarea în SEAP anunțului de participare nr. ................. din data de 20.07.2023, s-a solicitat: 1.1. anularea

Comunicării

rezultatului

procedurii

nr. 5740/19.12.2023, a Raportului procedurii nr. 20515L/19.12.2023 si a tuturor actelor subsecvente in ceea ce privește punctajul acordat ofertei contestatoarei la subfactorul de evaluare „Resurse”; 1.2. obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de evaluare, cu respectarea cerinţelor legale, cu aplicarea criteriilor de atribuire si a motivelor care conduc la acordarea punctajului maxim la factorul de evaluare „Resurse” pentru oferta contestatoarei; 2.1. anularea

Comunicării

rezultatului

procedurii

nr. 5740/19.12.2023, a Raportului procedurii nr. 20515L/19.12.2023 și a tuturor actelor subsecvente în ceea ce privește declararea ca admisibile și conforme și în ceea ce privește punctajul acordat ...................; 2.2. obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de evaluare, cu respectarea cerinţelor legale, cu aplicarea criteriilor de atribuire și a motivelor care conduc la declararea ................. ca fiind inacceptabile și neconforme, iar in subsidiar reevaluarea punctajului obținut de aceste oferte la factorii de evaluare; 3. obligarea autorității contractante la atribuirea contractului către operatorii economici care au depus oferte admisibile si conforme, pentru următoarele considerente. Prin cererea de intervenție accesorie fără număr la emitent, înregistrată la CNSC cu nr. 2193/15.01.2024, ..........., având sediul Pagina 1 din 50

în ..................., înmatriculată la Oficiul Registrul Comerțului sub nr. .........., având CUI R.............., reprezentată de .............., și convențional de ................. în calitate de ofertant câștigător la procedura de achiziție simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect ................ inițiată prin publicarea în SEAP anunțului de participare nr. ...........din data de 20.07.2023, a solicitat admiterea în principiu a cererii de intervenție, respingerea contestației ca nefondată și menținerea deciziei autorității contractante de desemnare a ofertei intervenientei ca fiind câștigătoare, considerând actele atacate de contestatoare ca fiind legale și temeinice, precum și admiterea pe fond a cererii de intervenție, cu obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor efectuate cu prilejul soluționării dosarului (reprezentând onorariul avocat). În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 101/2016, contestația și cererea de intervenție vor fi soluționate împreună. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ................. critică rezultatul procedurii în cauză, solicitând cele menționate în partea introductivă. I. Scurta prezentare a situației de fapt În fapt, contestatoarea a participat în calitate de ofertant la procedura de atribuire organizata de CNI menționată în partea introductivă a deciziei, depunând oferta în conformitate cu cerințele documentației de atribuire. Prin actele contestate în prezenta cauza, oferta contestatoarei a fost declarata admisibilă și conformă, însă necâștigătoare, fiind clasată pe locul III. În detrimentul contestatoarei a fost desemnată câștigătoare oferta ................ În urma consultării dosarului achiziției a reieșit faptul că oferta contestatoarei a fost depunctată în mod neîntemeiat la unul dintre factorii de evaluare, consideră contestatoarea, precum și faptul că ofertele ................ sunt afectate de o serie de carențe evidente, de natură a atrage respingerea acestora ca neconforme sau inacceptabile, respectiv depunctarea acestora la anumiți factori de evaluare. II. Solicitare de consultare a dosarului achiziției, inclusiv a ............... solicită ca, ulterior atașării dosarului achiziției, să le fie Pagina 2 din 50

acordat accesul la dosarul constituit la Consiliu, inclusiv la dosarul achiziției și la ................... Contestatoarea menționează că a solicitat consultarea dosarului achiziției în temeiul art. 217 alin. (6) din Legea nr. 98/2016, însă accesul la .................. le-a fost restricționat, invocându-se cele două declarații de confidențialitate invocate de ofertanți, care cuprind doar o înșiruire a unor dispoziții legale și nu dovedesc caracterul confidențial al informațiilor cuprinse în ofertele acestora, cu atât mai puțin a întregului conținut al propunerilor tehnice și financiare, astfel cum impun prevederile art. 57 alin. (4) din Legea nr. 98/2016. Ca atare, ................... solicită ca in lipsa dovedirii caracterului confidențial întregului conținut al ofertelor cu respectarea rigorilor art. 19 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, sa i se permită consultarea dosarului constituit la Consiliu și a dosarului achiziției în integralitatea sa. III. Motivele de nelegalitate și netemeinicie ale actelor atacate 1. Oferta contestatoarei a fost depunctată în mod neîntemeiat la subfactorul de evaluare „Resurse” Potrivit criteriilor prezentate la pag. 44 și următoare din Caietul de sarcini, propunerile tehnice ale ofertanților sunt supuse unei evaluări prin raportare la 2 Factori tehnici, împărțiți în mai mulți subfactori de evaluare. De interes pentru prezenta critică este Factorul tehnic 2, subfactorul de evaluare 2, cu următoarea descriere: 2 Resurse. Realizările corespunzătoare fiecărei activități (Conform informația furnizată în cadrul paragrafului – Planul de lucru pentru realizarea serviciilor și lucrărilor și Personalul utilizat pentru realizarea serviciilor și lucrărilor și Resursele identificate și realizările indicate sunt corelate într- un mod limitat cu complexitatea fiecărei activități propuse. Resursele identificate și realizările indicate sunt parțial corelate cu complexitatea fiecărei activități propuse. Resursele identificate și realizările indicate sunt corelate în totalitate cu complexitatea fiecărei activități propuse. Pagina 3 din 50

organizarea acestuia.) Punctaj 3 6 9 Potrivit grilei de evaluare a ofertei contestatoarei, pag. 7-8, comisia de evaluare din cadrul .............. a acordat un punctaj de 6 puncte pentru acest subfactor de evaluare, cu următoarea justificare: „În graficul de tip Gantt ofertantul a prezentat resursele umane pentru fiecare activitate in parte, pe specialiști, dar fără a preciza numărul de muncitori pe tip de meserie. S-au acordat 6 puncte deoarece, Resursele identificate și realizările indicate sunt parțial corelate cu complexitatea fiecărei activități propuse”. Acest subfactor de evaluare se raportează, astfel cum se arată și în definiție, la resursele prezentate în graficul Gantt, denumit „Planul de lucru pentru realizarea serviciilor și a lucrărilor” și definit la pag. 37-38 din Caietul de sarcini în sensul că „Pentru fiecare activitate in parte se vor prezenta resursele umane alocate.”. De asemenea, subfactorul de evaluare se raportează și la „Personalul utilizat pentru realizarea serviciilor și lucrărilor și organizarea acestuia” definit la pag. 38 și urm. din Caietul de sarcini, unde sunt prezentați experții cheie și non-cheie, fără nicio referire la muncitori pe tip de meserie și în niciun caz la necesitatea precizării numărului acestora. Potrivit jurisprudenței constante a Consiliului și a Curților de apel, autoritatea contractantă este obligată să respecte propria documentație de atribuire, la care nu poate adăuga și care nu poate fi interpretată restrictiv în mod aleatoriu. De asemenea, conform celor reținute de CJUE în cauza C-523/16: „Astfel, Curtea a statuat printre altele că o solicitare de clarificare nu poate suplini lipsa unui înscris sau a unei informații a căror comunicare era impusă de documentele achiziției, autoritatea contractantă fiind obligată să respecte cu strictețe criteriile stabilite chiar de ea (a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 octombrie 2013f~ManovaJTC336/l2, EU:C:2013:647, punctul 40, precum şi Hotărârea din 11 mai 2017, Archus şl Gama, C-131/16, EU:C:2017:358, punctul 33)". Totodată, potrivit deciziei pronunțate de CJUE în cauza C-27/15 Pippo Pizzo, „Principiul egalității de tratament și obligația de transparență trebuie interpretate în sensul că se opun excluderii unui operator economic de la procedura de atribuire a unui contract de achiziții ca urmare a nerespectării, de către acesta, a unei obligații care nu rezultă în mod expres din documentele aferente acestei proceduri sau din legea națională în vigoare”. Deși considerentele deciziei citate se refera la o situație de excludere din procedura, raționamentul Curții se aplică mutatis mutandis și situației în care o autoritate contractantă înțelege să depuncteze o ofertă pentru o cerință inexistentă, având ca afect declararea acesteia ca necâștigătoare. Pagina 4 din 50

Astfel cum reiese din cele expuse anterior, critica contestatoarei se referă la faptul că nici definițiile Planului de lucru și ale Personalului utilizat și nici descrierea subfactorului de evaluare nu impun prezentarea numărului de muncitori pe tip de meserie. ..................... precizează că a prezentat în cadrul graficului întreg personalul atribuit fiecărei activități și subactivitati în parte, inclusiv muncitori pe tip de meserie, însă numărul acestora nu este un element impus de documentația de atribuire sau de factorul de evaluare pentru a se putea constata o corelare totala și pentru a fi acordat punctajul maxim. De altfel, oferta contestatoarei a primit punctajul maxim la subfactorul de evaluare „Atribuțiile membrilor echipei implicate în implementarea activităților contractului precum și alocarea și interacțiunea sarcinilor și responsabilităților dintre ei (Conform informația furnizată în cadrul cerinței 2 „Metodologie” paragraful - 2 Planul de lucru pentru realizarea serviciilor și lucrărilor și 3 Personalul utilizat pentru realizarea serviciilor și lucrărilor și organizarea acestuia.”, subfactor de evaluare care se raportează la aceleași doua elemente ale propunerii tehnice și care dovedește că petenta a indicat în mod corect resursele umane implicate, conchide aceasta. Cu alte cuvinte, daca contestatoarea a identificat corect aceste resurse, singurul motiv pentru depunctare ar fi fost neprecizarea numărului muncitorilor pe tip de meserie, ceea ce, astfel cum s-a arătat, nu se solicită nici prin cerința referitoare la Planul de lucru, nici prin cerința referitoare la Personalul utilizat și nici prin definiția subfactorului de evaluare. Nu în ultimul rând, precizează contestatoarea, este extrem de elocventă și poziționarea anterioară a autorității contractante cu privire la exact același subfactor de evaluare, cu ocazia evaluării realizate într-o procedura cvasiidentică, organizata în baza Anunțului de participare nr. ................ Contestatoarea menționează că a contestat rezultatul respectivei proceduri prin contestația ce a făcut obiectul Dosarului CNSC nr. 2728/C7/2023 (rămasă definitiva prin respingerea plângerii in dosarul nr. 7393/2/2023) prin care a criticat figurarea incompletă (nu ca număr al muncitorilor, ci ca tip de resursa umană) a resurselor umane alocate pentru fiecare activitate în parte. Prin punctul de vedere depus de ............. in respectivul dosar s-au menționat următoarele: Se reiterează de către contestatoare faptul că, discuția în respectiva cauză, nu se purta asupra numărului muncitorilor (care oricum nu a fost prezentat de ofertantul vizat de respectiva contestație), ci asupra mențiunii din cadrul graficului Gantt a unor resurse umane precum „echipa structură”, „echipa dotări”, etc, într-o manieră care nu le Pagina 5 din 50

permitea cunoașterea componentei respectivelor echipe de muncitor și care, din punctul de vedere al contestatoarei, nu era de natura a dovedi o corelare dotală între resurse și complexitatea fiecărei activități în parte. ..............a arătat cu acea ocazie ca ar fi nepractic și imposibilă evidențierea tuturor persoanelor implicate în activitatea respectivă, precum și faptul că menționarea unei „echipe corespunzătoare” este suficientă pentru analiza Comisiei de evaluare în vederea constatării unei corelări totale cu complexitatea activităților. Or, daca menționarea unor „echipe” a fost suficientă pentru reținerea unei corelări totale și pentru acordarea punctajului maxim, rezultă ca prezentarea muncitorilor pe tip de meserie fără precizarea numărului acestora este, de asemenea, mai mult decât suficientă pentru constatarea corelării necesare acordării punctajului maxim. Nu în ultimul rând, se impune și compararea evaluării realizate în legătură cu .............., declarată câștigătoare, care a obținut punctajul maxim la acest subfactor de evaluare, pentru a se constata dacă ................ a figurat numărul muncitorilor pe tip de meserie. Contestatoarea reiterează că indicarea numărului muncitorilor nu era necesară și tocmai de aceea apreciază că nici .............. nu a interpretat cerința în această manieră. În concluzie, comisia de evaluare din cadrul .......... a procedat la depunctarea ofertei .............. pentru un motiv care nu este prevăzut de documentația de atribuire, total arbitrar și neîntemeiat și care nu era de natură a afecta aprecierea asupra corelării analizate de respectivul subfactor de evaluare, motiv pentru care solicită obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei acesteia, cu aplicarea corectă a subfactorului de evaluare și a motivelor care conduc la acordarea punctajului maxim pentru acest factor de evaluare. 2.1. Critici împotriva evaluării ............. 2.1.1. Oferta .............. nu respectă cerințele documentației de atribuire privind soluția tehnică pentru fundații. Procedura de atribuire analizata în prezenta cauză face parte dintr-o categorie de proceduri elaborate de ................ având la bază un proiect tip, menit a fi adaptat la fiecare obiectiv în parte. Detalii privind adaptarea proiectului tip la amplasament sunt prevăzute la pag. 5 si urm. din Caietul de sarcini, unde se prevede si faptul ca „În cazul in care declivitatea terenului și aducerea sa la cota necesară executării lucrărilor nu necesită ziduri de sprijin, putând fi realizate prin umpluturi, taluzări etc., acestea vor intra in sarcina constructorului și vor fi cotate în centrul de cost 4.1.1 – Adaptare la amplasament, ținând cont de ridicarea topografică pusă la dispoziția ofertanților.” De asemenea, la pag. 31 din Caietul de sarcini se reține că „Proiectantul adaptor realizează propriile documentații de rezistență, arhitectura și instalații pe baza proiectului tip anexat prezentei Pagina 6 din 50

documentații de achiziții, a studiului geotehnic, a ridicării topografice făcute pe amplasament și a condițiilor geo-climatice locale, în conformitate cu legislația în vigoare. În acest sens, se anexează prezentului Caiet de Sarcini următoarele: - Ridicare topografică - Studiul Geotehnic - Proiect tip Din punct de vedere al proiectării (inclusiv pe perioada asistenței tehnice), Antreprenorul va trebui să realizeze: - Proiect pentru autorizarea executării lucrărilor de construire (P.A.C.), inclusiv întocmirea documentației pentru obținerea avizelor necesare emiterii Autorizației de Construire-Stadiul Adaptare la amplasament a Proiectului Tip”, iar la pag. 4 din secțiunea a 2-a a Caietului de sarcini se arata ca „Exprimarea „in conformitate proiect tip (parte scrisa, parte desenata)” presupune ca in momentul ofertării, Proiectul tip se va corela cu toate studiile prezentate. Toate centrele de cost se vor oferta ținându-se cont de toți parametrii terenului detaliați prin studiile prezentate.”. În ceea ce privește fundațiile, studiul geotehnic întocmit pentru obiectivul aferent prezentei proceduri de atribuire, parte din documentația de atribuire, prevede la pag. 11 doua soluții (pag. 8 - contestație). Cu alte cuvinte, prin studiul geotehnic se oferă doua soluții, una propusă și una alternativă, cea propusă pentru o presiune convențională de Pconv = 250 kPa, iar cea alternativă 100-130 kPa, respectiv 150-180 kPa în urma îmbunătățirii. Cu toate acestea, prin Caietul de sarcini la pag. 11 si pag. 31, autoritatea contractanta a impus următoarele: „Presiunea convențională luată în calcul pentru stabilirea dimensiunilor fundațiilor este de Pconv =200 kPa la adâncimea de Dmin=-2,00m” ceea ce înseamnă că autoritatea contractantă a optat pentru prima soluție propusă prin studiul geotehnic, care prevede o presiune convențională de 250 kPa, soluția alternativă presupunând o presiune convențională sub limita stabilita prin Caietul de sarcini și care nu asigură aceste valori. Ofertantul ............... nu a ofertat soluția propusă prin studiul geotehnic și impusă prin Caietul de sarcini, respectiv un sistem de fundații indirecte prin piloți sau grupuri de micropiloti purtători de vârf forați pe stratul de nisip mediu și grosier, cafeniu-cenușiu. Deoarece soluția alternativă nu asigură un Pconv de 200kPa, ci a ofertat soluția alternativă, dar prin cotarea insuficientă a unor elemente, după cum se va arăta. În primul rând, ............. nu a ofertat piloți sau grupuri de micropiloti în conformitate cu soluția propusă pentru fundație. În subsolul răspunsului citat in procesul verbal de evaluare, comisia de evaluare a reținut că contestatoare a ales sistemul de fundare prin Pagina 7 din 50

micropiloți forați conform studiului geotehnic, însă în cazul ................... nu a reținut nimic, întrucât nu a ofertat soluțiile impuse pentru fundații aferente adaptării la amplasament impuse prin studiul geotehnic, iar oferta acestuia se impunea a fi respinsă pentru nesatisfacerea cerinţelor Caietului de sarcini referitoare la execuția lucrării și ofertarea lucrărilor necesare adaptării la amplasament prezentate în studiul geotehnic. De asemenea, soluția bazată pe perna de balast nu se putea aplica la momentul ofertării este pentru ca în cadrul soluției alternative se menționează că nu se recomandă a se sapa mai mult de 2 ml. Or, conform planurilor săpătura proiect tip, și anume R01 COTELE SAPATURII DE -3.9. -4.5 si -2.1, săpăturile clădirii depășesc cu mult 2 ml, fiind lesne de înțeles că această soluție alternativă nu ar fi putut fi aplicabilă. În al doilea rând, oferta ................... este neconformă și prin prisma răspunsului neconcludent la Solicitarea de clarificări nr. 18206L/ 30.10.2023, prin care i s-a cerut justificarea prețului ofertat în valoare de 70.000,00 lei la centrul de cost 4.1.1 Lucrări aferente adaptării la amplasament (centrul de cost în care se impunea includerea acestor lucrări). Din Procesul verbal de evaluare nr. 19341L/21.11.2023, pag. 5, reiese în mod clar faptul că ................... nu a ofertat elementele necesare nici pentru soluția alternativă, întrucât din justificările prezentate rezultă ca nu a prezentat stratul de blocaj în baza (piatra/bolovani de rău) și nici balast suficient pentru perna de balast, ofertând și justificând doar 98.4 mc de balast, care, raportați la suprafața clădirii (46.1 m x 38.8 m= 1788.68 mp conform plan R01), reprezintă un strat în grosime de 5.5 cm, nicidecum o pernă de balast, așa cum a fost solicitat prin soluția de fundare alternativă. De asemenea, stratul de blocaj precizat în studiu geotehnic lipsește cu desăvârșire din oferta financiară a ofertantului. De altfel, se observă și pe secțiunea proiectului tip în planul R02.2 ca sub fundații este un strat de repartiție de 10 cm, iar ........... nu a ofertat nici măcar minimul solicitat prin proiectul tip, cu atât mai puțin necesarul o pernă de balast. Pagina 8 din 50

Din procesul verbal menționat reiese că ..................... a ofertat doar lucrări de săpătură, epuismente, sprijiniri de maluri, strat de nisip de 69.78mc si strat de balast de 98.4 mc, cele două straturi din urmă fiind straturi de repartiție și rupere a capilarității sub fundații și nicidecum lucrări de adaptare la amplasament așa cum sunt propuse prin studiul geotehnic și care sunt necesare fundației. În concluzie, soluția propusa pentru fundație, astfel cum a fost confirmată în mod expres prin Caietul de sarcini prin referirile la presiunile convenționale pentru predimensionare, este cea bazată pe piloți sau grupuri de micropiloți, astfel cum a fost ofertat de către contestatoare și, chiar daca ar accepta faptul că și soluția alternativă ar fi una conformă, ............... nu a dovedit ofertarea elementelor necesare implementării soluției alternative. De asemenea, prin neofertarea soluției bazată pe piloți sau grupuri de micropiloți, se va atrage în mod inevitabil suplimentarea valorii contractuale cu ocazia execuției lucrărilor, cu efecte negative pentru fondurile publice, dar și cu încălcarea prevederilor Legii nr. 98/2016 și a principiilor reglementate de aceasta lege, fiind atribuit contractul unui ofertant care și-a redus valoarea ofertei în mod artificial. Pentru aceste motive, consideră contestatoarea, ................ este neconformă, întrucât nu cuprinde toate lucrările necesare implementării soluției tehnice impuse prin Caietul de sarcini, dar și pentru că durata propusă în Planul de lucru (graficul Gantt) pentru aceasta activitate nu este una fezabilă și nici alocarea resurselor umane necesare pentru realizarea acestei activități nu a fost una conformă, încălcând și cerința Pagina 9 din 50

prevăzută la pag. 38 a Caietului de sarcini („Planul va conține (...) pentru fiecare activitate în parte se vor prezenta resursele umane alocate”). 2.1.2. ..................... a obținut un punctaj neîntemeiat la Factorul de evaluare 2, subfactorul de evaluare 4 Având în vedere motivele expuse anterior și faptul că lucrările aferente fundației nu au fost ofertate în conformitate cu documentația de atribuire, este evident că durata activităților, succesiunea și relația dintre acestea nu este detaliată la nivel de subactivitați, iar corelarea cu întreg personalul propus este una deficitară. Cu toate acestea Oferta ................. a obținut punctajul maxim de 9 puncte la subfactorul de evaluare 4, în condițiile în care oferta sa trebuia declarată neconformă sau cel puțin depunctată pentru necorelarea întregului personal necesar execuției lucrărilor aferente fundației. 2.2. Critici împotriva evaluării ................ În primul rând, similar criticii formulate la pct. 2.1.1 din contestație, nici ofertantul .................. nu a ofertat elementele necesare pentru realizarea soluției propuse pentru fundație, respectiv soluția bazata pe piloți sau grupuri de micropiloți, iar prin procesul verbal de evaluare nu s-a reținut alegerea sistemului de fundare prin piloți, asa cum s-a reținut în dreptul ofertei contestatoarei. În al doilea rând, nu se poate reține nici faptul că .................. ar fi ofertat soluția alternativă de fundare prin perna de balast cu strat de blocaj în bază, întrucât, prin răspunsul la Solicitarea de clarificări nr. 18208L/ 30.10.2023 prin care i s-a solicitat justificarea prețului ofertat pentru centrul de cost aferent acestor lucrări, ofertantul nu a prezentat stratul de blocaj în baza (piatra/bolovani de râu) și nici balast suficient pentru perna de balast, ofertând și justificând doar 308.25 mc de balast, menit ar fi executat doar sub cuva bazinului – practic parțial pe suprafața bazinului făcând imposibilă realizarea unei construcții în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. De altfel, studiul geotehnic nu preciza că perna de balast se va face doar sub cuva bazinului, mai ales că aceasta cuvă nu are rol de structură de rezistență a întregii clădiri a bazinului, fiind un nonsens aplicarea balastului doar sub cuva bazinului. Chiar si in descrierea din studiul geotehnic aferentă soluției alternative de fundare se menționează că balastul compactat în trepte se va așterne pe toata suprafața clădirii sub forma unui radier general, iar nu doar sub cuva bazinului. .................. nu a ofertat nici stratul de blocaj de baza conform studiului geotehnic, de altfel faptul ca balast este calculat și ofertat doar pentru suprafața cuvei este dat de însuși calculele transmise de ofertant și preluate de ...............în răspuns la pagina 13 a procesului verbal de evaluare și anume 25.02.x15.4m, acestea fiind exact dimensiunile cuvei bazinului rezultând de pe planurile de arhitectură. Pagina 10 din 50

În concluzie, soluția propusă pentru fundație, astfel cum a fost confirmată in mod expres prin Caietul de sarcini prin referirile la presiunile convenționale pentru predimensionare, este cea bazată pe piloți sau grupuri de micropiloți, astfel cum a fost ofertat de către contestatoare și, chiar daca ............. menționează că dacă ar accepta faptul că și soluția alternativă ar fi una conformă, ................. nu a dovedit ofertarea elementelor necesare implementării soluției alternative. De asemenea, prin neofertarea soluției bazată pe piloți sau grupuri de micropiloți, se va atrage în mod inevitabil suplimentarea valorii contractuale cu ocazia execuției lucrărilor, cu efecte negative pentru fondurile publice, dar și cu încălcarea prevederilor Legii nr. 98/2016 și a principiilor reglementate de aceasta lege, fiind atribuit contractul unui ofertant care și-a redus valoarea ofertei în mod artificial. Pentru aceste motive, completate cu cele prezentate pe larg la pct. 2.1.1 din contestație, .................. este neconformă, întrucât nu cuprinde toate lucrările necesare implementării soluției tehnice impuse prin Caietul de sarcini, dar și pentru că durata propusă în Planul de lucru (graficul Gantt) pentru aceasta activitate nu este una fezabilă și nici alocarea resurselor umane necesare pentru realizarea acestei activități nu a fost una conformă, încălcând și cerința prevăzută la pag. 38 a Caietului de sarcini („Planul va conține (...) pentru fiecare activitate in parte se vor prezenta resursele umane alocate”). 2.2.2. ................ a obținut un punctaj neîntemeiat la Factorul de evaluare 2, subfactorul de evaluare 4 Având în vedere motivele expuse anterior și faptul că lucrările aferente fundației nu au fost ofertate in conformitate cu documentația de atribuire, este evident că durata activităților, succesiunea și relația dintre acestea nu este detaliată la nivel de subactivități, iar corelarea cu întreg personalul propus este una deficitară. Cu toate acestea ................ a obținut punctajul maxim de 9 puncte la subfactorul de evaluare 4, în condițiile în care oferta sa trebuia declarată neconformă sau cel puțin depunctată pentru necorelarea întregului personal necesar execuției lucrărilor aferente fundației. În plus față de ...................... a fost punctată neîntemeiat la acest subfactor de evaluare și pentru ca în graficul Gantt nu au fost prezentate subactivitățile aferente fiecărui centru de cost în parte. Astfel, in Anexa 2 a procesului verbal de evaluare a propunerii tehnice a ...................., la pag. 12 și in Anexa 1 la pag 3 a aceluiași proces verbal se menționează faptul ca în Planul de lucru (graficul Gantt) au fost figurate doar activitățile – nu și subactivitățile. De altfel, figurarea subactivităților într-un plan de 2 pagini precum cel prezentat de ................... ar fi greu de realizat. Or, potrivit subfactorului de evaluare, punctajul de 9 puncte se acordă doar în situația în care „Durata activităților, succesiunea și relația dintre acestea este detaliată la nivel de subactivități aferente activităților Pagina 11 din 50

din centrele de cost.”, motiv pentru care punctajul obținut de oferta ................este vădit neîntemeiat, aceasta încadrându-se în baremul pentru 3 puncte la acest subfactor de evaluare. 2.2.3. ....................... si-a modificat propunerea tehnica in mod nepermis prin intermediul răspunsului la solicitarea de clarificări a comisiei de evaluare Prin Solicitarea de clarificări nr. 17668L/18.10.2023 i s-a solicitat ofertantului ..................... să precizeze de ce nu se regăsesc data de început și data de sfârșit în graficul Gantt prezentat de ofertant la paginile 807-808 din propunerea tehnică. ................ răspunde prin adresa nr. 17895/23.10.2023 și transmit un nou grafic Gannt revizuit, care prevede data de început și de sfârșit pentru fiecare activitate în parte, împrejurare care reprezintă o veritabilă modificare și completare a ofertei, cu nerespectarea dispozițiilor art. 209 din Legea nr. 98/2016. Graficul Gantt inițial nu respecta rigorile impuse prin Caietul de sarcini, pag. 37-38, respectiv: „Planul de lucru pentru realizarea serviciilor și lucrărilor (...) se vor prezenta Denumirea, data de început, data de sfârșit şi durata activităților din cadrul contractului, așa cum sunt prezentate în centrele de cost”. Vătămarea contestatoarei și încălcarea principiilor ce guvernează Legea nr. 98/2016 (în sensul art. 209 din aceeași lege) sunt evidente, în condițiile în care ................. a înțeles să depună o ofertă conformă cu respectarea termenului-limită de depunere a ofertelor, iar ................... i s-a permis transformarea unei oferte neconforme intr-una conformă prin depunerea unui înscris (extrem de important și definit exhaustiv de Caietul de sarcini) corectat prin intermediul răspunsului la solicitarea de clarificări. O critică identică din punctul de vedere a problemei de drept și al documentelor care au fost completate/modificate în mod nelegal a fost formulată de contestatoare în cadrul contestației soluționată prin Decizia CNSC nr. 315/C1/138 din 12.02.2021 (pag. 10-14 Decizia CNSC ) Legislația în materie este fără echivoc în acest sens, neputându-se accepta modificări ale propunerii tehnice prin intermediul clarificărilor solicitate. 2.2.4. ................ se face vinovată de declarații false în formularul DUAE și și-a încălcat în mod grav sau repetat obligațiile ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziții publice .............. se impunea a fi respinsă, consideră contestatoarea, iar operatorul economic exclus din procedura în temeiul art. 167 alin. (1) lit. g) si h) din Legea nr. 98/2016, pentru următoarele motive: - ................. au declarat fals în cadrul DUAE la întrebarea „Încetare anticipată, daune-interese sau alte sancțiuni comparabile” unde au menționat răspunsul „nu”, cu toate că pe numele acestora a fost Pagina 12 din 50

emis și publicat în SEAP Documentul constatator nr. 7/10.109/06.07.2023, atașat prezentei, prin care se reține de către autoritatea contractantă o întârziere contractuală de 5 luni și penalități de întârziere în legătură cu Contractul nr. 88/08.05.2020, depus de .................. în dovedirea experienței similare. Simplul fapt al ascunderii acestei situații cu potențial de excludere reprezintă o declarație falsă în sensul art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016, impunându-se eliminarea ofertantului doar pentru aceasta împrejurare, fără a analiza eventuala aplicare a excepțiilor prevăzute de art. 171 din Legea nr. 98/2016. - ................ și-au încălcat în mod grav sau repetat obligațiile principale ce le reveneau in cadrul Contractului de achiziție publică nr. 88/08.05.2020, astfel cum s-a reținut prin Documentul constatator, iar încălcările au dus la întârzieri contractuale de 5 luni de zile și la plata de daune-interese, fiind aplicabil cazul de excludere prevăzut de art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016. În concluzie, contestatoarea subliniază faptul că, evaluarea și depunctarea realizată de autoritatea contractantă în legătură cu oferta sa s-a bazat pe cerințe inexistente în documentația de atribuire, iar ofertele clasate pe primele două locuri prezintă o serie de vicii evidente, care nu pot fi remediate în aceasta etapă a procedurii de atribuire, motiv pentru care ............... solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată. În drept, au fost invocate dispozițiile din Legea nr.101/2016, Legea nr. 98/2016, HG nr. 395/2016. În probațiune, au fost depuse înscrisuri. Prin adresa nr. 19/SJA/05.01.2024, înregistrată la Consiliul Național

de

Soluționare

a

Contestațiilor

cu

nr. 931/08.01.2024, ....................a transmis documentul „Punct de vedere” cu privire la contestația depusă de către ............, în ................... prin care solicită respingerea contestației ca nefondată, în baza prevederilor art. 26 alin. (6) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Scurtă expunere a situației de fapt .............., în calitate de autoritate contractantă a transmis spre publicare în SEAP anunțul de participare simplificat nr............ / 20.07.2023 - Proiectare-faza adaptare la amplasament, execuție lucrări și asistență tehnică din partea proiectantului pe perioada execuției lucrărilor pentru obiectivul de investiții: ............. La procedura în cauză au depus oferte următorii operatori economici: 1. Asocierea: ............... 2. Asocierea: .................. 3. Asocierea: ................... 4. Asocierea: ................. Pagina 13 din 50

5. Asocierea: ............... 6. Asocierea: ..................... Ulterior aplicării criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate- preț”, oferta depusă de către ................ a fost declarată admisibilă, fiind clasată pe locul III, cu un punctaj total de 95,20 puncte. Oferta declarată câștigătoare este cea ..............., obținând un punctaj total de 97 puncte. Împotriva rezultatului procedurii, ...................a formulat contestație la CNSC, solicitând cele redate în partea introductivă. Față de cele solicitate, în raport de motivele invocate, ................. solicită respingerea contestației ca nefondată pentru următoarele: MOTIVE I.Referitor la critica privind depunctarea ofertei Asocierii, al cărei lider este contestatoarea, la subfactorul de evaluare „Resurse”, autoritatea contractantă consideră că nu este fondată, astfel cum va demonstra în cele ce urmează. Evaluarea ofertelor se realizează pornind de la conținutul propunerilor tehnice depuse de către fiecare ofertant în parte, cu respectarea principiilor reglementate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016. Analiza propunerilor tehnice se efectuează, de către comisia de evaluare, cu luarea în considerare, printre altele, a complexității gradului de detaliere a metodologiilor adecvate de implementare a contractului și în raport de planificarea resurselor umane și a activităților. În ceea ce privește Factorul tehnic de evaluare 2 subfactorul 2 Resurse, dintre toți participanții la procedură, un singur ofertant a prezentat în detaliu organigrama contractului, unde se poate identifica personalul responsabil cu îndeplinirea contractului, precum și numărul de persoane din care este compusă fiecare echipă de muncitori, personalul suport, resursele identificate și realizările indicate fiind corelate în totalitate cu complexitatea fiecărei activități propuse, motiv pentru care comisia de evaluare a acordat punctaj maxim, pentru acest subfactor. Comparând gradul de detaliere și rigurozitatea prezentării propunerilor tehnice, depuse de fiecare ofertant în parte, Asocierii, al cărei lider este contestatoarea, i-au fost acordate 6 puncte. Ca atare, autoritatea contractantă apreciază argumentele contestatoarei ca fiind simple considerații subiective, generate de locul ocupat în ierarhia clasamentului final al procedurii. II. Referitor la critica privind oferta .................., respectiv pretinsa nerespectare a cerințelor documentației de atribuire privind soluția tehnică pentru fundații, autoritatea contractantă apreciază că este nefondată, astfel cum va arăta în cele ce urmează. Astfel cum însăși contestatoarea precizează, pentru fundații, prin documentația de atribuire, respectiv studiul geotehnic întocmit pentru Pagina 14 din 50

obiectivul aferent prezentei proceduri de atribuire, la pagina 11 sunt prevăzute două soluții: Așadar, ofertanții aveau posibilitatea întocmirii propunerilor tehnice, ținând seama de soluțiile propuse, fără a fi obligați să utilizeze sistemul de fundații indirecte prin piloți sau grupuri de micropiloți purtători de vârf forați pe stratul de nisip mediu și grosier, cafeniu- cenușiu, cu pietriș, mediu îndesat. Această prevedere reprezintă doar o recomandare, fără a exista nicio mențiune expresă care să justifice susținerea contestatoarei. Prin caietul de sarcini, Secțiunea 1 pag. 31 se prevede că „...în cazul în care geotehnicianul va stabili că terenul de fundare face parte Pagina 15 din 50

din categoria terenurilor dificile de fundare va furniza un studiu geotehnic amănunțit în care să fie prezentați toți coeficienții necesari în calculul fundațiilor, conform normativelor în vigoare la data realizării studiului, deoarece o soluție optimă din punct de vedere structural și economic poate fi realizată numai având la bază un studiu geotehnic corect și coerent.” Ca atare, în lipsa unei prevederi exprese a studiului geotehnic, care să impună ofertanților să opteze pentru soluția de fundare propusă, critica privind propunerea tehnică întocmită de către ............, potrivit soluției alternative, este nefondată, conchide autoritatea contractantă. Totodată, presiunea convențională reprezintă o recomandare, iar nu o obligație impusă ofertanților, atât timp cât studiul geotehnic admite și soluția alternativă, pentru care ceilalți ofertanți au optat la întocmirea propunerilor tehnice. ................... învederează Consiliului faptul că documentația de atribuire, sub acest aspect al soluțiilor de fundare, nu au făcut obiectul niciunei solicitări de clarificări din partea ofertanților, de asemenea documentația de atribuire nu a fost contestată, motiv pentru care, prin neatacare, și-a consolidat forța obligatorie. În susținerea caracterului nefondat al contestației, autoritatea contractantă consideră că relevante sunt și următoarele prevederi legale în vigoare în domeniul achizițiilor publice, respectiv: art. 3 lit. y), z) și hh) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, art. 123 alin. (1) - (3) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare În acest context, trebuie avute în vedere dispozițiile art. 154 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare și cele ale art. 20 alin. (2) din normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, care statuează că: „Autoritatea contractantă are obligația de a elabora documentația de atribuire care conține toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului şi modul de desfășurare a procedurii de atribuire. Documentația de atribuire conține orice cerință, criteriu, regulă şi alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă şi explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire”. De asemenea art. 123 alin. (1) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016 menționează că „ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire.”. Din interpretarea acestor texte de lege rezultă că autoritatea contractantă are obligația să evalueze ofertele raportându-se strict la documentația de atribuire care guvernează procedura de atribuire, care prin neatacare și-a consolidat forța obligatorie. Pagina 16 din 50

III. Referitor la critica privind evaluarea ofertei ................... respectiv acordarea unui „punctaj neîntemeiat la Factorul de evaluare 2, subfactorul de evaluare 4”, autoritatea contractantă apreciază că este neîntemeiată. Argumentele contestatoarei se întemeiază pe falsa susținere, pe care a combătut-o la punctul precedent. Ca atare, evaluarea ofertei și punctajul acordat au fost realizate de autoritatea contractantă în raport de soluția alternativă, pentru care acest ofertant a optat. Așadar, făcând abstracție de criticile contestatoarei, referitoare la soluția propusă prin studiul geotehnic, analiza ofertei ................a condus la concluzia că aceasta, în raport de propunerea tehnică (cu privire la durata activităților, succesiunea și relația dintre acestea), este detaliată la nivel de subactivități aferente activităților din centrele de cost și că există o corelare cu întreg personalul propus (organigrama completă) pentru realizarea activităților precum și cu condiționările legate de date de temă specifice (amplasament, accese și circulații, lucrări critice care pot afecta îndeplinirea obiectivelor contractului). IV. Referitor la critica privind evaluarea ofertei ...................., respectiv pretinsa nerespectare a cerințelor documentației de atribuire privind soluția tehnică pentru fundații, autoritatea contractantă apreciază că și aceasta este nefondată pentru aceleași argumente expuse la pct. II. Reiterează autoritatea contractantă faptul că argumentele contestatoarei se întemeiază pe aspect străine procedurii. Ca atare, fără a relua apărările dezvoltate la pct. II din prezentul punct de vedere, autoritatea contractantă solicită să se rețină că elementele, necesare pentru realizarea soluției propuse pentru fundație, nu erau obligatorii pentru ofertanții care au optat pentru soluția alternativă pentru fundații, din studiul geotehnic. Ca atare, autoritatea contractantă apreciază că se încearcă, de către contestatoare, acreditarea unei false ipoteze, anume că soluția alternativă pentru fundații este inadmisibilă, în ciuda prevederilor neechivoce din studiul geotehnic. Această susținere este neîntemeiată în condițiile în care acest studiu a fost realizat de către specialiști imparțiali, care au concluzionat, în urma investigațiilor privind condițiile de fundare, că este admisibilă și soluția alternativă, pentru care și ofertantul, .................., a optat. V. Referitor la critica privind evaluarea ofertei ................., respectiv acordarea unui „punctaj maxim pentru Factorul de evaluare 2, subfactorul de evaluare 4”, autoritatea contractantă o consideră neîntemeiată. Această critică se bazează pe o eroare a contestatoarei, care cel mai probabil nu a studiat atent documentele puse la dispoziție de autoritatea contractantă. O

analiză

a

evaluării

ofertei

depuse

de

către ....................respectiv procesul verbal nr. 18018L/25.10.2023, Pagina 17 din 50

demonstrează faptul că punctajul, acordat acestui ofertant, a fost 6, iar nu 9, astfel cum susține contestatoarea. VI. Referitor la critica privind evaluarea ofertei ..................., respectiv pretinsa modificare a propunerii tehnice prin intermediul răspunsului la solicitarea de clarificări, autoritatea contractantă o consideră neîntemeiată, astfel cum va demonstra în cele ce urmează. Potrivit documentelor depuse, de către ......................prezentat în propunerea tehnică, la pag. 807-808, datele de început, respectiv de sfârșit pentru fiecare activitate în parte au fost reprezentate în partea de sus a documentului, astfel cum rezultă din datele transmise către CNSC. Prin răspunsul la solicitarea de clarificări, ofertantul a transmis graficul GANTT în care a specificat în două coloane separate informațiile deja transmise autorității contractante până la termenul limită de depunere a ofertelor, astfel încât argumentele contestatoarei sunt neîntemeiate. Contestatoarea a învestit CNSC cu un petit bazat pe unele supoziții, fără o bază reală, cauzat de necunoașterea propunerii tehnice a ofertantului ..................... Împrejurarea că acest ofertant a prezentat o declarație privind confidențialitatea ofertei, iar contestatoarea nu a avut acces la aceasta, a condus la critici pur speculative. VII. Referitor la criticile privind pretinsele declarații false în formularul DUAE și a încălcării în mod grav sau repetat a obligațiilor ce-i reveneau, în cadrul unui contract de achiziții publice, de către .................... autoritatea contractantă consideră că sunt nefondate. În etapa verificării documentelor suport DUAE, depuse de către Asocierea clasată pe primul loc după evaluarea ofertelor, comisia de evaluare a verificat platforma SEAP – documente constatoare, bifând opțiunea „Există prejudicii sau pagube”, rezultatul fiind negativ, astfel cum reiese din print screen de mai jos: Contestatoarea susține faptul că ................. nu ar fi declarat, în cadrul formularului DUAE, existența documentului constatator nr. 7/10.109/06.07.2023, emis în legătură cu Contractul nr. 88/08.05.2020, înscris care ar fi trebuit să conducă la respingerea ofertei operatorului economic în temeiul art. 167 alin. (1) lit. g) și h) din Legea nr. 98/2016. Pagina 18 din 50

Această critică urmează a fi respinsă deoarece, comisia de evaluare, în mod corect, nu a exclus operatorul economic din procedură constatând că înscrisul sus menționat nu întrunește condițiile cumulative prevăzute la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016. De asemenea, conform Notificării Agenției Naționale pentru Achiziții Publice din data de 18.06.2021, pentru a fi exclus dintr-o procedură de atribuire în temeiul art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare, operatorul economic trebuie: − fie să fi încălcat în mod grav obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziție publică, al unui contract de achiziție sectorială sau al unui contract de concesiune, încheiate anterior; − fie să fi încălcat în mod repetat obligațiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziție publică, al unui contract de achiziție sectorială sau al unui contract de concesiune, încheiate anterior, și, în același timp, respectivele încălcări să fi condus: − fie la încetarea anticipată a respectivului contract, − fie la plata de daune-interese, − fie la alte sancțiuni comparabile cu una dintre cele două menționate mai sus. Prin urmare, pentru invocarea acestei situații de excludere, este necesară îndeplinirea uneia dintre condițiile menționate în prima teză a art. 167 alin. (1) lit. g), cumulativ cu una dintre condițiile menționate în teza a doua. Penalitățile de întârziere, percepute în cadrul unui contract de achiziție publică, nu reprezintă prejudicii aduse autorității contractante pe perioada derulării contractului. Ca atare, susținerea contestatoarei este nefondată având în vedere că nu orice nerespectare a unui contract cauzează celeilalte părți prejudicii grave, ci doar acele încălcări rezultate dintr-un „comportament al operatorului economic în cauza care denotă o intenție culpabilă sau o neglijență de o anumită gravitate din partea sa” (decizia CEJ în cauza C- 465/11, pct. 30). Drept urmare, simpla existență a documentului constatator nu poate conduce în mod obligatoriu la respingerea unei oferte, ci doar dacă sunt îndeplinite condițiile cumulative prevăzute de legiuitor. O eventuală decizie de excludere a ofertei, ..................nu ar fi avut suport legal și ar fi încălcat principiul proporționalității prevăzut de dispozițiile art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016. Având în vedere argumentele expuse prin prezentul punct de vedere, precum și probatoriul ce urmează să fie administrat în prezenta cauză (înscrisuri din dosarul achiziției) autoritatea contractantă solicită Consiliului respingerea contestației ca nefondată, aceasta cuprinzând motive și argumente nesuspendabile ce nu corespund realității. Pagina 19 din 50

................... apreciază contestația ca fiind formulată cu rea credință, încălcând prevederile materiale și procesuale referitoare la buna-credință și abuzul de drept, conform: • Art. 14 Cod Civil „(1) Orice persoană fizică sau persoană juridică trebuie să își exercite drepturile şi să își execute obligațiile civile cu bună-credință, în acord cu ordinea publică şi bunele moravuri. (2) Buna-credință se prezumă până la proba contrară”. • Art. 15 Cod Civil „Niciun drept nu poate fi exercitat în scopul de a vătăma sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv şi nerezonabil, contrar bunei- credințe”. • Art. 12 Cod Procedură Civilă „(1) Drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege şi fără a se încălca drepturile procesuale ale altei părţi. (2) Partea care își exercită drepturile procesuale în mod abuziv răspunde pentru prejudiciile materiale şi morale cauzate. Ea va putea fi obligată, potrivit legii, şi la plata unei amenzi judiciare. (3) De asemenea, partea care nu își îndeplinește cu bună-credință obligațiile procesuale răspunde potrivit alin. (2) ”. În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 98/2016, ale Normelor Metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, precum și ale Legii nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Prin cererea de intervenție accesorie în sprijinul autorității contractante, fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la CNSC cu nr. 2193/15.01.2024, formulată în temeiul art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016, ................. a solicitat admiterea în principiu a cererii de intervenție, respingerea contestației formulată de ........... ca nefondată și menținerea deciziei autorității contractante de desemnare a ofertei sale ca fiind câștigătoare a procedurii de atribuire, considerând actele atacate de contestatoare ca fiind legale și temeinice, precum și admiterea pe fond a cererii de intervenție, cu obligarea contestatoarei la plata cheltuielilor efectuate cu prilejul soluționării dosarului (reprezentând onorariul avocat) pentru considerentele care urmează: Ulterior prezentării istoricului procedurii de atribuire și a justificării interesului său în formularea cererii prin prisma desemnării ofertei sale ca fiind câștigătoare a procedurii de atribuire, cu o propunere financiară în valoare de 18.379.716,00 lei și un punctaj total de 97 de puncte, intervenienta menționează că societatea contestatoare a indicat următoarele motive pentru care pretinde că actele de evaluare a ofertelor ar fi nelegale: 1. Oferta ............... ar fi fost incorect depunctată la factorul „Resurse"; Pagina 20 din 50

2. Oferta asocierii .................., clasată pe locul al doilea în clasamentul final, nu ar respecta cerințele caietului de sarcini în ce privește soluția tehnică pentru fundație și ar fi fost eronat punctată în ce privește factorul 2, subfactorul 4; 3. ...................... nu ar respecta cerințele caietului de sarcini în ce privește soluția tehnică pentru fundație și ar fi obținut un punctaj incorect în ce privește factorul 2, subfactorul 4; 4. .................. și-ar fi modificat propunerea tehnică prin răspunsul la solicitarea de clarificare și ar fi făcut declarații false în DUAE, întrucât, în SEAP, există un document constatator negativ. Prealabil analizei în detaliu a motivelor contestației, intervenienta învederează Consiliului că, în ceea ce privește factorul tehnic, toate ofertele din clasament au obținut același punctaj, respectiv maximul de 24 de puncte pentru factorul experiență profesională și 33 de puncte din totalul de 36 pentru factorul organizare și metodologie. Departajarea ofertelor s-a efectuat, în acest fel, în baza prețului ofertei. În al doilea rând, solicită Consiliului să constate, în cazul respingerii criticilor formulate de contestatoare în ce privește oferta ...................., că petenta nu are interes în formularea criticilor împotriva ofertei .................. întrucât nu ar obține niciun folos practic din contestație, neputând fi declarată câștigătoare. În ceea ce privește susținerea contestatoarei potrivit căreia comisia de evaluare ar fi punctat în mod incorect oferta ...................... în ce privește subfactorul resurse, în sensul în care au fost acordate 6 puncte din maximul de 9, fără ca în documentația de atribuire să existe o cerință expresă cu privire la elementul care a condus la aprecierea punctajului obținut, intervenienta afirmă că aceasta se referă la subfactorul menționat în caietul de sarcini, detaliat astfel: „2. Resurse”. Realizările corespunzătoare fiecărei activități: (Conform informația furnizată în cadrul paragrafului - Planul de lucru pentru realizarea serviciilor și lucrărilor și Personalul utilizat pentru realizarea serviciilor și lucrărilor și organizarea acestuia): Resursele identificate și realizările indicate sunt corelate într-un mod limitat cu complexitatea fiecărei activități propuse – 3; Resursele identificate și realizările indicate sunt parțial corelate cu complexitatea fiecărei activități propuse – 6; Resursele identificate și realizările indicate sunt corelate în totalitate cu complexitatea fiecărei activități propuse – 9. Precizează că, la stabilirea punctajului de 6 puncte acordate ....................... (tot 6 puncte au fost acordate și celorlalte oferte din clasament), contestatoarea arată că autoritatea contractantă ar fi menționat următoarele aspecte în grila de punctaj aferentă: „În graficul de tip Gantt ofertantul a prezentat resursele umane pentru fiecare activitate în parte, pe specialiști, dar fără a preciza numărul de muncitori pe tip de meserie. S-au acordat 6 puncte deoarece resursele Pagina 21 din 50

identificate și realizările indicate sunt parțial corelate cu complexitatea fiecărei activități propuse”. Contestatoarea susține că subfactorul se evaluează prin raportare la resursele prezentate în graficul Gantt (pag. 37-38 din caietul de sarcini), denumit Planul de lucru pentru realizarea lucrărilor si serviciilor, precum la secțiunea „Personalul utilizat pentru realizarea serviciilor lucrărilor si organizarea acestora” de la pag. 38 din caietul de sarcini. Motivarea contestației constă în argumentul contestatoarei potrivit căruia „în mod incorect a fost depunctată oferta sa, întrucât în documentația de atribuire nu s-ar fi solicitat în mod expres cerința menționării muncitorilor pe meserii sau indicarea numărului de muncitori”. Se apreciază astfel că este încălcată jurisprudența CJUE referitoare la caracterul obligatoriu al documentației de atribuire pentru autoritatea contractantă și pentru ofertanți, întrucât, nefiind solicitat în mod expres numărul de muncitori în ce privește graficul Gantt sau la secțiunea de resurse, atunci autoritatea contractantă ar fi trebuit să îi acorde punctajul maxim. Al doilea argument al contestatoarei este o corelare între evaluarea efectuată de autoritatea contractantă pentru subfactorul „Atribuțiile membrilor echipei implicate în implementarea activităților contractului precum si alocarea și interacțiunea sarcinilor și responsabilităților dintre ei (Conform informația furnizată în cadrul cerinței 2 „Metodologie" paragraful - 2 Planul de lucru pentru realizarea serviciilor și lucrărilor și 3 Personalul utilizat pentru realizarea serviciilor lucrărilor organizarea acestuia”). Al treilea argument al contestatoarei se referă la evaluarea comparativă a ofertelor, susținând că nici oferta intervenientei nu ar fi menționat numărul de muncitori pe tip de meserie. Ca argument suplimentar, se invocă o contestație formulată anterior de ................. în care, conform susținerilor acesteia, ar fi similară prezentei proceduri. Raportat la cele de mai sus, intervenienta solicită CNSC să constate, în primul rând, că autoarea contestației formulează o critică referitoare la modul de aplicare a criteriului de atribuire, respectiv modul de aplicare a subfactorilor de evaluare prin stabilirea punctajului, însă argumentele vizează mai curând aspecte legate de conformitatea/ neconformitatea ofertelor. Intervenienta solicită respingerea ca nefondate a tuturor argumentelor contestatoarei, având în vedere următoarele: Susținerea principală a contestatoarei este că eroarea în acordarea celor 6 puncte din 9 pentru subfactorul de evaluare 2 al factorului 2 derivă din nerespectarea de către autoritatea contractantă a cerințelor din caietul de sarcini cu privire la graficul Gantt si resurse. Pagina 22 din 50

Cu alte cuvinte, câtă vreme ofertanții nu aveau obligația de a menționa în graficul Gantt numărul de muncitori pe tip de meserie, iar descrierea factorului de evaluare nu cuprinde o astfel de mențiune expresă, atunci nu ar putea fi depunctați la aplicarea criteriului de atribuire, dacă această informație nu a fost precizată în cuprinsul propunerii tehnice. În opinia intervenientei, abordarea contestatoarei este eronată, întrucât aprecierea ofertei prin aplicarea subfactorului de evaluare este un aspect diferit de cerințele minime obligatorii în documentația de atribuire. Cu alte cuvinte, arată că lipsa unei cerințe exprese în caietul de sarcini — Planul de lucru sau Resurse — obligă autoritatea contractantă să nu respingă o ofertă ca neconformă în temeiul dispozițiilor art. 136 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016, întrucât ar fi nesocotit, astfel cum arată contestatoarea, caracterul obligatoriu al documentației de atribuire instituit de prevederile art. 207 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. În cazul factorilor de evaluare, autoritatea contractantă apreciază, prin instrumentul punctajului, asupra celui mai bun raport calitate — preț, respectiv asupra aspectelor calitative ale propunerii tehnice, care pot depăși, astfel, cerințele minime din caietul de sarcini, atunci când ofertantul dorește obținerea unui punctaj mai mare în raport cu ofertanții concurenți. Astfel, subfactorul de evaluare se aplică prin analizarea Graficului Gantt (planul de lucru) și secțiunea Resurse din propunerea tehnică a ofertanților și se apreciază dacă rezultă corelarea resurselor cu complexitatea fiecărei activități propuse. Or, resursele prezentate pentru fiecare activitate înseamnă indicarea tipurilor de specialiști și meserii, nefiind însă suficientă doar indicarea pentru fiecare activitate a tipului de specialist/muncitor, ci fiind necesară și indicarea numărului acestora, adică ofertantul avea obligația raportării ofertei la complexitatea contractului, ceea ce implică în mod direct și dimensionarea corectă a tuturor persoanelor care vor fi implicate în executarea contractului. Cu alte cuvinte, ofertantul care demonstrează că a corelat toate aspectele privind resursele, inclusiv numărul alocat de personal, face dovada superiorității punctajului. Astfel, arată intervenienta, așa cum recunoaște însăși contestatoarea, aceasta nu a indicat în propunerea sa tehnică numărul de muncitori pe tipuri de meserii, iar autoritatea contractantă nu poate aprecia în mod corespunzător dacă ofertantul a dimensionat resursele umane în mod corespunzător, în mod corect, prin raportare la complexitatea contractului și a activităților propuse. Drept urmare, conchide că nu era necesară, în documentația de atribuire, respectiv în cerințele privitoare la graficul Gantt și la capitolul „Resurse”, ca autoritatea contractantă să solicite în mod expres indicarea numărului de muncitori pe tipuri de meserii, caz în care o astfel de Pagina 23 din 50

evaluare ar tine de conformitatea sau neconformitatea ofertei, ci este obligația ofertantului de a elabora propunerea tehnică pentru obţinerea unui punctaj superior, cu indicarea oricăror elemente care ar forma convingerea autorității contractante că oferta ar merita punctajul maxim. Subliniază faptul că ................era chiar obligată a menționa în Graficul Gantt numărul de muncitori pe tip de meserie, ca dovadă a conformității ofertei, întrucât lipsa numărului de muncitori pe activitatea/subactivitatea aferentă, aspect esențial al graficului Gantt, conduce la lipsa probării duratei de executare a contractului asumată de ofertant. Prin urmare, consideră că, în fapt oferta contestatoarei este neconformă, autoritatea având obligația respingerii acesteia și nu acordării de punctaj. Susține că acest aspect rezultă chiar din modalitatea de redactare a factorului 2 tehnic: „Factor tehnic 2: Demonstrarea unei metodologii adecvate de implementare a contractului și o planificare adecvată a resurselor umane a activităților - punctaj maxim 36 puncte”. Așadar, intervenienta solicită, Consiliului respingerea acestui argument ca nefondat. Cu privire la al doilea argument al contestatoarei, respectiv pretinsa obligație a autorității contractante de a-i acorda asocierii din care face parte un punctaj maxim pentru subfactorul 2, câtă vreme a obținut punctajul maxim la un alt subfactor – „Atribuțiile membrilor echipei implicate în implementarea activităților contractului, precum alocarea și interacțiunea sarcinilor și responsabilităților dintre ei”, conform informației furnizată în cadrul cerinței 2 „Metodologie" paragraful - 2 „Planul de lucru pentru realizarea serviciilor și lucrărilor” și 3 „Personalul utilizat pentru realizarea serviciilor lucrărilor organizarea acestuia", intervenienta solicită a retine caracterul nefondat al acestuia. Subliniind faptul că subfactorii de evaluare sunt diferiți, vizează cu totul alte aspecte ale propunerii financiare, apreciază că asocierea contestatoare ar fi putut prezenta, în propunerea sa tehnică, toate atribuțiile membrilor echipei de implementare a activităților contractului și alocarea sarcinilor și responsabilităților, însă aceasta nu are legătură cu faptul că nu a prezentat dimensionarea resurselor în mod complet, cum s-a arătat anterior. Nu există o legătură logică directă, cum susține contestatoarea, între modul de stabilire a punctajului, cei doi subfactori fiind diferiți. În ce privește jurisprudența anterioară invocată de contestatoare, intervenienta afirmă că aceasta vizează alte aspecte (lipsa menționării echipei de structuriști), iar, pe de altă parte, deciziile CNSC nu sunt izvor de drept, motiv pentru care solicită respingerea argumentului ca nefondat. Cu referire la evaluarea comparativă cu ..............., apreciază că contestatoarea este vădit în eroare, întrucât în graficul Gantt asocierea a Pagina 24 din 50

menționat, inclusiv, numărul de muncitori alocați pe tip de meserie, astfel cum se poate constata din pag. 802 din propunerea tehnică, dar și în descrierea graficului, la paginile imediat anterioare. Prin urmare, intervenienta apreciază că și această critică a petentei este nefondată și solicită Consiliului respingerea acestui motiv al contestației. Intervenienta arată că singura critică formulată de contestatoare la evaluarea ofertei pe locul al doilea privește pretinsa nerespectare a soluției tehnice pentru fundații, critică ce este comună cu cea privind evaluarea ofertei sale. Afirmă că susținerile contestatoarei sunt nefondate, întrucât ofertarea soluției alternative din studiul geotehnic corespunde cerințelor autorității contractante din caietul de sarcini. Din acest motiv, ................ solicită respingerea criticii privitoare la evaluarea ofertei ..................., decizie care, în opinia sa, conduce la constatarea lipsei de interes a contestatoarei în susținerea criticilor privind oferta câștigătoare. Referitor la criticile contestatoarei potrivit cărora ................... nu ar fi ofertat elementele necesare pentru realizarea soluției propuse pentru fundație, respectiv că nu ar fi ofertat soluția bazată pe piloți sau grupuri de micropiloți, intervenienta susține că astfel, contestatoarea respinge posibilitatea ofertanților de a oferta soluția alternativă de fundare prin pernă de balast cu strat de blocaj în bază, apreciind că această soluție propusă de studiul geotehnic nu este conformă cu celelalte cerințe din caietul de sarcini. Din această perspectivă, solicită Consiliului respingerea, ca tardive a susținerilor petentei, prin raportare la prevederile art. 8 din Legea nr. 101/2016, întrucât critica acesteia privește documentația de atribuire publicată în data de 20.07.2023 și nu rezultatul procedurii. În opinia sa, nefondate sunt și criticile subsidiare referitoare la soluția propusă de ......................., dacă se acceptă, în principiu, că ofertanții ar putea propune și a doua soluție pentru fundație din studiul geotehnic ce face parte din documentația de atribuire. Referitor

la

susținerea

contestatoarei

potrivit

căreia asocierea .................. nu ar fi ofertat soluția alternativă de fundare prin pernă de balast cu strat de blocaj în bază, întrucât, prin răspunsul la solicitarea de clarificare nr. 182081L/30.10.2023 prin care i s-a solicitat justificarea prețului ofertat pentru centrul de cost aferent acestor lucrări nu ar fi prezentat stratul de blocaj în baza (piatră/bolovani de râu), nici balast suficient pentru perna de balast, ofertând și justificând doar 308,25 mc de balast, cantitate suficientă doar pentru execuția sub cuva bazinului studiul geotehnic nu precizează că perna de balast se execută doar sub cuvă, ci sub forma unui radier), intervenienta afirmă că petenta nu dovedește susținerile sale cu privire la o pretinsă suplimentare a valorii contractului în etapa de execuție, caz în care contestația este Pagina 25 din 50

nemotivată sub acest aspect, fiind aplicabile dispozițiile art. 10 lit. f), art. 68 din Legea nr. 101/2016, cu raportare la art. 249 cod procedură civilă. Susține că afirmațiile cu caracter general, referitoare la neîndeplinirea cerințelor din documentația de atribuire sau alte încălcări ale legii, nu pot tine loc de motivarea în fapt și în drept a contestației, sens în care face trimitere la jurisprudența CNSC (Deciziile publicate în BO2018_7115, BO2016_1520, BO2023_1152) și la considerentele Deciziei nr. 716/24.05.2018, pronunțată de Curtea de Apel Bacău. Intervenienta susține că, în realitate, contestatoarea nu face dovada încălcării vreunei dispoziții legale, prin prezentarea unor argumente și mijloace de probă legale, verosimile, pertinente concludente, potrivit principiului de drept „probatio incumbit ei qui dicit, non ei qui negat", astfel încât să demonstreze caracterul nelegal al evaluării ofertelor apreciate corect de autoritatea contractantă ca fiind admisibile. În analiza susținerilor cu privire la soluția propusă de asocierea din care face parte pentru fundație, cu respectarea cerințelor din studiul geotehnic, arătă următoarele: Potrivit mențiunilor din caietul de sarcini (pag. 5) „Descrierea lucrărilor ce urmează a se proiecta și executa”, „Adaptarea proiectului la amplasament”, procesul de adaptare al proiectului tip presupune: „Adaptarea la declivitatea terenului: În cazul în care declivitatea terenului și aducerea sa la cota necesară executării lucrărilor nu necesită ziduri de sprijin, putând fi realizate prin umpluturi, taluzări etc., acestea vor intra în sarcina constructorului și vor fi cotate în centrul de cost 4.1.1 - Adaptare la amplasament, ținând cont de ridicarea topografică pusă la dispoziția ofertanților". Intervenienta apreciază ca fiind relevante, în soluționarea cauzei, și prevederile de la pag. 31 din caietul de sarcini: „Proiectantul adaptor realizează propriile documentații de rezistență, arhitectură și instalații pe baza proiectului tip anexat prezentei documentații de achiziții, a studiului geotehnic, a ridicării topografice făcute pe amplasament și a condițiilor geo-climatice locale, în conformitate cu legislația în vigoare. În acest sens, se anexează prezentului caiet de sarcini următoarele: Ridicare topografică, Studiul Geotehnic, Proiect tip". În Studiul geotehnic s-au propus, pentru fundare, următoarele soluții:  4.2. Soluție de fundare: Având în vedere adâncimea mare la care au fost atinse straturile naturale cu capacitate portantă bună propunem, ca și soluție de fundare, următoarele. Construcțiile noi proiectate se recomandă a fi fundate pe un sistem de fundații indirecte prin piloți sau grupuri de micropiloți purtători de vârf, forați pe stratul de nisip mediu şi grosier, cafeniu-cenușiu, cu Pagina 26 din 50

pietriș, mediu îndesat, luând în considerare o presiune convențională de bază pentru predimensionare de Pconv 250 kPa. Piloții se vor dispune sub structurile de rezistență, sub radierul bazinului respectiv perimetral sub structurile de rezistență ale bazinului de înot. 4.3. Soluție de fundare alternativă: Construcțiile noi proiectate se recomandă a fi fundate pe un sistem de fundații tip radier general prin intermediul unui strat de balast compactat controlat în trepte cu strat de blocaj în bază, dispus pe stratele de tip nisip fin şi mediu- argilos, gălbui, afânat, cu irizații nisipoase (F1-F2) sau argilă prăfoasă nisipoasă, cafenie-cenușie, moale/consistentă, cu nivele nisipoase și irizații feruginoase (R), luând în considerare o presiune convențională de bază pentru predimensionare de Pconv —100- 130 kPa, la baza pernei care se recomandă a se îmbunătăți până la cel puțin 150-180kPA. După efectuarea pernei de balast compactat în trepte se vor face măsurători cu placa Lukas în cel puțin 5 puncte pentru verificarea omogenității pernei, iar în caz de identificare puncte slabe, se vor face lucrări de îmbunătățire. Nu se recomandă efectuarea de săpătură mai mare de 2,00 m pentru evitarea apariției apei în săpătură, care ar îngreuna extrem de mult realizarea pernei de balast respectiv. Intervenienta precizează că, raportat la cele de mai sus, a optat, ca soluție tehnologică, soluția de fundare alternativă propusă la pct. 4.3. din studiul geotehnic. După curățarea amplasamentului şi realizarea trasării se va realiza o săpătură generală pentru toată suprafața, la cota -2,10 m. Lucrările de săpătură vor începe în etape, cu zonele care au cota cea mai joasă şi se finalizează cu zonele cu cota cea mai ridicată, respectiv: Pentru radierul cuprins între axele 1÷2, respectiv D÷E (subsol tehnic), zona care se găsește în zona forajului F1, terenul bun de fundare conform fișei forajului F1 se găsește la cota 5,50 m, față de cota -3,90 m. În această zonă se va executa săpătura până la terenul bun de fundare, având Pconvențional = 250 kPa (peste capacitata portantă solicitată de proiectant de 200 kPa), urmând ca diferența de nivel să se realizeze prin betonare cu beton de egalizare. Pentru radierul cuprins între axele 5÷6, respectiv D÷E (subsol tehnic), care se găsește în zona forajului F3, terenul bun de fundare conform fișei forajului F3 se găsește la cota - 3,50 m. În această zonă nu este necesară o intervenție suplimentară față de prevederile din proiectul tehnic, respectându-se detaliile de execuție din proiect. Pentru radierul cuprins între axele 2÷5, respectiv D÷E (zona bazin), care se găsește în zona forajului F2, soluția propusă este coborârea cotei de fundare până la cota -2,70 m, față de cota -1,90 m. Execuția săpăturii până la cota -2,70 m urmând a fi realizată după Pagina 27 din 50

finalizarea pereților perimetrali din beton armat (a spatiilor tehnice), la această cotă, conform fișei forajului F2 avem Pconvențional 130-150 kPa, urmând ca, pentru îmbunătățirea capacității portante a terenului conform cerinței din caietul de sarcini (Pconvențional=200 kPa) să se realizeze o pernă de balast (având un strat de piatră brută colțuroasă la bază și 2-3 straturi de balast) în grosime totală de 80 cm, compactat până la atingerea gradului de compactare de 97%. După efectuarea pernei de balast compactat în trepte se vor face măsurători cu placa Lukas în cel puțin cinci puncte pentru verificarea omogenității pernei în vederea asigurării capacității portante de 200 kPa, conform cerinței din proiectul tehnic. Pentru realizarea grinzilor de fundare GF1÷GF6 (grinzi principale) și realizarea fundațiilor de pe aliniamentul axului E, respectiv axele 1÷6 pentru stâlpii SE1÷SE6, s-a prevăzut a se realiza săpături în etape până la terenul bun de fundare având capacitatea portantă Pconvențional = 200 kPa, iar diferențele de nivel, acolo unde se impun, se vor prelua prin turnarea betonului simplu de egalizare până la cota tălpii grinzilor prevăzute în proiect. Imediat după realizarea săpăturilor în etape, se va turna betonul simplu de egalizare pentru a se evita surparea terenului. Totodată, s-a luat în calcul, în cazul în care, în timpul realizării săpăturilor apare apa freatică să se realizeze turnarea betonului folosind tehnologia de turnare a betonului sub apă si/sau realizarea unor bașe (cămine de colectare) si montarea pompelor cu capacitate adecvată, astfel încât să se păstreze sub control nivelul pânzei freatice în timpul execuției infrastructurii. Aceste volume suplimentare de săpătură de beton simplu rezultate în urma coborârii cotei de săpătură până la terenul bun de fundare, se regăsesc valoric în art. 1 art. 7 din cap. 4.1.2.1. - Structură de rezistență clădire bazin. Intervenienta afirmă că această tehnologie pe care asocierea din care face parte a propus-o se regăsește, ca soluție alternativă, în documentația de atribuire, este o tehnologie uzuală, cu un cost semnificativ mai redus decât tehnologia de fundare pe un sistem de fundații indirecte realizată prin piloți sau grupuri de micropiloți și cu un termen de execuție mult mai scurt. Învederează faptul că societatea sa are în portofoliu mai multe lucrări efectuate folosind această tehnologie de realizare a infrastructurii, ca de exemplu : ................... (realizată structura de rezistentă 100%, finisaje în curs de execuție). Mai precizează și faptul că, la mai puțin de 20 m de amplasamentul lucrării, autoritatea contractantă ................. a recepționat o construcție ridicată prin aceeași tehnologie, care se adaptează cel mai bine, mai rapid și mai eficient în termen de costuri la condițiile concrete ale terenului descrise și în studiul geotehnic. Pagina 28 din 50

Prin realizarea infrastructurii de rezistență prin tehnologia mai sus descrisă nu se modifică în nici un fel prevederile proiectului tehnic de execuție cu privire la armarea, cofrarea betonarea infrastructurii de rezistentă, astfel încât nici în execuția lucrărilor nu există premisele suplimentării valorii contractului. Față de criticile punctuale ale contestatoarei privind stratul de blocaj cantitățile de materiale, intervenienta arătă că : În propunerea financiară, stratul de blocaj de piatră (primul strat) este asimilat cu balastul, fără a fi influențat financiar costul pe mc. Stratul de blocaj de piatră nu se regăsește ca articol de cost în documentația de atribuire, fiind inclus în cota generală de încărcare. În fapt, primul strat din piatră brută fiind tot o categorie de piatră, făcând parte din pachetul pernei de balast. Intervenienta reclamă faptul că societatea contestatoare nu explică și nu dovedește de ce cantitatea de balast de 308,25 mc ofertată de asocierea câștigătoare ar fi insuficientă. Afirmă că, în contradictoriu cu aceste, așa cum rezultă din descrierea tehnologiei de mai sus, perna de balast este coordonată cu celelalte elemente tehnice ale ofertei, inclusiv coborârea de săpătură până la cota bună de fundație și compensarea cu beton. Prin această tehnologie se asigură optim și trecerea de la 150 kPa la 200 kPa solicitată de autoritatea contractantă. Susține că nu este corectă nici afirmatia contestatoarei cu privire la pretinsa nerespectare a cerinței vizând gradientul general, având în vedere faptul că, în proiectul tehnic, radierul este cuprins doar în zona situată între axele D÷E (cotație proprie alăturat axului D), respectiv 6, adică în zona unde există subsol tehnic și zona unde este cuva bazinului. În restul clădirii soluția de fundare este realizată prin grinzi principale de fundare și grinzi secundare. Aceasta nu înseamnă că nu se respectă cerința radierului general (conform proiectului tehnic), afirmă intervenienta, subliniind ceea ce a menționat anterior că nu este modificat proiectul tehnic de execuție, aspect care rezultă din propunerea sa financiară. Precizează că, tocmai prin faptul că prin soluția alternativă aleasă de mai mulți ofertanți în prezenta procedură, în zona pernei de balast (cu o grosime de 80 cm) ridică capacitatea portantă la min 200 kPa, iar pentru toate celelalte zone, prin coborârea cotei de fundare până la terenul bun de fundare, compensând cu turnarea betonului simplu de egalizare, descărcă încărcările construcției pe terenurile bune de fundare, conform cerințelor din proiectul tehnic, respectându-se normativele în vigoare cu privire la realizarea fundațiilor. Concluzionând, învederează Consiliului că, prin cotele pe care le-a luat în calcul pentru talpa fundațiilor prin coborâre, încastrarea pe teren bun de fundare se face cu asigurarea unei capacități portante de 250 kPa, adică mai mult, superior cerinței indicate de proiectant, de 200 kPa. Pagina 29 din 50

Raportat la toate cele de mai sus, susține că oferta asocierii câștigătoare respectă toate cerințele din documentația de atribuire, inclusiv studiul geotehnic ce face parte din aceasta, motiv pentru care nu putea fi respinsă, ca neconformă, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (3) lit. a) din HG nr. 395/2016, întrucât ar fi fost încălcate dispozițiile art. 207 din Legea nr. 98/2016. În sprijinul susținerilor sale, intervenienta menționează că practica instanțelor judecătorești și a CNSC statuează că autoritatea contractantă are obligația de a respecta întocmai cerințele impuse prin documentația de atribuire (decizia CNSC nr. 1882/C1/1787 din 04.07.2018). Apreciază ca fiind relevantă în acest caz și hotărârea pronunțată de CUE precizată chiar de contestatoare, dar și Hotărârea CJUE pronunțată în cauza C-6/05, MedipacKazantzidis, punctul 54, conform căreia principiul egalității de tratament și obligația de transparență interzic autorității contractante să respingă o ofertă care îndeplinește cerințele prevăzute în cererea de ofertă pe baza unor motive care nu au fost prevăzute în cererea de oferta menționată. Aceste hotărâri CJUE au fost invocate chiar de către CNSC într-o cauza similară. În plus, sub aspectul necesității respectării principiului transparenței, indică și decizia pronunțată în cauza Pippo Pizzo (C-27/15) conform căreia „obligația de transparență care constituie corolarul principiilor egalității de tratament, are ca scop sa garanteze absenta riscului de favoritism și de arbitrar din partea autorității contractante. Aceasta obligație implica formularea tuturor condițiilor și modalităților procedurii de atribuire în mod clar, precis și neechivoc în anunțul de participare sau în caietul de sarcini, (...)” (Hotărârea din 6 noiembrie 2014, Cartiera dell'Adda, C 42/13 EU:C:2014:2345, punctul 44). Pe de altă parte, intervenienta apreciază ca fiind relevante, din perspectiva necesității respectării principiului transparenței și deciziile CJUE pronunțate în cauzele Universale Bau sau Succhi di Frutta/Comisia, conform cărora toți potențialii ofertanți trebuie să beneficieze de șanse egale pentru elaborarea ofertelor; toate condițiile de participare trebuie să fie formulate clar, precis și univoc astfel încât să permită oricăror operatori economici rezonabil informați și diligenți să le înțeleagă și să le interpreteze la fel. Prin urmare, solicită respingerea motivului contestației ca nefondat. În opinia intervenientei nefondată este și susținerea petentei privind acordarea punctajului pentru Factorul de evaluare 2, subfactorul de evaluare 4. Afirmă că această critică formulată de contestatoare este subsumată motivului anterior al contestației, .................... arătând că nu se putea acorda punctajul maxim pentru factorul privitor la durata activităților, succesiunea și relația dintre acestea, raportată la nivel de sub-activități și corelarea cu personalul propus. Pagina 30 din 50

Intervenienta susține că societatea contestatoare pornește de la o premisă falsă, afirmând că nu s-ar putea, în 2 pagini, include în grafic prezentarea sub-activităților, ajungând, desigur la concluzia falsă că nu ar fi fost cuprinse în graficul Gantt sub-activitățile și resursele umane. În acest context, intervenienta solicită Consiliului să analizeze graficul Gantt extins care figurează la pag. 797-806 din propunerea financiară a asocierii câștigătoare, unde sunt evidențiate atât activitățile, cât sub-activitățile, precum și echipa pentru fiecare dintre acestea, inclusiv cu indicarea numărul de muncitori pe tip de meserie. Totodată, solicită respingerea, ca nefondată a criticii contestatoarei, întrucât nu este dovedită. Referitor la susținerea contestatoarei potrivit căreia, prin răspunsul la solicitarea de clarificare privind data de început și data de sfârșit a activităților în cadrul graficului Gantt, ofertantul câștigător și-ar fi modificat propunerea tehnică prin transmiterea unui grafic revizuit (incidenta cazului de respingere, ca inacceptabilă, a ofertei prevăzut de dispozițiile art. 135 alin. (6) din H.G. nr. 395/2016), intervenienta susține că nu este cazul, întrucât, în graficul Gantt depus în cadrul ofertei, începând cu pag. 801, este indicat începutul și sfârșitul lucrărilor, prin menționarea consecutivă a lunilor, zilelor din lună grupate și pe săptămâni. Toate acestea reflectă durata execuției lucrărilor asumate prin propunerea tehnică. În susținere, redă cerința nr. 2 din caietul de sarcini (pag. 37). Intervenienta precizează că, prin solicitarea de clarificare nr. 1766L/18.10.2023, comisia de evaluare a solicitat ....................... o precizare cu privire la data de început și de sfârșit în graficul Gantt: „În graficul de tip Gantt prezentat în propunerea tehnică, la pag. 807-808, comisia de evaluare nu a identificat data de început și data de sfârșit a activităților. Va solicitam să clarificați acest aspect", la care a răspuns astfel: „Vă transmitem atașat graficul Gantt cu specificarea datei de început a datei de sfârșit pentru fiecare activitate în parte, în două coloane, prima coloana cu data de început și a doua coloană cu data de sfârșit a activității. Data de început a graficului Gantt s-a considerat 1 martie 2024, dată care se va modifica în funcție de data reală de începere a activităților/ proiectului”. Susține că retransmiterea graficului Gantt, cu indicarea unei date de început a execuției lucrărilor, nu reprezintă o modificare a propunerii tehnice, întrucât data de început reprezintă o variabilă, un element formal selectat de către fiecare ofertant în funcție de o estimare proprie, dar care nu este sub controlul său. Aceasta întrucât data de început a lucrărilor depinde de data semnării contractului data ordinului de începere. Afirmă că, în afara indicării datei de 1 martie 2024, ca dată de început (ziua 1 luna 1 din graficul Gantt depus, toate celelalte urmând Pagina 31 din 50

succesiv conform planului de lucru), nu există nicio altă modificare a ofertei tehnice, respectiv a graficuli Gantt. Conchide că, dat fiind că toate elementele planului de lucrări (Graficul Gantt) au fost respectate și nemodificate prin răspunsul la solicitarea de clarificări, rezultă că nu poate fi vorba de modificări a ofertei tehnice. În opinia sa, simpla menționare a datei de început, care este un element formal al ofertei: - nu este menținut în executarea contractului, ci se va modifica în funcție de solicitarea autorității contractante de semnare a contractului și de data ordinului de începere; - nu reprezintă o cerință tehnică/specificație tehnică în sensul prevăzut de art. 155 din Legea nr. 98/2016; - data de început solicitată de autoritatea contractantă este un element orientativ, estimativ (motiv pentru care poate fi diferit menționat de către fiecare ofertant) și care nu angajează ofertantul la respectarea acesteia, deci nu este obligatorie ca celelalte elemente ale propunerii tehnice, ci servește la doar la prezentarea într-o anumită formă a acelorași date ale graficului Gantt și urmărirea de către autoritatea contractantă a calendarului lucrării prin raportare la referința unei zile și luni. Făcând trimitere la dispozițiile art. 134 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, intervenienta afirmă că faptul că este un aspect formal al ofertei rezultă și din împrejurarea că toate elementele graficului Gantt din răspunsul la solicitarea de clarificare sunt identice cu cele ale graficului Gantt depus în ofertă. Apreciază că, în cauză sunt aplicabile cele statuate de CJUE în cadrul Hotărârii din 10 octombrie 2013, pronunțată în cauza C-336/12: „31 Principiul egalității de tratament si obligația de transparentă se opun oricărei negocieri între autoritatea contractantă și un ofertant în cadrul unei proceduri de atribuire a unor contracte de achiziții publice, ceea ce implică faptul că, în principiu, o ofertă nu poate fi modificată după depunerea sa nici la inițiativa autorității contractante, nici la cea a ofertantului. In consecință, autoritatea contractantă nu poate solicita lămuriri unui ofertant a cărui ofertă apreciază că este imprecisă sau neconformă cu specificațiile tehnice din caietul de sarcini” (Hotărârea din 29 martie 2012, SAG ELV Slovensko și alții, C 599/10, punctele 36 și 37). Pentru aceste motive, solicită a se respinge, ca nefondată, contestația. Referitor la susținerea petentei potrivit căreia oferta asocierii ................... ar fi trebuit respinsă în temeiul dispozițiilor art. 167 alin. (1) lit. g) și f) din Legea nr. 98/2016, întrucât ar fi omis a declara în DUAE documentul constatator nr. 7/10.109/06.07.2023, prin care se reține de către autoritatea contractantă o întârziere în execuția Pagina 32 din 50

lucrărilor și penalități de întârziere în Contractul nr. 88//08.05.2020, intervenienta arată că, societatea contestatoare susține, pe de o parte, că ar fi fost obligatorie declararea acestei situații în temeiul dispozițiilor art. 167 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 98/2016, iar, pe de altă parte, că asocierea trebuia să fie exclusă pentru încălcări grave sau repetate ale obligațiilor principale din contracte anterioare, în temeiul dispozițiilor art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016. Susține că autoarea contestației analizează în mod eronat documentul constatator, în sensul în care în cuprinsul acestuia nu sunt statuate întârzieri contractuale de 5 luni de zile. Întârzierea este de 72 de zile. Valoarea contractului este de 46.627.720,55 lei, fără TVA. Din acestea, valoarea lucrărilor întârziate este de 11.601,07 lei, fără TVA. Drept urmare, au fost calculate penalități de întârziere de 159,54 lei, care au fost achitate de societate. În opinia intervenientei, raportat la valoarea totală a contractului de 46.627.720 55 lei, fără TVA, penalitățile de întârziere de 159,54 lei nu reprezintă o încălcare gravă sau repetată a obligațiilor principale dintr-un contract de achiziție anterior, în sensul prevăzut de dispozițiile art. 167 alin (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016. Cât privește aplicarea dispozițiilor art. 167 alin (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016 și susținerea contestatoarei că ar fi făcut „declarații false" prin neindicarea în DUAE a documentului constatator emis de UMF Târgu Mureș, intervenienta susține că oferta sa nu poate fi exclusă în baza unor declarații în DUAE cu motivarea „declarații false". Afirmă că sintagma „declarații false” din conținutul art. 167 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016 vizează informațiile transmise la solicitarea autorității contractante, cum ar fi cele din răspunsurile la solicitarea de clarificări cu privire la cerințele de calificare/selecție sau alte informații din DUAE, deci nu se poate exclude un ofertat în temeiul dispozițiilor art. 167 alin. (1) lit. h) pentru nedeclararea în DUAE a unei informații. Textul de lege arată și modalitatea în care se evaluează o astfel de situație de excludere, trebuind a fi îndeplinite următoarele condiții cumulative: o solicitare a autorității contractante referitoare la motivele de excludere sau cerințele de calificare; ofertantul să nu prezinte informațiile reale cu privire la întrebarea autorității contractante sau să nu prezinte documentele justificative solicitate. Mai mult, arată intervenienta, documentele constatatoare sunt înscrisuri publice, postate în SEAP, accesibile oricărei autorități contractante, conform art. 197 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă neputând să-i impute că nu i-a adus la cunoștință existența acestora. Conchide că nedeclararea în DUAE a „unui document constatator” — document informativ — nu conduce la excluderea ofertantului din procedură în temeiul dispozițiilor art. 167 alin (1) lit. h) din Legea nr. 98/2016, astfel cum eronat susține contestatoarea. Pagina 33 din 50

Pe de altă parte, arată că, pentru situația precizată în documentul constatator la care face referire contestatoarea, nu era necesară declararea acesteia în DUAE, astfel cum rezultă și din Notificarea ANAP din iunie 2021 cu privire la situația de excludere reglementată la art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice. Susține că, pentru aplicarea motivului de excludere prevăzut de art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, este necesar să fie îndeplinite următoarele condiții cumulative: încălcarea gravă sau repetată a obligațiilor principale; încălcarea obligațiilor principale să fi intervenit în derularea unuia dintre următoarele tipuri de contracte încheiate anterior: contract de achiziții publice, contract sectorial, contract de concesiune; încălcarea gravă sau repetată a obligațiilor principale să fi condus la una din următoarele consecințe (sancțiuni): încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune interese, alte sancțiuni comparabile. Menționează că aceste condiții cumulative sunt completate de precizările aduse de art. 171 din Legea nr. 98/2016, prin alin. (1)-(3) în sensul furnizării dovezilor pentru demonstrarea credibilității și care, în cazul în care sunt apreciate ca suficiente, înlătură măsura. În ceea ce privește aplicarea prevederilor art. 147 alin. (1) lit. g), intervenienta solicită Consiliului să constate că încălcarea nu poate fi socotită gravă, raportat la penalitățile de întârziere achitate. Subliniază că legea permite acceptarea în procedură a unui operator economic aflat în situația de excludere care face obiectul prezentei Notificări, în cazul în care acesta poate furniza dovezi prin care să arate că a luat măsuri suficiente pentru a-și demonstra în concret credibilitatea, dovezi care se pot referi inclusiv la plata penalităților sau la asumarea de către operatorul economic a obligației de plată a despăgubirilor în ceea ce privește eventualele prejudicii cauzate. Învederează faptul că, în cazul său, penalitățile de 159,54 lei au fost achitate. De asemenea, consideră că respingerea unei oferte în temeiul dispozițiilor art. 167 alin. (1) lit. g) sau h) pentru motivul că pentru un contract de achiziție anterior în valoare de 46.627.720,55 lei, fără TVA, pentru care au fost întârziate lucrări în valoare de doar 11.601,07 lei, fără TVA, fiind aplicate penalități în sumă de 159,54 lei, ar fi contrar principiului proporționalității prevăzut la art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016. În sprijinul susținerilor sale, intervenienta face trimitere la Hotărârea CJUE din 19 iunie 2019 în cauza C-41/18 (Meca C41/18, EU:C:507 împotriva Comune di Napoli) și menționează că aceeași instanță europeană a făcut trimitere la cele mai sus evocate și în Hotărârea din 3 octombrie 2019 în cauza C-267/18 Delta Antrepriză de Construcții Montaj 93 SA împotriva ................. Pagina 34 din 50

Pentru toate aceste motive, ...................solicită Consiliului admiterea în principiu și pe fond a cererii de intervenție, respingerea contestației formulată de ..............., ca nefondată, și menținerea actelor autorității contractante ca fiind legale în ce privește evaluarea ofertei ................. În drept, au fost invocate dispozițiile Legii nr. 98/2016, ale H.G. nr. 395/2016. În probatoriu, au fost depuse înscrisuri. În temeiul dispozițiilor art. 19 din Legea 101/2016, intervenienta a solicitat accesul la dosarul achiziției publice în vederea studierii si efectuării de copii xerox ale actelor dosarului. Prin adresa nr. 3203/3646/C5/18.01.2024, Consiliul a invitat contestatoarea ..............., la sediul său, pentru studierea dosarului 3646/2023. Prin adresa nr. 064/22.01.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 4176/22.01.2023, ................. a transmis documentul „Note scrise” ca răspuns la punctul de vedere formulat ........... și la cererea de intervenție formulată ...................., solicitând admiterea contestației astfel cum a fost formulată. Contestatoarea menționează că, își menține în totalitate motivele expuse pe larg prin contestație, solicitând ca la analiza acestora să se aibă în vedere și următoarele argumente. 1. Prin primul motiv al contestației .................. a arătat că oferta sa a fost depunctată în mod neîntemeiat la Factorul tehnic 2, subfactorul de evaluare 2, care viza modalitatea de identificare și corelare a resurselor cu activitățile propuse în cadrul Planului de lucru (graficul Gantt), fiind acordate 6 din 9 puncte. Contestatoarea a învederat faptul că oferta sa a fost depunctată pentru neprecizarea numărului de muncitori pe tip de meserie și a argumentat faptul că nici documentația de atribuire și nici factorul de evaluare nu impuneau precizarea acestui detaliu, comisia de evaluare având obligația respectării propriei documentații și datoria evaluării ofertelor într-o manieră obiectivă, transparentă și nediscriminatorie. De asemenea, contestatoarea a prezentat opinia exprimată de ........... cu privire la punctarea unui factor de evaluare identic existent într-o altă procedura de atribuire, ocazie cu care ................. a arătat că figurarea unor resurse umane de genul „echipa structura”, „echipa dotări” (deci fără prezentarea numărului de muncitori), este suficientă pentru reținerea unei corelări totale și obținerea punctajului maxim, fiind nepractic și imposibil evidențierea tuturor persoanelor implicate în activitatea respectiva în faza actuală ținând cont că nu există liste de cantități și proiect tehnic. Nici prin punctul de vedere și nici prin cererea de intervenție nu se arată în temeiul cărei cerințe, ofertanții aveau obligația menționării Pagina 35 din 50

numărului de muncitori, fiind însă aduse o serie de apărări vădit neîntemeiate. Astfel, ................. arată la pag. 5 din punctul de vedere faptul că „un singur ofertant a prezentat în detaliu organigrama contractului, unde se poate identifica (...) numărul de persoane din care este compusă fiecare echipă de muncitori”, „Comparând gradul de detaliere și rigurozitatea prezentării propunerilor tehnice, depuse de fiecare ofertant în parte, Asocierii, al cărei lider este contestatoarea, i-au fost acordate 6 puncte”. CNI nu a formulat nicio apărare cu privire la poziția anterioară a acesteia prin care a argumentat acordarea punctajului maxim pentru o ofertă cu o exprimare extrem de vagă și incompletă a resurselor. Din analiza acestor apărări reiese un modus operandi cât se poate de grav și nelegal al comisiei de evaluare din cadrul ................., anume acordarea punctajului în mod comparativ cu alte oferte pentru factorii de evaluare, cu toate că evaluarea se impune a fi una obiectivă, bazată pe principiile reglementate de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016 și raportată la cerințele exprese ale documentației de atribuire. Din justificarea oferită de autoritatea contractantă reiese că ............. nu a fost depunctată pentru nefigurarea unui element obligatoriu impus în mod expres de documentația de atribuire (nu este indicată cerința precizării numărului muncitorilor), ci doar pentru că un singur alt ofertant .................. a prezentat numărul muncitorilor. În primul rând, evaluarea comparativă este nelegală, comisia de evaluare având obligația evaluării fiecărei oferte în parte, prin raportare la cerințele stabilite în mod transparent prin documentația de atribuire. Evaluarea trebuie sa fie rezultatul unui demers transparent și egal, ofertanții având toți la dispoziție aceeași documentație de atribuire în baza căreia își elaborează ofertele, fiind în mod profund nelegal și discriminatoriu depunctarea unei oferte pentru o cerință care pur și simplu nu a fost reglementată, chiar daca un alt ofertant a tratat-o din proprie inițiativă. In al doilea rând, punctajul acordat se impune a se raporta la fiecare oferta în parte și strict la definiția și cerințele reglementate de factorii de evaluare și de documentația de atribuire. Cât timp factorul de evaluare în discuție și documentația de atribuire nu impuneau menționarea numărului muncitorilor pe tip de meserie, o astfel de împrejurare nu poate sta la baza depunctării și, implicit, în cazul contestatoarei, privării de cele 3 puncte necesare declarării ofertei sale ca fiind câștigătoare. Acceptând aceasta teorie, precizează contestatoarea, s-ar ajunge la concluzia că ofertanții ar fi putut include alte detalii nesolicitate de documentația de atribuire, precum experiența muncitorilor, vârsta sau domiciliul muncitorilor, iar în lipsa indicării acestor elemente de către alți ofertanți și în urma unei evaluări comparative, comisia de evaluare ar fi Pagina 36 din 50

constatat că ofertantul care a precizat cele mai multe detalii în legătură cu resursele umane este singurul care merită punctajul maxim. În mod evident ar fi de neconceput o asemenea manieră de evaluare, însă conform celor precizate prin punctul de vedere, tocmai asta s-a întâmplat – .............. a fost singurul ofertant care a precizat numărul muncitorilor și, deși documentația de atribuire nu impunea o asemenea cernita, comisia de evaluare a impus aceeași rigoare tuturor celorlalți ofertanți. Prin cererea de intervenție se arată că ar fi fost necesară indicarea numărului muncitorilor pentru corelarea resurselor cu activitățile din Plan și pentru probarea duratei de execuție a contractului, .................nu indica prevederile documentației de atribuire menite să impună astfel de obligații. De altfel, subliniază contestatoarea, faptul că nu înțelege cum ar fi putut aprecia autoritatea contractantă în mod obiectiv dacă un ofertant ar fi ofertat 5 dulgheri, alt ofertant ar fi ofertat 2 dulgheri, iar un altul 10 dulgheri pentru aceeași activitate, fiind de neconceput și aleatoriu modul cum ar fi putut acorda punctajul maxim și/sau minim pentru un ofertant sau altul și cum ar fi calculat/stabilit care dintre ofertanți au ofertat resursele în mod corect și suficient. În concluzie, comisia de evaluare avea obligația de a aprecia asupra punctajului acordat în mod obiectiv (fiecare ofertă în parte, nu comparativ) și transparent (raportat la cerințe exprese ale documentației de atribuire), iar prin depunctarea contestatoarei strict pentru că un alt ofertant a precizat mai multe detalii nesolicitate este vădit neîntemeiată, impunându-se obligarea autorității contractante la reevaluarea ofertei ................. doar prin prisma cerinţelor documentației de atribuire. 2.1.1. În continuare contestatoarea a arătat că oferta ................. (clasată pe locul II) nu respectă cerințele documentației de atribuire privind soluția tehnică pentru fundații, învederând prin contestație faptul că ................. a răspuns neconcludent la Solicitarea de clarificări nr. 18206L/ 30.10.2023, prin care i s-a cerut justificarea prețului ofertat în valoare de 70.000,00 lei la centrul de cost 4.1.1 Lucrări aferente adaptării la amplasament (centrul de cost în care se impunea includerea acestor lucrări), în sensul că nu a ofertat elementele necesare pentru adaptarea la amplasament conform studiu geotehnic, respectiv nu a ofertat nicio soluție propusă prin studiul geotehnic fie ea recomandată sau alternativă, și, chiar admițând prin absurd că ar fi ofertat soluția alternativă de fundare – nu a ofertat stratul de blocaj impus prin studiul geotehnic la aceasta soluție, dar și faptul că a ofertat o cantitate de balast insuficientă încât să fie considerată o pernă de balast prin raportare la suprafața clădirii, practic neofertând lucrările specifice de adaptare la amplasament impuse prin studiul geotehnic în legătură cu Pagina 37 din 50

fundația, eludând cerințele caietului de sarcini și ale documentației de atribuire. De asemenea, precizează contestatoarea că a arătat că, potrivit Caietului de sarcini la pag. 11 si pag. 31, autoritatea contractantă a impus anumite caracteristici care face aplicabilă doar prima soluție de fundare propusă prin studiul geotehnic, soluția alternativă (pentru care presupune prin absurd contestatoarea că a optat .................) presupunând o presiune sub limită stabilită prin Caietul de sarcini și care nu asigură aceste valori. Prin punctul de vedere se arată că în studiul geotehnic nu există nicio prevedere expresă care să limiteze alegerea soluției de fundare, precum și faptul că presiunea convențională ar reprezenta o recomandare, iar nu o obligație impusă ofertanților. Autoritatea contractantă nu explică însă motivele pentru care a considerat oferta ................. conformă și răspunsul la solicitarea de clarificări concludent, în condițiile în care ofertantul nu a prezentat în oferta și în răspunsul sau la clarificare și nu a justificat ofertarea stratului de blocaj, a unei cantități de balast suficiente și a lucrărilor de adaptare la amplasament impuse prin studiul geotehnic în legătură cu varianta alternativă de fundare, motiv pentru care își menține critica detaliată prin contestație. Este adevărat că studiul geotehnic prevede două soluții de fundare, una „propusă” și una „alternativă”, însă la fel de adevărat este că autoritatea contractantă poate, prin Caietul de sarcini, să impună și alte cerințe pentru ofertanți, ceea ce a și făcut prin cerințele de la pag. 11 și pag. 31 „Presiunea convențională luata în calcul pentru stabilirea dimensiunilor fundațiilor este de Pconv =200 kPa la adâncimea de Dmin=-2,00m” ceea ce înseamnă că autoritatea contractantă a optat pentru prima soluție propusă prin studiul geotehnic, care prevede o presiune convențională de 250 kPa, soluția alternativă presupunând o presiune (Pconv =100- 130 kPa, la baza temei care se recomandă a se îmbunătăți până la cel puțin 150-180 kPA) sub limita stabilită prin Caietul de sarcini și care nu asigura aceste valori. Prin punctul de vedere nu se formulează nicio apărare cu privire la aceasta cerință din Caietul de sarcini și nu se poate reține caracterul de „recomandare” în lipsa unei prevederi exprese în acest sens. În mod evident, contestatoarea subliniază faptul că, nu contestă documentația de atribuire, ci maniera în care comisia de evaluare a apreciat conformitatea ofertelor prin raportare la cerințele documentației de atribuire. 2.1.2. Având în vedere că lucrările aferente fundației nu au fost ofertate în conformitate cu documentația de atribuire, este evident că durata activităților, succesiunea și relația dintre acestea nu este detaliată la nivel de subactivități, iar corelarea cu întreg personalul propus este una deficitară. Pagina 38 din 50

Cu toate acestea ...................... a obținut punctajul maxim de 9 puncte la subfactorul de evaluare 4, în condițiile în care oferta sa trebuia declarată neconformă sau cel puțin depunctată pentru necorelarea întregului personal necesar execuției lucrărilor aferente fundației. 2.2. Criticile referitoare la lucrările aferente fundației au fost formulate și în legătură cu ..................., în sensul că nici acest ofertant nu a figurat elementele necesare pentru realizarea soluției propuse pentru fundație, respectiv soluția bazata pe piloți sau grupuri de micropiloți, iar prin procesul verbal de evaluare nu s-a reținut alegerea sistemului de fundare prin piloți, asa cum s-a reținut în dreptul ofertei contestatoarei. De asemenea, contestatoarea a arătat că nu se poate reține nici faptul că .................. ar fi ofertat soluția alternativă de fundare prin perna de balast cu strat de blocaj în baza, întrucât, prin răspunsul la Solicitarea de clarificări nr. 18208L/ 30.10.2023 prin care i s-a solicitat justificarea prețului ofertat pentru centrul de cost aferent acestor lucrări, ofertantul nu a prezentat stratul de blocaj în bază (piatra/bolovani de râu) și nici balast suficient pentru perna de balast, ofertând și justificând doar 308.25 mc de balast, menit ar fi executat doar sub cuva bazinului – practic parțial pe suprafața bazinului făcând imposibilă realizarea unei construcții în conformitate cu prevederile documentației de atribuire. Fără a relua motivele detaliate anterior și prin contestație pentru care contestatoarea consideră că soluția alternativă de fundare este inaplicabilă, menționând că nici în cazul acestui ofertant autoritatea contractantă nu a arătat motivele pentru care a considerat conformă oferta, dat fiind că lipsesc elementele necesare execuției fundației prin soluția alternativă, astfel cum a fost detaliat prin contestație. Prin cererea de intervenție se arată că .............................. a optat pentru soluția alternativă, însă sunt prezentate detalii tehnice precum cote de săpături de -2,70 m sau 3,50 m, incompatibile cu soluția alternativă, care menționa necesitatea evitării apariției apei în săpătură la depășirea cotei de -2,00 m. Susținerile din cererea sa de intervenție în sensul de a turna beton de egalizare de la cota -5,5m pana la cota -3,9m, adică o grosime de beton de egalizare de 1,6m, nu numai că nu poate fi pusă în practică și este aberantă dar este și contrară normativului P 100, întrucât betonul de egalizare (de aceea poartă și acest nume adică este strict pentru egalizare) nu poate fi turnat în grosime atât de mare, cu atât mai mult cu cât nu este armat, pentru a suplini o presiune convențională și doar pentru a aduce la cotă, întrucât ar presupune ca turnarea acestui beton în grosime atât de mare ar conduce la o potențială catastrofă în utilizarea construcției, aceasta din urmă fiind pasibilă de prăbușire în cadrul unui seism întrucât întreaga structură se sprijină pe un beton cu slabe proprietăți, nearmat și care se va sparge/crăpa/lăsa în timp. Pagina 39 din 50

Mai mult, aceste cantități importante de beton de egalizare lipsesc din justificarea acestuia a valorii centrului de cost. Cu privire la axele 2-5 , D-E adică la cuva bazinului, și de aceasta dată .................. intenționează să inducă în eroare Consiliul prin afirmațiile sale din cererea de intervenție unde susține că în urma ofertării unei perne de balast sub cuvă va conduce la o presiune convențională sub cuva de 200Kpa, or in studiul geotehnic se menționează clar că aceasta soluție nu poate asigura decât 150-180Kpa ceea ce este insuficient pentru fundațiile și structura la care a fost proiectat proiectul tip. În aceeași măsură sunt relatate și celelalte ,,apărări’’ ale sale cu privire la grinzile de fundare și la stâlpi unde, nu mai aduce explicații cu privire la cotele de săpătură și grosimile betonului de egalizare pe care în opinia sa ar dori sa îl toarne, întrucât, însuși acesta și-a dat seama că nu există suport logic și tehnic în afirmațiile sale. Un aspect foarte important care dovedește faptul că acesta nu a ofertat lucrările de adaptare la amplasament, iar cu ocazia contestației își schimbă răspunsul oferit autorității contractante în cadrul procedurii de atribuire, este faptul că, la pagina 16 a cererii sale de intervenție indică faptul că această cantitate enormă de beton de egalizare dar și alte lucrări necesare adaptării la amplasament, le-ar fi ofertat de fapt în alt centru de cost și anume in cap 4.1.2.1-Structura de rezistență clădire bazin, ori din oferta sa nu reiese de niciunde că ar fi ofertat aceste lucrări fiind doar pure afirmații care să scuze lipsa ofertării lucrărilor la amplasament conform studiului geotehnic și conform cerinţelor caietului de sarcini și a documentației de atribuire. Reiterează contestatoarea că ceea ce consideră că a fost în mod esențial nesocotit de comisia de evaluare, anume neofertarea și neclarificarea aspectelor ce au făcut obiectul solicitărilor de clarificări cu privire la centrul de cost 4.1.1 Lucrări aferente adaptării la amplasament (centrul de cost in care se impunea includerea lucrărilor de fundare), unde niciunul dintre cei doi ofertanți nu au ofertat toate elementele necesare realizării soluției alternative de fundare și nici ale soluției propuse, ambele definite prin studiul geotehnic. ................. a ofertat și justificat doar 308,25 mc de balast, cu mențiunea expresă ca acesta va fi executat doar sub cuva bazinului, cu toate că perna de balast se impune a fi așternută în trepte pe toată suprafața clădirii, sub forma unui radier general, și nu a ofertat stratul de blocaj de bază conform studiului geotehnic pentru varianta alternativă. Susținerile din cadrul cererii de intervenție în sensul că 308,25 mc de balast nu ar fi fost dovediți ca fiind insuficienți pentru perna de balast sunt neîntemeiate, în condițiile în care însuși ofertantul a arătat va utiliza 308,25 mc doar pentru cuva bazinului, conform Răspunsului înregistrat la ............ sub nr. 18599L/07.11.2023, singura mențiune referitoare la Pagina 40 din 50

balast fiind „DA06B1 – Strat de balast sub cuva bazin 25,02m x 15,40m x 0,80m = 308,25 mc”. Prin Procesul verbal privind evaluarea propunerilor financiare nr. 19341L/21.11.2023, la pag. 13 comisia de evaluare reține că ofertantul „a ales soluția de fundare cu perna de balast sub cuva bazinului”, cu toate că studiul geotehnic prevede, la varianta alternativă, un strat de balast dispus pe toată suprafața clădirii sub forma unui radier general. În mod evident Consiliul nu poate și nu trebuie să se substituie comisiei de evaluare în aprecierea asupra acestor aspecte de ordin tehnic, însă este clar că ambele oferte prezintă reale lipsuri în legătură cu ofertarea lucrărilor ce țin de fundare, lipsuri care vor deveni evidente imediat după începerea lucrărilor, cu consecințe extrem de neplăcute pentru aceasta investiție. Tocmai de aceea, este necesara reevaluarea celor doua oferte sub aceste aspecte, pentru a se putea reține că ofertanții nu au cuprins toate activitățile necesare realizării acestei soluții de fundare, în conformitate cu cerințele documentației de atribuire, iar oferta lor sa fie respinsă ca inacceptabilă și neconformă în baza HG nr. 395/2016, învederează contestatoarea. 2.2.2. Având în vedere motivele expuse anterior și faptul că lucrările aferente fundației nu au fost ofertate în conformitate cu documentația de atribuire, este evident că durata activităților, succesiunea și relația dintre acestea nu este detaliată la nivel de subactivități, iar corelarea cu întreg personalul propus este una deficitară. Cu toate acestea ................... a obținut punctajul de 6 puncte (prin contestație s-a menționat în mod eronat 9 puncte) la subfactorul de evaluare 4, în condițiile în care oferta sa trebuia declarată neconformă sau cel puțin punctată cu 3 puncte pentru necorelarea întregului personal necesar execuției lucrărilor aferente fundației. Mai mult decât atât, prin contestație ........... a arătat că oferta ................. a fost punctată neîntemeiat la acest subfactor de evaluare și pentru că în graficul Gantt nu au fost prezentate subactivitățile aferente fiecărui centru de cost în parte. Astfel, în Anexa 2 a procesului verbal de evaluare a propunerii tehnice a ................, la pag. 12 și în Anexa 1 la pag 3 a aceluiași proces verbal se menționează faptul că în Planul de lucru (graficul Gantt) au fost figurate doar activitățile – nu și subactivitățile, contestatoarea întemeindu-și critica tocmai pe actele care relevă evaluarea realizată de autoritatea contractantă. 2.2.3. În ceea ce privește modificarea propunerii tehnice de către ......... prin depunerea unui grafic Gantt revizuit, ................... își menține criticile formulate prin contestație. Prin cererea de intervenție și prin punctul de vedere se arată că graficul Gantt revizuit depus prin intermediul răspunsului la solicitarea de clarificări ar relua doar date cuprinse în cel inițial. Pagina 41 din 50

Această susținere nu are cum sa fie una întemeiată, în condițiile în care comisia de evaluare nu a putut identifica datele de început și datele de sfârșit a activităților în graficul inițial, acesta fiind motivul pentru care a solicitat clarificarea aspectului sesizat. În situația în care aceste informații se regăseau în graficul inițial, prin răspuns doar s-ar fi indicat locul unde se regăsesc aceste date, nefiind necesară depunerea unui grafic revizuit. Cu toate acestea, ofertantul a depus un nou grafic, cu menționarea datelor în două coloane, ceea ce comisia de evaluare a considerat concludent. În mod evident, contestatoarea precizează că nu contestă datele efective cuprinse în grafic (de ex. 1 martie 2024 menționată de intervenient), ci faptul că oferta inițială nu cuprindea aceste informații, fiind necesară completarea ofertei prin depunerea unui nou înscris, cu încălcarea prevederilor și jurisprudenței invocate prin contestație, iar oferta acestuia trebuia respinsă ca neconformă întrucât și-a modificat și completat propunerea tehnică, încălcând prevederile HG nr. 395/2016 dar și principiile tratamentului egal statuat de Legea nr. 98/2016. 2.2.4. În ceea ce privește declarațiile false din DUAE completat de .............., contestatoarea menționează că analiza încadrării celor reținute prin Documentul constatator nr. 7/10.109/06.07.2023 în „abateri grave” excede obiectului prezentei cauze, pentru că un asemenea demers ar fi putut fi realizat doar dacă autoritatea contractantă ar fi avut cunoștință despre existența documentului constatator și dacă ar fi analizat încadrarea în situația de excludere, ca mai apoi Consiliul să fie sesizat în vederea cenzurării acestor acte – ceea ce în prezenta cauză nu s-a întâmplat. Contestatoarea menționează că ceea ce a criticat în principal prin acest motiv al contestației a fost existentă unei declarații false în cadrul DUAE. Întrebarea din DUAE „Încetare anticipată, daune-interese sau alte sancțiuni comparabile” nu face distincție intre „abateri grave” și abateri obișnuite, nu impune anumite praguri valorice sau temporale, ci pur și simplu solicită ofertanților să indice dacă au existat cazuri de încetare anticipată, DAUNE-INTERESE sau alte sancțiuni comparabile. Întrebarea nevizând abaterile grave în sensul art. 167 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 98/2016, se impunea menționarea documentului constatator amintit, întrucât acesta cuprinde daune interese, urmând ca autoritatea contractantă și Consiliul să aprecieze asupra încadrării acestora. Or, ascunderea acestei împrejurări prin bifarea răspunsului „nu” la întrebarea din DUAE contestatoarea consideră că este o declarație falsă, indiferent daca este vorba despre o abatere gravă sau nu, pentru simplul motiv că întrebarea viza daunele-interese, care sunt menționate în documentul constatator. Susținerea intervenientului în sensul că răspunsurile oferite în DUAE nu ar reprezenta informații transmise „la solicitarea autorității Pagina 42 din 50

contractante” în sensul art. 167 alin. (1) lit. h) este neîntemeiată. DUAE este un document solicitat a fi depus odată cu oferta în mod obligatoriu și cuprinde informații „în scopul verificării absenței motivelor de excludere”, distincția realizată de intervenient fiind una artificială, neprevăzută de legislația aplicabilă - Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus. În fine, în ceea ce privește susținerile autorității contractante cu privire la reaua-credință, contestatoarea solicită să se aibă în vedere că absolut toate motivele contestației au fost întemeiate pe cerințe ale documentației de atribuire, prin raportare la conținutul ofertei contestatoarei și la evaluarea realizată de autoritatea contractantă, astfel cum aceasta este evidențiată în actele emise de CNI (raportul procedurii, procese-verbale de evaluare intermediară, etc.), motiv pentru care nu se poate reține încălcarea dispozițiilor art. 12 Cod procedura civilă, respectiv art. 14 si 15 Cod civil. Contestatoarea menționează că a formulat contestația în termen, motivat în fapt și în drept, indicând în mod concret critici punctuale împotriva evaluării realizate de autoritatea contractantă, motiv pentru care nu se poate reține reaua-credință, apreciază aceasta. În viziunea CNI, orice ofertant vătămat de actele autorității contractante ar acționa cu rea-credință dacă nu invocă motive considerate întemeiate de CNI, ceea ce este absurd și ar echivala cu limitarea accesului la justiție garantat de Constituție. Pe cale de consecință, pentru toate aceste motive, precum și pentru cele expuse pe larg prin contestație, ...................... solicită admiterea contestației astfel cum a fost formulată. Prin adresa nr. 3870/3646/C5/19.01.2024, Consiliul a invitat intervenienta ...................., la sediul său, pentru studierea dosarului 3646/2023. Prin adresa fără număr la emitent, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 4432/23.01.2024, .................... a transmis documentul „Concluzii scrise”. Analizând conținutul dosarului cauzei, Consiliul constată că ................... a transmis recipisa de consemnare nr. 209817213/1, eliberată de CEC BANK Sucursala Victoria la data de 28.12.2023, din care rezultă consemnarea cauțiunii în valoare de 88.000,00 lei, pe seama și la dispoziția C.N.S.C., corespunzătoare dosarului nr. ................... Din documentele depuse de părți și din susținerile acestora, Consiliul constată următoarele: Autoritatea contractantă ................. a inițiat, la data de 20.07.2023, o procedură procedurii simplificată, organizată în vederea atribuirii contractului, având ca obiect .................. inițiată prin publicarea în SEAP anunțului de participare nr. ..............., valoarea estimată a procedurii fiind de 20.44.623,29,00 lei. Pagina 43 din 50

În cauză ..................... a depus cererea de intervenție voluntară înregistrată la CNSC cu nr. 2193/15.01.2024, care prezintă natura juridică a unei cereri de intervenție accesorie deoarece sprijină poziția autorității contractante, fără a solicita desființarea vreunui act emis de aceasta, motiv pentru care Consiliul califică cererea de intervenție drept cerere de intervenție accesorie formulată în favoarea autorității contractante. În raport de dispozițiile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 101/2016 care stipulează că „Până la soluționarea contestației de către Consiliu, operatorii economici (...) participanți la procedura de atribuire pot formula, cu înștiințarea părților cauzei, cerere de intervenție voluntară în litigiu, potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările ulterioare, în termen de 10 zile de la data publicării în SEAP a contestației (...)” și având în vedere faptul că la data de 03.01.2024, autoritatea contractantă a publicat în SEAP, sub identificatorul .............” contestația formulată ............... Consiliul constată că cererea de intervenție este formulată în cadrul termenului legal, intervenția fiind transmisă prin e-mail la data de 12.01.2024. Având în vedere dispozițiile art. 17 alin. (3) și art. 68 din Legea nr. 101/2016, coroborate cu prevederile art. 61 alin. (3), art. 63, 65 și 67 din Cod proc. civ. dar și faptul că în cadrul procedurii de atribuire în cauză .................... are calitatea de ofertant câștigător iar cererea sa privește menținerea deciziei autorității contractante, Consiliul admite în principiu cererea de intervenție formulată de .................., astfel cum a fost calificată. În conformitate cu prevederile art. 67 din Codul de Procedură Civilă, coroborat cu cele ale art. 68 din Legea nr. 101/2016, Consiliul va analiza cererea de intervenție a .................. Contestatorul este nemulțumit punctajul primit la factorul de evaluare tehnic 2, subfactorul de evaluare 2 - Resurse. Realizările corespunzătoare fiecărei activități (Conform informația furnizată în cadrul paragrafului – Planul de lucru pentru realizarea serviciilor și lucrărilor și Personalul utilizat pentru realizarea serviciilor și lucrărilor și organizarea acestuia.) În soluționare, Consiliul reține că în cadrul caietului de sarcini postat în SEAP sub identificatorul ...........6 autoritatea contractantă a detaliat factori tehnici de evaluare și punctajul tehnic se calculează după cum urmează: - Pentru factorul de evaluare „Resurse. Realizările corespunzătoare fiecărei activități (Conform informația furnizată în cadrul paragrafului – Planul de lucru pentru realizarea serviciilor și lucrărilor și Personalul utilizat pentru realizarea serviciilor și lucrărilor și organizarea acestuia.)” se vor acorda punctajele astfel: Pagina 44 din 50

o Resursele identificate și realizările indicate sunt corelate într-un mod limitat cu complexitatea fiecărei activități propuse – 3 puncte o Resursele identificate și realizările indicate sunt parțial corelate cu complexitatea fiecărei activități propuse – 6 puncte o Resursele identificate și realizările indicate sunt corelate în totalitate cu complexitatea fiecărei activități propuse – 9 puncte Procedând la verificarea în care autoritatea contractantă a acordat punctajele acestui factor de evaluare, Consiliul constată, în cadrul procesului verbal privind evaluarea conformității propunerilor tehnice cu prevederile caietului de sarcini și după caz cu factorii de evaluare nr. 18018L/25.10.2023, următoarele: - Anexa 2: Proiectare – faza adaptare la amplasament, execuție lucrări și asistență tehnică din partea proiectantului pe perioada execuției lucrărilor pentru obiectivul de investiții: ................... – combustibil gaz – pag. 7 din 14 (pag. 97 din vol. 2/4 din dosarul achiziției depus de autoritatea contractantă) a acordat ofertei contestatorului punctajul de 6 puncte motivat de faptul că „în graficul de tip Gantt ofertantul a prezentat resursele umane pentru fiecare activitate în parte, pe specialiști, dar fără a preciza numărul de muncitori pe tip de meserie” - Anexa 2: Proiectare – faza adaptare la amplasament, execuție lucrări și asistență tehnică din partea proiectantului pe perioada execuției lucrărilor pentru obiectivul de investiții: ...................– combustibil gaz – pag. 7 din 14 (pag. 125 din vol. 2/4 din dosarul achiziției depus de autoritatea contractantă) a acordat ofertei ..................... punctajul de 6 puncte motivat de faptul că „în graficul de tip Gantt ofertantul a prezentat resursele umane pentru fiecare activitate în parte, pe specialiști, dar fără a preciza numărul de muncitori pe tip de meserie” - Anexa 2: Proiectare – faza adaptare la amplasament, execuție lucrări și asistență tehnică din partea proiectantului pe perioada execuției lucrărilor pentru obiectivul de investiții: ................. pag. 7 din 14 (pag. 139 din vol. 2/4 din dosarul achiziției depus de autoritatea contractantă) a acordat ................. Rezultă astfel fără putință de tăgadă faptul că ofertanții care în graficul de tip Gantt au prezentat resursele umane pentru fiecare activitate în parte, pe specialiști, dar fără a preciza numărul de muncitori pe tip de meserie au primit același punctaj de 6 puncte, oferta depusă de către contestator nefiind astfel defavorizată. Mai mult, din cadrul raportului procedurii nr. 20515L/19.12.2023 pentru factorul tehnic „Experiența personalului desemnat pentru Pagina 45 din 50

executarea contractului” toți ofertanții declarați admisibili au primit punctajul maxim de 24 de puncte iar pentru factorul „Demonstrarea unei metodologii adecvate de implementare a contractului și o planificare adecvată a resurselor umane a activităților” toți ofertanții declarați admisibili au primit același punctaj de 33 de puncte din maxim 36 de puncte. Față de aceste aspecte rezultă că oferta depusă de dvs. a fost tratată în mod egal cu celelalte oferte. Dacă factorul de evaluare în discuție era neclar contestatorul avea posibilitatea fie de a-l contesta în temeiul legii nr. 101/2016 fie de a solicita clarificări în temeiul art. 160 din Legea nr. 98/2016, drepturi de care nu a uzat, alegând să depună oferta și implicit a acceptat documentația de atribuire astfel cum a fost acesta postată în SEAP. Referitor la criticile contestatorului cu privire la neconformitatea ofertelor depuse de ...................Consiliul reține următoarele: - În cadrul studiului de fezabilitate care se regăsește în folder-ul „DT\Electronic Bi Tarnaveni\Studii\4.Studiu geo.pdf” autoritatea contractantă a stabilit 2 soluții – pag. 11 „4.2. Soluţie de fundare propusă Având în vedere adâncimea mare la care au fost atinse straiele naturale cu capacitate portantă bună propunem ca şi soluţie de fundare următoarele. Construcţiile noi proiectate se recomandă a fi fundate pe un sistem de fundaţii indirecte prin piloţi sau grupuri de micropiloţi purtători de vârf foraţi pe stratul de nisip mediu şi groiser, cafeniu-cenuşiu, cu pietriş, mediu îndesat, luând în considerare o presiune convenţională de bază pentru predimensionare de Pconv = 250 kPa. Piloţii se vor dispune sub structurile de rezistenţă, sub radierul bazinului respectiv perimetral sub structurile de rezistenţă a clădirii bazinului de înot. 4.3. Soluţie de fundare alternativă Construcţiile noi proiectate se recomandă a fi fundate pe un sistem de fundaţii tip radier general prin intermediul unui strat de balast compactat controlat în trepte cu strat de blocaj în bază dispus pe straiele de tip nisip fin şi mediu- argilos, gălbui,afânat, cu irizaţii nisipoase (F1-F2) sau argilă prăfoasă nisipoasă, cafenie-cenuşie, moale/consistentă, cu nivele nisipoase şi irizaţii feruginoase (F3), luând în considerare o presiune convenţională de bază pentru predimensionare de Pconv =100- 130 kPa, la baza pernei care se recomandă a se îmbunătăţii până la cel puţin 150- 180 kPA. După efectuarea pernei de balast compactat în trepte se vor face măsurători cu placa Lukas în cel puţin 5 puncte pentru verificarea omogenităţii pernei, iar în caz de identificare puncte slabe se vor face lucrări de îmbunătăţire. Pagina 46 din 50

Nu se recomandă efectuarea de săpătură mai mare de 2,00 m pentru evitarea apariţiei apei în săpătură care ar îngreuna extrem de mult realizarea pernei de balast respectiv.” În cadrul caietului de sarcini par. 31, autoritatea contractantă a menționat că „În cazul în care fundarea clădirii se va realiza pe un teren dificil, stabilit prin studiul geotehnic, se va opta pentru un sistem de fundare adecvat. De asemenea în cazul în care geotehnicianul va stabili ca terenul de fundare face parte din categoria terenurilor dificile de fundare va furniza un studiu geotehnic amănunțit în care să fie prezentați toți coeficienții necesari în calculul fundațiilor, conform normativelor în vigoare la data realizării studiului, deoarece o soluție optimă din punct de vedere structural și economic poate fi realizata numai având la baza un studiu geotehnic corect și coerent.” În cadrul studiului geotehnic nu există nicio limitare cu privire la soluțiile de fundare, ofertanții având posibilitatea de a-și elabora oferta fie luând în considerare soluția de fundare propusă, fie soluția de fundare alternativă, față de aceste aspecte criticile urmând a fi respinse. Referitor la criticile cu privire la faptul că ofertele depuse de ................... au obținut un punctaj neîntemeiat la factorul de evaluare 2 – subfactorul de evaluare 4, Consiliul reține următoarele: - În caietul de sarcini autoritatea contractantă a stabilit subfactorul „Încadrarea în timp, succesiunea și durata activităților propuse ............ fiind punctat astfel: o Durata activităților, sucesiunea și relația dintre acestea este insuficient detaliată, fiind limitată la corelarea cu activitățile din centrele de cost. De asemenea, există o corelare cu personalul minim solicitat pentru realizarea activităților – 3 puncte o Durata activitatilor, sucesiunea și relatia dintre acestea este detaliată la nivel de subactivități aferente activităților din centrele de cost. De asemenea, există o corelare cu întreg personalul propus (organigrama completă) pentru realizarea activităților – 6 puncte o Durata activităților, succesiunea și relația dintre acestea este detaliată la nivel de subactivități aferente activităților din centrele de cost. De asemenea, există o corelare cu întreg personalul propus (organigrama completă) pentru realizarea activităților precum și cu condiționările legate de date de temă specifice (amplasament, accese și circulații, lucrări critice care pot afecta îndeplinirea obiectivelor contractului) – 9 puncte Procedând la verificarea propunerii tehnice depusă de ................Consiliul reține că la pag. 83-103 se regăsește planul de lucru Pagina 47 din 50

pentru realizarea serviciilor și a lucrărilor în cadrul căruia sunt cuprinse resurse de personal alocate per activitate/subactivitate, la pag. 1103 se regăsește organigrama iar la pag. 1106-1113 graficul Gantt, informațiile fiind corelate. Procedând la verificarea propunerii tehnice depusă de ................... Consiliul reține că la pag. 68-72 se regăsește planul de lucru pentru realizarea serviciilor și a lucrărilor în cadrul căruia sunt cuprinse resurse de personal alocate per activitate/subactivitate, la pag. 1264-1268 se regăsește organigrama iar la pag. 802-806 graficul Gantt, informațiile fiind corelate. Consiliul reține că punctajul diferit al celor 3 operatori economici este rezultat din propunerea financiară și nu din cea tehnică, operatorii fiind evaluați în mod egal. Față de aceste aspecte, criticile urmează a fi respinse. Referitor la criticile cu privire la modificarea propunerii tehnice, Consiliul reține următoarele: - În graficul depus pag. 802-806 datele de început și de sfârșit se regăsesc rândul de sus a graficului, deoarece graficul este destul de amplu, autoritatea contractantă a solicitat clarificări prin adresă nr. 17668L/18.10.2023, să prezinte denumirea, data de început, data de sfârșit să durata activităților din cadrul contractului, așa cum sunt prezentate în centrele de cost. – pag. 171 din volumul 2/4 din dosarul achiziției depus de autoritatea contractantă. - Prin adresa nr. 769/20.10.2023 înregistrată la autoritatea contractantă sub nr. 17895L/23.10.2023 ofertantul declarat câștigător rearanjează informațiile care se regăseau în graficul depus în ofertă în sensul că data de început și de sfârșit pentru fiecare activitate se vor regăsi în două coloane, spre a se efectua o verificare mai facilă. Astfel în speță, nu este vorba de o modificare a propunerii tehnice, informațiile fiind existente, ceea ce a fost modificat a fost modalitatea de prezentare a graficului, modificare care nu l-a favorizat în procesul de evaluare a propunerii tehnice. Referitor la criticile cu privire la declarațiile în fals ale ............................, Consiliul reține următoarele: - Referitor la certificatul constatator nr. 7/10.109/06.07.2023, care nu a fost declarat în DUAE Consiliul reține că emitentul înscrisului a menționat „nu au fost constatate abateri de la calitatea lucrărilor executate”, „termenul contractual final (...) nu a fost respectat, fapt pentru care au fost percepute penalități de întârziere pentru 72 de zile” însă nu au fost aduse prejudicii autorității contractante pe perioada derulării contractului. - În cadrul intervenției, asocierea câștigătoare menționează că au fost calculate penalități de întârziere de 159,54 lei care au fost Pagina 48 din 50

achitate astfel cum rezultă din factura nr. 2006038/22.05.2023 depusă la dosar de intervenientă. Având în vedere aceste aspecte, oferta declarată câștigătoare nu se află în situația aplicării prevederilor art. 167 lit. g) sau h) din Legea nr. 98/2016: „g) operatorul economic şi-a încălcat în mod grav sau repetat obligaţiile principale ce-i reveneau în cadrul unui contract de achiziţii publice, al unui contract de achiziţii sectoriale sau al unui contract de concesiune încheiate anterior, iar aceste încălcări au dus la încetarea anticipată a respectivului contract, plata de daune- interese sau alte sancţiuni comparabile; h) operatorul economic s-a făcut vinovat de declaraţii false în conţinutul informaţiilor transmise la solicitarea autorităţii contractante în scopul verificării absenţei motivelor de excludere sau al îndeplinirii criteriilor de calificare şi selecţie, nu a prezentat aceste informaţii sau nu este în măsură să prezinte documentele justificative solicitate;” Din certificatul constatator 7/10.109/06.07.2023 nu rezultă că ofertantul intervenient şi-a încălcat în mod grav sau repetat obligațiile principale ce îi reveneau în cadrul contractului, contractul nefiind încetat anticipat, în speță fiind vorba de penalități de întârziere în valoare de 156,54 lei, iar nemenționarea acestui certificat în DUAE nu a avut ca scop punerea în imposibilitate a autorității contractante de verificare a absenței motivelor de excludere. Față de aceste aspecte, critica urmează a fi respinsă ca nefondată. Raportat la cele evocate și ținând seama de atribuțiile comisiei de evaluare prevăzute la art. 127 alin. (1) din HG nr. 395/2016, Consiliul constată că activitatea comisiei de evaluare s-a desfășurat în ceea ce privește ofertele admisibile cu o rigurozitate impusă de lege și, pe cale de consecință, criticile contestatorului privind nelegalitatea evaluării ofertei sale, cea clasată pe locul II și cea câștigătoare este nefondată, urmând să fie respinsă. Pentru considerentele anterior expuse, în temeiul dispozițiilor art. 26 alin. (2) și (6) din Legea nr. 101/2016 cu modificările și completările ulterioare, Consiliul va respinge ca nefondată contestația formulată de .............. în contradictoriu cu autoritatea contractantă ..................., și pe cale de consecință la admite cererea de intervenție formulată de ................ Referitor la cheltuielile de judecată solicitate de către intervenienta ................ urmează a le respinge ca nedovedite. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 49 din 50

Respinge ca nefondată contestația formulată de ................ în contradictoriu cu autoritatea contractantă .................., și pe cale de consecință la admite cererea de intervenție formulată de ................... Prezenta decizie este obligatorie pentru părți. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, Redactat în 5 exemplare originale, conține 48 (patruzecișiopt) pagini. Pagina 50 din 50