Dosar CNSC 4295/2024

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr.474/C10/4295 Data:26.02.2025

Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. 79348/10.12.2024, depusă de KATAR CONNEG SRL, cu sediul social în Negreşti, oraş Negreşti, str. Florilor nr. 5, judeţul Vaslui, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J37/889/2018, având Cod Unic de înregistrare RO40314681, reprezentată legal de administrator Gabriel Andrei MELNICIUC și convențional de „MUŞAT & ASOCIAŢII" S.P.A.R.L., cu adresa de comunicare a tuturor actelor procedurii în Bucureşti, B-dul Aviatorilor nr. 43, sector 1, cod poştal 011853, împotriva documentației de atribuire corespunzătoare Anunțului de participare nr. CN1075764 din 27.11.2024, privind procedura de licitație deschisă, organizată pentru atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect "Construire corp clădire pentru secţiile de boli infecţioase, pneumologie şi psihiatrie din cadrul Spitalului Municipal de Urgenţă Elena Beldiman Bârlad", cod CPV 45215140-0, organizată de UAT MUNICIPIUL BÂRLAD, cu sediul în Bârlad, str. 1 Decembrie nr. 21, județul Vaslui, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: 1. SUSPENDAREA procedurii de atribuire, până la soluţionarea contestaţiei. 2. Obligarea Autorităţii contractante la modificarea în parte a Documentaţiei de atribuire şi eliminarea/amendarea cerinţelor/factorilor de evaluare nejustificate/-i şi/sau nelegale/-i, astfel cum este detaliat în cuprinsul prezentei contestaţii:  în tot cuprinsul Documentaţiei de atribuire unde se face referire la acestea şi  cu obligarea Autorităţii contractante de a publica un anunţ de tip erată prin care să aducă la cunoştinţa operatorilor economici modificările admise. Pagina 1 din 2

3. În toate cazurile, cu aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene, precum şi a prevederilor art. 58 din Directiva 2014/24, a principiului proporţionalităţii şi a jurisprudenţei CJUE obligatorii indicate în prezenta contestaţie. Prin Încheierea nr. 132/C10/4295/17.01.2025, Consiliul s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a procedurii, din cuprinsul contestației formulată de KATAR CONNEG SRL, pe care a respins-o, ca rămasă fără obiect. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) lit.a) și b) și alin.(5) din Legea nr. 101/2016, admite contestația formulată de KATAR CONNEG SRL în contradictoriu cu UAT MUNICIPIUL BÂRLAD. Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 10 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire potrivit celor reținute în motivarea prezentei decizii, să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP și să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare.

Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea: DECIZIE Nr..../C10/.. Data:......2025

Prin contestaţia înregistrată la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor cu nr. ......., depusă de ......., cu sediul social în ...., oraş ...., înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. ..., având Cod Unic de înregistrare RO....., reprezentată legal de administrator .... și convențional de „....., cu adresa de comunicare a tuturor actelor procedurii în ....., împotriva documentației de atribuire corespunzătoare Anunțului de participare nr. CN… din …., privind procedura de licitație deschisă, organizată pentru atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect ".....", cod CPV 45215140-0, organizată de ...., cu sediul în ....., în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: 1. SUSPENDAREA procedurii de atribuire, până la soluţionarea contestaţiei. 2. Obligarea Autorităţii contractante la modificarea în parte a Documentaţiei de atribuire şi eliminarea/amendarea cerinţelor/factorilor de evaluare nejustificate/-i şi/sau nelegale/-i, astfel cum este detaliat în cuprinsul prezentei contestaţii:  în tot cuprinsul Documentaţiei de atribuire unde se face referire la acestea şi  cu obligarea Autorităţii contractante de a publica un anunţ de tip erată prin care să aducă la cunoştinţa operatorilor economici modificările admise. 3. În toate cazurile, cu aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene, precum şi a prevederilor art. 58 din Directiva 2014/24, a principiului proporţionalităţii şi a jurisprudenţei CJUE obligatorii indicate în prezenta contestaţie. Pagina 1 din 66

Prin Încheierea nr. ...., Consiliul s-a pronunțat asupra cererii de suspendare a procedurii, din cuprinsul contestației formulată de ....., pe care a respins-o, ca rămasă fără obiect. CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația de față, prin care ... reclamă documentația de atribuire corespunzătoare Anunțului de participare nr. CN.....2024, solicitând cele de mai sus. 1. Scurtă prezentare a situaţiei de fapt Contestatorul susține că, în urma analizării documentaţiei de atribuire, a constatat nereguli, respectiv că documentaţia de atribuire este formulată în mod restrictiv şi cuprinde cerinţe nejustificate şi lipsite de fundament, cu încălcarea prevederilor legale şi a principiilor achiziţiilor publice. 2. Privind formularea în termenul legal al contestației, contestatorul arată că prezenta contestaţie a fost formulată în termenul prevăzut de art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 101/2016. Astfel, având în vedere că, valoarea estimată a contractului ce face obiectul procedurii de atribuire, organizată de …. [… RON] excedează valoarea pragului prevăzută de art. 7 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 98/2016, pentru care este obligatorie publicarea anunţului de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, rezultă că termenul de formulare a Contestaţiei este de 10 (zece) zile: „(...) începând cu ziua următoare luării la cunoştinţă despre actul autorităţii contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea estimată a procedurii de achiziţie publică/sectorial sau de concesiune este egală sau mai mare decât pragurile valorice în raport cu care este obligatorie transmiterea spre publicare către Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a anunţurilor de participare, potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice, legislaţiei privind achiziţiile sectoriale sau legislaţiei privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii." Aşadar, prin raportare la data publicării Documentaţiei de atribuire în SEAP (data de ….2024), solicită Consiliului să constate că termenul de 10 (zece) zile pentru formularea contestaţiei se împlineşte la data de …..2024. 3. Invocând dispoziţiile art. 22 şi art. 23 din Legea nr. 101/2016, solicită Consiliului să dispună suspendarea Procedurii, în contextul formulării prezentei contestaţii împotriva Documentaţiei de atribuire, conform celor arătate mai jos. Data limită de depunere a ofertelor în procedură, a fost stabilită la …. 2025, astfel încât, în raport de termenul necesar Consiliului în vederea soluţionării contestaţiei, consider că se impune cu atât mai mult suspendarea procedurii şi evitării continuării acesteia în condiţii aflate sub prezumţia de nelegalitate dată fiind prezenta contestaţie. Din analiza prevederilor legale incidente din Legea nr. 101/2016, rezultă condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a se dispune suspendarea procedurii de atribuire, respectiv: (i) existenţa unui caz temeinic justificat, (ii) Pagina 2 din 66

prevenirea unei pagube iminente, coroborat cu analiza consecinţelor probabile ale suspendării asupra tuturor categoriilor de interese ce ar putea fi lezate, inclusiv asupra interesului public, (iii) singura cale de continuare a procedurii în condiţii de legalitate impune temporizarea acesteia prin admiterea cererii de suspendare, măsura ce apără interesele tuturor participanţilor şi, cu precădere, interesul public. Obiectul contestaţiei vizează însăşi Documentaţia de atribuire, ce nu asigură o concurenţă reală şi egală între operatorii economici, având ca efect introducerea unor cerinţe formulate în mod restrictiv, nelegal şi nejustificat. Precizează că autoritatea contractantă urmăreşte atribuirea unui contract de achiziţie publică unui operator, a cărui ofertă obţine cel mai bun punctaj, iar evaluarea se face în urma analizării mai multor oferte depuse, tocmai acesta fiind şi scopul urmărit de legiuitor prin Legea nr. 98/2016, când a reglementat obligaţia autorităţii contractante de a acorda operatorilor economici un tratament egal şi nediscriminatoriu, de a acţiona într-o manieră transparentă şi proporţională şi de a întocmi o documentaţie de atribuire care să nu restrângă artificial concurenţa. În sensul legii, există o restrângere artificială a concurenţei, în cazul în care achiziţia ori elemente ale acesteia sunt concepute sau structurate cu scopul de a favoriza ori dezavantaja în mod nejustificat anumite categorii de operatori economici. Respectarea principiului legalităţii ce guvernează întreaga procedură de achiziţie urmăreşte, în cele din urmă, protejarea resursei publice în beneficiul cetăţeanului. În final, dacă nu este suspendată procedura până la verificarea criticilor legate de Documentaţia de atribuire, este lezat însuşi interesul public, deopotrivă cu cel al autorităţii contractante, al contestatorului şi al altor operatori economici interesaţi de procedură, dar care sunt împiedicaţi să participe din cauza caracterului restrictiv şi nelegal al cerinţelor documentaţiei de atribuire. Contestatorul concluzioneză că: pe cale de consecinţă, suspendarea procedurii este o soluţie necesară prin care se păstrează echilibrul drepturilor şi consecinţelor patrimoniale, până la clarificarea în mod definitiv a legalităţii documentaţiei întocmite de autoritatea contractantă, şi clarificării/modificării acesteia, după caz, având în vedere că aceasta este susceptibilă a denatura concurenţa şi/sau a avea un efect discriminatoriu. 4. Autoritatea contractantă restrânge nejustificat competiţia şi numărul de potenţiali ofertanţi la procedură, încălcând prevederile legislaţiei achiziţiilor publice. 4.1. Cerinţa de experienţă similară în servicii, în valoare cumulată de cel puţin .... lei, fără TVA, în cadrul a maxim 3 contracte, din care cel puţin unul trebuie să fi constat în elaborarea de documentaţii tehnice aferente oricăror faze de proiectare (SF, DALI, DTAC, PT), pentru construcţia/extinderea/modernizarea/reabilitarea unei unităţi de spital, încadrate în categoria A de importanţă, conform .... şi clasa I conform ...., din cadrul documentaţiei de atribuire, este restrictivă şi nelegală. Pagina 3 din 66

Preliminar, învederază Consiliului şi deopotrivă autorităţii contractante faptul că, anterior formulării prezentei contestaţii, a încercat mai întâi remedierea acestor cerinţe contestate, sub forma unei solicitări de clarificare adresate în …..2024. Dat fiind însă, faptul că termenul de contestare s-ar împlini anterior furnizării unui răspuns de către autoritatea contractantă, la solicitările de clarificare adresate de participanţii interesaţi de procedură, pentru a preîntâmpina tardivitatea sau decăderea din posibilitatea solicitării remedierii cerinţelor restrictive, contestatorul a fost nevoit să iniţieze prezentul demers al contestării. Astfel, potrivit Secţiunii III.1.3.a) Capacitatea tehnică şi/sau profesională, pag. 9, din Fişa de date şi Anunţul de participare (Anexa nr. 1, în extras), Autoritatea contractantă solicită următoarele: „Informaţii şi/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerinţelor menţionate: Ofertanţii trebuie să demonstreze că în ultimii 3 ani (calculaţi până la data limită de depunere a ofertelor) au prestat în mod corespunzător, servicii similare în valoare cumulată de cel puţin ..... lei, fără TVA, în cadrul a maxim 3 contracte. Modalitatea de îndeplinire: Ofertanţii trebuie să demonstreze că în ultimii 3 ani (calculaţi până la data limită de depunere a ofertelor) au prestat în mod corespunzător, servicii similare în valoare cumulată de cel puţin ...... lei, fără TVA, în cadrul a maxim 3 contracte, din care cel puţin unul trebuie să fie constat în elaborarea de documentaţii tehnice aferente oricăror faze

de

proiectare (SF, DALI,

DTAC,

PT)

pentru construcţia/extinderea/modernizarea/reabilitarea unei unităţi de spital încadrate în categoria A de importanţă conform .... şi clasa I ....." Contestatorul consideră că modalitatea de formulare a cerinţei de experienţă similară în servicii de proiectare pentru operatorii economici are un caracter restrictiv. Prin solicitarea ca ofertanţii să demonstreze că în ultimii 3 ani au prestat servicii similare în valoare cumulată de cel puţin ... lei, fără TVA, în cadrul a maximum 3 contracte, din care cel puţin unul trebuie să fi constat în elaborarea de documentaţii tehnice, aferente oricăror faze de proiectare pentru construcţia/extinderea/modernizarea/reabilitarea unei unităţi de spital încadrate în categoria A de importanţă şi clasa 1, se solicită în realitate prezentarea unei experienţe identice, iar nu similare, restrângându-se în mod nejustificat competiţia şi încălcându-se principiile generale din legislaţia achiziţiilor publice. Cerinţa de experienţă similară în forma actuală, formată din toate cele 3 (trei) atribute cumulative: (i) experienţa în servicii de proiectare ce vizează „unităţi de spital" şi (ii) care se încadrează în categoria A de importanţă5 şi (iii) care se încadrează în clasa I6 este vădit restrictivă şi nu poate conduce decât la scopul evident al autorităţii contractante de a permite participarea la procedură doar a unui număr extrem de limitat, respectiv a unei structuri complexe de operatori economici care ar putea îndeplini aceste cerinţe. Aceasta cu atât mai mult cu cât, prin raportare la perioada de referinţă stabilită prin Documentaţia de atribuire pentru această cerinţă (,M ultimii 3 ani"), în România nici măcar nu a fost realizat un număr mare de unităţi Pagina 4 din 66

spitaliceşti care să se şi încadreze în categoria A de importanţă, precum şi în clasa I. în realitate, este vorba despre un număr chiar mic de astfel de contracte, ce au fost atribuite doar anumitor operatori economici din piaţă. Având în vedere faptul că se solicită experienţă similară în servicii de proiectare având ca obiect construcţii încadrate în categoria de importanţă A, clasa I, devine cu atât mai excesivă particularizarea prin raportare la destinaţia de unitate de spital a clădirii. Or, experienţa similară presupune, similaritatea cu obiecul procedurii din punct de vedere al complexităţii şi/sau scopului, indiferent de destinaţia construcţiilor. Contestatorul arată că, cerinţa, astfel cum este formulată, are caracter extrem de restrictiv şi arbitrar, contrar prevederilor Instrucţiunii ANAP nr. 2/20177, unde se stipulează expres faptul că nu este permisă solicitarea de experienţă similar, IDENTICĂ, în demonstrarea capacităţii tehnice şi profesionale: „Art. 1 Autoritatea/Entitatea contractantă are dreptul de a solicita, atât prin anunţul de participare/de participare simplificat, cât şi prin documentaţia de atribuire, ca operatorul economic care participă la procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/âcordului-cadru să facă dovada capacităţii sale tehnice şi profesionale referitoare la experienţa în implementarea unui/unor contract/contracte similar/similare atăt ca tip şi complexitate, cât şi din punctul

de

vedere

al rezultatului/funcţionalităţii urmărite prin scopul contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce se atribuie prin respectiva procedură. Art. 5(1) Nu

se poate solicita demonstrarea experienţei similare prin furnizarea de produse/prestarea de servicii/execuţia

de

lucrări

identice cu cele care fac obiectul contractului

de

achiziţie publică/de

achiziţie

sectorială/acordului-

cadru

care urmează

a se atribui. pentru

a nu se restrânge competiţia, fiind necesar să fie permise şi cele similare sau superioare din punctul de vedere al complexităţiişi/sau scopului. (2) Autoritatea/Entitatea contractantă va explicita similaritatea obiectului contractului

într-o manieră care să

reflecte

categoriile/tipurile de produse/servicii/lucrâri de

o complexitate comparabilă cu cele care fac obiectul contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorialâ/acordului- cadru

ce

urmează să fie atribuit, utilizând o descriere generală, raportată la sectorul/domeniul în care se încadrează acesta. Se vor evita formulările de tipul "ofertantul a executat/prestat lucrări/servicii similare celor prevăzute în contract" sau "a furnizat produse care se încadrează în categoria/clasa CPVXXXXX(...)" Astfel, capacitatea tehnică şi profesională, presupune o execuţie similară/echivalentă cu obiectul procedurii din punct de vedere al complexităţii şi/sau scopului urmărit, ori în cazul de faţă, autoritatea contractantă a formulat cerinţe identice cu obiectul contractului, acestea fiind restrictive, excesive, prin raportare la solicitarea prezentării cel puţin unui proiect anterior care vizează unităţi de

spital

încadrate

în categoria de

importanţă A,

clasa

I. Chiar dacă formulează cerinţa prin sintagma „servicii similare", în realitate Autoritatea contractantă solicită servicii identice cu cele ce fac obiectul procedurii de atribuire - servicii ce privesc unităţi de spital care să se încadreze exact în categoria de importanţă şi clasa menţionate. Aşadar, consideră că această cerinţă, în forma ei actuală, este în măsură să restrângă în mod nejustificat participarea la procedură a operatorilor economici, care, deşi deţin experienţă similară în servicii de Pagina 5 din 66

proiectare ce vizează construcţii cu o complexitate similară ori superioară, chiar unităţi de spital, aceştia nu ar putea depune o ofertă admisibilă, deoarece nu ar deţine experienţă similară în servicii de proiectare ce vizează unităţi de spital încadrate în categoria de importanţă A şi clasa I. Cerinţa privind experienţa similară în servicii de proiectare solicitată pentru unităţi spitaliceşti, încadrate în categoria A de importanţă conform …. şi clasa I conform …., din cadrul documentaţiei de atribuire, este restrictivă şi nejustificată. Această abordare restricţionează în mod nefundamentat participarea la procedură a operatorilor economici care, deşi dispun de întreaga capacitate tehnică, economică şi profesională necesară realizării contractului, nu pot valorifica experienţa lor profesională. Aceasta, deoarece contractele realizate anterior, de complexitate similară, nu sunt încadrate în categoria de importanţă A, clasa I, astfel eliminând fără temei competitori eligibili. În continuare, contestatorul realizează o expunere detaliată, reliefând ce reprezintă, din punctul de vedere al proiectării, încadrarea în clasa de importanţă I. Pentru fiecare proiect în parte, inginerul proiectant pentru specialitatea structură identifică datele de calcul specific, pe care le introduce în modelul de calcul. Aici sunt inserate caracteristici specifice ce ţin de tipul structurii, zona seismică, încărcările specifice utile şi permanente care se iau în calcul şi se introduc în modelul de calcul. La momentul alegerii clasei de importanţă, inginerii au în vedere normativul …, cod de proiectare seismică partea I, prevederi de proiectare pentru clădiri. Or, conform normativului P100- 1/2013, cu modificările şi completările din 2019, capitolul 4-5-3-> indiferent de clasa de importanţă şi de expunere la cutremur a clădirii, metoda de referinţă pentru determinarea efectelor seismice, este metoda calculului modal cu spectre de răspuns, aplicabilă în general tuturor tipurilor de clădiri. Solicitarea deţinerii experienţei în servicii de proiectare ce vizează construcţii încadrate în categoria de importanţă A, clasa I, este nejustificată din mai multe perspective şi creează o restricţie excesivă care limitează participarea operatorilor economici eligibili. Practic, autoritatea contractantă solicită experienţă identică cu obiectul contractului, fără ca acesta solicitare sa îi aducă un avantaj, cu consecinţa îngrădirii concurenţei. Normativele …. precizează, că metodologia de calcul pentru construcţii, indiferent de clasa de importanţă, utilizează aceleaşi principii şi metode (spre exemplu, metoda de calcul modal cu spectre de răspuns sau metoda forţelor seismice statice echivalente). Diferenţa constă în nivelul de hazard seismic luat în considerare şi în factorul de importanţă şi expunere la cutremur. Cerinţele de proiectare pentru discipline precum instalaţii HVAC, sanitare, medicale şi arhitectură rămân aceleaşi indiferent dacă clădirea este încadrată în clasa I sau II, iar complexitatea lucrărilor nu depinde de acest factor, iar cu atât mai puţin capacitatea tehnică şi profesională a operatorului economic. Pagina 6 din 66

În cazul disciplinelor non-structurale, precum arhitectura sau instalaţiile, factorii de importanţă seismică nu influenţează metoda de lucru, ceea ce face cerinţa de experienţă exclusiv în categoria A, clasa de importanţă I, lipsită de justificare. Solicitarea experienţei similare în servicii de proiectare a unor unităţi de spital încadrate în categoria de importanţă A, clasa I, limitează accesul la procedură al operatorilor economici care au realizat proiecte similare ca nivel de complexitate, dar în alte categorii de importanţă, cum ar fi categoria B de importanţă, clasa II. Spre exemplu, o clădire de importanţă B, clasa II, poate avea cerinţe similare de proiectare și execuţie pentru disciplinele de arhitectură şi instalaţii, dar este exclusă de la evaluare, doar din cauza încadrării în altă categorie de importanţă şi clasă, ceea ce nu afectează calitatea sau relevanţa experienţei respective, fiind un nivel similar de complexitate. Raţionamentul este validat şi de modul în care alte autorităţi contractante au înţeles să formuleze cerinţele de experienţă similară în proceduri pentru atribuirea contractelor ce au ca obiect proiectarea şi execuţia/execuţia unor unităţi de spital. În alte proceduri similare, autorităţile contractante au solicitat/solicită experienţă similară atât referitoare la execuţia de lucrări cât şi referitoare la proiectarea de lucrări prin raportare la construcţii civile în general şi/sau, după caz, la construcţii încadrate în categoria B de importanţă, în prezenta procedură autoritatea contractantă a decis în mod nejustificat ca în cazul proiectării să se raporteze la unităţi de spital încadrate în categoria A de importanţă, clasa I, în timp ce în cazul excuţiei să se

raporteze la unităţi de spital încadrate

în clasa de importanţă II

8 (deci categoria B de importanţă). Or, abordarea autorităţii contractante, apare ca nejustificată prin raportare la obiectul contractului şi pe deasupra şi disproporţionată. Indiferent de puterea de apreciere ce aparţine autorităţii contractante, totuşi aceasta nu poate să treacă peste limitele impuse de principiile generale ale achiziţiilor publice prevăzute în art. 2 din Legea nr. 98/2016, ce transpune prevederile Directivei 24/2014, deci inclusiv principiul proporţionalităţii, dar şi al nediscriminării şi egalităţii de tratament9. Operatorii economici care vor depune ofertă, în procedură ar trebui aşadar să demonstreze o capacitate de execuţie a obiectului contractului în ansamblu, iar nu excesiv, respectiv identic obiectului contractului aşa cum se solicită în prezenta documentaţie de atribuire. În acest sens, contestatorul precizează că jurisprudenţa în materie care confirmă astfel: - în speţă, documentele tehnice furnizate de (...) S.R.L. alături de răspunsurile explicative din datele de ...., coroborate cu acelea depuse la autoritate în cadrul evaluării anterioare a candidaturii (evaluare eronată), demonstrează că ambele contracte sunt de lucrări similare, iar similaritatea este dată de complexitatea tehnologică, mai cu seamă a construirii unei clădiri de peste 7 etaje, fie ea de birouri şi de laboratoare, pe structură de beton armat monolit.(...) Accentul trebuie pus pe acceptarea similarităţii tehnice de execuţie(...). Dacă antreprenorul a Pagina 7 din 66

dovedit că are capacitatea de a executa o construcţie complexă, precum aceea a unei clădiri de 7 etaje, interconectată cu alte clădiri într-un complex, este evident că poate executa şi „demolări ale unor construcţii, intervenţii la pavilioanele existente, realizarea unor pavilioane noi şi realizarea / reabilitarea reţelelor de utilităţi", corespunzătoare celor 24 de obiective." Aşa cum s-a stabilit anterior şi în practica CNSC: “Analizând cerinţa de calificare criticată, prin prisma dispoziţiilor legale enunţate, Consiliul reţine că ceea ce solicită, în realitate, autoritatea contractantă este probarea unei experienţe identice, iar nu a unei experienţe similare, prin care trebuie să se înţeleagă o experienţă asemănătoare. Solicitând o experienţă identică, autoritatea contractantă a încălcat dispoziţiile legale menţionate mai sus, cu consecinţa restricţionării participării la procedură a acelor operatori economici care nu pot proba experienţa identică cerută, context în care argumentele autorităţii contractante nu pot fi primite în soluţionare. Raţiunile avute în vedere de autoritatea contractantă, la stabilirea cerinţei de calificare, nu pot înfrânge o dispoziţie expresă a legii, interdicţia solicitării unei experienţe identice fiind clară.(...) În aprecierea Consiliului, este eronată interpretarea ce transformă similaritatea lucrărilor în identitatea lor dat fiind că, validând această viziune asupra similarităţii lucrărilor, în speţă, numai ofertanţii care au executat exact lucrări ce presupun lucrări de construcţii noi, destinate accesului larg al publicului, destinaţie sportivă, nu alte lucrări, chiar de complexitate superioară, vor putea depune o ofertă care să fie apreciată de comisie ca fiind admisibilă. În măsura în care se validează o astfel de viziune rezultă că între lucrări ar trebui să existe identitate absolută, care nu îşi găseşte suport în nicio normă legală, legiuitorul statuând asupra verificării experienţei anterioare a ofertanţilor prin raportare la similaritate, nu la identitate." Aşadar, nu este permisă solicitarea unei experienţe similare identice cu obiectul contractului ce urmează a fi executat, într-o manieră restrictivă, esenţială fiind capacitatea de execuţie a obiectului contractului la standardul de complexitate impus de obiectul procedurii. Or, o atare verificare se va efectua în etapa evaluării ofertei (tehnice şi financiare) depuse de către participanţii la prezenta procedură, doar aici putându-se evalua modul în care aceştia au înţeles cerinţele tehnice ale documentaţiei de atribuire, le-au asumat, detaliat şi cuantificat în limitele valorii estimate şi a propriilor capacităţi de proiectare şi execuţie. Solicitarea unei experienţe în categoria C sau B de importanţă ar fi mai oportună, deoarece astfel de proiecte sunt mai frecvente, iar cerinţele tehnice sunt similare celor pentru categoria A de importanţă, clasa I. O astfel de ajustare ar facilita accesul unui număr mai mare de operatori economici şi ar contribui la o competiţie echitabilă şi reală, fără a compromite calitatea lucrărilor sau interesul autorităţii contractante. Pagina 8 din 66

Pentru a permite participarea unui număr mai mare de operatori economici şi a asigura o competiţie corectă, cerinţa ar trebui să fie relaxată, mai permisivă, categoria B de importanţă spre exemplu fiind suficientă pentru a asigura competenţa şi experienţa necesară în realizarea proiectului. Solicitarea experienţei exclusiv în categoria A, clasa I, elimină fără temei operatorii economici care au realizat lucrări similare ca şi complexitate, încadrate în categoria B. Autoritatea contractantă nu va obţine niciun beneficiu tehnic din discriminarea operatorilor economici, care au executat contracte având ca obiect clădiri încadrate în categoria de importanţă B sau C, clasa I sau II, relevantă din punct de vedere al capacităţii profesionale sau de execuţie fiind complexitatea serviciilor/lucrărilor prestate/executate, iar nu încadrarea acestora într-o clasă de importanţă. Din punct de vedere al concurenţei între operatorii economici, învederăm Consiliului faptul că această cerinţă, în conţinutul său actual, este menită să restrângă în mod nejustificat participarea la procedură a operatorilor economici, care, deşi au experienţă similară din punct de vedere al execuţiei de construcţii civile din categoria de importanţă B sau C, nu ar putea participa la prezenta Procedură, deoarece nu au experienţă similară pentru execuţie de lucrări pentru unităţi de spital încadrate în categoria A, clasa I de importanţă. Impunerea cerinţei de experienţă exclusiv pentru unităţi de spital încadrate în categoria de importanţă A, clasa I, are un impact negativ semnificativ asupra competiţiei şi relevanţei criteriilor de calificare. Această abordare restricţionează participarea operatorilor economici competenţi şi poate influenţa negativ procesul de achiziţie. Prin urmare, autoritatea contractantă ar trebui să formuleze cerinţele de calificare într-un mod proporţional şi să permită operatorilor economici să demonstreze experienţă relevantă şi echivalentă din punct de vedere tehnic şi funcţional. Cu atât mai mult cu cât, la nivel naţional, în România, nu au fost executate lucrări încadrate în categoria de importanţă A, clasa I, în ultimii ani, ceea ce înseamnă că cerinţa devine imposibil de îndeplinit în practică, prin raportare la faptul că cerinţa de experienţă similară în servicii de proiectare are în vedere o perioadă de referinţă de 3 ani („în ultimii 3 ani"), limitând accesul la licitaţie şi excluderea chiar a unor operatori care au capacitatea tehnică şi profesională de a executa contractul. Situaţia este similară şi în ceea ce priveşte cerinţa aferentă factorului de evaluare nr. 2, Experienţa personalului cheie, pe care o vom detalia în secţiunea 4.2. infra, deoarece, chiar dacă nu se are în vedere o anume perioadă de timp determinată, totuşi, având în vedere că, astfel de proiecte au fost realizate cu mult timp în urmă în România, apare ca evident că experţii implicaţi la momentul respectiv nu mai sunt în activitate. Exemplu: O firmă cu experienţă vastă în realizarea construcţiilor civile de mare complexitate, precum spitale, sedii administrative, clădiri de interes public sau alte lucrări esenţiale din categoria B sau C este exclusă pentru că nu a avut ocazia să lucreze în categoria A, clasa I, care sunt foarte rar întâlnite (fiind construcţii excepţionale) pe piaţa naţională. Pagina 9 din 66

Practic, deşi un operator economic are experienţă similar, în ceea ce priveşte proiectarea de construcţii civile de o complexitate cel puţin echivalentă cu obiectul procedurii şi deţine întreaga capacitate tehnică/economică/ profesională etc., necesară executării contractului, această experienţă similară nu ar putea fi utilizată, din simplul fapt că, până la data prezentei proceduri, în ultimii 3 ani, nu a prestat şi dus la bun sfârşit proiecte dintr-o categorie de importanţă excepţională, „superioară" celei în cauză. Totodată, această cerinţă excesivă forţează operatorii economici aflaţi în piaţă şi care sunt interesaţi să participe la procedura de atribuire a prezentului contract, să caute asociaţi/parteneri din afara ţării, pentru a-şi asigura îndeplinirea cerinţelor de experienţă similară vizând unităţi de spital încadrate în categoria de importanţă A, clasa I, ceea ce poate genera dificultăţi în executarea contractului, dar, în primul rând, restricţionează accesul operatorilor economici la procedură, putând participa doar acei operatori economici determinaţi din piaţă care au acces la o astfel de structură de participare complexă. Aceasta creează o barieră artificială pentru operatori, ignorând esenţa calificării: capacitatea reală de a realiza lucrări de complexitate si standard similar. Or, modul în care este redactată această cerinţă este menită să reducă artificial concurenţa, putând fi îndeplinită de un număr limitat de operatori economici, contrar prevederilor art. 50 alin. (1) din Legea nr. 98/2016. Contestatorul a ajuns la concluzia că cerinţa de a demonstra experienţă în servicii exclusiv referitor la construcţii încadrate în categoria A, clasa I este restrictivă şi lipsită de proporţionalitate, în special în coroborare cu necesitatea de a demonstra o atare experienţă la nivelul ultimilor 3 (trei) ani şi ca experienţa să fie în servicii de proiectare ce vizează unităţi de spital. A sesizat că în procedură a fost emis de către ANAP şi Avizul conform condiţionat nr. … cu privire la Documentaţia de atribuire din Procedură (Anexa nr. 3) prin care s-a arătat expres: ,,(...)2.in justificarea cerinţei privind experienţa în prestări servicii proiectare de la pag.66 se face referire la „lucrările realizate în cadrul unor contracte de execuţie lucrări și/sau proiectare și execuţie, lucrări având ca obiect lucrări de construcție nouă și/sau reabilitare și/sau modernizare și/sau extindere pentru clădiri încadrate cel puţin în clasa de importanța 1". Totodată definiţia similarităţii serviciilor poate avea ca rezultat restrângerea participării operatorului economic la procedura de achiziţie." Ca măsură de remediere, ANAP a dispus reanalizarea şi argumentarea suplimentară la nivelul strategiei de contractare, menţinerea condiţionării „unit. de spital încadrate în categoria …. si clasa I (… astfel încât cerinţa să nu conducă la restrângerea concurenţei. Or, cu atât mai mult cu cât acest aspect a fost sesizat şi de ANAP, considerăm că se impune modificarea cerinţei întrucât autoritatea contractantă nu poate aduce niciun argument care să înlăture caracterul evident restrictiv şi care îngrădeşte concurenţa al cerinţei. Pagina 10 din 66

Concluzie: Contestatorul solicită Consiliului să ia în considerare argumentele expuse mai sus şi să oblige autoritatea contractantă la modificarea

în

parte

a

documentaţiei

de

atribuire

şi eliminarea/amendarea cerinţei nejustificate şi nelegale, astfel cum este detaliat în cuprinsul prezentei contestaţii, în tot cuprinsul documentaţiei de atribuire, unde se face referire la acestea şi cu obligarea autorităţii contractante de a publica un anunţ de tip erată, prin care să aducă la cunoştinţa operatorilor economici modificările admise. Propune modificarea cerinţei de experienţă similară în servicii de proiectare prin raportare la construcţii

civile încadrate în categoria C sau

B de importanţă, conform

.....

în loc de

unitate de spital încadrată în categoria A de importantă, clasa I. 4.2. Cerinţa din Fişa de date a factorului de evaluare nr. 2, conduce la o interpretare restrictivă a Documentaţiei de atribuire, respectiv la o restrângere nejustificată a concurenţei. Factorul de evaluare din algoritmul de calcul privind experienţa similară a experţilor, concretizată în proiecte similare asupra unor unităţi de spital cu încadrarea în categoria de importanţă A, clasa I, este restrictiv şi nejustificat. Potrivit Documentaţiei de atribuire, experienţa specifică în obiectul contractului a experţilor cheie, utilizaţi la cap. II.2.5 din Fişa de Date şi din Instrucţiunile către ofertanţi (Anexa nr. 2, în extras), este solicitată la nivelul următor: Algoritm de calcul: Ofertantul va propune o echipă multidisciplinară pentru specialităţile necesare, pentru întocmirea documentaţiilor tehnico- economice şi va preciza în mod clar persoanele desemnate si se vor puncta următorii experţi cheie: 2.1.1 Şef de proiect - Arhitect cu drept de semnătură -1 specialist x maxim 9 puncte; 2.1.2 Proiectant - Arhitect cu drept de semnătură -1 specialist x maxim 3 puncte; 2.1.3 Inginer proiectant - Inginer specialitatea construcţii civile, industriale si agricole -1 specialist x maxim 3 puncte; 2.1.4 Inginer specialitatea instalaţii pentru construcţii - Instalaţii sanitare - 1 specialist x maxim 3 puncte; 2.1.5 Inginer specialitatea instalaţii pentru construcţii - Instalaţii HVAC- 1 specialist x maxim 3 puncte; 2.1.6 Inginer/expert în inginerie medicală -1 specialist x maxim 3 puncte; Pentru şeful de proiect, punctajul se acordă astfel: Participarea expertului la realizarea un proiect similar reprezintă o cerinţă minimă de conformitate, şi nu se acordă punctaj suplimentar. Pentru participarea la 2 proiecte se vor primi 2,25 puncte. Pentru participarea la 3 proiecte se vor primi 4,50 puncte. Pentru participarea la 4 proiecte se vor primi 6,75 puncte. Pentru participarea la 5 sau mai mult de 5 proiecte se vor primi 9,00 puncte. Pentru ceilalţi experţi, punctajul se acordă astfel: Pagina 11 din 66

Participarea expertului la realizarea un proiect similar reprezintă o cerinţă minimă de conformitate, şi nu se acordă punctaj suplimentar. Pentru participarea la 2 proiecte se vor primi 0,75 puncte. Pentru participarea la 3 proiecte se vor primi 1,50 puncte. Pentru participarea la 4 proiecte se vor primi 2,25 puncte. Pentru participarea la 5 sau mai mult de 5 proiecte se vor primi 3,00 puncte. 2.1.1.-2.1.6. Prin proiect sau contract similar, se înţelege participarea expertului la realizarea, fie a unui contract de proiectare, fie a unui contract de proiectare şi execuţie, în care expertul a îndeplinit responsabilităţi şi sarcini similare celor prevăzute în prezentul contract. Acest proiect trebuie să fi inclus activităţi de elaborare, actualizare sau revizuire de documentaţii precum: studii de fezabilitate (SF) / documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii (DALI) / proiecte pentru autorizarea construcţiei (PAC) / proiecte tehnice (PT) sau detalii de execuţie (DE). Proiectul / Contractul trebuie să fi vizat lucrări de construire / reabilitare / modernizare / extindere sau intervenţie pentru unităţi spitaliceşti încadrate în categoria A de importanţă conform ... şi clasa I conform ...." Cerinţa, astfel cum este redată, impune drept criterii minime de experienţă similară a experţilor punctaţi, următoarele: 1. Pentru calificare şi pentru a se depune o ofertă conformă cu cerinţele minime ale fişei de date, este necesară participarea la realizarea unui proiect similar reprezentând o cerinţă minimă de conformitate, şi nu se acordă punctaj suplimentar. - solicitarea de experienţă este IDENTICĂ cu obiectul contractului: lucrări de construire / reabilitare / modernizare / extindere sau intervenţie pentru unităţi spitaliceşti încadrate în categoria A, de importanţă conform ... şi clasa I conform .... 2. Pentru punctare, respectiv pentru acordarea punctajului complet aferent Factorului de evaluare nr. 2, din fişa de date, conform algoritmului de calcul pentru demonstrarea experienţei specifice în obiectul contractului, este necesară prezentarea suplimentară, pe lângă contractul necesar pentru cerinţa minimă de calificare menţionată la punctul 1, a încă minim 5 (cinci) proiecte de experienţa similară (IDENTICĂ). În ceea ce priveşte criterile de calificare şi conformitate, autoritatea contractantă impune criterii extrem de restrictive de calificare şi conformitate, ce împiedică accesul ofertanţilor la această procedură, şi nu permite o concurenţă reală, fapt contrar scopului Legii nr. 98/2016 şi al Directivei 24/2014. Această modalitate de solicitare a factorilor de evaluare este vădit excesivă şi restrictivă, în România numărul experţilor cheie ce pot îndeplini o asemenea cerinţă fiind extrem de redus. Nu putem decât să presupunem că autoritatea contractantă urmăreşte în mod vădit restrângerea concurenţei, artificial şi cu scopul favorizării anumitor operatori din piaţă. Pagina 12 din 66

Contestatorul, consideră că algoritmul de calcul din cadrul factorului de evaluare „Experienţa personalului cheie" este formulat în mod deosebit de restrictive: i) pe de o parte, pentru că participarea expertului la realizarea unui proiect similar vizând unităţi spitaliceşti încadrate în categoria A de importanţă şi clasa I se solicită drept cerinţă minimă de conformitate, iar, ii) pe de altă parte, pentru că pentru acordarea punctajului se solicită participarea la între 2 şi 5 contracte vizând unităţi spitaliceşti încadrate în categoria A de importanţă şi clasa I. Similar celor indicate la punctul anterior, autoritatea contractantă nu ar trebui să solicite o experienţă identică, nici în cazul personalului cheie, ci, şi în acest caz, cerinţa ar trebui redactată într-o manieră cât mai generală şi permisivă, fapt ce nu ar limita artificial numărul de participanţi la procedură. Totodată, indică faptul că autoritatea contractantă impune acest criteriu pentru factorul de evaluare „Experienţa personalului cheie", pentru toţi experţii cheie solicitaţi, pentru toate cele 5 (cinci) contracte solicitate pentru acordarea punctajului maxim, ceea ce subliniază, încă o dată caracterul artificial şi deloc necesar al particularizării experienţei similare prin raportare la unităţi spitaliceşti încadrate în categoria A de importanţă şi clasa I. Or, aceste cerinţe, mai ales pentru obţinerea punctajului maxim, astfel cum sunt formulate, cumulativ: • 5 (cinci) contracte (ceea ce reprezintă un număr ridicat de contracte similare); și • încadrate în categoria A de importanţă conform …. şi clasa I conform …. (categorie şi clasă de importanţă extrem de rare pe piaţa din România); și • ce au avut ca obiect unităţi spitaliceşti (categorie de construcţii limitativ întâlnită pe piaţa din România), sunt vădit restrictive, şi nu pot conduce decât la scopul evident al autorităţii contractante de a permite participarea la procedură, doar a unui număr extrem de limitat de operatori economici, care ar putea îndeplini aceste cerinţe. În România, un număr extrem de limitat de experţi (spre imposibil de găsit astfel încât să nu fie nici conflictaţi) ar deţine o atare experienţă similară, mai ales prin raportare la numărul ridicat de cel puţin 5 (cinci) contracte solicitate pentru fiecare expert, în vederea punctării maxime. Mai mult, cerinţa nu este fezabilă întrucât, din informaţiile existente, rezultă că în ultimii ani, în România, nu a fost recepţionat niciun spital care să se încadreze în această categorie, iar proiectele care au fost lansate în anii trecuţi se află încă în execuţie. În plus, normativul .... este unul aplicabil strict pentru servicii dc proiectare structurală. Extinderea unui criteriu de proiectare structurală, solicitând aceeaşi experienţă profesională, specifică pentru toţi experţii cheie implicaţi (indiferent că sunt implicaţi sau nu în proiectare), este excesivă şi nejustificată. Pagina 13 din 66

Contestatorul arată că solicitarea ca toţi experţii cheie implicaţi, inclusiv şeful de proiect, arhitectul cu drept de semnătură, inginerul HVAC şi inginerul pentru instalaţii sanitare, să deţină experienţă profesională în contracte de proiectare/proiectare şi execuţie vizând unităţi spitaliceşti încadrate în categoria de importanţă A, clasa I, este nejustificată din mai multe perspective şi creează o restricţie excesivă care limitează participarea operatorilor economici eligibili. Practic, autoritatea contractantă solicită experienţă identică cu obiectul contractului, pentru toţi experţii cheie solicitaţi, fără ca acestă solicitare sa îi aducă un avantaj, cu consecinţa îngrădirii concurenţei. Relevanţa experienţei în clasa de importanţă I este specifică în principal inginerului de structură (2.1.3. Inginer proiectant - Inginer specialitatea construcţii civile, industriale şi agricole). Normativele …. precizează că metodologia de calcul pentru construcţii, indiferent de clasa de importanţă, utilizează aceleaşi principii şi metode, diferenţa constând în nivelul de hazard seismic luat în considerare şi în factorul de importanţă şi expunere la cutremur. Cerinţele mai mari de rezistenţă şi ductilitate specifice clasei de importanţă I sunt esenţiale pentru inginerul de structură, deoarece acesta răspunde direct de calculul structural, dimensionarea elementelor structurale şi rezistenţa acestora. Totuşi, aceste cerinţe nu sunt relevante pentru ceilalţi experţi (arhitect, inginer HVAC, inginer instalaţii sanitare), ale căror responsabilităţi nu sunt influenţate de această diferenţă de clasă. Arhitecţii şi inginerii de instalaţii (HVAC, sanitare) nu sunt direct implicaţi în calculul structurii şi, prin urmare, nu este justificată cerinţa de a avea experienţă exclusiv în proiecte încadrate în categoria A de importanţă, clasa I. Cerinţele de proiectare pentru aceste discipline (instalaţii HVAC, sanitare şi arhitectură) rămân aceleaşi indiferent dacă clădirea este încadrată în clasa I sau II, iar complexitatea lucrărilor lor nu depinde de acest factor. În cazul disciplinelor non-structurale, precum arhitectura sau instalaţiile, factorii de importanţă seismică nu influenţează metoda de lucru, ceea ce face cerinţa de experienţă care se raportează exclusiv la unităţi spitaliceşti încadrate în categoria A, clasa de importanţă I, lipsită de justificare, în special în coroborare cu solicitarea de a prezenta 5 (cinci) contracte pentru obţinerea punctajului maxim. Solicitarea experienţei specifice a experţilor cheie prin raportare la unităţi spitaliceşti încadrate în categoria de importanţă A, clasa I, limitează accesul la procedură al operatorilor economici, care au experţi foarte buni şi calificaţi care au realizat proiecte similare ca nivel de complexitate, dar încadrate în alte categorii de importanţă, cum ar fi categoria B de importanţă, clasa II. Spre exemplu, o clădire B de importanţă, clasa II, poate avea cerinţe similara de proiectare si execuţie pentru disciplinele de arhitectură şi instalaţii, dar este exclusă de la evaluare doar din cauza încadrării în altă categorie de importanţă, ceea ce nu afectează calitatea sau relevanţa experienţei respective, fiind un nivel similar de complexitate. Pagina 14 din 66

De aceea modul în care autoritatea contractantă, a stabilit algoritmul de calcul în cazul Factorului de evaluare „Experienţa personalului cheie" nu este în acord cu principiile generale ale achiziţiilor publice şi cu cele statuate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. În cauza ...., Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit cu caracter obligatoriu următoarele:”Astfel, autoritatea contractantă are posibilitatea să stabilească alte criterii de atribuire, în măsura în care acestea au legătură cu obiectul contractului şi respectă principiile prevăzute la articolul 2 din Directiva 2004/18." Rezultă astfel că, indiferent de puterea de apreciere asupra factorilor de evaluare ce aparţine autorităţii contractante, totuşi aceasta nu poate să treacă peste limitele impuse de principiile generale ale achiziţiilor publice, prevăzute în art. 2 din Legea 98/2016, ce transpune prevederile corespunzătoare din Directiva 24/2014, deci inclusiv principiul proporţionalităţii. Solicitarea ca toţi experţii cheie să deţină experienţă în contracte vizând unităţi sptialiceşti încadrate în categoria de importanţă A, clasa I, este disproporţionată şi nejustificată, având în vedere că aceste cerinţe sunt relevante în principal pentru inginerul de structură. Această cerinţă nu ar trebui să se aplice tuturor experţilor implicaţi, deoarece pentru ceilalţi profesionişti (Şef de proiect, Arhitect cu drept de semnătură, Proiectant - Arhitect cu drept de semnătură, Inginer specialitatea instalaţii pentru construcţii - Instalaţii sanitare, Inginer specialitatea instalaţii pentru construcţii – Instalaţii HVAC, Inginer/expert în inginerie medicală), cerinţele de experienţă nu sunt influenţate de clasa de importanţă a construcţiei. Chiar şi în cazul inginerului de structură, solicitarea unei experienţe exclusiv prin raportare la unităţi spitaliceşti încadrate în categoria A de importanţă, clasa I, este excesivă şi restrictivă, în special în coroborare cu numărul ridicat de 5 (cinci) contracte solicitate, proiectele încadrate din această categorie fiind extrem de rare la nivel naţional. Deşi autoritatea contractantă precizează în descrierea factorului de evaluare că „Se va puncta experienţa personalului-cheie specifică, exprimată în număr de proiecte similare la care a participat expertul desemnat pe aceeaşi poziţie sau într-o poziţie similară şi în care a desfăşurat activităţi comparabile cu cele ce urmează să le desfăşoare în cadrul contractului,", în practică aceasta solicită dovedirea experienţei specifice prin proiecte identice cu obiectul contractului, fără a accepta proiecte similare sau comparabile. Astfel, în ceea ce priveşte dovedirea experienţei experţilor punctaţi, nu este obligatoriu ca aceste persoane să fi executat contracte identice, fiind suficientă prezentarea unor contracte comparabile din punct de vedere al complexităţii, care să fi presupus lucrări de construcţii civile cu altă destinaţie, respectiv care includ activităţi cu caracter intelectual ce au ca rezultat identificarea, elaborarea şi dezvoltarea soluţiei tehnice ce stă la baza implementării respectivelor contracte atât timp cât acestea sunt relevante şi suficient de complexe. Pagina 15 din 66

Mulţi experţi calificaţi şi competenţi ar putea avea experienţă valoroasă din proiecte comparabile în complexitate, chiar dacă nu au participat în derularea unor contracte ce au avut ca obiect unităţi spitaliceşti încadrate în categoria de importanţă A, clasa I. Competenţele esenţiale pentru aceste roluri incluzând, dar fără a se limita la, gestionarea proiectelor, înţelegerea cerinţelor specifice, coordonarea eficientă a echipelor şi supervizarea riguroasă a execuţiei - pot fi dobândite şi dezvoltate prin participarea la diverse tipuri de construcţii civile de anvergură şi complexitate similară sau superioară, chiar dacă nu sunt identice cu obiectul prezentei achiziţii. Pentru demonstrarea experienţei profesionale a experţilor cheie, ceea ce autoritatea ar trebui să urmărească, este demonstrarea abilităţilor acestora de a-şi îndeplini atribuţiile explicit indicate în documentaţia de atribuire. Astfel, scopul impunerii unei cerinţe privind experienţa profesională trebuie să vizeze exclusiv capacitatea expertului de a gestiona responsabilităţile aferente poziţiei sale. Această capacitate se demonstrează prin faptul că, în trecut, expertul a prestat activităţi similare. Complexitatea acestor activităţi nu diferă/variază în funcţie de tipul de activitate sau finalitatea obiectivului, ci de nivelul de complexitate al proiectului în sine. Contestatorul, consideră că, relevante în interpretarea modalităţii de îndeplinire a cerinţelor în discuţie sunt şi trebuie să fie atribuţiile efective pe care persoanele propuse le-au exercitat în contractele prezentate ca referinţă, atribuţii subsumate poziţiei pentru care au fost propuşi. În evaluarea experienţei, accentul trebuie pus pe competenţele şi responsabilităţile demonstrate, iar nu pe tipul specific de construcţie ori destinaţia construcţiei. După cum se poate observa, aceste atribuiţii în ansamblul lor nu diferă după cum contractele anterioare au presupus sau nu realizarea unei construcţii cu destinaţie spitalicească, fiind atribuţii intrinseci poziţiei în sine, indiferent de destinaţia obiectivului realizat. Prin urmare, impunerea experienţei profesionale prin raportare la categoria de importanţă A: - Construcţii de importanţă excepţională este excesivă, nefiind relevantă această clasificare a construcţiilor pentru dovedirea capacităţii profesionale. Contestatorul punctează faptul că, în vechea reglementare a Regulamentului privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor (……) există şi o listă exemplificativă a construcţiilor de importanţă excepţională - Categoria de importanţă A şi anume: „1. Construcţii cu funcţiuni deosebit de importante, a căror neîndeplinire implică riscuri majore pentru societate şi natură, pe zone foarte extinse. Exemple: reactoare nucleare, baraje înalte sau amplasate pe terenuri dificile, cu zone intens populate în aval. 2. Construcţii cu caracter de unicat, cu valoare deosebită de patrimoniu. Exemple: ansambluri şi clădiri de cult sau alte monumente de arhitectură propuse pentru a fi înscrise în patrimoniul cultural mondial." Pagina 16 din 66

Precizeză că, dispoziţiile art. 7 din noul Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor din 21.11.1997 aprobat prin HG nr. 766/1997 prevăd: „Categoria de importanţă se stabileşte de către proiectant, la cererea investitorului, în cazul construcţiilor noi, sau a proprietarului, în cazul construcţiilor existente, atunci când este necesar, pentru lucrări de intervenţii sau în alte cazuri." Prin urmare, stabilirea categoriei de importanţă A este un atribut al proiectantului şi se face având în vedere funcţiunea deosebită (sau nu) a construcţiei. Întrucât categoria de importanţă A este stabilită prin prisma funcţiunii pe care o are spitalul, însă nu prin prisma caracteristicilor tehnice excepţionale, condiţionarea în cadrul experienţei profesionale la această categorie specială şi rară de importanţă a construcţiei este restrictivă şi excesivă. Această abordare restricţionează în mod nefundamentat participarea la procedură a operatorilor economici care, deşi dispun de întreaga capacitate tehnică, economică şi profesională necesară realizării contractului, nu pot valorifica experienţa lor profesională. Aceasta, deoarece contractele realizate anterior, de complexitate similară, nu sunt încadrate în categoria de importanţă A, astfel eliminând fără temei competitori eligibili. Consideră că, solicitarea ca experţii să deţină experienţă profesională în contracte pentru construcţii încadrate în categoria de importanţă A, este restrictivă din mai multe perspective ce limitează participarea operatorilor economici eligibili, care au realizat proiecte similare ca nivel de complexitate, dar în alte categorii de importanţă, cum ar fi categoria B sau C. În al doilea rând, lucrările de categoria B includ spitale, teatre, sau centre comerciale care implică, de asemenea, complexitate tehnică ridicată si similară cu cea a unor lucrări de categoria A, diferenţa dintre construcţiile de categoria A şi B este în mare măsură legată de impactul asupra societăţii şi a mediului, asa cum rezultă din HG 766/1997. Categoriile de importanţă se stabilesc în baza unei metodologii de punctare a fiecărei caracteristici specifice, rezultând încadrarea construcţiei în una dintre cele patru categorii definite de legislaţie, respectiv: o Categoria A - construcţii de importanţă excepţională; o Categoria B - construcţii de importanţă deosebită; o Categoria C - construcţii de importanţă normală; o Categoria D - construcţii de importanţă redusă. Categoria A include, construcţii cu funcţiuni extrem de importante fără de care societatea şi natura ar fi în pericol, aici fiind incluse centralele nucleare, barajele, clădiri unicat cu valoare de patrimoniu, ansambluri şi clădiri de culte sau monumente de arhitectură propuse pentru a fi incluse în patrimoniul cultural internaţional. Categoria B include, construcţii având funcţiuni importante pentru societate şi mediu, incluzând căi ferate, drumuri, poduri, Pagina 17 din 66

porturi, aeroporturi, baraje de acumulari de apă, clădiri socioculturale cu aglomerari mari de oameni, staţii de emisie radio şi televiziune, monumente de arhitectură, situri istorice, muzee, arhive, biblioteci naţionale, sedii ale inspectoratelor de poliţie, pompieri, salvare. Astfel, construcţia unui spital regional (categoria B) implică gestionarea unor cerinţe complexe de siguranţă, echipamente specializate, şi coordonare între specialişti, similare cu cele ale unui spital central (categoria A). Atât pentru categoria B, cât şi pentru A, managerul şi şeful de proiect trebuie să demonstreze cunoaşterea legislaţiei (HG 766/1997, Legea 10/1995 etc.), precum şi a proceselor administrative şi de avizare. Exemplifică: o clădire de importantă B. are cerinţe similare de proiectare şi execuţie pentru disciplinele de

proiectare, dar este exclusă de la evaluare doar din cauza încadrării în altă categorie de importanţă, ceea ce nu afectează calitatea sau relevanţa experienţei respective. Contestatorul a demonstrat anterior, categoria de importanţă a construcţiei, nu influenţează în mod direct complexitatea tehnică a acesteia, iar cerinţele tehnice pentru categoriile A şi B, sunt similare sau chiar identice în anumite aspecte, ar fi mai adecvat să se solicite experienţă în proiecte de categoria B. Acest criteriu este mai rezonabil, având în vedere frecvenţa mai mare a lucrărilor din această categorie şi caracterul lor comparabil din punct de vedere tehnic cu lucrările din categoria A. O astfel de ajustare ar permite accesul unui număr mai mare de operatori economici, stimulând o competiţie mai largă şi echitabila, fară a compromite standardele de calitate şi siguranţă ale lucrărilor. Totodată, contestatorul subliniază esențialul: Categoria de importanţă A, este o categorie de construcţii de importanţă excepţională, fiind destinată în special construcţiilor cu un impact excepţional şi funcţiuni critice, astfel cum este exemplificat anterior. Or o atare categorie pentru cerinţa de experienţă similară nu este necesar a fi impusă în cazul documentaţiei de atribuire, atât drept criteriu de calificare, cât şi factor de evaluare pentru toţi experţii solicitaţi. Dat fiind caracterul excepţional este cu atat mai nejustificată şi restrictivă solicitarea experienţei identice la nivelul unui număr mare de contracte, astfel cum explicat în prezenta Contestaţie. Contestatorul arată că, în procedură a fost emis de către ANAP, avizul conform condiţionat nr. ...... cu privire la Documentaţia de atribuire din Procedură (Anexa nr. 3) prin care s- a arătat: „Instrucţiuni către ofertanti sect.II.2.5), III.1.3.a), Strategia de contractare 15. In fapt: in fapt la cerinţa de experienţa similara pentru proiectare exista aspecte care trebuie corectate/completate /modificate. Astfel: 1. definiţia experienţei profesionale a experţilor proiectanti utilizaţi ca factori de evaluare (secţiunea II.2.5, caiet de sarcini) prin care se solicita „încadrate în categoria A de importanta conform ... și clasa I conform P100/1- 2013" poate conduce la restrictionarea participării Pagina 18 din 66

operatorului economic la procedura de atribuire. Justificările înscrise nu susţin aceasta cerinţa. (...)". Ca măsură de remediere, ANAP a impus fie: i. completarea strategiei de contractare, cu justificarea concludentă a motivului pentru care s-a solicitat în mod obligatoriu această experienţă, pentru experţi şi nu se acceptă ca experienţă profesională specifică, participarea la proiectarea altor categorii de construcţii şi/sau categorii de importanţă/clase seismice, evidenţiind aspecte specifice cu privire la competenţele minime pe care expertul trebuie să le deţină pentru atingerea scopului contractului. În atare situaţie, în cadrul factorului de evaluare ar putea fi punctată experienţa experţilor, de exemplu în proiectarea unor obiective de complexitate similară/superioară celui care face obiectul procedurii de atribuire; fie ii. în lipsa unor argumente concrete reconsiderarea cerinţei astfel încât să nu se restricţioneze concurenţa. În concluzie, solicită astfel Consiliului, să ia în considerare argumentele expuse mai sus şi să dispună obligarea autorităţii contractante la modificarea, în parte, a documentaţiei de atribuire şi eliminarea/amendarea cerinţelor/f actorilor de evaluare nejustificate/-i şi/sau nelegale/-i, astfel cum este detaliat în cuprinsul prezentei contestaţii, în tot cuprinsul documentaţiei de atribuire, unde se face referire la acestea şi cu obligarea autorităţii contractante de a publica un anunţ de tip erată prin care să aducă la cunoştinţa operatorilor economici modificările admise. Totodată, propune modificarea cerinţei de experienţă, din cadrul factorului de evaluare nr. 2, prin solicitarea unui nivel de experienţă raportat la construcţii civile, încadrate în categoria de importantă C sau B conform ..., din care cel puţin unul să fi vizat construcţii civile încadrate în categoria de importanţă B corform ... și clasa II conform ..., în loc de unitate de spital încadrată în categoria A de importanţă, clasa I. 4.3. Cerinţele de participare contestate, pe calea prezentei Contestaţii, suplimentar criticilor învederate mai sus, încalcă prevederile europene, impunându-se aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene. Preliminar, accentuează Consiliului, faptul că principiul priorităţii dreptului Uniunii Europene este consacrat expres de prevederile art. 148 (2) din Constituţie, potrivit cărora „ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare." În mod similar, art. 4 C.civ. şi art. 3 C.pr.civ. prevăd că „dispoziţiile privind drepturile şi libertăţile persoanelor vor fi interpretate şi aplicate în concordanta cu Constituţia, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, pactele şi celelalte tratate la care România este parte" şi că „dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi prezentul cod, au prioritate reglementările internaţionale [...]." Totodată, supremaţia dreptului Uniunii Europene - presupunând superioritatea acestuia, în raport cu legile naţionale, ale statelor membre Pagina 19 din 66

- a fost expres statuată în jurisprudenţa de referinţă a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene reţinându-se, inter alia, că „întrucât provine dintr-un izvor autonom, dreptului născut din tratat nu i s-ar putea opune, aşadar în considerarea naturii sale specifice, originale, pe cale judiciara, un text intern, indiferent de natura acestuia (...)". În aceeaşi ordine de idei, în ceea ce priveşte principiul priorităţii dreptului Uniunii Europene, se impune a se observa inclusiv rolul esenţial al hotărârilor CJUE, care au „efecte directe pentru statele membre, iar problemele dezlegate de aceasta se impun cu autoritate jurisdicţiilor naţionale: Astfel cum a fost expres reţinut în jurisprudenţa instanţei europene „incumbă tuturor autorităţilor statelor membre indiferent dacă este vorba de autorităţile unui stat federal sau de alte autorităţi teritoriale să asigure respectarea regulilor comunitare în cadrul competenţelor lor." Contestatorul evidențiază, Consiliului prevederile Articolului Criterii de selecţie din Directiva 2014/24. „(1) Criteriile de selecţie se pot referi la: (a) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale; (b) situaţia economică şi financiară; (c) capacitatea tehnică şi profesională. Autorităţile contractante pot impune operatorilor economici doar criteriile menţionate la alineatele (2), (3) si (4) drept cerinţe de participare. Autorităţile contractante limitează eventualele cerinţe de participare la cele care sunt adecvate pentru a garanta ca un candidat sau ofertant are capacitatea juridică şi financiară şi competenţele tehnice şi profesionale pentru a executa contractul care urmează sa fie atribuit. Toate cerinţele trebuie să aibă legătură cu obiectul contractului şi să fie proporţionale cu acesta. (...) (4) în ceea ce priveşte capacitatea tehnică şi profesională, autorităţile contractante pot impune cerinţe care să asigure faptul că operatorii economici deţin experienţă şi resursele umane şi tehnice necesare pentru a executa contractul la un standard de calitate corespunzător. Autorităţile contractante pot impune, în special, că operatorii economici să aibă un nivel suficient de experienţă demonstrate prin referinţe adecvate, din cadrul contractelor executate în trecut. O autoritate contractantă poate presupune, că un operator economic nu deţine capacităţile profesionale necesare, în cazul în care autoritatea contractantă a constatat că, operatorul economic se află într-o situaţie de conflict de interese care ar putea afecta în mod negativ executarea contractului. (...)". Astfel, autorităţii contractante îi este recunoscut, de către legiuitorul European, o largă putere de apreciere cu ocazia stabilirii criteriilor de participare, fapt demonstrat în special de utilizarea recurentă a verbului „a putea" la art. 58 din Directiva 2014/24. Conform acestui articol, autoritatea contractantă beneficiază de o marjă de apreciere, pentru definirea condiţiilor de participare la o procedură de atribuire a unui contract, pe care le consideră ca având legătură şi fiind proporţionale cu obiectul contractului şi de natură să Pagina 20 din 66

garanteze că un ofertant dispune de capacitatea necesară pentru executarea contractului care urmează să fie atribuit. Potrivit alineatului (4) al articolului menţionat, autoritatea contractantă apreciază în mod liber condiţiile de participare, pe care le consideră proprii, din punctul său de vedere, pentru a garanta îndeosebi executarea contractului la un nivel de calitate pe care îl estimează ca fiind adecvat. Astfel, ca o observaţie generală, menţionăm că scopul Directivei este de deschidere spre concurenţă, iar tendinţa de a induce interpretarea reglementărilor în sensul impunerii unor cerinţe restrictive în ceea ce priveşte invocarea experienţei similare a operatorilor economici, ar restrânge nejustificat şi artificial concureţa, fară a aduce avantaje autorităţilor contractante în implementarea contractelor de achiziţie publică. Pentru interpretarea dispoziţiilor dreptului Uniunii Europene, trebuie să se ţină seamă nu numai de modalitatea de formulare a acestora, ci şi de contextul lor şi de obiectivele urmărite de reglementarea din care fac parte. În acest sens, jurisprudenţa CJUE a statuat constant necesitatea respectării economiei generale a unei prevederi în raport de reglementarea din care face parte, deci inclusiv a principiului deschiderii spre concurenţă a Directivei 2014/24. Contestatorul a concluzionat, solicitând Consiliului, să dispună obligarea autorităţii contractante la luarea măsurilor de remediere a cerinţelor restrictive, contestate în prezenta contestaţie, în sensul explicitat mai sus, cu aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene, precum şi a prevederilor art. 58 din Directiva 2014/24, a principiului proporţionalităţii şi, nu în ultimul rând, a jurisprudenţei obligatorii a CJUE referite în prezenta Contestaţie. 5. Pentru toate argumentele învederate anterior, ..., solicită Consiliului, să dispună admiterea prezentei contestaţii, astfel cum a fost formulată şi motivată. Prin adresa nr. ... înregistrată la Consiliu sub nr. ....., autoritatea contractantă formulează Punct de vedere la contestația depusă de ..., comunicând următoarele: Cu privire la contestaţia, făcută de ..., la procedura de atribuire a contractului având ca obiect Proiectare şi execuţie pentru realizarea obiectivului "Construire corp clădire pentru secţiile de boli infecţioase, pneumologie si psihiatrie din cadrul S....." procedură publicată în SEAP prin Anunţul de participare simplificat nr. ... I.În context, autoritatea detaliază: 1. În data de ....2024 s-a publicat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice Anunţul de participare nr. .....2024 având ca obiect atribuirea contractului având ca obiect Proiectare şi execuţie pentru realizarea obiectivului "...." 2. Valoarea estimată a contractului este de ... lei fără TVA. 3. Criteriul de atribuire al procedurii este : "cel mai bun raport caiitate- preţ". 4. Termenul de depunere a ofertelor stabilit: ....2025. Pagina 21 din 66

5. Stadiul procedurii: în etapa de publicitate si de depunere a ofertelor. 6. În data de .....2024 operatorul economic ... a contestat documentaţia de atribuire, solicitând suspendarea acesteia. II. PUNCT DE VEDERE CU PRIVIRE LA FONDUL CONTESTAŢIEI III. 1. Punct de vedere cu privire la criticile de la punctul 4.1. 4.1. Cerinţa de experienţă similară în servicii în valoare cumulată de cel puţin ... lei, fără TVA, în cadrul a maxim 3 contracte, din care cel puţin unul trebuie să fi constat în elaborarea de documentaţii tehnice aferente oricăror faze de proiectare (SF, DALI, DTAC, PT) pentru construcţia/extinderea/modernizarea/reabilitarea unei unităţi de spital încadrate în categoria A de importanţă conform ... si clasa I conform P100/1- 2013, din cadrul Documentaţiei de atribuire, este restrictivă si nelegală 7. Prin urmare, cerinţa de calificare care face obiectul criticii este următoarea: Pentru contractele de achiziţie de servicii: executarea de servicii de tipul specificat Ofertanţii trebuie să demonstreze că în ultimii 3 ani (calculaţi până la data limită de depunere a ofertelor) au prestat în mod corespunzător, servicii similare în valoare cumulată de cel puţin ... lei, fără TVA, în cadrul a maxim 3 contracte, din care cel puţin unul trebuie să fie constat în elaborarea de documentaţii tehnice aferente oricăror faze de proiectare (SF, DALI, DTAC, PT) pentru construcţia/extinderea/modernizarea /reabilitarea, unei unităţi de spital încadrate în categoria A de importanţă conform ... şi clasa I conform P100/1- 2013. Note: 1. Prin servicii similare cu cele care fac obiectul viitorului contract de achiziţie publică, se înţelege, servicii de elaborare de documentaţii tehnice aferente oricăror faze de proiectare (SF, DALI, DTAC, PT), realizate în cadrul unor contracte de proiectare şi/sau proiectare şi execuţie lucrări având ca obiect lucrări de construcţie nouă şi/sau reabilitare şi/sau modernizare şi/sau extindere pentru clădiri încadrate cel puţin în clasa de importanţă II, astfel cum sunt clasificate prin Normativul P100- 1/2013 - Cod de proiectare seismică. Prin clădiri încadrate cel puţin în clasa de importanţă II, astfel cum sunt clasificate prin Normativul P100-1/2013 - Cod de proiectare seismică se înţelege: - Clasa de importanţă I - clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia civilă: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei; spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă; clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională; staţiile de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate aici; garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii; rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă; clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase. Pagina 22 din 66

- Clasa de importanţă II - clădiri a căror rezistenţă seismică este importantă sub aspectul consecinţelor asociate cu prăbuşirea sau avarierea gravă: • clădiri de locuit şi publice având peste 400 persoane în aria totală expusă; • spitale, altele decât cele din clasa I, şi instituţii medicale cu o capacitate de peste 150 persoane în aria totală expusă; • penitenciare; • azile de bătrâni, creşe; • scoli cu diferite grade, cu o capacitate de peste 200 de persoane în aria totală expusă; • auditorii, săli de conferinţe, de spectacole cu capacităţi de peste 200 de persoane; • clădirile din patrimoniul naţional, muzee Unul dintre contractele prezentate pentru demonstrarea îndeplinirii cerinţelor trebuie să fi constat în elaborarea de documentaţii tehnice aferente oricăror faze de proiectare (SF, DALI, DTAC, PT) pentru construcţia unei unităţi de spital.. Prin „unitate de spital" se înţelege unitate sanitară/medicală în sensul art. 163 alin. 1 şi art. 170 alin. 1 lit. a)-f), h) şi j) ale Legii 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare 8. Coroborând aceste informaţii, rezultă că pentru îndeplinirea cerinţei de experienţă similară: Se pot prezenta maxim 3 contracte din care: i. Cel puţin un contract, care a constat în elaborarea de documentaţii tehnice aferente oricăror faze de proiectare (SF, DALI, DTAC, PT), pentru construcţia/extinderea/modernizarea/reabilitarea unei unităti de spital încadrate în categoria A de importanţă conform ... si clasa I conform P100/1- 2013. ii. Iar celelalte 2 (două) pot fi realizate, în cadrul unor contracte de proiectare si/sau proiectare si execuţie lucrări având ca obiect lucrări de construcţie nouă si/sau reabilitare si/sau modernizare si/sau extindere pentru clădiri încadrate cel puţin în clasa de importantă II conform P100/1- 2013 (fără a mai fi o limitare cu privire la categoria de importanţă conform ...) Valoarea cumulată a celor 3 contracte, să fie de minim ... lei (proporţional cu valoarea estimată a componentei de servicii din prezentul contract). 9. Prin urmare, se poate constata că NU toate contractele solicitate pentru îndeplinirea cerinţei de calificare, se raportează la "construcţia / extinderea /modernizarea /reabilitarea unei unităti de spital încadrate în categoria A de importanţă conform ... şi clasa I conform P100/1- 2013", ci doar unul din cele 3, iar pentru celelalte 2, se acceptă cu o clasă mai inferioară, respectiv clasa II conform P100/1- 2013. 10. Având în vedere aceste precizări, precum si faptul că în cadrul contestaţiei, ..... doreşte scăderea nivelului de experienţă la clasa II conform P100/1- 2013, (respectiv categoria B de importanţă conform ...), considerând că acest nivel de experienţă este unul legal, rezultă că rămâne ca si critică doar cerinţa ca minim un contract să fi constat în Pagina 23 din 66

elaborarea de documentaţii tehnice aferente oricăror faze de proiectare (SF, DALI, DTAC, PT), pentru construcţia/extinderea /modernizarea /reabilitarea unei unităti de spital încadrate în categoria A de importanţă conform ... şi clasa I conform P100/1- 2013. 11. Mai departe, pentru stabilirea legalităţii si proporţionalităţii cerinţei, precizăm că la stabilirea nivelului de experienţă solicitată, s-a avut în vedere că, conform precizărilor de la pagina ... din partea scrisă a Studiului de Fezabilitate (SF), categoria de importanţă a noului corp de spital (CP1) este „A" (excepţională), conform HGR nr. 766/1997, iar clasa de importantă este I, conform P 100/1-2013. Corpul CP1 - Corp nou spital Regim de înălţime: D+P+3E - Suprafaţa construita: 5.463,00 mp - Suprafaţa construita desfasurata: 27.828,30 mp Clasa de importanţă - I - conform P 100/1- 2013 Categoria de importantă "A"(exceptionala) - conform HGR 766 / 199/ îfadul de rezistenţă la foc - II - conform P 118/1999 Risc de incendiu - Mic, conform P 118/ 1999. 12. Astfel, contrar aserţiunilor prezentate, criteriul de calificare privind experienţa similară în servicii, se raportează proporţional cu categoria si clasa de importantă de importantă a prezentei proceduri de achiziţie, respectiv categoria de importanţă „A" (excepţională), conform HGR nr. 766/1997, iar clasa de importantă I conform P 100/1-2013. 13. Pentru a demonstra proporţionalitatea şi legalitatea cerinţei, autoritatea, face trimitere la Exemplul de bună practică nr. 1, prezentat de ANAP, în Instrucţiunea nr. 2/2017 la art. (3), unde se dă ca exemplu de definire a experienţei de lucrări, pentru construcţia unui Centru de afaceri, clădirea încadrată în categoria de importanţă "C" conform HGR 766 / 1997 "Experienţa similară trebuie să privească lucrări de construcţii civile cel puţin din categoria de importanţă C, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcţii, cu modificările şi completările ulterioare" 14. Prin urmare, având în vedere că unitatea de spital, care face obiectul viitorului contract, este încadrată în categoria de importanţă "A", definirea experienţei similare s-a raportat în mod logic la lucrările de la clădire încadrate în aceeaşi categorie de importanţă respectiv în categoria "A" şi la aceeaşi clasă de importanţă, respectiv "I" (neexistând un alt nivel similar sau superior ca să se poată face trimitere la acesta ca să se poată spune că nu s-a permis prezentarea de contracte de o complexitate superioară). 15. Tehnic şi funcţional, clădirile de importanţă "A" sunt semnificativ mai complexe decât cele din categoria B sau C, trebuind să îndeplinească cerinţe superioare şi mai riguroase. Legislaţia naţională (..., ...), practicile instituţiilor de reglementare (ANAP, CNSC) şi logica de selecţie a ofertanţilor în procedurile de achiziţii publice justifică pe deplin necesitatea ca aceia care proiectează şi execută clădiri din categoriile superioare de Pagina 24 din 66

importanţă să aibă o experienţă solidă şi demonstrabilă în proiecte similare, mai complexe decât cele de categorie B sau C. 16. Astfel, propunerile contestatorului de reducere a clasei şi categoriei de importanţă, contravin instrucţiunilor de la art. 1 din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017, care stabilesc în mod obligatoriu faptul că "dovada capacităţii sale tehnice şi profesionale referitoare la experienţa în implementarea unui/unor contract/contracte similar/similare atât ca tip si complexitate, cât si din punctul de vedere al rezultatului/funcţionalităţii urmărite prin scopul contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului- cadru ce se atribuie prin respectiva procedură." 17. În plus, conform articolului 3, alineatul (1), litera (a) din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017, se face referire la "tipologia" în care sunt încadrate serviciile sau lucrările similare. Aceasta înseamnă că, pentru stabilirea experienţei similare, este importantă tipologia specifică a serviciilor sau lucrărilor realizate anterior de ofertant. 18. Prin urmare, serviciile sau lucrările legate de clădiri încadrate în categoria de importanţă "A", se încadrează în definiţia serviciilor sau lucrărilor similare, deoarece aceste categorii de importanţă reprezintă o tipologie distinctă în domeniul construcţiilor. Clădirile din categoria "A" au caracteristici tehnice, funcţionale şi de siguranţă specifice, care le diferenţiază semnificativ de clădirile din alte categorii (B, C, sau D) 19. Astfel, experienţa anterioară a ofertanţilor în proiectarea şi execuţia clădirilor unităţi de spital din categoriile "A" este relevantă şi necesară, deoarece reflectă competenţa lor, în gestionarea proiectelor cu nivel ridicat de complexitate şi importanţă. Solicitarea acestei experienţe specifice este justificată şi în conformitate cu prevederile legale, asigurând că autoritatea contractantă beneficiază de servicii la standardele cerute pentru un astfel de proiect. 20. Articolul 3, alineatul (1), litera (a) din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017 prevede că, pentru a fi considerate similare, serviciile sau lucrările trebuie să fie de acelaşi tip sau să aparţină aceleiaşi tipologii. Aceasta implică nu doar natura generală a serviciilor sau lucrărilor, ci şi caracteristicile specifice, complexitatea tehnică şi funcţională. 21. Clădirile încadrate în categoriile de importanţă "A" conform HGR nr. 766/1997 şi clasa I de importanţă, reprezintă o tipologie distinctă datorită importanţei excepţionale pe care o au pentru societate. Aceste clădiri au cerinţe tehnice, de siguranţă şi funcţionale mult mai stricte, necesitând o expertiză şi experienţă superioare în proiectare şi execuţie. 22. Pentru a asigura succesul unui proiect implicând clădiri de spital din categoria "A". este esenţial ca ofertanţii să fi realizat anterior lucrări similare ca tipologie şi complexitate. Experienţa anterioară în clădiri de categorie "B" sau inferioară nu este suficientă, deoarece nu reflectă competenţele necesare pentru a gestiona particularităţile tehnice şi de siguranţă ale clădirilor de importanţă superioară. 23. Cerând ofertanţilor să demonstreze experienţă în tipologia specifică a clădirilor din categoria de importanţă "A" şi clasa de importanţă "I" autoritatea contractantă, dorește să se asigure, că aceştia au competenţa necesară pentru a îndeplini contractul la standardele cerute. Aceasta Pagina 25 din 66

contribuie la prevenirea riscurilor asociate cu lipsa de experienţă în proiecte de complexitate ridicată, cum ar fi neconformităţi tehnice, întârzieri sau chiar periclitarea siguranţei utilizatorilor. 24. Justificarea experienţei similare cu obiectul contractului: Solicitarea experienţei în proiecte pentru clădiri de spital de categoria de importanţă "A" şi clasa de importanţă "I", nu este un moft sau o restricţie discriminatorie, ci o consecinţă firească a particularităţilor juridice, tehnice şi calitative cerute de un obiectiv spitalicesc. Autoritatea contractantă, urmăreşte să minimizeze riscurile şi să asigure selectarea unui ofertant care cunoaste deja problematicile specifice domeniului medical, respectând cerinţele Legii nr. 95/2006, ..., Normativului pentru construcţii spitaliceşti Indicativ ...., Normativului ...., etc. 25. Proporţionalitatea si pertinenţa cerinţei: În contextul legislaţiei europene si naţionale în domeniul achiziţiilor publice, cerinţele de calificare trebuie să fie proporţionale si direct legate de obiectul contractului. Într-un proiect de spital nou, experienţa în proiecte similare (clădiri din categoria de importanţă "A") este evident proporţională si legitimă, deoarece complexitatea, responsabilităţile si riscurile aferente unui astfel de obiectiv nu pot fi reproduse fidel de alte tipuri de construcţii civile din categorii de importanţă inferioare. Faptul că contestatorul, dorește extinderea experienţei la alte proiecte civile este nerelevant, deoarece acestea NU se supun aceloraşi normative stricte si NU prezintă aceleaşi exigenţe funcţionale și de siguranţă. 26. Autoritatea contractantă, trebuie să urmărească îndeplinirea interesului public, respectiv selectarea unui ofertant care deja să deţină experienţă în contracte similare, pentru a reduce riscul atribuirii unui ofertant, care nu a mai realizat un astfel de contract. 27. Dacă ar fi adevărat că nu există specificaţii tehnologice diferite între clasele sau categoriile de importanţă, care ar mai fi fost logica legiuitorului care a venit şi a definit în mod distinct aceste clase şi categorii? 28. În aceeasi ordine de idei, contestatorul solicită extinderea experienţei relevante, dincolo de proiectele spitaliceşti, și consideră, că orice proiect complex este echivalent din perspectiva competenţelor companiei sau a experţilor-cheie. Această aserţiune ignoră însă specificul normativ şi tehnic al unităţilor medicale, care prezintă cerinţe si responsabilităţi esenţial diferite de alte tipuri de construcţii civile (clădiri de birouri, locuinţe comune sau personale, toalete publice, etc.) 29. Distinctivitatea cadrului normativ şi tehnic aplicabil spitalelor: În România, proiectarea si construcţia spitalelor sunt guvernate de legi, normative şi standarde stricte, care depăsesc cadrul general al construcţiilor civile. De exemplu, conform ..., unităţile de spital se încadrează în categorii de importanţă ridicată "A", iar Normativul ... privind proiectarea antiseismică stabileste cerinţe specifice pentru aceste structuri, diferite de cele aplicabile altor clădiri de complexitate similară (a se vedea în acest sens tabelul 4.2. valorile factorului de importanţă - expunerea pentru activitatea seismică - unde spitalele sunt încadrate la clasele de importanţă I sau II în funcţie de faptul dacă spitalul are servicii de urgenţă si secţii de chirurgie, iar clădirile de tip curent sunt încadrate în Pagina 26 din 66

clase inferioare, respectiv III sau IV). De asemenea, Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii si legislaţia subsecventă (ordine si normative emise de Ministerul Sănătăţii) impun condiţii particulare pentru funcţionarea, siguranţa si circuitele funcţionale ale unităţilor medicale, incluzând dotări, fluxuri sterilităţi, circuite medicale, instalaţii speciale (gaze medicale, sisteme de climatizare cu filtrare avansată, protecţie împotriva infecţiilor nosocomiale etc.). Tabelul 4.2. Valorile factorului de importanţă - expunere pentru acţiunea seismică Clasa de importanţă - expunere - Tipuri de clădiri Clasa I Clădiri având funcţiuni esenţiale, pentru care păstrarea integrităţii pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia civilă, cum sunt: (a) Spitale şi alte clădiri din sistemul de sănătate, care sunt dotate cu servicii de urgenţă/ambulanţă şi secţii de chirurgie (b) Staţii de pompieri, sedii ale poliţiei şi jandarmeriei, parcaje supraterane multietajate şi garaje pentru vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite tipuri (c) Staţii de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate aici (d) (... ) 30. Autoritatea subliniează, că proiectarea şi executarea lucrărilor la unităţile spitaliceşti, sunt reglementate în mod distinct faţă de orice alt tip de construcţii civile. Acest lucru se datorează specificităţii funcţionale şi cerinţelor stricte de siguranţă şi igienă pe care le implică infrastructura medicală. În acest sens, există un normativ special dedicat acestor tipuri de construcţii, şi anume Normativul pentru construcţii spitaliceşti, Indicativ ..., publicat prin Ordinul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei nr. 2412/2022. 31. Acest normativ stabileşte cerinţe tehnice, funcţionale şi de calitate specifice pentru proiectarea şi executarea unităţilor spitaliceşti, diferite de reglementările aplicabile altor construcţii civile. Prin urmare, experienţa şi competenţa în acest domeniu presupun cunoaşterea aprofundată şi aplicarea corectă a prevederilor acestui normativ specializat. Astfel, se evidenţiază necesitatea ca compania şi experţii implicaţi să aibă o experienţă relevantă în domeniul construcţiilor spitaliceşti, pentru a asigura conformitatea cu standardele legale şi calitatea lucrărilor executate. 32. Complexitatea ridicată şi caracterul unic al cerinţelor spitaliceşti: Proiectele spitaliceşti implică gestionarea unor parametri de proiectare şi execuţie cu mult peste ceea ce se întâlneşte la clădirile civile obişnuite, conform reglementărilor din Normativul pentru construcţii spitaliceşti Indicativ ....: A. Complexitatea funcţională a spitalelor Conform normativului: - Spitalele includ o organizare spaţial-funcţională deosebit de complexă, cu multiple zone şi compartimente funcţionale (zona curată, zona murdară, zona neutră, zona intermediară) şi cerinţe stricte privind igiena şi asepsia. - Necesită îndeplinirea unor fluxuri riguroase pentru circulaţia pacienţilor, personalului, echipamentelor și materialelor, care sunt esenţiale pentru evitarea contaminărilor și pentru siguranţa utilizatorilor . Pagina 27 din 66

- Proiectele pentru alte tipuri de clădiri, nu implică astfel de cerinţe complexe si specifice. Lipsa acestei experienţe în alte tipuri de lucrări poate conduce la neconformităţi în aplicarea normativelor stricte pentru spitale. B. Cerinţe tehnice stricte pentru instalaţii Normativul detaliază cerinţele tehnice specifice pentru spitale, incluzând: - Instalaţii electrice, termice, sanitare, de ventilare si climatizare adaptate cerinţelor igienico-sanitare stricte . - Sisteme de gaze medicale, instalaţii de protecţie împotriva radiaţiilor si alte echipamente esenţiale . Proiectarea sau executarea altor tipuri de clădiri (de exemplu, birouri, rezidenţiale) nu implică acest nivel de integrare tehnologică, ceea ce face ca experienţa respectivă să fie irelevantă pentru un proiect de spital. C. Cerinţe privind siguranţa şi accesibilitatea: Spitalele sunt subiectul unor reglementări stricte privind siguranţa utilizatorilor, cum ar fi: - Rezistenţa mecanică si stabilitatea construcţiilor, în special în condiţii de urgenţă . - Cerinţele de siguranţă la incendiu, precum si zonele dedicate pentru intervenţii rapide . Aceste cerinţe depăşesc standardele aplicabile altor clădiri si necesită expertiză specifică în domeniul construcţiilor spitalicesti. D. Cerinţe de igienă şi asepsie: Spitalele trebuie să respecte reguli stricte pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale, inclusiv: - Materiale de construcţie si finisaje special alese pentru a fi rezistente la contaminare si usor de igienizat . - Organizarea funcţională bazată pe segregarea spaţiilor septice, aseptice si sterile . Experienţa în proiectarea altor tipuri de clădiri nu include această cerinţă critică, ceea ce reduce relevanţa experienţei similare. E. Documentaţie specifică necesară pentru proiectele spitaliceşti: Normativul impune elaborarea unor documentaţii detaliate, inclusiv: - Tema de proiectare specifică pentru funcţiunea de spital, care trebuie să includă analiza fluxurilor si cerinţele pentru fiecare compartiment . - Proiecte de inginerie medicală, care să prevadă integrarea echipamentelor si aparatelor medicale . Aceste cerinţe sunt unice pentru spitale si nu se regăsesc în alte proiecte. 33. Justificarea experienţei similare cu obiectul contractului: Solicitarea experienţei în proiecte spitalicesti nu este un moft sau o restricţie discriminatorie, ci o consecinţă firească a particularităţilor juridice, tehnice şi calitative cerute de un obiectiv spitalicesc. Autoritatea contractantă, urmăreste să minimizeze riscurile si să asigure selectarea unui ofertant ale cărui experţi-cheie cunosc deja problematicile specifice Pagina 28 din 66

domeniului medical, respectând cerinţele Legii nr. 95/2006, ..., Normativului pentru construcţii spitaliceşti Indicativ ..., Normativului ...., etc. 34. Proporţionalitatea şi pertinenţa cerinţei: În contextul legislaţiei europene si naţionale în domeniul achiziţiilor publice, cerinţele de calificare trebuie să fie proporţionale si direct legate de obiectul contractului. Într-un proiect de spital nou, experienţa în proiecte similare (unităţi spitalicesti) este evident proporţională şi legitimă, deoarece complexitatea, responsabilităţile si riscurile aferente unui astfel de obiectiv nu pot fi reproduse fidel de alte tipuri de construcţii civile. Faptul că, contestatarul doreste extinderea experienţei la alte proiecte civile este nerelevant, deoarece acestea NU se supun aceloraşi normative stricte şi NU prezintă aceleaşi exigenţe funcţionale şi de siguranţă. 35. Asigurarea calităţii şi protejarea interesului public: Prin solicitarea experienţei direct relevante, autoritatea contractantă protejează investiţia publică si interesul final al pacienţilor si personalului medical. O companie cu experienţă în construcţia de spitale va înţelege cu precizie normativele, standardele sanitare, nivelurile de rezistenţă seismică impuse de .... si cerinţele ..., reducând astfel riscul de neconformităţi, întârzieri sau adaptări costisitoare. 36. Într-o altă ordine de idei, contestatarul propune acceptarea prezentării unor contracte comparabile din punct de vedere al complexităţii si experienţă dovedită în execuţia lucrărilor de complexitate similară, care să NU fi presupus exclusiv realizarea de spitale ori, ofertantul nu prezintă nici un alt tip de lucrări "complexitate similară, care să NU fi presupus exclusiv realizarea de spitale". 37. Conform prevederilor de la art. 5 alin. 2 din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017, autoritatea contractantă are obligaţia de a explicita similaritatea obiectului contractului: "Autoritatea/Entitatea contractantă va explicita similaritatea obiectului contractului într-o manieră care să reflecte categoriile/tipurile de produse/servicii/lucrări de o complexitate comparabilă cu cele care fac obiectul contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează să fie atribuit, utilizând o descriere generală, raportată la sectorul/domeniul în care se încadrează acesta." 38. Prin urmare, raportat la complexitatea serviciilor si lucrărilor care fac obiectul contractului: - Prin complexitate similară: se înţeleg contracte care au ca si obiect clădiri încadrate în categoria de importanţă "A" conform ... si clasa de importanţă I conform ... - Prin raportare la "particularităţile viitorului contract": se înţelege doar unităţi spitalicesti, deoarece se aplică normative si legislaţie specifică doar acestui tip de clădire, existând cerinţe de calitate care nu se regăsesc în cadrul altor construcţii civile. 39. Conform precizărilor din Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor metodologie de stabilire a categoriei de importanţă a construcţiilor, aprobat prin .... si publicat în Buletinul Construcţiilor nr. ....: Pagina 29 din 66

2. Categoria de importanţă stabilită şi elementele definitorii ale acesteia, constituie o identitate sintetică pentru construcţia respectivă, fiind utilizate pentru : a) diferenţierea cerinţelor (niveluri şi, uneori, criterii de performanţă), precum şi a altor componente, in aplicarea sistemului calităţii, de regulă prin : - corelarea cu clasele de importanţă, în principal pe baza ponderii criteriilor asociate care au implicaţii in domeniul şi natura claselor de importanţă considerate ; - corelarea cu modelele de asigurare a calităţii care trebuie aplicate pentru construcţia respectivă ; b) evidenţierea unor caracteristici sau aspecte specifice ale construcţiei, care trebuie să facă obiectul unei tratări deosebite, situaţie care diferenţiază chiar construcţii aflate în aceeaşi categorie de importanţă; c) punerea în evidenţă a unor activităţi cu pondere sau importanţa mare pentru construcţia respectivă, în oricare din fazele (concepţie- proiectare, execuţie, exploatare) existenţei acesteia; 4. Stabilirea categoriei de importanţă a unei construcţii se face de către proiectant şi are in vedere următoarele principii : a) Considerarea construcţiei in mod global, avându-se în vedere, deopotrivă : - construcţia în sine, cu funcţiunile şi caracteristicile sale ; - activităţile legate de realizarea (concepţie-proiectare, execuţie) şi exploatarea acesteia. b) Reflectarea în mod corespunzător, a rolului şi locului, determinate de funcţiunile şi existenţa sa, pe care le are construcţia respectivă în contextul social, cultural, economic şi ecologic. c) Prevenirea riscurilor, prin selectarea unei categorii de importanţă adecvate, care impune nivelul cerinţelor (exigenţelor) esenţiale şi modelul de asigurare a calităţii, a căror aplicare trebuie să conducă la performanţele corespunzătoare. Între importanţa construcţiilor şi cerinţele privind calitatea acestora există o relaţie directă, deoarece : - calitatea realizată asigură existenţa şi durabilitatea construcţiilor, îndeplinirea funcţiunilor acestora şi previne producerea unor disfuncţii ; - activităţile care trebuie să conducă la calitatea dorită, în toate fazele, au amploarea şi complexitatea sporită pe măsură ce creşte importanţa construcţiei, dacă se au in vedere: • numărul funcţiunilor şi a cerinţelor faţă de acestea, care influenţează in special activităţile de concepţie-proiectare şi exploatare ; • natura şi mărimea riscurilor ce trebuiesc prevenite, care influenţează în special activităţile de concepţie-proiectare şi execuţie ; • durata de exploatare şi condiţiile de teren şi de mediu, care influenţează în special activităţile de concepţie-proiectare (prin necesitatea aprecierii evoluţiei pe această durata) şi de exploatare ; Pagina 30 din 66

• volumul de muncă şi materiale înglobate, care influenţează în special activităţile de execuţie. (... ) 6. Categoriile de importanţă se stabilesc, atât pentru construcţiile noi, cât şi pentru cele existente, pe baza aceloraşi principii şi criterii. Pentru construcţiile existente, analiza criteriilor asociate va avea în vedere : a) Componenta cultural-istorică şi social-afectiva a acestora, acolo unde este cazul. b) Faptul că, pe de o parte, condiţiile de teren şi de mediu avute în vedere la proiectare, s-au concretizat şi au acţionat defavorabil asupra construcţiei, şi că, pe de altă parte, concepţiile de alcătuire şi calcul luate în considerare la proiectare pot să nu ofere asigurarea necesară. În aceste condiţii pot fi necesare acţiuni şi activităţi pentru : - aducerea construcţiilor in situaţia de a satisface cerinţele esenţiale ; - aducerea construcţiilor in situaţia de a satisface unele exigenţe noi privind funcţiunile acestora. 40. Rezumând, chiar si în cadrul unor construcţii aflate în aceeaşi categorie de importanţă, există "aspecte specifice ale constructiei, care trebuie să facă obiectul unei tratări deosebite", în speţa de faţă, elementele care necesită o tratare deosebită sunt cele redate de Normativul pentru construcţii spitaliceşti Indicativ ... în care se găsesc condiţionalităţi de proiectare si execuţie speciale, care nu se regăsesc în cadrul a nici unui alt tip de clădire civilă. 41. Prin urmare, nu este de ajuns doar trimiterea la importanţa clădirii, cum este în cazul de faţă, categoria "A", ci, este necesar să se coreleze experienţa şi la tipurile de condiţionalităţi speciale, regăsite în cadrul Normativului pentru construcţii spitaliceşti Indicativ ...., rezultând, că, este necesar ca compania si experţii, să aibă experienţă în proiectarea si execuţia de lucrări asupra unei unităţi spitaliceşti, si nu doar asupra unor clădiri de importanţă "B" sau si mai inferioare, respectiv "C". 42. Pentru exemplificare, pentru construirea unei centrale nucleare, nu este de ajuns ca ofertantul sau experţii săi, să aibă experienţă în construirea de mall-uri, clădiri de birouri sau clădiri rezidenţiale, deoarece, eventualele erori de proiectare si execuţie, nu afectează doar clădirea în sine, ci, si tot mediul înconjurător. Similar, si la unităţile de spital, este necesar ca compania si personalul cheie să aibă experienţă în proiectarea si executarea unor lucrări la unităţi de spital, mai ales în contextul în care, în ultimii ani s-au înregistrat foarte multe incendii, cu precădere în unităţile de ATI, unităţi care nu au fost proiectate si executate, conform normelor de siguranţă actuale. 43. Nu se poate atribui contractul unui ofertant care nu deţine experienţă similară, ca apoi, să se spere că NU vor realiza nici o eroare în proiectarea si executarea viitorului spital, si, că NU vor exista consecinţe negative, din această lipsă de experienţă. 44. Prin urmare, este imperativ ca ofertantul să deţină experienţă cel puţin în realizarea unui contract similar. Pagina 31 din 66

45. Proiectarea si construirea unui spital implică o serie de cerinţe tehnice, funcţionale si de siguranţă care depăsesc cu mult cunostinţele generale dobândite în timpul studiilor universitare. Este necesară o înţelegere aprofundată a normativelor speciale aplicabile construcţiilor spitaliceşti, precum şi o experienţă practică în abordarea provocărilor specifice acestui tip de proiecte. 46. Astfel, este esenţial ca ofertanţii şi personalul implicat în astfel de proiecte să fi acumulat o experienţă relevantă în domeniul construcţiilor medicale, să fie familiarizaţi cu standardele şi reglementările specifice şi să fi demonstrat capacitatea de a gestiona cerinţele complexe ale acestor proiecte. Doar prin combinarea cunoştinţelor teoretice cu experienţa practică se poate asigura că proiectarea şi execuţia unui spital se desfăşoară la cel mai înalt nivel de calitate şi siguranţă, în beneficiul direct al pacienţilor şi al personalului medical. 47. Autoritatea, subliniază din nou, că cerinţa minimă de calificare impune ca operatorul economic să demonstreze experienţa dobândită prin executarea, anterior, a cel puţin unui contract de complexitate similară, având ca obiect realizarea unei unităţi spitaliceşti încadrate în categoria de importanţă A, conform ...., şi în clasa I, potrivit .... Pentru celelalte două contracte similare ce vor fi prezentate ca experienţă, se acceptă şi clădiri încadrate cel puţin în clasa de importanţă II. 48. Prin această precizare se urmăreşte: • Asigurarea experienţei relevante în domeniul specific: Solicitarea de a prezenta cel puţin un contract de o complexitate similară cu cea a viitorului obiectiv (adică o unitate spitalicească de categoria A şi clasa I de importanţă) garantează că operatorul economic cunoaşte cerinţele tehnice, standardele de siguranţă, normele antiseismice şi procedurile de execuţie specifice unei astfel de lucrări. • Menţinerea unui prag de complexitate tehnică şi organizatorică: Având în vedere că proiectul vizează o construcţie de înaltă importanţă (spital categoria A şi clasa I), este esenţial ca executantul să fi întâlnit deja provocări similare şi să fi reuşit să le gestioneze cu succes, asigurând astfel calitatea şi siguranţa lucrărilor. 49. Din această perspectivă, s-a urmărit obţinerea unui echilibru între specificitatea ridicată a obiectului noului contract şi asigurarea unei participări deschise şi nediscriminatorii la procedură. Astfel, deşi se solicită un contract de referinţă strict adaptat domeniului (spital categoria A, clasa I), pentru completarea cerinţelor minime din punct de vedere valoric se permit şi contracte similare de categorie inferioară (clădiri încadrate cel puţin în clasa II de importanţă). 50. Prin această abordare: • Se menţine standardul de calitate şi complexitate principală: Solicitarea unui contract de referinţă foarte specific garantează existenţa competenţei tehnice avansate. • Se încurajează participarea unui spectru mai larg de operatori economici: Permiţând şi prezentarea unor lucrări anterioare cu o clasă de importanţă inferioară, dar totuşi relevantă, se extinde baza de competitori. Astfel, se încurajează concurenţa, se oferă oportunităţi unui Pagina 32 din 66

număr mai mare de ofertanţi şi se reduc riscurile de restrângere nejustificată a competiţiei. • Se îmbină complexitatea specifică cu flexibilitatea valorică: În timp ce un contract anterior de nivel maxim (categoria A, clasa I) este esenţial pentru a demonstra aptitudinile necesare, includerea si a unor contracte cu cerinţe mai puţin stricte (clasa II) ajută la îndeplinirea pragului valoric minim solicitat fără a fi excesiv de restrictiv. 51. În final, autoritatea mai precizează, că documentaţia de atribuire a făcut obiectul verificării de către ANAP. Prin Avizul iniţial cu NR. ... s-a cerut a se "Reanaliza şi argumenta suplimentar la nivelul strategiei de contractare menţinerea condiţionării "unit. de spital încadrate în categoria A (...) si clasa I ....astfel încât cerinţa să nu conducă la restrângerea concurenţei." 52. Autoritatea Contractantă a prezentat în Strategia de contractare următoarele argumente: La stabilirea nivelului de experienţă specifică a experţilor cheie, s-a avut în vedere că, conform precizărilor din partea scrisă din SF: Categoria de importanţă a corpului nou de spital este "A"(excepţională) - conform ... si Clasa de importanţă - I - conform ..... Argumente care susţin necesitatea experienţei specifice în proiecte de unităţi spitaliceşti de categoria A si clasa I: 1. Nivelul maxim de importanţă şi complexitate: • Categoria A de importanţă conform ... include construcţii cu rol esenţial în funcţionarea societăţii în caz de dezastre naturale sau situaţii de urgenţă (ex. spitale, centrale nucleare). • Clasa I de importanţă conform ... se referă la clădiri cu risc ridicat în caz de cutremur, unde siguranţa vieţii umane si continuitatea funcţionării sunt critice. • Complexitatea proiectării acestor clădiri este mult mai ridicată, necesitând cunoştinţe avansate si experienţă specifică. 2. Cerinţe stricte privind siguranţa structurală şi seismică: • Proiectare antiseismică avansată: Spitalele de categoria A şi clasa I trebuie să reziste la cutremure majore fără a-şi pierde funcţionalitatea. • Normative specifice: Respectarea ... impune calcul structural complex, utilizarea de tehnologii şi materiale speciale. 3. Integrarea sistemelor medicale şi tehnice complexe: • Echipamente medicale specializate: Necesită spaţii proiectate pentru aparatură de înaltă tehnologie (ex. RMN, CT), cu cerinţe specifice privind structura, ecranarea electromagnetică, protecţia la radiaţii. • Sisteme tehnice integrate: Include infrastructură pentru gaze medicale, HVAC specializat, reţele IT medicale, care trebuie coordonate încă din faza de proiectare. 4. Reglementări şi standarde stricte în domeniul medical: • Legislaţie specifică: Ordinul MS nr. 914/2006, normele sanitare şi de igienă, impun cerinţe suplimentare faţă de clădirile obişnuite. • Audituri si acreditări: Spitalele trebuie să îndeplinească criterii pentru acreditare naţională si internaţională (ex. ANMCS, JCI). Pagina 33 din 66

5. Gestionarea riscurilor si siguranţa pacienţilor: • Controlul infecţiilor nosocomiale: Necesită cunoştinţe specifice în proiectarea circuitelor funcţionale, materialelor şi finisajelor. • Fluxuri funcţionale complexe: Proiectarea trebuie să asigure trasee optime pentru pacienţi, personal, materiale sterile, deşeuri medicale. 6. Experienţa în clădiri de categoria C nu este suficientă: • Diferenţe majore în cerinţe: Clădirile de categoria C au cerinţe mai puţin stringente privind siguranţa structurală, seismică şi funcţională. • Lipsa familiarizării cu specificul medical: Experţii fără experienţă în proiecte medicale pot omite aspecte critice privind echipamentele şi funcţionalitatea spitalicească. 7. Necesitatea asigurării competenţei si calităţii proiectării: • Reducerea riscurilor de proiectare inadecvată: Un expert fără experienţă relevantă poate conduce la erori care afectează siguranţa şi funcţionalitatea spitalului. • Asigurarea conformităţii cu cerinţele beneficiarului: Experienţa specifică garantează înţelegerea profundă a nevoilor unui spital modern. 8. Respectarea principiilor proporţionalităţii si nediscriminării în achiziţii publice: • Conform Legii nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul să stabilească cerinţe de calificare care să asigure capacitatea tehnică şi profesională necesară executării contractului. • Justificare obiectivă: Cerinţa este proporţională cu complexitatea şi importanţa proiectului, fără a restricţiona nejustificat accesul operatorilor economici. 9. Impactul direct asupra serviciilor medicale si siguranţei publice: • Spitalele sunt infrastructură critică: Calitatea proiectării afectează direct capacitatea spitalului de a oferi îngrijiri medicale sigure şi eficiente. • Responsabilitate faţă de comunitate: Asigurarea că proiectul este realizat de experţi competenţi este esenţială pentru protejarea sănătăţii publice. În concluzie, autoritatea susține că, solicitarea ca experţii să aibă experienţă în proiecte pentru unităţi spitaliceşti încadrate în categoria A de importanţă şi clasa I conform normativelor în vigoare, este justificată şi necesară. Aceasta asigură că proiectarea noului spital va fi realizată la cele mai înalte standarde de calitate, siguranţă şi conformitate legală. Experţii care au doar experienţă în proiecte pentru clădiri de categoria de importanţă C, indiferent de destinaţie, nu deţin cunoştinţele şi competenţele specifice necesare pentru a îndeplini cerinţele complexe ale unui spital de categoria A şi clasa I. Diferenţele semnificative în cerinţele tehnice, normative şi funcţionale dintre aceste categorii de clădiri justifică pe deplin cerinţa impusă. Prin urmare, pentru a asigura succesul proiectului şi pentru a proteja interesele autorităţii contractante şi ale beneficiarilor finali, este esenţial ca experţii solicitaţi să demonstreze experienţă relevantă în proiecte similare de complexitate şi importanţă echivalentă. Pagina 34 din 66

Având în vedere complexitatea serviciilor de proiectare care se vor achiziţiona prin prezenta procedură de atribuire, autoritatea contractantă consideră că este necesar ca operatorii economici să facă dovada prestării unor servicii de complexitate similară achiziţiei, pentru a se preveni un eventual risc de neîndeplinire a contractului, ca urmare a lipsei de experienţă a potenţialilor ofertanţi. Cerinţa minimă de calificare referitoare la solicitarea experienţei similare a fost stabilită în funcţie de exigenţele specifice impuse, de natura şi complexitatea contractului, precum şi de valoarea estimată, asigurându-se respectarea principiilor nediscriminării, tratamentului egal, recunoaşterii reciproce, transparenţei, proporţionalităţii şi asumării răspunderii. Raportat la dimensiunea categoriilor de servicii ce urmează a fi realizat de către ofertantul desemnat câştigător în urma procedurii de achiziţiei cerinţele minime se raportează la o valoare mai mica decât valoarea estimata astfel încât să se asigure accesul larg al operatorilor economici dar în acelaşi timp autoritatea contractantă urmăreşte să prevină riscurile asociate lipsei de experienţă similară/ capacitate de execuţie a potenţialilor ofertanţi. Proiectarea propriu-zisă a unei clădiri, impun cunoştinţe specializate si un management eficient, bazate de cele mai multe ori pe o experienţă şi o practică intensă în domeniu a operatorului economic, care conduc la execuţia de lucrări de calitate şi în termenele estimate. Cerinţele au fost stabilite în conformitate cu prevederile art. 172 alin. (5) şi 179 lit. b) din Legea nr. 98/2016 şi art. 31 alin. (1) al HG nr. 395/2016 fiind proporţionate şi în directă legătură cu natura, obiectul şi complexitatea prezentului contract. Pentru respectarea dispoziţiilor art. 3 din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017 au fost oferite suficiente repere operatorilor economici pentru ca aceştia să poată determina nivelul de complexitate asociat cerinţei, prin corelare cu modul în care este descrisă, prin rezultatele aşteptate descrise în caietul de sarcini, complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează a fi atribuit, precum şi modul în care poate fi demonstrată îndeplinirea respectivelor cerinţe. Potrivit prevederilor art. 179 alin. b) din Legea nr. 98/2016, pentru demonstrarea experienţei similare ofertanţii vor prezenta lucrările finalizate în cel mult ultimii 3 ani, fiind precizat că ultimii 3 ani se calculează prin raportare la data limită de depunere a ofertelor stabilită de Autoritatea contractantă prin anunţul de participare. Astfel, în concordanta cu prevederile art. 13 alin. (2) din Instrucţiunea Preşedintelui ANAP nr. 2/2017, în cazul în care se decalează termenul de depunere al ofertelor, se va extinde corespunzător (cu zilele de decalare) şi perioada aferentă experienţei similare. Pentru claritate, serviciile similare acceptate au fost definite într-o manieră mai largă ca fiind lucrări oricare dintre lucrările realizate în cadrul unor contracte de execuţie lucrări şi/sau proiectare şi execuţie lucrări având ca obiect lucrări de construcţie nouă şi/sau reabilitare şi/sau modernizare şi/sau extindere pentru clădiri încadrate cel puţin în clasa de importanţă I, în conformitate cu prevederile Normativul P100-1/2013 - Pagina 35 din 66

Cod de proiectare seismică, fiind de asemenea menţionate clar care sunt cele două clase de importanţe acceptate şi clădirile aferente. Având în vedere existenţa unor multitudini de condiţionări tehnice, este obligatoriu ca si execuţia să respecte actele normative referitoare la edificarea acestui tip de clădiri, respectiv să se încadreze cel puţin în clasa de importanţă I în conformitate cu prevederile Normativul P100-1/2013 - Cod de proiectare seismică, ce impun o complexitate si problematica specifica din punct de vedere al execuţiei si atenţiei acordate materialelor, execuţia acestor lucrări impunând o experienţa specifică si capacitatea de a identifica si gestiona riscuri specifice acestui tip de clădiri încadrate în clasa de importanţă I. Având în vedere specificul serviciilor prezentului contract, respectiv proiectarea şi executarea unor lucrări pentru construirea unui spital de o complexitate ridicată, autoritatea contractantă consideră necesar ca ofertanţii să poată dovedi că unul dintre contractele prezentate ca experienţă similară este pentru construcţia unei unităţi de spital. În sensul acesta a fost definit cu exactitate ce se înţelege prin "unitate de spital", respectiv unitate sanitară/medicală în sensul art. 163 alin. 1 şi art. 170 alin. 1 lit. a)-f), h) şi j) ale Legii 95/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru a nu se restricţiona accesul operatorilor economici la procedură, ţinând cont de faptul ca în piaţa internă construcţia de unităţi de spital noi nu a fost ridicată în ultimii 3 ani, autoritatea contractantă a avut în vedere să nu stabilească un prag valoric minim pentru aceasta. Cerinţa ca cel puţin o clădire executată să fie o unitate spitalicească are în vedere necesitatea asigurării că antreprenorul are cunostinţe minime despre constrângerile necesare execuţiei, putând preveni eventuale erori de calitate si de coordonare a etapelor de execuţie. Demonstrarea experienţei similare se realizează potrivit practicii şi prevederilor legale în vigoare, cu referire în principal la dispoziţiile Instrucţiunii ANAP nr. 2/2017, prin raportare la servicii "duse la bun sfârşit", respectiv servicii recepţionate parţial, cu condiţia ca acestea sa fi putut fi utilizate de Beneficiar ca rezultat independent sau servicii recepţionate la sfârşitul prestării. Pentru a nu se restricţiona posibilitatea de demonstrare a experienţei similare, se oferă posibilitatea ofertanţilor de a prezenta documente justificative care probează îndeplinirea cerinţei cum ar fi: copii ale unor părţi relevante ale contractelor pe care le-au îndeplinit, certificate de predare- primire, recomandări, procese-verbale de recepţie, certificări de buna prestare, certificate constatatoare. Acestea vor fi prezentate doar de către ofertantul clasat pe primul loc în clasamentul intermediar întocmit la finalizarea evaluării ofertelor, având în vedere totodată utilizare indicaţiei globale cu privire la criteriile de selecţie. De asemenea, au fost prezentate informaţiile detaliate privind posibilitatea operatorilor economici de a participa în comun sau de a beneficia de susţinerea unui terţ operator economic potrivit dispoziţiilor legale, fiind precizate documentele care vor fi prezentate în acest sens. Din nou s-a ţinut cont de utilizarea indicaţiei globale cu privire la criteriile de selecţie. Pagina 36 din 66

Pentru a nu restricţiona participarea la procedura de atribuire, valoarea minimă solicitată se situează sub limita stipulată de legislaţie (ex. cel mult egal cu valoarea estimată a procedurii de atribuire) respectiv ... lei faţă de .... lei cât este valoare estimată a componentei de servicii din cadrul prezentei proceduri. În sensul acesta, au fost avute în vedere următoarele aspecte: S-a avut în vedere ca aceasta valoare minimă, să fie demonstrată prin cumulul valorii a unui număr de cel mult trei contracte, ţinând cont de faptul că în acest fel s-ar proba capacitatea operatorilor economici de a executa cu succes un număr de contracte de lucrări de construire în urma cărora au dobândit experienţa relevantă care să ofere Autorităţii Contractante garanţii privind buna derulare a viitorului contract. Acest nivel permite accesul antreprenorilor cu structură organizaţională şi experienţa similară de valori mai mici decât valoarea estimată a achiziţiei din prezenta procedură, însă suficient de mare că să ofere premisele realizării cu succes a contractului. Autoritatea a prezentat informaţii detaliate privind cursul de schimb care să fie utilizat pentru contractele care au fost încheiate în altă monedă decât moneda naţională, conferindu-se astfel tratament egal pentru toţi operatorii economici interesaţi de participarea la procedura de atribuire. La stabilirea cerinţei minime privind capacitatea tehnică şi profesională s-au avut în vedere următoarele : 1. Asigurarea calităţii: • Experienţa anterioară, dobândită în urma proiectării unor obiective de investiţii complexe care se reflectă şi prin valoarea acestora, demonstrează capacitatea ofertantului de a finaliza proiecte similare cu succes, respectând standardele de calitate şi termenele stabilite. • Stabilirea unui prag valoric minim elimină ofertanţii cu experienţă limitată, care ar pune în pericol calitatea proiectării. 2. Reducerea riscurilor: • Ofertanţii cu experienţă dobândită în urma proiectării unor obiective de investiţii complexe au o mai bună înţelegere a provocărilor specifice proiectului şi a modului de gestionare a riscurilor. • Acest lucru reduce riscul de întârzieri, depăşiri de costuri şi probleme de calitate. 3. Eficienţă: • Ofertanţii cu experienţă dobândită în urma proiectării unor obiective de investiţii complexe au capacitatea de a mobiliza mai rapid resursele necesare şi vor finaliza lucrările în termenele stabilite. • Acest lucru contribuie la o mai bună gestionare a timpului şi a costurilor proiectului. 4. Echitate: • Oferirea de şanse egale tuturor ofertanţilor cu experienţă relevantă, eliminând avantajul concurenţial al celor care nu au o istorie demonstrată de performanţă. Astfel, autoritatea contractantă vrea să se asigure că ofertanţii participanţi la procedură deţin capacitatea de a asigura cu profesionalism implementarea contractului, dată fiind prestarea serviciilor solicitate, Pagina 37 din 66

totodată reprezentând şi garanţia autorităţii contractante că, în cazul în care operatorul va fi desemnat câştigător, va putea îndeplini contractul în cauză cu succes. La stabilirea nivelului de experienţă specifică solicitat, s-au luat în considerare criteriile de clasificare a investiţiei conform documentaţiei de la pagina 44 din partea scrisă a Studiului de Fezabilitate (SF). Astfel, corpul nou de spital se încadrează în categoria de importanţă „A" (excepţională), în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 766/1997, şi în clasa de importanţă I, potrivit normativului .... Această dublă încadrare - atât ca importanţă excepţională, cât şi ca nivel superior de complexitate structurală - justifică necesitatea ca nivelul de experienţă solicitat din partea ofertanţilor să fie pe măsura complexităţii viitorului contract. În consecinţă, pentru unul dintre cele maximum trei contracte similare prezentate drept referinţă, se impune o experienţă corespunzătoare unui proiect comparabil din punct de vedere al anvergurii, cerinţelor tehnice şi responsabilităţii implicate. Prin această abordare, se asigură că furnizorul de servicii selectat dispune de expertiza, competenţele şi resursele necesare pentru a realiza lucrările la standardele de calitate şi siguranţă impuse de investiţia evaluată. Argumente pentru solicitarea experienţei specifice în proiectarea unei unităţi de spital încadrate în categoria A (...) si clasa I (...): 1. Complexitatea si importanţa critică a proiectului: Un spital nou reprezintă o investiţie publică de mare anvergură, cu rol vital în asigurarea unor servicii medicale de calitate. Categoria A (conform ...) şi clasa I (conform ...) indică faptul că unitatea medicală are o importanţă strategică şi structură complexă, ce găzduieşte funcţiuni medicale critice (săli de operaţii, blocuri ATI, laboratoare, secţii de urgenţă, imagistică, zone cu echipamente medicale sofisticate). 2. Respectarea normelor de siguranţă şi rezistenţă la solicitări excepţionale (seisme, incendii, etc.): În special în cazul clădirilor de importanţă deosebită (categoria A) şi încadrate în clasa I, proiectarea trebuie să asigure standarde ridicate de siguranţă structurală şi funcţională. Cerinţele ... impun măsuri suplimentare de protecţie antiseismică, adaptate unor structuri complexe, care trebuie să rămână operaţionale şi după evenimente majore. Un proiectant fără experienţă relevantă într-un cadru similar ar putea omite elemente esenţiale sau nu ar putea oferi soluţii optime de rezistenţă şi protecţie. 3. Integrarea disciplinelor multiple şi a echipamentelor medicale complexe: Un spital de categoria A şi clasa I include o gamă variată de echipamente şi instalaţii cu cerinţe speciale (HVAC avansat, circuite sterile, sisteme de filtrare a aerului, reţele de fluide medicale, circuite electrice de siguranţă, sisteme avansate de monitorizare şi control). Experienţa anterioară în proiecte similare asigură ofertantului capacitatea de a coordona interdisciplinar toate aceste elemente, asigurând funcţionalitatea optimă şi respectarea reglementărilor specifice domeniului sanitar. Pagina 38 din 66

4. Asigurarea conformităţii cu reglementările legale şi standardele medicale: Unităţile medicale trebuie proiectate şi executate conform unor standarde stricte, nu doar de siguranţă structurală, ci şi de igienă, fluxuri medicale, circuite ale personalului şi pacienţilor, iluminat, acustică, control ambiental şi confort. Având în vedere gradul ridicat de complexitate normativă şi tehnică, experienţa anterior demonstrată garantează că ofertantul înţelege şi aplică aceste standarde, reducând riscul unor neconformităţi sau întârzieri ulterioare. 5. Responsabilitate şi gestionarea riscurilor: Prin solicitarea unei experienţe dovedite în proiectarea unor unităţi sanitare de importanţă similară, autoritatea contractantă urmăreşte să minimizeze riscurile asociate: erori de proiectare, neconformităţi legislative, costuri suplimentare pentru corecţii sau adaptări ulterioare şi întârzieri în finalizarea investiţiei. Un ofertant cu experienţă relevantă are deja proceduri, metode de verificare şi bune practici care cresc încrederea în capacitatea acestuia de a livra documentaţii tehnice conforme şi de calitate. 6. Eficienţă şi optimizare a investiţiei publice: Un proiectant cu expertiză în proiecte similare are capacitatea de a optimiza soluţiile de proiectare, diminuând astfel costurile pe termen lung (mentenanţă, consumuri energetice, adaptabilitatea spaţiilor) şi crescând durabilitatea, sustenabilitatea şi funcţionalitatea spitalului. Astfel, se asigură o cheltuire eficientă a fondurilor publice şi se maximizează valoarea investiţiei. În concluzie, solicitarea experienţei concrete într-o lucrare comparabilă (unitate de spital categoria A, clasa I) se bazează pe necesitatea asigurării unui standard înalt de calitate, siguranţă şi conformitate tehnică, normativă şi funcţională, indispensabile unei instituţii medicale critice. Argumente pentru care un ofertant care nu deţine această experienţă, în realizarea unui spital nou de Categoria A (conform ...) şi clasa I (conform ...) nu ar avea capacitatea de a realiza prezenta lucrare: 1. Complexitatea sporită şi cerinţele specifice: Un spital încadrat în categoria A de importanţă (...) şi clasa I (...) presupune standarde de proiectare şi execuţie mult mai stricte şi mai complexe decât alte tipuri de clădiri civile sau chiar decât alte unităţi medicale cu cerinţe mai puţin restrictive. Lipsa de experienţă în astfel de proiecte poate duce la nerespectarea cerinţelor tehnice, normativelor sanitare, regulilor de siguranţă la incendiu şi a cerinţelor antiseismice specifice, punând în pericol calitatea şi securitatea construcţiei. 2. Risc crescut de erori si neconformităţi: Un ofertant fără experienţă relevantă şi dovedită în proiectarea unei structuri de asemenea complexitate şi importanţă nu va dispune de expertiza necesară pentru a anticipa problemele şi provocările tipice. Acesta nu va avea cunoştinţele necesare integrării echipamentelor medicale sensibile, asigurării fluxurilor medicale conforme (circuite separate pentru personal, pacienţi, materiale sterile) şi asigurării funcţionării construcţiei în condiţii de dezastre (ex: evenimente seismice majore). Rezultatul poate fi nevoia de reproiectări, întârzieri, costuri suplimentare şi riscuri pentru beneficiar. Pagina 39 din 66

3. Insuficientă asigurare a conformităţii cu normele si reglementările sectorului sanitar: Proiectarea unui spital de cea mai înaltă categorie de importanţă presupune respectarea unor standarde stricte, atât la nivel structural, cât şi la nivel funcţional-medical. Un ofertant care nu a demonstrat anterior capacitatea de a livra documentaţii tehnice în conformitate cu aceste exigenţe nu poate asigura autoritatea contractantă că va îndeplini pe deplin cerinţele legale, normele de sănătate şi siguranţă sau standardele de calitate cerute. 4. Necesitatea unei garanţii de competenţă minimă: Cerinţa ca din cele trei contracte prezentate, minimum unul să implice experienţă directă în proiectarea unui spital de categoria A şi clasa I reprezintă o garanţie minimală, nu una excesivă. Nu se solicită ca toate proiectele anterioare să fie identice sau de aceeaşi complexitate, ci doar ca ofertantul să fi avut în portofoliu cel puţin un proiect relevant. A nu solicita nici măcar această minimă dovadă înseamnă a-şi asuma un risc mare, deoarece autoritatea contractantă nu ar avea nicio certitudine cu privire la abilitatea ofertantului de a gestiona specificul unui astfel de proiect strategic. 5. Siguranţa investiţiei publice: Dat fiind că este vorba despre o investiţie publică majoră, care va deservi interesul comunităţii şi va funcţiona pe termen lung, autoritatea contractantă are responsabilitatea de a se asigura că executantul are expertiza minimă necesară. Lipsa experienţei în proiectarea unui spital de acest nivel ar fi echivalentă cu un experiment riscant, care ar putea genera costuri neprevăzute, prelungiri nejustificate ale termenelor şi o calitate sub aşteptări a infrastructurii medicale. În concluzie, solicitarea unei experienţe specifice prin prezentarea măcar a unui contract similar nu este o cerinţă excesivă, ci una absolut necesară pentru a asigura că ofertantul dispune de competenţele, cunoştinţele şi capacitatea de a livra un proiect al unei unităţi spitaliceşti cu cerinţe dintre cele mai complexe şi stricte. 53. Aceste argumente au fost Analizate de ANAP prin Adresa cu nr. ...., privind implementarea măsurilor de remediere dispuse prin Avizul conform condiţionat nr. AVIZ nr. ..... şi avizate ca fiind legale şi temeinice. Referitor la experienţa specifică a experţilor, în justificarea factorilor de evaluare, autoritatea contractantă, a completat strategia de contractare cu „Argumente care susţin necesitatea experienţei specifice a experţilor în proiecte de unităţi spitaliceşti de categoria A şi clasa I:..". 54. Autoritatea mentionează, că, în cadrul procedurii de atribuire sunt înscrişi un număr de ...ofertanţi, şi doar acest ofertant a adus critici acestei cerinţe, rezultând că există pe piaţă ofertanţi, (mai mult de unul) care deţin experienţa solicitată, asa cum a fost ea definită. 55. Autoritatea Contractantă nu poate scădea nivelul cerinţei de experienţă similară, doar pentru simplu moft al unui ofertant, sau doar că pentru un ofertant nu îndeplineste o anumită cerinţă. Autoritatea contractantă trebuie să urmărească interesul public, si să îsi dorească să contracteze acest contract proiect de anvergură, cu un ofertant care să deţină experienţă în minim realizarea unui proiect de o complexitate Pagina 40 din 66

similară. Considerăm că experienţa în minim un proiect similar, este o cerinţă proporţională, logică si de bun simţ. 56. Autoritatea contractantă consideră că trebuie respinsă contestaţia, deoarece argumentele contestatarului nu iau în considerare cadrul normativ special aplicabil spitalelor (Normativul pentru construcţii spitalicesti Indicativ ..., Legea nr. 95/2006, ..., ....., acte normative ale Ministerului Sănătăţii). Diferenţa semnificativă între construcţiile spitalicesti si alte tipuri de clădiri civile, o reprezintă impunerea unor standarde speciale şi cerinţe de complexitate sporesc necesitatea unei experienţe specifice. Prin urmare, solicitarea experienţei "similare", cu obiectul contractului este întru totul justificată, rezonabilă si proporţională, iar contestaţia bazată pe dorinţa de a extinde experienţa relevată la alte categorii de proiecte civile nu are fundament legal sau tehnic. III.2. Punct de vedere cu privire la criticile de la punctul 4.2. 4.2. Cerinţa din Fişa de date a Factorului de evaluare nr. 2, conduce la o interpretare restrictivă a documentaţiei de atribuire, respectiv la o restrângere nejustificată a concurenţei. Factorul de evaluare din algoritmul de calcul privind experienţa similară a experţilor concretizată în proiecte similare asupra unor unităţi de spital cu încadrarea în categoria de importanţă A, clasa I, este restrictiv şi nejustificat. 57. Pentru analiza acestei critici, precizăm în cadrul Caietului de sarcini, la pag. ... sunt formulate următoarele cerinţe cu privire la personalul cheie: Ofertantul va propune o echipă multidisciplinară, pentru specialităţile necesare pentru întocmirea documentaţiilor tehnico-economice şi va preciza în mod clar persoanele desemnate si se vor puncta următorii experţi cheie: - Şef de proiect - Arhitect cu drept de semnătură - 1 specialist proiectant - Arhitect cu drept de semnătură - 1 specialist, - Inginer proiectant - Inginer specialitatea construcţii civile, industriale si agricole - 1 specialist / inginer specialitatea instalaţii pentru construcţii - Instalaţii electrice atestat ANRE grad IIA, IIB - 1 specialist /inginer specialitatea instalaţii pentru construcţii - Instalaţii electrice atestat ANRE grad minim 1IIA - 1 specialist, Inginer specialitatea instalaţii pentru construcţii - Instalaţii sanitare - 1 specialist / Inginer specialitatea instalaţii pentru construcţii - Instalaţii HVAC- 1 specialist / Inginer specialitatea instalaţii pentru construcţii - Instalaţii gaze naturale atestat ANRE, - 1 specialist, Inginer/expert în inginerie medicală - 1 specialist, Verificatori de proiect, pentru toate specialităţile lucrării. Pentru toţi experţii de mai sus, se solicită ca aceştia să aibă experienţă prin participarea la realizarea a minim 1 proiect similar. - Ofertantul, va prezenta declaraţii de disponibilitate şi CV-uri doar pentru categoriile de personal în legătură cu care au fost formulate cerinţe de studii şi experienţă specifică în caietul de sarcini; - Pentru ceilalţi experţii atestaţi în baza unor acte normative (persoane autorizate ANRE, inclusiv verificatori de proiect), se solicită, ca în propunerea tehnică să fie descris momentul în care vor interveni aceşti experţi în implementarea viitorului contract, precum şi modul în care Pagina 41 din 66

operatorul economic ofertant şi-a asigurat accesul la serviciile acestora (fie prin resurse proprii, caz în care vor fi prezentate persoanele în cauză, fie prin externalizare, situaţie în care se vor descrie aranjamentele contractuale realizate în vederea obţinerii serviciilor respective). - Diplomele trebuie să fie emise de instituţii de învăţământ superior acreditate. - Pentru absolvenţii din străinătate este necesară echivalarea studiilor conform legislaţiei române. - Atestatele şi autorizaţiile trebuie să fie valabile la momentul prezentării şi nu se solicită a fi depuse la nivelul propunerii tehnice. - Documentele justificative ce pot fi prezentate în vederea demonstrării îndeplinirii cerinţelor minime privind experienţa profesională specifică şi pentru aplicarea factorilor de evaluare: extrase proiect, fişe de post, contracte de muncă, recomandări sau orice alte documente similare. 58. În Fişa de date şi în cadrul documentului "Instrucţiuni pentru ofertanţi" la secţiunea II.2.5 Criterii de atribuire se regăseşte Factor de evaluare 2: Experienţa personalului cheie (P2) cu următoarea descriere: Criterii: Pondere - 24%; Punctaj maxim - 24.00 Factor de evaluare 2: Experienţa personalului cheie (P2) Se va puncta experienţa personalului cheie specifică, exprimată în număr de proiecte similare, la care a participat expertul desemnat pe aceiaşi poziţie, sau în care a ocupat o poziţie similară, și în care a desfăşurat activităţi comparabile cu cele ce urmează sa le desfăşoare in cadrul contractului. Algoritm de calcul: Ofertantul va propune o echipă multidisciplinară, pentru specialităţile necesare pentru întocmirea documentaţiilor tehnico-economice şi va preciza în mod clar persoanele desemnate si se vor puncta următorii experţi cheie: 2.1.1. Şef de proiect - Arhitect cu drept de semnătură - 1 specialist x maxim 9 puncte; 2.1.2. Proiectant - Arhitect cu drept de semnătură - 1 specialist x maxim 3 puncte; 2.1.3. Inginer proiectant - Inginer specialitatea construcţii civile, industriale si agricole - 1 specialist x maxim 3 puncte; 2.1.4. Inginer specialitatea instalaţii pentru construcţii - Instalaţii sanitare - 1 specialist x maxim 3 puncte; 2.1.5. Inginer specialitatea instalaţii pentru construcţii - Instalaţii HVAC- 1 specialist x maxim 3 puncte; 2.1.6. Inginer/expert în inginerie medicală - 1 specialist x maxim 3 puncte; Pentru şeful de proiect, punctajul se acordă astfel: Participarea expertului la realizarea un proiect similar reprezintă o cerinţă minimă de conformitate, şi nu se acordă punctaj suplimentar. Pentru participarea la 2 proiecte se vor primi 2,25 puncte. Pentru participarea la 3 proiecte se vor primi 4,50 puncte. Pentru participarea la 4 proiecte se vor primi 6,75 puncte. Pentru participarea la 5 sau mai mult de 5 proiecte se vor primi 9,00 puncte. Pagina 42 din 66

Pentru ceilalţi experţi, punctajul se acordă astfel: Participarea expertului la realizarea un proiect similar reprezintă o cerinţă minimă de conformitate, şi nu se acordă punctaj suplimentar. Pentru participarea la 2 proiecte se vor primi 0,75 puncte. Pentru participarea la 3 proiecte se vor primi 1,50 puncte. Pentru participarea la 4 proiecte se vor primi 2,25 puncte. Pentru participarea la 5 sau mai mult de 5 proiecte se vor primi 3,00 puncte. 2.1.1. - 2.1.6. Prin proiect sau contract similar, se înţelege participarea expertului la realizarea, fie a unui contract de proiectare, fie a unui contract de proiectare şi execuţie, în care expertul a îndeplinit responsabilităţi şi sarcini similare celor prevăzute în prezentul contract. Acest proiect trebuie să fi inclus activităţi de elaborare, actualizare sau revizuire de documentaţii precum: studii de fezabilitate (SF) / documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii (DALI) / proiecte pentru autorizarea construcţiei (PAC) / proiecte tehnice (PT) sau detalii de execuţie (DE). Proiectul / Contractul trebuie să fi vizat lucrări de construire / reabilitare / modernizare / extindere sau intervenţie pentru unităţi spitaliceşti încadrate în categoria A de importanţă conform ... şi clasa I conform .... Documentele justificative ce pot fi prezentate în vederea demonstrării îndeplinirii cerinţelor minime privind experienţa profesională specifică şi pentru aplicarea factorilor de evaluare: extrase proiect, fişe de post, contracte de muncă, recomandări sau orice alte documente similare. Din documentele prezentate trebuie să reiasă următoarele informaţii: - etapa de elaborare a documentaţiilor tehnico - economice pentru realizarea obiectivelor/proiectelor de investiţii; - tipul lucrărilor proiectate (unităţi spitaliceşti încadrate in categoria A de importanta conform ... şi clasa I conform ...); - calitatea/funcţia /atribuţiile avute în cadrul acelui contract; - dovada faptului că serviciile prestate în cadrul proiectelor menţionate pentru fiecare expert cheie desemnat pentru executarea contractului au fost finalizate (de exemplu procese-verbale de recepţie a documentaţiilor tehnico - economice, documente constatatoare etc.). Punctajul total pentru factorul de evaluare Experienţa personalului cheie se obţine prin însumarea punctajelor celor 6 subfactori. P(2) = P.2.1.1 + P.2.1.2 + P.2.1.3 + P.2.1.4 + P.2.1.5 + P.2.1.6 59. Pe fondul contestaţie, se susţine că modalitatea de definire a proiectului sau contractului similar care va fi folosit pentru aplicarea factorului de evaluare „Experienţa personalului cheie (P2)" sunt excesive/disproporţionate; Prin proiect sau contract similar se înţelege participarea expertului la realizarea, fie a unui contract de proiectare, fie a unui contract de proiectare si execuţie, în care expertul a îndeplinit responsabilităţi si sarcini similare celor prevăzute în prezentul contract. Acest proiect trebuie să fi inclus activităţi de elaborare, actualizare sau revizuire de documentaţii precum: studii de fezabilitate (SF) / documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii (DALI) / proiecte pentru autorizarea construcţiei (PAC) /proiecte tehnice (PT) sau detalii de execuţie (DE). Proiectul / Pagina 43 din 66

Contractul trebuie să fi vizat lucrări de construire / reabilitare / modernizare / extindere sau intervenţie pentru unităţi spitaliceşti încadrate în categoria A de importanţă conform ... si clasa I conform .... deoarece: • 5 (cinci) contracte (reprezintă un număr ridicat de contracte similare), și • Încadrate în categoria A de importanţă conform ... şi clasa I conform ... (categorie și clasă de importanţă extrem de rare pe piaţa din România), și • Ce au avut ca obiect proiectare/ proiectare și execuţie de unităţi spitaliceşti (categorie de construcţii limitativ întâlnită pe piaţa din România) Şi, în acelaşi timp propunând scăderea tipurilor de construcţii care să fie luate în calcul la "construcţii încadrate în categoria C sau B conform ..., și clasa I sau II conform ..., din care cel puţin unul să fi vizat o unitate spitalicească " 60. Rezumând, deşi ofertantul critică solicitarea ca experienţa punctată a experţilor să se raporteze la "unităţi spitaliceşti", ulterior, chiar în propunerea lui de modificare recunoaşte importanţa experienţei experţilor în proiectarea/ proiectarea şi execuţia unei unităţi spitaliceşti. 61. Într-o altă ordine de idei, la stabilirea nivelului de experienţă specifică a experţilor cheie, s-a avut în vedere că, conform precizărilor de la pagina 22 din partea scrisă din SF: Categoria de importanţă a corpului nou de spital este "A"(excepţională) - conform ... şi Clasa de importanţă - I - conform ..... 62. Prin urmare, factorii de evaluare se raportează proporţional cu categoria de importanţă şi clasa de importanţă a prezentei proceduri de achiziţie. 63. Deşi contestatarul face trimitere printre altele la Avizul ANAP iniţial la documentaţia de atribuire, în acesta nu se precizează că modalitatea în care a fost definită experienţa care va fi punctată a experţilor, este contrară prevederilor legale, ci s-a solicitat doar "argumentarea" în mod concret a acestor cerinţe. Mai mult decât atât, recomandările ANAP se refereau la alţi experţi cheie, decât cei care au rămas în varianta publicată, respectiv: • Inginer specialitatea instalaţii pentru construcţii - Instalaţii electrice atestat ANRE grad IIA, IIB, • Inginer specialitatea instalaţii pentru construcţii - Instalaţii electrice atestat ANRE grad minim IIIA, • Inginer specialitatea instalaţii pentru construcţii - Instalaţii gaze naturale atestat ANRE 64. În varianta finală publicată, nu se mai regăsesc factori de evaluare cu privire la aceşti experţi. 65. Mai departe Autoritatea Contractantă a argumentat în cadrul Strategiei de contractare (pag. 22 - 26) astfel: La stabilirea nivelului de experienţă specifică a experţilor cheie, s-a avut în vedere că, conform precizărilor de la pagina 44 din partea scrisă din SF: Categoria de importanţă a corpului nou de spital este Pagina 44 din 66

"A"(exceptionala) - conform HGR 766 / 1997 si Clasa de importanţă - I - conform P 100/1- 2013 Argumente care susţin necesitatea experienţei specifice în proiecte de unităţi spitaliceşti de categoria A şi clasa I: 1. Nivelul maxim de importanţă şi complexitate: • Categoria A de importanţă conform HGR nr. 766/1997 include construcţii cu rol esenţial în funcţionarea societăţii în caz de dezastre naturale sau situaţii de urgenţă (ex. spitale, centrale nucleare). • Clasa I de importanţă conform ... se referă la clădiri cu risc ridicat în caz de cutremur, unde siguranţa vieţii umane si continuitatea funcţionării sunt critice. • Complexitatea proiectării acestor clădiri este mult mai ridicată, necesitând cunoştinţe avansate si experienţă specifică. 2. Cerinţe stricte privind siguranţa structurală şi seismică: • Proiectare antiseismică avansată: Spitalele de categoria A şi clasa I trebuie să reziste la cutremure majore fără a-şi pierde funcţionalitatea. • Normative specifice: Respectarea ... impune calcul structural complex, utilizarea de tehnologii şi materiale speciale. 3. Integrarea sistemelor medicale şi tehnice complexe: • Echipamente medicale specializate: Necesită spaţii proiectate pentru aparatură de înaltă tehnologie (ex. RMN, CT), cu cerinţe specifice privind structura, ecranarea electromagnetică, protecţia la radiaţii. • Sisteme tehnice integrate: Include infrastructură pentru gaze medicale, HVAC specializat, reţele IT medicale, care trebuie coordonate încă din faza de proiectare. 4. Reglementări şi standarde stricte în domeniul medical: • Legislaţie specifică: Ordinul MS nr. 914/2006, normele sanitare şi de igienă, impun cerinţe suplimentare faţă de clădirile obişnuite. • Audituri şi acreditări: Spitalele trebuie să îndeplinească criterii pentru acreditare naţională şi internaţională (ex. ANMCS, JCI). 5. Gestionarea riscurilor şi siguranţa pacienţilor: • Controlul infecţiilor nosocomiale: Necesită cunoştinţe specifice în proiectarea circuitelor funcţionale, materialelor şi finisajelor. • Fluxuri funcţionale complexe: Proiectarea trebuie să asigure trasee optime pentru pacienţi, personal, materiale sterile, deşeuri medicale. 6. Experienţa în clădiri de categoria C nu este suficientă: • Diferenţe majore în cerinţe: Clădirile de categoria C au cerinţe mai puţin stringente privind siguranţa structurală, seismică şi funcţională. • Lipsa familiarizării cu specificul medical: Experţii fără experienţă în proiecte medicale pot omite aspecte critice privind echipamentele şi funcţionalitatea spitalicească. 7. Necesitatea asigurării competenţei şi calităţii proiectării: • Reducerea riscurilor de proiectare inadecvată: Un expert fără experienţă relevantă poate conduce la erori care afectează siguranţa şi funcţionalitatea spitalului. Pagina 45 din 66

• Asigurarea conformităţii cu cerinţele beneficiarului: Experienţa specifică garantează înţelegerea profundă a nevoilor unui spital modern. 8. Respectarea principiilor proporţionalităţii şi nediscriminării în achiziţii publice: • Conform Legii nr. 98/2016, autoritatea contractantă are dreptul să stabilească cerinţe de calificare care să asigure capacitatea tehnică şi profesională necesară executării contractului. • Justificare obiectivă: Cerinţa este proporţională cu complexitatea şi importanţa proiectului, fără a restricţiona nejustificat accesul operatorilor economici. 9. Impactul direct asupra serviciilor medicale şi siguranţei publice: • Spitalele sunt infrastructură critică: Calitatea proiectării afectează direct capacitatea spitalului de a oferi îngrijiri medicale sigure şi eficiente. • Responsabilitate faţă de comunitate: Asigurarea că proiectul este realizat de experţi competenţi este esenţială pentru protejarea sănătăţii publice. Concluzie: Solicitarea ca experţii să aibă experienţă în proiecte pentru unităţi spitaliceşti încadrate în categoria A de importanţă şi clasa I conform normativelor în vigoare este justificată şi necesară. Aceasta asigură că proiectarea noului spital va fi realizată la cele mai înalte standarde de calitate, siguranţă şi conformitate legală. Experţii care au doar experienţă în proiecte pentru clădiri de categoria de importanţă C, indiferent de destinaţie, nu deţin cunoştinţele şi competenţele specifice necesare pentru a îndeplini cerinţele complexe ale unui spital de categoria A şi clasa I. Diferenţele semnificative în cerinţele tehnice, normative şi funcţionale dintre aceste categorii de clădiri justifică pe deplin cerinţa impusă. Prin urmare, pentru a asigura succesul proiectului şi pentru a proteja interesele autorităţii contractante şi ale beneficiarilor finali, este esenţial ca experţii solicitaţi să demonstreze experienţă relevantă în proiecte similare de complexitate şi importanţă echivalentă. 66. Aceste argumente au fost Analizate de ANAP prin Adresa cu nr. ...., privind implementarea măsurilor de remediere dispuse prin Avizul conform condiţionat nr. AVIZ nr......şi avizate ca fiind legale şi temeinice. Referitor la experienţa specifică a experţilor, în justificarea factorilor de evaluare, autoritatea contractantă, a completat strategia de contractare cu „Argumente care susţin necesitatea experienţei specifice a experţilor în proiecte de unităţi spitaliceşti de categoria A şi clasa I:..". 67. În concluzie, ANAP nu a mai adus critici sau recomandări noi cu privire la modul cum a fost definită experienţa experţilor care va fi folosită pentru factorul de evaluare "Experienţa experţilor cheie", şi a considerat legală şi proporţională modalitatea de definire a experienţei punctate suplimentar. 68. De asemenea, aşa cum a indicat şi ANAP, conform prevederilor de la art.12 lit. (a) din Instrucţiunii ANAP nr....: Pagina 46 din 66

„ Atunci când stabileşte factorii de evaluare privind calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare a experţilor-cheie, autoritatea/entitatea contractantă se asigură că: factorii de evaluare sunt asociaţi unei/unor extinderi a cerintei/cerintelor minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini, avantajul urmărit fiind în corelaţie cu valori superioare ale nivelurilor de calificare si/sau experienţă profesională prezentate de exoertii-cheie. ce fac obiectul factorilor de evaluare, fată de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă." 69. Prin urmare factorii de evaluare privind calificarea, experienţa profesională şi/sau modul de organizare a experţilor-cheie, trebuie să îndeplinească cumulativ 2 condiţii: - să fie o extindere a cerinţei/cerinţelor minime obligatorii stabilite prin caietul de sarcini - să reprezinte valori superioare ale nivelurilor de calificare şi/sau experienţă profesională prezentate de experţii-cheie, faţă de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă. 70. Din analiza celor 2 condiţii cumulative stabilite de legiuitor, nu este permisă acceptarea unor niveluri inferioare de experienţă sau calificare, comparativ cu cele minimale stabilite prin caietul de sarcini 71. Ori, contestatarul solicită exact contrariul, respectiv acceptarea unei valori inferioare a nivelului de experienţă profesională prezentate de experţii-cheie, faţă de nivelul minim ce trebuie îndeplinit pentru ca propunerea tehnică să fie declarată conformă, respectiv acceptarea unor: - construcţii încadrate în categoria de importantă C sau B conform ..., faţă de categoria de importantă A, în care se regăseşte construcţia care face obiectul viitorului contract, solicitată ca şi minimală prin Caietul de sarcini, categorie de importanţă cea mai mare. - construcţii încadrate clasa I sau II conform ..., faţă de clasa de importantă I, în care se regăseşte construcţia care face obiectul viitorului contract, solicitată ca şi minimală prin Caietul de sarcini, categorie de importanţă cea mai mare. - Doar unul dintre cele maxim 5 contracte similare punctate, să se refere la o unitate de spital 72. Astfel, propunerile contestatorului contravin instrucţiunilor ANAP nr. 1/2017, care stabilesc în mod obligatoriu faptul că factorii de evaluare trebuie să se raporteze la condiţii superioare cerinţelor minime (şi nu inferioare). Prin urmare, cerinţa de acceptare a unor niveluri inferioare faţă de cele minime contrazice atât logica incrementării calităţii şi profesionalismului, cât şi normele legale în vigoare, indiferent de alte diferenţe ce ar putea rezulta din complexitatea spitalelor de importanţă A (excepţională) conform ..., sau a construcţiilor de clasa de importanţă I conform .... 73. În aceeaşi ordine de idei, Contestatorul solicită extinderea experienţei relevante dincolo de proiectele spitaliceşti, considerând că orice proiect complex este echivalent din perspectiva competenţelor experţilor-cheie. Această aserţiune ignoră însă specificul normativ şi Pagina 47 din 66

tehnic al unităţilor medicale, care prezintă cerinţe şi responsabilităţi esenţial diferite de alte tipuri de construcţii civile (clădiri de birouri, locuinţe comune sau personale, toalete publice, etc.) 74. Distinctivitatea cadrului normativ şi tehnic aplicabil spitalelor: În România, proiectarea şi construcţia spitalelor sunt guvernate de legi, normative şi standarde stricte, care depăşesc cadrul general al construcţiilor civile. De exemplu, conform ..., unităţile de spital se încadrează în categorii de importanţă ridicată "A" sau "B", iar Normativul P100-1/2013 privind proiectarea antiseismică stabileşte cerinţe specifice pentru aceste structuri, diferite de cele aplicabile altor clădiri de complexitate similară (a se vedea în acest sens tabelul 4.2. valorile factorului de importanţă - expunerea pentru activitatea seismică - unde spitalele sunt încadrate la clasele de importanţă I sau II în funcţie de faptul dacă spitalul are servicii de urgenţă şi secţii de chirurgie, iar clădirile de tip curent sunt încadrate în clase inferioare, respectiv III sau IV). De asemenea, Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi legislaţia subsecventă (ordine şi normative emise de Ministerul Sănătăţii) impun condiţii particulare pentru funcţionarea, siguranţa şi circuitele funcţionale ale unităţilor medicale, incluzând dotări, fluxuri sterilităţi, circuite medicale, instalaţii speciale (gaze medicale, sisteme de climatizare cu filtrare avansată, protecţie împotriva infecţiilor nosocomiale etc.). Tabelul 4.2. Valorile factorului de importanţă - expunere pentru acţiunea seismică Clădiri având funcţiuni esenţiale, pentru care păstrarea integrităţii pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia civilă, cum sunt: (a) Spitale şi alte clădiri din sistemul de sănătate, care sunt dotate cu servicii de urgenţă/ambulanţă şi secţii de chirurgie, (b) Staţii de pompieri, sedii ale poliţiei şi jandarmeriei, parcaje supraterane multietajate şi garaje pentru vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite tipuri, (c) Staţii de producere şi distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate aici. 75. Autoritatea că proiectarea şi executarea lucrărilor la unităţile spitaliceşti sunt reglementate în mod distinct faţă de orice alt tip de construcţii civile. Acest lucru se datorează specificităţii funcţionale şi cerinţelor stricte de siguranţă şi igienă pe care le implică infrastructura medicală. În acest sens, există un normativ special dedicat acestor tipuri de construcţii, şi anume Normativul pentru construcţii spitaliceşti, Indicativ NP 015-2022, publicat prin Ordinul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei nr. .... 76. Acest normativ stabileşte cerinţe tehnice, funcţionale şi de calitate specifice pentru proiectarea şi executarea unităţilor spitaliceşti, diferite de reglementările aplicabile altor construcţii civile. Prin urmare, experienţa şi competenţa în acest domeniu presupun cunoaşterea aprofundată şi aplicarea corectă a prevederilor acestui normativ specializat. Astfel, se evidenţiază necesitatea ca experţii şi profesioniştii implicaţi să aibă o experienţă relevantă în domeniul construcţiilor Pagina 48 din 66

spitaliceşti, pentru a asigura conformitatea cu standardele legale şi calitatea lucrărilor executate. 77. Complexitatea ridicată şi caracterul unic al cerinţelor spitaliceşti: Proiectele spitaliceşti implică gestionarea unor parametri de proiectare şi execuţie cu mult peste ceea ce se întâlneşte la clădirile civile obişnuite, conform reglementărilor din Normativul pentru construcţii spitaliceşti Indicativ .... A. Complexitatea funcţională a spitalelor conform normativului: - Spitalele includ o organizare spaţial-funcţională deosebit de complexă, cu multiple zone şi compartimente funcţionale (zona curată, zona murdară, zona neutră, zona intermediară) şi cerinţe stricte privind igiena şi asepsia. - Necesită îndeplinirea unor fluxuri riguroase pentru circulaţia pacienţilor, personalului, echipamentelor şi materialelor, care sunt esenţiale pentru evitarea contaminărilor şi pentru siguranţa utilizatorilor . Proiectele pentru alte tipuri de clădiri nu implică astfel de cerinţe complexe şi specifice. Lipsa acestei experienţe în alte tipuri de lucrări poate conduce la neconformităţi în aplicarea normativelor stricte pentru spitale. Clasa I B. Cerinţe tehnice stricte pentru instalaţii  Normativul detaliază cerinţele tehnice specifice pentru spitale, incluzând: - Instalaţii electrice, termice, sanitare, de ventilare şi climatizare adaptate cerinţelor igienico-sanitare stricte . - Sisteme de gaze medicale, instalaţii de protecţie împotriva radiaţiilor şi alte echipamente esenţiale . Proiectarea sau executarea altor tipuri de clădiri (de exemplu, birouri, rezidenţiale) nu implică acest nivel de integrare tehnologică, ceea ce face ca experienţa respectivă să fie irelevantă pentru un proiect de spital. C. Cerinţe privind siguranţa şi accesibilitatea Spitalele sunt subiectul unor reglementări stricte privind siguranţa utilizatorilor, cum ar fi: - Rezistenţa mecanică şi stabilitatea construcţiilor, în special în condiţii de urgenţă . - Cerinţele de siguranţă la incendiu, precum şi zonele dedicate pentru intervenţii rapide . Aceste cerinţe depăşesc standardele aplicabile altor clădiri şi necesită expertiză specifică în domeniul construcţiilor spitaliceşti. D. Cerinţe de igienă şi asepsie Spitalele trebuie să respecte reguli stricte pentru prevenirea infecţiilor nosocomiale, inclusiv: - Materiale de construcţie şi finisaje special alese pentru a fi rezistente la contaminare şi uşor de igienizat . - Organizarea funcţională bazată pe segregarea spaţiilor septice, aseptice şi sterile . Pagina 49 din 66

Experienţa în proiectarea altor tipuri de clădiri nu include această cerinţă critică, ceea ce reduce relevanţa experienţei similare. E. Documentaţie specifică necesară pentru proiectele spitaliceşti Normativul impune elaborarea unor documentaţii detaliate, inclusiv: - Tema de proiectare specifică pentru funcţiunea de spital, care trebuie să includă analiza fluxurilor şi cerinţele pentru fiecare compartiment . - Proiecte de inginerie medicală, care să prevadă integrarea echipamentelor şi aparatelor medicale . Aceste cerinţe sunt unice pentru spitale şi nu se regăsesc în alte proiecte. 78. Justificarea experienţei similare cu obiectul contractului: Solicitarea experienţei în proiecte spitaliceşti nu este un moft sau o restricţie discriminatorie, ci o consecinţă firească a particularităţilor juridice, tehnice şi calitative cerute de un obiectiv spitalicesc. Autoritatea contractantă urmăreşte să minimizeze riscurile şi să asigure selectarea unui ofertant ale cărui experţi-cheie cunosc deja problematicile specifice domeniului medical, respectând cerinţele Legii nr. 95/2006, ..., Normativului pentru construcţii spitaliceşti Indicativ ...., Normativului ....., etc. 79. Proporţionalitatea şi pertinenţa cerinţei: În contextul legislaţiei europene şi naţionale în domeniul achiziţiilor publice, cerinţele de calificare trebuie să fie proporţionale şi direct legate de obiectul contractului. Într-un proiect de spital nou, experienţa în proiecte similare (unităţi spitaliceşti) este evident proporţională şi legitimă, deoarece complexitatea, responsabilităţile şi riscurile aferente unui astfel de obiectiv nu pot fi reproduse fidel de alte tipuri de construcţii civile. Faptul că contestatarul doreşte extinderea experienţei la alte proiecte civile este nerelevant, deoarece acestea NU se supun aceloraşi normative stricte şi NU prezintă aceleaşi exigenţe funcţionale şi de siguranţă. 80. Într-o altă ordine de idei, trebuie făcută distincţia între un "criteriu de calificare" şi un "factor de evaluare". 81. Experienţa experţilor cheie, la prezenta procedură nu reprezintă un "criteriu de calificare", şi, prin urmare, nu este un impediment pentru participarea potenţialilor ofertanţi. 82. Astfel, ofertanţii care nu au acces la experţi cu o experienţă de 5 contracte similare, nu vor lua punctajul maxim, dar vor putea depune o ofertă admisibilă la prezenta procedură. 83. De cealaltă parte, trebuie avut în vedere că prevederile art. 32 alin. 3 din HG 395/2016 permit în mod concret folosirea experienţei personalului cheie ca şi factori de evaluare: "În aplicarea art. 187 alin. (3) lit. a) si b) din Lege, în cazul în care calitatea personalului ce va realiza efectiv activităţile care fac obiectul contractului ce urmează a fi atribuit are un impact semnificativ asupra nivelului de executare si a rezultatului acestuia, factorii de evaluare a ofertelor se pot referi şi la organizarea/calificarea şi/sau experienţa respectivului personal." 84. De asemenea, coroborând prevederile art. 187 alin. 8 litera (a) din Legea 98/2016, cu prevederile de la art. 32 alin. 6 din HG 395/2016, Pagina 50 din 66

rezultă că autoritatea contractantă nu poate utiliza ponderea factorului de preţ mai mult de 40% într-un contract de proiectare cu execuţie. Prin urmare, legiuitorul a stabilit cu caracter obligatoriu, şi nu opţional, că ponderea factorilor de evaluare tehnici, în cadrul unui contract de servicii intelectuale, cum este contractul de faţă, proiectare şi construcţia unui spital nou cu 8 etaje, trebuie să fie de minim 60 %, cu obligaţia corelativă ca autoritatea contractantă să regăsească cei mai buni factori de evaluare, pentru a aduce avantaje suplimentare faţă de cerinţele Caietului de sarcini. 85. Din legislaţia specifică, reiese că legiuitorul a acordat o importanţă deosebită contractelor care includ o componentă semnificativă de servicii intelectuale. În mod firesc, această importanţă s-a reflectat în procedura de faţă prin acordarea de puncte suplimentare pentru experienţa experţilor în derularea unor contracte similare. 86. Inclusiv contestatarul recunoaşte în cadrul contestaţiei, importanţa experienţei acestor experţi, în realizarea unor astfel de proiecte, dar, se rezumă în a critica experienţa experţilor cheie, în realizarea unor proiecte similare, la nivelul altor unităţi spitaliceşti, deoarece, probabil nu are acces la astfel de experţi. 87. Ori, Autoritatea Contractantă trebuie să urmărească îndeplinirea interesului public, respectiv selectarea unui ofertant care deja să deţină experienţă în contracte similare, pentru a reduce riscul atribuirii unui ofertant, care nu a mai realizat un astfel de contract. 88. Mai trebuie subliniat, că autoritatea contractantă subliniază că nu a impus restricţii privind modul în care ofertanţii pot accesa experţii necesari, nefiind obligatoriu ca aceştia să fie angajaţi ai viitorului ofertant. Accesul la experţi poate fi realizat prin diverse mijloace, cum ar fi angajamente de colaborare sau declaraţii de disponibilitate, din partea oricăror experţi care deţin experienţa cerută. 89. De asemenea, legislaţia achiziţiilor publice permite participarea experţilor în mai multe oferte pentru aceeaşi procedură. Prin urmare, chiar dacă numărul experţilor cu experienţă similară ar putea fi teoretic limitat, ofertanţii au posibilitatea să negocieze individual cu toţi experţii disponibili. 90. În contextul prezentei speţe, este relevant de subliniat faptul că experienţa experţilor cheie nu este limitată în timp, spre deosebire de experienţa ofertantului, care are restricţii temporale specifice (3 ani pentru servicii şi 5 ani pentru lucrări). Această absenţă a unei limitări temporale pentru experţii cheie înseamnă că pe piaţă există un număr considerabil de specialişti care deţin experienţa necesară conform cerinţelor. Prin urmare, considerăm că ofertanţii au posibilitatea reală de a identifica şi include în echipa lor experţi cu experienţa solicitată, ceea ce le permite să obţină punctajul maxim în evaluarea ofertelor. 91. În concluzie, autoritatea contractantă urmăreşte să încurajeze ofertanţii să propună executarea viitorului contract cu persoane care deţin experienţă relevantă. Acest lucru oferă avantajul că aceşti experţi au participat anterior la contracte similare, reducând astfel riscurile asociate lipsei de experienţă în gestionarea unor contracte complexe. Pagina 51 din 66

92. Asigurarea calităţii şi protejarea interesului public: Prin solicitarea experienţei direct relevante, autoritatea contractantă protejează investiţia publică şi interesul final al pacienţilor şi personalului medical. Un expert cu experienţă în construcţia de spitale va înţelege cu precizie normativele, standardele sanitare, nivelurile de rezistenţă seismică impuse de P100-1/2013 şi cerinţele ..., reducând astfel riscul de neconformităţi, întârzieri sau adaptări costisitoare. 93. Menţinerea unei concurenţe reale, dar calificate: Cerinţa pentru experienţă spitalicească nu elimină concurenţa, ci punctează suplimentar doar operatorii economici care au deja competenţele necesare pentru a gestiona un proiect cu grad înalt de complexitate şi cerinţe normativ- legale specifice. Acest lucru este în concordanţă cu principiile achiziţiilor publice, inclusiv tratamentul egal, transparenţa şi proporţionalitatea, deoarece cerinţele sunt direct legate de specificul contractului şi nu reprezintă o barieră arbitrară. 94. Într-o altă ordine de idei, contestatorul propune acceptarea prezentării "unor contracte comparabile din punct de vedere al complexităţii" şi "experienţă dovedită în execuţia lucrărilor de complexitate similară, care să NU fi presupus exclusiv realizarea de spitale" ori, ofertantul nu prezintă nici un alt tip de lucrări "complexitate similară, care să NU fi presupus exclusiv realizarea de spitale". 95. Conform prevederilor de la art. 5 alin. 2 din Instrucţiunea ANAP nr. 2/2017, autoritatea contractantă are obligaţia de a explicita similaritatea obiectului contractului: "Autoritatea/Entitatea contractantă va explicita similaritatea obiectului contractului într-o manieră care să reflecte categoriile/tipurile de produse/servicii/lucrări de o complexitate comparabilă cu cele care fac obiectul contractului de achiziţie publică/de achiziţie sectorială/acordului-cadru ce urmează să fie atribuit, utilizând o descriere generală, raportată la sectorul/domeniul în care se încadrează acesta." 96. Prin urmare, raportat la complexitatea serviciilor si lucrărilor care fac obiectul contractului: - Prin complexitate similară: se înţeleg contracte care au ca si obiect clădiri încadrate în categoria de importanţă "A" conform ... si clasa de importanţă I conform ... - Prin raportare la "particularităţile viitorului contract": se înţelege doar unităţi spitalicesti, deoarece se aplică normative si legislaţie specifică doar acestui tip de clădire, existând cerinţe de calitate care nu se regăsesc în cadrul altor construcţii civile. 97. Conform precizărilor din Regulament privind stabilirea categoriei de importanţă a construcţiilor metodologie de stabilire a categoriei de importanţă a construcţiilor, aprobat prin O.M.L.P.A.T. nr. .... si publicat în Buletinul Construcţiilor nr. ....: 2. Categoria de importanţă stabilită şi elementele definitorii ale acesteia, constituie o identitate sintetică pentru construcţia respectivă, fiind utilizate pentru : Pagina 52 din 66

a) diferenţierea cerinţelor (niveluri şi, uneori, criterii de performanţă), precum şi a altor componente, in aplicarea sistemului calităţii, de regulă prin : - corelarea cu clasele de importanţă, în principal pe baza ponderii criteriilor asociate care au implicaţii in domeniul şi natura claselor de importanţă considerate ; - corelarea cu modelele de asigurare a calităţii care trebuie aplicate pentru construcţia respectivă ; b) evidenţierea unor caracteristici sau aspecte specifice ale construcţiei, care trebuie să facă obiectul unei tratări deosebite, situaţie care diferenţiază chiar construcţii aflate în aceeaşi categorie de importanţă; c) punerea în evidenţă a unor activităţi cu pondere sau importanţa mare pentru construcţia respectivă, în oricare din fazele (concepţie- proiectare, execuţie, exploatare) existenţei acesteia. 4. Stabilirea categoriei de importanţă a unei construcţii se face de către proiectant şi are in vedere următoarele principii : a) Considerarea construcţiei in mod global, avându-se în vedere, deopotrivă : - construcţia în sine, cu funcţiunile şi caracteristicile sale ; - activităţile legate de realizarea (concepţie-proiectare, execuţie) şi exploatarea acesteia. b) Reflectarea în mod corespunzător, a rolului şi locului, determinate de funcţiunile şi existenţa sa, pe care le are construcţia respectivă în contextul social, cultural, economic şi ecologic. c) Prevenirea riscurilor, prin selectarea unei categorii de importanţă adecvate, care impune nivelul cerinţelor (exigenţelor) esenţiale şi modelul de asigurare a calităţii, a căror aplicare trebuie să conducă la performanţele corespunzătoare. Intre importanţa construcţiilor şi cerinţele privind calitatea acestora există o relaţie directă, deoarece : - calitatea realizată asigură existenţa şi durabilitatea construcţiilor, îndeplinirea funcţiunilor acestora şi previne producerea unor disfuncţii ; - activităţile care trebuie să conducă la calitatea dorită, în toate fazele, au amploarea şi complexitatea sporită pe măsură ce creşte importanţa construcţiei, dacă se au in vedere: • numărul funcţiunilor şi a cerinţelor faţă de acestea, care influenţează in special activităţile de concepţie-proiectare şi exploatare ; • natura şi mărimea riscurilor ce trebuiesc prevenite, care influenţează în special activităţile de concepţie-proiectare şi execuţie ; • durata de exploatare şi condiţiile de teren şi de mediu, care influenţează în special activităţile de concepţie-proiectare (prin necesitatea aprecierii evoluţiei pe această durata) şi de exploatare ; • volumul de muncă şi materiale înglobate, care influenţează în special activităţile de execuţie. 6. Categoriile de importanţă se stabilesc, atât pentru construcţiile noi, cât şi pentru cele existente, pe baza aceloraşi principii şi criterii. Pagina 53 din 66

Pentru construcţiile existente, analiza criteriilor asociate va avea în vedere : a) Componenta cultural-istorică şi social-afectiva a acestora, acolo unde este cazul. b) Faptul că, pe de o parte, condiţiile de teren şi de mediu avute în vedere la proiectare, s-au concretizat şi au acţionat defavorabil asupra construcţiei, şi că, pe de altă parte, concepţiile de alcătuire şi calcul luate în considerare la proiectare pot să nu ofere asigurarea necesară. În aceste condiţii pot fi necesare acţiuni şi activităţi pentru : - aducerea construcţiilor in situaţia de a satisface cerinţele esenţiale ; - aducerea construcţiilor in situaţia de a satisface unele exigenţe noi privind funcţiunile acestora. 98. Rezumând, chiar şi în cadrul unor construcţii aflate în aceeaşi categorie de importanţă, există "aspecte specifice ale construcţiei, care trebuie să facă obiectul unei tratări deosebite", în speţa de faţă, elementele care necesită o tratare deosebită sunt cele redate de Normativul pentru construcţii spitalicesti Indicativ ... în care se găsesc condiţionalităţi de proiectare şi execuţie speciale, care nu se regăsesc în cadrul a nici unui alt tip de clădire civilă. 99. Prin urmare, nu este de ajuns doar trimiterea la importanţa clădirii, cum este în cazul de faţă, categoria "A", ci, este necesar să se coreleze experienţa şi la tipurile de condiţionalităţi speciale, regăsite în cadrul Normativului pentru construcţii spitalicesti Indicativ ...., rezultând, că, este necesar ca experţii, să aibă experienţă în proiectarea şi execuţia de lucrări asupra unei unităţi spitaliceşti, şi nu doar asupra unor clădiri de importanţă "B" sau şi mai inferioare, respectiv "C". 100. Pentru exemplificare, pentru construirea unei centrale nucleare, nu este de ajuns ca experţii să aibă experienţă în construirea de mall-uri, clădiri de birouri sau clădiri rezidenţiale, deoarece, eventualele erori de proiectare şi execuţie, nu afectează doar clădirea în sine, ci, şi tot mediul înconjurător. Similar, şi la unităţile de spital, este necesar ca personalul cheie să aibă experienţă în proiectarea şi executarea unor lucrări la unităţi de spital, mai ales în contextul în care, în ultimii ani s-au înregistrat foarte multe incendii, cu precădere în unităţile de ATI, unităţi care nu au fost proiectate şi executate, conform normelor de siguranţă actuale. 101. Nu se poate atribui contractul unui ofertant care nu deţine un personal cu experienţă similară, ca apoi, să se spere că NU vor realiza nici o eroare în proiectarea şi executarea viitorului spital, şi, că NU vor exista consecinţe negative, din această lipsă de experienţă. 102. Prin urmare, este imperativ ca ofertantul să deţină un personal cheie, care să deţină experienţă cel puţin în realizarea unui contract similar. Mai departe, este logic să se puncteze suplimentar, numărul de contracte similare, la care au participat aceşti experţi cheie, deoarece această experienţă suplimentară, reduce proporţional riscurile executării necorespunzătoare a viitorului contract. 103. Simplul fapt că o persoană a obţinut diploma de inginer nu este suficient pentru ca acea persoană să deţină competenţele necesare pentru Pagina 54 din 66

a proiecta sau a gestiona execuţia unui spital. Într-adevăr, mulţi absolvenţi îşi doresc acest lucru, dar ar fi lipsit de profesionalism şi responsabilitate să încredinţăm unor persoane fără experienţă specifică sarcini de o asemenea complexitate şi importanţă. 104. Proiectarea şi construirea unui spital implică o serie de cerinţe tehnice, funcţionale şi de siguranţă care depăşesc cu mult cunoştinţele generale dobândite în timpul studiilor universitare. Este necesară o înţelegere aprofundată a normativelor speciale aplicabile construcţiilor spitaliceşti, precum şi o experienţă practică în abordarea provocărilor specifice acestui tip de proiecte. 105. Astfel, este esenţial ca inginerii implicaţi în astfel de proiecte să fi acumulat o experienţă relevantă în domeniul construcţiilor medicale, să fie familiarizaţi cu standardele şi reglementările specifice şi să fi demonstrat capacitatea de a gestiona cerinţele complexe ale acestor proiecte. Doar prin combinarea cunoştinţelor teoretice cu experienţa practică se poate asigura că proiectarea şi execuţia unui spital se desfăşoară la cel mai înalt nivel de calitate şi siguranţă, în beneficiul direct al pacienţilor şi al personalului medical. 106. Autoritatea reiterează, că cerinţa minimă de conformitate este deţinerea experienţei în realizarea a cel puţin un contract similar. Orice experienţă suplimentară (2, 3, 4,5 contracte) este punctată în plus, fără a impune impedimente în participarea potenţialilor ofertanţi. Pe de altă parte, acest sistem are rolul de a încuraja ofertanţii să propună pentru executarea viitorului contract persoane care deţin o experienţă relevantă. 107. În cele din urmă, referitor la critica conform căreia „în România nu au fost executate, modernizate sau reabilitate substanţial foarte multe unităţi spitaliceşti, iar probabilitatea ca un expert sau, cu atât mai mult, ca toţi experţii să fi participat la realizarea specifică a cinci astfel de proiecte este foarte redusă. Această realitate a pieţei locale limitează şi mai drastic numărul de potenţiali ofertanţi care ar putea îndeplini criteriul impus", dorim să subliniem că toţi ofertanţii se află în aceeaşi situaţie. 108. Contestatorul din acest caz nu este nici avantajat, nici dezavantajat de numărul maxim de contracte similare pentru care se acordă punctaj în evaluarea experienţei experţilor. Criteriul se aplică în mod egal tuturor ofertanţilor, care sunt supuşi aceleiaşi realităţi a pieţei locale. 109. Dacă susţinerea conform căreia nu există personal care să deţină experienţa maximă solicitată de numărul de contracte similare pentru care se acordă punctaj este reală, atunci nici alţi ofertanţi nu ar putea prezenta experţi care să obţină punctajul maxim. Prin urmare, criteriul nu ar avantaja sau dezavantaja în mod direct niciun ofertant. Nu se aduce nicio vătămare în ceea ce priveşte numărul maxim de contracte punctate pentru obţinerea unui punctaj superior, deoarece toţi ofertanţii au şanse egale de a acumula punctajul maxim în funcţie de experienţa reală disponibilă pe piaţă. 110. Scopul includerii acestui criteriu este de a încuraja ofertanţii să propună experţi cu cea mai relevantă şi extinsă experienţă posibilă, pentru a asigura o calitate superioară a serviciilor furnizate în cadrul Pagina 55 din 66

contractului. Chiar dacă numărul de proiecte similare realizate în ţară ar fi limitat, criteriul rămâne echitabil, deoarece: • Se aplică uniform tuturor ofertanţilor, fără a favoriza pe cineva anume. • Încurajează competitivitatea bazată pe competenţă şi experienţă, chiar dacă nivelul maxim este dificil de atins. • Nu restricţionează participarea ofertanţilor, deoarece cerinţa minimă este realizarea a cel puţin unui contract similar, iar experienţa suplimentară este doar punctată în plus. 111. Astfel, criteriul nu creează bariere nejustificate în calea participării la procedură şi nu conduce la discriminare între ofertanţi. Toţi participanţii au oportunitatea de a obţine un punctaj cât mai mare, în funcţie de experienţa efectivă a experţilor propuşi. În consecinţă, criteriul este atât legal, cât şi proporţional, respectând principiile transparenţei şi tratamentului egal în achiziţiile publice. 112. În concluzie, în opinia autorității, contestaţia trebuie respinsă deoarece argumentele contestatarului nu iau în considerare cadrul normativ special aplicabil spitalelor (Normativul pentru construcţii spitaliceşti Indicativ ..., Legea nr. 95/2006, ..., ..., acte normative ale Ministerului Sănătăţii). Diferenţa semnificativă între construcţiile spitaliceşti şi alte tipuri de clădiri civile, o reprezintă impunerea unor standarde speciale şi cerinţe de complexitate sporesc necesitatea unei experienţe specifice. Prin urmare, solicitarea experienţei "similare" sau superioare, cu obiectul contractului este întru totul justificată, rezonabilă şi proporţională, iar contestaţia bazată pe dorinţa de a extinde experienţa relevată la alte categorii de proiecte civile nu are fundament legal sau tehnic. 113. Autoritatea contractantă evidențiază în acest caz, Decizia nr. ..... dată de CNSC în care s-a stabilit ca fiind legală punctarea experţilor, raportat la experienţa acestora în realizarea unor proiectate în cadrul aceleiaşi categorii de importanţă sau superioară (în cadrul speţei noastre nu există o experienţă similară). 4.3. Cerinţele de participare contestate pe calea prezentei contestaţii, suplimentar criticilor învederate mai sus, încalcă prevederile europene, impunându-se aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene. 115. Din modul cum a fost formulată contestaţia rezultă că, contestatarul confundă "factorii de evaluare (criteriul de atribuire)" cu "cerinţele de calificare şi selecţie". Această confuzie este esenţială şi are implicaţii majore asupra validităţii argumentelor prezentate de contestatar deoarece: • Cerinţele de calificare şi selecţie se referă la condiţiile minime pe care un operator economic trebuie să le îndeplinească pentru a participa la procedura de achiziţie. Acestea privesc capacitatea tehnică şi financiară, experienţa relevantă şi alte aspecte care demonstrează abilitatea operatorului de a executa contractul în mod corespunzător. • Factorii de evaluare (criteriul de atribuire), pe de altă parte, sunt criteriile pe baza cărora autoritatea contractantă evaluează ofertele depuse de operatorii economici calificaţi, în vederea atribuirii contractului. Pagina 56 din 66

Aceşti factori permit autorităţii să stabilească oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, ţinând cont de calitatea, preţul şi alţi parametri relevanţi pentru obiectul contractului. 116. În motivarea contestaţiei, contestatorul face trimitere la Articolul 58 "Criterii de selecţie" din Directiva 2014/24/UE. Totuşi, această referinţă este neavenită în contextul discuţiei despre factorii de evaluare, putând fi valabilă doar în contextul verificării legalităţii criteriilor de calificare şi selecţie: • Articolul 58 din Directiva 2014/24/UE reglementează criteriile de selecţie, adică acele cerinţe minime pe care autorităţile contractante le pot impune operatorilor economici în ceea ce priveşte capacitatea lor economică şi financiară, precum şi competenţa tehnică şi profesională. • Acest articol NU se referă la factorii de evaluare sau la criteriile de atribuire, care sunt reglementate în Articolul 67 din aceeaşi directivă. Articolul 67 stabileşte modul în care autorităţile contractante pot determina oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, utilizând criterii precum preţul sau costul, raportul calitate-preţ, consideraţii sociale, de mediu si alte aspecte calitative. 117. Prin urmare, contestatorul demonstrează o neînţelegere a terminologiei şi conceptelor esenţiale din domeniul achiziţiilor publice, prezentând informaţii care nu sunt relevante pentru chestiunea în discuţie. • Confuzia dintre criteriile de selecţie şi factorii de evaluare denotă o lipsă de înţelegere a diferenţelor fundamentale dintre aceste două etape ale procedurii de achiziţie publică. • Invocarea Articolului 58 în contextul criticii aduse factorilor de evaluare este eronată, deoarece acest articol nu tratează subiectul respectiv. Contestatorul nu aduce argumente valide care să demonstreze încălcarea prevederilor europene în ceea ce priveste factorii de evaluare stabiliţi de autoritatea contractantă. 118. Argumentare suplimentară privind netemeinicia celor criticate: • Aplicarea dreptului Uniunii Europene este deja asigurată prin transpunerea directivelor europene în legislaţia naţională, cum este Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice si H.G. nr. 395/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii. Contestatarul nu face o analiză între reglementările din Directivă si modul în care ele au fost transpuse în legislaţia internă. • Autoritatea contractantă stabilește factorii de evaluare şi criteriile de calificare în conformitate cu prevederile legale aplicabile, respectând principiile transparenţei, nediscriminării si proporţionalităţii. • Articolul 67 din Directiva 2014/24/UE permite autorităţilor contractante să utilizeze criterii calitative pentru a determina oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Astfel, includerea unor factori de evaluare care ţin cont de experienţa şi competenţa personalului cheie este permisă si în concordanţă cu directivele europene. • Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit în jurisprudenţa sa că autorităţile contractante pot lua în considerare experienţa personalului propus, atunci când aceasta are un impact Pagina 57 din 66

semnificativ asupra nivelului de execuţie a contractului (a se vedea cazul ....: "În situaţia contractării de servicii cu caracter intelectual, de formare profesională si de consultanţă, articolul 53 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de lucrări, de bunuri si de servicii nu se opune stabilirii de către autoritatea contractantă a unui criteriu care permite evaluarea calităţii echipelor concret propuse de ofertanţi pentru executarea acestui contract, criteriu care ţine cont de componenţa echipei, precum si de experienţa si de CV-urile membrilor acesteia.). • În concluzie, cerinţele contestate nu încalcă prevederile dreptului Uniunii Europene, ci sunt în armonie cu acestea. Contestatorul nu a demonstrat încălcarea dreptului european, ci a făcut referiri eronate şi neaplicabile în contextul specific al factorilor de evaluare. 119. Reafirmarea legalităţii cerinţelor impuse: • Autoritatea contractantă are dreptul şi obligaţia de a stabili cerinţe şi factori de evaluare care să asigure îndeplinirea corespunzătoare a contractului, în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană. • Stabilirea factorilor de evaluare care includ experienţa personalului cheie este justificată de complexitatea şi importanţa proiectului (proiectarea şi execuţia unei unităţi de spital cu mai multe corpuri), unde competenţa şi experienţa specialiştilor au un impact direct asupra calităţii rezultatului final. • Cerinţele sunt proporţionale şi nediscriminatorii, aplicându-se în mod egal tuturor potenţialilor ofertanţi, fără a crea bariere nejustificate în calea participării acestora la procedura de achiziţie publică. III. CONCLUZII FINALE 120. Cerinţele de calificare privind experienţa similară sunt legale şi proporţionale. Autoritatea contractantă a stabilit cerinţe de calificare în conformitate cu principiile fundamentale ale achiziţiilor publice: proporţionalitate, transparenţă şi tratament egal. Acestea reflectă în mod direct complexitatea şi responsabilităţile inerente unui proiect de spital, fără a impune obstacole nerezonabile ofertanţilor. Prin solicitarea sau după caz punctarea suplimentară a unei experienţe relevante, autoritatea urmăreşte garantarea unui nivel înalt de competenţă, necesar pentru a gestiona provocările specifice domeniului medical şi cerinţele stricte impuse de legislaţia aplicabilă. 121. Protejarea interesului public: Prin stabilirea unor cerinţe adecvate, autoritatea contractantă se asigură că operatorul economic selectat are capacitatea şi experienţa necesare pentru a executa contractul în condiţii optime, protejând astfel interesul public şi asigurând calitatea lucrărilor. 122. Importanţa publică a investiţiei justifică o selecţie riguroasă a expertizei. Proiectele din domeniul sănătăţii au un impact direct asupra siguranţei şi bunăstării populaţiei, ceea ce impune un nivel înalt de responsabilitate din partea celor care le implementează. Prin solicitarea şi punctarea suplimentară a unei experienţe specifice în proiecte spitaliceşti, Pagina 58 din 66

autoritatea contractantă urmăreşte să asigure că proiectul va fi executat cu profesionalism şi respectarea normelor stricte în domeniu. 123. Echitatea procedurii de atribuire: Prin acordarea de punctaje suplimentare experţilor cu experienţă relevantă şi prin menţinerea unor cerinţe clare şi justificate, se promovează concurenţa sănătoasă şi se evită favorizarea nejustificată a unor operatori economici. 124. Sarcina probei aparţine contestatorului: Conform principiilor de drept, contestatorul trebuie să dovedească afirmaţiile făcute, inclusiv existenţa unei restricţionări artificiale a concurenţei. Simplul dezacord cu modalitatea de evaluare sau cu criteriile de calificare nu demonstrează existenţa unui dezavantaj concret ori a unui prejudiciu. În absenţa unor indicii clare că selecţia experţilor, metodologia de acordare a punctajului sau definirea criteriilor de calificare ar fi făcută într-un mod discriminatoriu sau disproporţionat, contestaţia rămâne nefondată. 125. În cadrul procedurii de atribuire sunt înscrisi un număr de 14 ofertanţi, si doar acest ofertant a adus critici acestor cerinţe de calificare şi sau de selecţie, per a contrario, rezultă că există pe piaţă ofertanţi, (mai mult de unul) care deţin experienţa solicitată, asa cum a fost ea definită. Având în vedere argumentele şi probele prezentate în acest document, consideră că, criticile aduse de contestatar sunt nefondate. Prin urmare, solicită onoratului Consiliu, să respingă contestaţia depusă de ..., împotriva documentaţiei de atribuire, şi să permită continuarea procedurii de atribuire. Prin adresa nr. ..... înregistrată la Consiliu sub nr. ..., contestatorul ..., a depus concluzii scrise, la punctul de vedere transmis de autoritatea contractantă, solicitând Consiliului să respingă, ca nefondate apărările şi considerentele expuse de autoritatea contractantă, pe calea Punctului de vedere înregistrat la CNSC cu nr. ...., reiterând aspectele expuse pe larg în cuprinsul contestației, și precizează că își menține contestația așa cum a fost formulată. Prin adresa nr. ...., înregistrată la Consiliu sub nr. ..., contestatorul ..., a depus, supliment la concluziile scrise, prin care precizează că își menţine în integralitate argumentele formulate pe calea Contestaţiei înregistrate la CNSC sub nr. .... („Contestaţia"), şi a Concluziilor scrise înregistrate la CNSC sub nr. .... („Concluziile scrise"), solicităm Consiliului, să respingă ca nefondate apărările şi considerentele expuse de Autoritatea contractantă pe calea Punctului de vedere înregistrat la CNSC cu nr. ..... („Punctul de vedere"), sens în care solicită Consiliului să admită contestaţia formulată, reiterând aspectele expuse pe larg în cuprinsul contestației, în demonstrarea caracterului restrictiv al cerinţelor din documentaţia de atribuire. Prin adresa înregistrată la CNSC cu nr. ..., ... depune, în original, recipisa de consemnare a cauțiunii nr. .... din ..., emisă de CEC BANK Sucursala Iași, în valoare de ... RON, potrivit dispozițiilor art. 611 din Legea nr. 101/2016. Analizând documentele depuse la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarele: Pagina 59 din 66

... în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de licitație deschisă, pentru atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect "...., cod CPV 45215140-0. În acest sens a elaborat documentația de atribuire aferentă și a publicat în SEAP anunțul de participare nr. ....., criteriul de atribuire stabilit fiind „cel mai bun raport calitate-preț” și termenul limită pentru depunerea ofertelor ...., ora 15:00, din Anunțul de participare publicat în SICAP. Împotriva documentației de atribuire, ... a formulat contestația care face obiectul dosarului nr. ..... Analizând susținerile părților, coroborate cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei și având în vedere dispozițiile legale în materie, Consiliul urmează să admită contestația ..., pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. Contestatorul apreciază că cerinţa de experienţă similară în servicii, în valoare cumulată de cel puţin ... lei, fără TVA, în cadrul a maxim 3 contracte, din care cel puţin unul trebuie să fi constat în elaborarea de documentaţii tehnice aferente oricăror faze de proiectare (SF, DALI, DTAC, PT), pentru construcţia/extinderea/modernizarea/reabilitarea unei unităţi de spital, încadrate în categoria A de importanţă, conform ... şi clasa I conform ...., din cadrul documentaţiei de atribuire, este restrictivă şi nelegală. Potrivit documentelor aflate la dosarul cauzei, Consiliul reține că, potrivit Secţiunii III.1.3.a) Capacitatea tehnică şi/sau profesională, autoritatea contractantă a solicitat următoarele: „Informaţii şi/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerinţelor menţionate: Ofertanţii trebuie să demonstreze că în ultimii 3 ani (calculaţi până la data limită de depunere a ofertelor) au prestat în mod corespunzător, servicii similare în valoare cumulată de cel puţin ... lei, fără TVA, în cadrul a maxim 3 contracte. Modalitatea de îndeplinire: Ofertanţii trebuie să demonstreze că în ultimii 3 ani (calculaţi până la data limită de depunere a ofertelor) au prestat în mod corespunzător, servicii similare în valoare cumulată de cel puţin ... lei, fără TVA, în cadrul a maxim 3 contracte, din care cel puţin unul trebuie să fie constat în elaborarea de documentaţii tehnice aferente oricăror faze de

proiectare (SF, DALI,

DTAC,

PT)

pentru construcţia/extinderea/modernizarea/reabilitarea unei unităţi de spital încadrate în categoria A de importanţă conform ... şi clasa I conform P100/1- 2013." Consiliul mai reține și faptul că (așa cum însăși autoritatea contractantă precizează în punctul de vedere) conform precizărilor de la pagina 47 din partea scrisă a Studiului de Fezabilitate (SF), categoria de importanţă a noului corp de spital (CP1) este „A" (excepţională), conform ...., iar clasa de importantă este I, conform ..... Corpul CP1 - Corp nou spital Regim de înălţime: D+P+3E - Suprafaţa construita: ... mp - Suprafaţa construita desfasurata: ... mp Clasa de importanţă - I - conform .... Categoria de importantă "A"(exceptionala) - conform ..., gradul de rezistenţă la foc - II - conform P ... Risc de incendiu - Mic, conform .... Pagina 60 din 66

În aceste condiții Consiliul apreciază că prin solicitarea ca ofertanţii să demonstreze că în ultimii 3 ani au prestat servicii similare în valoare cumulată de cel puţin ... lei, fără TVA, în cadrul a maximum 3 contracte, din care cel puţin unul trebuie să fi constat în elaborarea de documentaţii tehnice,

aferente

oricăror

faze

de

proiectare

pentru construcţia/extinderea/modernizarea/reabilitarea unei unităţi de spital încadrate în categoria A de importanţă şi clasa 1, se solicită în realitate prezentarea unei experienţe identice, iar nu similare, restrângându-se în mod nejustificat competiţia şi încălcându-se principiile generale din legislaţia achiziţiilor publice. Este adevărat că autoritatea contractantă a solicitat îndeplinirea acestei cerințe (unitate de spital încadrată în categoria A de importanţă şi clasa 1) la prezentarea cel puțin a unui contract, celelalte 2 (două) putând fi realizate în cadrul unor contracte de proiectare și/sau proiectare și execuţie lucrări având ca obiect lucrări de construcţie nouă si/sau reabilitare si/sau modernizare si/sau extindere pentru clădiri încadrate cel puţin în clasa de importantă II conform .... (fără a mai fi o limitare cu privire la categoria de importanţă conform ...), însă această solicitare nu înlătură caracterul excesiv al acesteia, întrucât, sub acest aspect, experiența similară este identică, neîndeplinirea sa având ca și consecință înlăturarea ofertantului din competiție. Or, experienţa similară presupune similaritatea cu obiecul procedurii din punct de vedere al complexităţii şi/sau scopului, indiferent de destinaţia construcţiilor. Consiliul reține ca valide argumentele contestatoarei conform cărora din punctul de vedere al proiectării, la încadrarea în clasa de importanță I, pentru fiecare proiect în parte, inginerul proiectant pentru specialitatea structură identifică datele de calcul specifice pe care le introduce în modelul de calcul. Aici sunt inserate caracteristici specifice ce țin de tipul structurii, zona seismică, încărcările specifice utile și permanente care se iau în calcul și se introduc în modelul de calcul. La momentul alegerii clasei de importanță, inginerii au în vedere normativul ..., cod de proiectare seismică partea I, prevederi de proiectare pentru clădiri. Or, conform normativului ..., cu modificările și completările din 2019, capitolul 4.5.3., indiferent de clasa de importanță și de expunere la cutremur a clădirii, metoda de referință pentru determinarea efectelor seismice este metoda calculului modal cu spectre de răspuns, aplicabilă în general tuturor tipurilor de clădiri. Normativele ... și ... precizează că metodologia de calcul pentru construcții, indiferent de clasa de importanță, utilizează aceleași principii și metode (spre exemplu, metoda de calcul modal cu spectre de răspuns sau metoda forțelor seismice statice echivalente). Diferența constă în nivelul de hazard seismic luat în considerare și în factorul de importanță și expunere la cutremur. Cerințele de proiectare pentru discipline precum instalații HVAC, sanitare, medicale și arhitectură rămân aceleași indiferent dacă clădirea este încadrată în clasa I sau II, iar complexitatea lucrărilor nu depinde de acest factor, cu atât mai puțin, capacitatea tehnică și profesională a operatorului economic. Astfel, este justificată critica contestatorului, nefiind nimic mai complicat de realizat decât realizarea unor construcții din categoria de Pagina 61 din 66

importanță A (definite de H.G. nr. 766/1997) și clasa I de importanță (conform normativului ....), acesta reprezentând cel mai înalt standard. Consiliul reține ca relevantă Hotărârea de Guvern nr. 261 din 8 iunie 1994 pentru aprobarea unor regulamente elaborate în temeiul art. 35 şi 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în construcţii, care stabilește următoarele: CATEGORII DE IMPORTANŢA A CONSTRUCŢIILOR - Lista exemplificativă- I. Categoria de importanţa A - Construcţii de importanţa excepţionala 1. Construcţii cu funcţiuni deosebit de importante, a căror neîndeplinire implică riscuri majore pentru societate şi natura, pe zone foarte extinse. Exemple: reactoare nucleare, baraje înalte sau amplasate pe terenuri dificile, cu zone intens populate în aval. 2. Construcţii cu caracter de unicat, cu valoare deosebită de patrimoniu. Exemple: ansambluri şi clădiri de cult sau alte monumente de arhitectura propuse pentru a fi înscrise în patrimoniul cultural mondial. II. Categoria de importanţă B - Construcţii de importanţă deosebită 1. Construcţii cu funcţii importante, a căror neîndeplinire implică riscuri majore pentru societate şi natură, pe zone limitate. Exemple: construcţii din industria chimica; căi ferate, şosele, poduri, porturi şi aeroporturi de interes naţional; baraje pentru acumulări mari de apa; construcţii social - culturale cu aglomerări mari de oameni; staţii de emisie de radio şi televiziune. 2. Construcţii de valoare deosebită de patrimoniu sau care adapostesc asemenea valori. Exemple: monumente de arhitectură, situri istorice, muzee, arhive şi biblioteci de importanţă naţională. Astfel, Consiliul are în vedere că solicitarea contestatorului referitoare la acceptarea și a categoriei de importanță B este rezonabilă, astfel că va fi admisă critica, neexistând niciun motiv a limita competiția prin introducerea unor cerințe ce pot fi satisfăcute de un număr mic de operatori economici. Consiliul reține că lucrarea a cărei atribuire se urmărește nu poate fi calificată ca fiind de importanță excepțională. Nu este un spital de importanță națională sau strategică, nu se impune realizarea unei lucrări cu funcții deosebite, nu oferă servicii pentru un număr mare de pacienți, chiar documentația de atribuire arătând că va avea ... de paturi. Similar, și în ceea ce privește Clasa de importanţă, Consiliul reține că Normativul ... stabilește următoarele: Clasa de importanță I Tipuri de clădiri - Clădiri cu funcţiuni esenţiale, a căror integritate pe durata cutremurelor este vitală pentru protecţia civilă: staţiile de pompieri şi sediile poliţiei; spitale şi alte construcţii aferente serviciilor sanitare care sunt dotate cu secţii de chirurgie şi de urgenţă; clădirile instituţiilor cu responsabilitate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, în apărarea şi securitatea naţională; staţiile de producere şi Pagina 62 din 66

distribuţie a energiei şi/sau care asigură servicii esenţiale pentru celelalte categorii de clădiri menţionate aici; garajele de vehicule ale serviciilor de urgenţă de diferite categorii; rezervoare de apă şi staţii de pompare esenţiale pentru situaţii de urgenţă; clădiri care conţin gaze toxice, explozivi şi alte substanţe periculoase. Clasa de importanță II Tipuri de clădiri - Clădiri a căror rezistenţă seismică este importantă sub aspectul consecinţelor asociate cu prăbuşirea sau avarierea gravă: • clădiri de locuit şi publice având peste 400 persoane în aria totală expusă • spitale, altele decât cele din clasa I, şi instituţii medicale cu o capacitate de peste ...persoane în aria totală expusă • penitenciare • aziluri de bătrâni, creşe • şcoli cu diferite grade, cu o capacitate de peste ...de persoane în aria totală expusă • auditorii, săli de conferinţe, de spectacole cu capacităţi de peste... de persoane • clădirile din patrimoniul naţional, muzee etc. Conform documentației de atribuire, unitatea care se atribuie prin procedura de față (Corp CP1) are .... paturi, astfel că cerința încadrării în clasa de importanță II este suficientă. Prin urmare, Consiliul va admite critica și va dispune modificarea documentației de atribuire prin acceptarea experienței similare și prin prezentarea de servicii de proiectare pentru clădiri de categoria de importanță B și clasa de importanță II și/sau construcția unei noi unități de spital, cu modificarea corespunzătoare a documentației de atribuire. În ceea ce privește cea de-a doua critică referitoare la algoritmul de punctare al Factorului de evaluare nr. 3 experiența specifică în obiectul contractului a experților cheie, Consiliul reține următoarele: Potrivit Documentaţiei de atribuire, experienţa specifică în obiectul contractului a experţilor cheie, utilizaţi la cap. II.2.5 din Fişa de Date şi din Instrucţiunile către ofertanţi (Anexa nr. 2), este solicitată la nivelul următor: Algoritm de calcul: Ofertantul va propune o echipă multidisciplinară pentru specialităţile necesare, pentru întocmirea documentaţiilor tehnico- economice şi va preciza în mod clar persoanele desemnate si se vor puncta următorii experţi cheie: 2.1.1 Şef de proiect - Arhitect cu drept de semnătură -1 specialist x maxim 9 puncte; 2.1.2 Proiectant - Arhitect cu drept de semnătură -1 specialist x maxim 3 puncte; 2.1.3 Inginer proiectant - Inginer specialitatea construcţii civile, industriale si agricole -1 specialist x maxim 3 puncte; 2.1.4 Inginer specialitatea instalaţii pentru construcţii - Instalaţii sanitare - 1 specialist x maxim 3 puncte; 2.1.5 Inginer specialitatea instalaţii pentru construcţii - Instalaţii HVAC- 1 specialist x maxim 3 puncte; 2.1.6 Inginer/expert în inginerie medicală -1 specialist x maxim 3 puncte; Pentru şeful de proiect, punctajul se acordă astfel: Participarea expertului la realizarea un proiect similar reprezintă o cerinţă minimă de conformitate, şi nu se acordă punctaj suplimentar. Pagina 63 din 66

Pentru participarea la 2 proiecte se vor primi 2,25 puncte. Pentru participarea la 3 proiecte se vor primi 4,50 puncte. Pentru participarea la 4 proiecte se vor primi 6,75 puncte. Pentru participarea la 5 sau mai mult de 5 proiecte se vor primi 9,00 puncte. Pentru ceilalţi experţi, punctajul se acordă astfel: Participarea expertului la realizarea un proiect similar reprezintă o cerinţă minimă de conformitate, şi nu se acordă punctaj suplimentar. Pentru participarea la 2 proiecte se vor primi 0,75 puncte. Pentru participarea la 3 proiecte se vor primi 1,50 puncte. Pentru participarea la 4 proiecte se vor primi 2,25 puncte. Pentru participarea la 5 sau mai mult de 5 proiecte se vor primi 3,00 puncte. 2.1.1.-2.1.6. Prin proiect sau contract similar, se înţelege participarea expertului la realizarea, fie a unui contract de proiectare, fie a unui contract de proiectare şi execuţie, în care expertul a îndeplinit responsabilităţi şi sarcini similare celor prevăzute în prezentul contract. Acest proiect trebuie să fi inclus activităţi de elaborare, actualizare sau revizuire de documentaţii precum: studii de fezabilitate (SF) / documentaţii de avizare a lucrărilor de intervenţii (DALI) / proiecte pentru autorizarea construcţiei (PAC) / proiecte tehnice (PT) sau detalii de execuţie (DE). Proiectul / Contractul trebuie să fi vizat lucrări de construire / reabilitare / modernizare / extindere sau intervenţie pentru unităţi spitaliceşti încadrate în categoria A de importanţă conform ... şi clasa I conform ...." Cerinţa, astfel cum este redată, impune drept criterii minime de experienţă similară a experţilor punctaţi următoarele: 1. Pentru calificare şi pentru a se depune o ofertă conformă cu cerinţele minime ale fişei de date este necesară participarea la realizarea unui proiect similar reprezentând o cerinţă minimă de conformitate şi nu se acordă punctaj suplimentar.Solicitarea de experienţă este IDENTICĂ cu obiectul contractului: lucrări de construire / reabilitare / modernizare / extindere sau intervenţie pentru unităţi spitaliceşti încadrate în categoria A, de importanţă conform ... şi clasa I conform .... 2. Pentru punctare, respectiv pentru acordarea punctajului maxim aferent Factorului de evaluare nr. 2, din fişa de date, conform algoritmului de calcul pentru demonstrarea experienţei specifice în obiectul contractului, este necesară prezentarea suplimentară, pe lângă contractul necesar pentru cerinţa minimă de calificare menţionată la punctul 1, a încă minim 5 (cinci) proiecte de experienţa similară (IDENTICĂ). Contestatorul arată că, prin alegerea acestor factori de evaluare, extrem de restrictivi, ce reprezintă 24% din punctajul total, autoritatea contractantă nu asigură o concurență reală a tuturor operatorilor economici, chiar și în contextul în care operatorul economic ofertant ar veni cu cel mai bun preț, fiind suficientă prezentarea unor contracte comparabile din punct de vedere al complexității, care să fi presupus lucrări de construcții civile încadrate în altă categorie de importanță, de Pagina 64 din 66

exemplu B, respectiv care includ activități cu caracter intelectual ce au ca rezultat identificarea, elaborarea și dezvoltarea soluției tehnice ce stă la baza implementării respectivelor contracte, atât timp cât acestea sunt relevante și suficient de complexe. Consiliul reține că modificarea subfactorilor de evaluare se impune din perspectiva modificării cerinței privind experiența similară. Astfel, în condițiile în care Consiliul a stabilit că solicitarea experienței similare prin prezentarea unor clădiri încadrate în categoria de importanță A este excesivă, modificând cerința prin acceptarea și a categoriei de importanță B, nu poate rămâne în cadrul subfactorilor de evaluare experiența specifică a experților prin prezentarea doar a unor lucrări de categoria A, deoarece nu ar fi corelată cu modificările anterior precizate ca fiind necesare. Astfel, potrivit art. 188 din Legea nr. 98/2016, ,,(1) Factorii de evaluare prevăzuţi la art. 187 alin. (4) au legătură directă cu obiectul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru atunci când se referă în orice mod la produsele, serviciile sau lucrările care urmează a fi furnizate/prestate/executate în temeiul contractului de achiziţie publică/acordului-cadru şi în orice stadiu al ciclului lor de viaţă, chiar dacă aceşti factori nu fac parte din substanţa materială a produselor, serviciilor sau lucrărilor respective’’. Prin urmare, Consiliul reține necesitatea modificării acestui subfactor de evaluare în concordanță cu cele reținute de Consiliu în referire la experiența similară, astfel cum a fost mai sus a fost analizat, respectiv prin acceptarea unui nivel de experiență raportat și la clădiri de categoria de importanță B și clasa de importanță II și/sau construcția unei noi unități de spital. În consecință, luând în considerare cele mai sus menționate, în temeiul art. 26 alin. (2) lit.a) și b și alin.(5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestația formulată de ... în contradictoriu cu ..... Consiliul va obliga autoritatea contractantă ca, în termen de 10 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire potrivit celor reținute în motivarea prezentei decizii, să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP și să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: În temeiul art. 26 alin. (2) lit.a) și b) și alin.(5) din Legea nr. 101/2016, admite contestația formulată de ... în contradictoriu cu .... Pagina 65 din 66

Obligă autoritatea contractantă ca, în termen de 10 zile de la primirea deciziei Consiliului, cu respectarea prevederilor legale, să remedieze documentația de atribuire potrivit celor reținute în motivarea prezentei decizii, să aducă modificările efectuate la cunoștința operatorilor economici interesați de participarea la procedura prin publicarea acestora în SEAP și să stabilească o nouă dată-limită de depunere a ofertelor, astfel încât, între data publicării remedierilor și data depunerii ofertelor, să fie asigurată o perioada de timp suficientă pentru elaborarea și prezentarea unor oferte care să respecte toate cerințele documentației de atribuire, astfel cum este modificată ca urmare a prezentei decizii. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 și poate fi atacată cu plângere, în temeiul art. 29 din același act normativ, în termen de 10 zile de la comunicare. PREȘEDINTE, MEMBRU, MEMBRU, MARIA-LILIANA FELICIA COSTEA BOGDAN-MARIUS BĂZĂR BOGHIU

Redactată în 4 (patru) exemplare, conține 65 (șaizecișicinci) pagini. Pagina 66 din 66

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea ÎNCHEIERE Nr.132/C10/4295 Data: 17.01.2025 Prin contestația nr. 130651/09.12.2024 înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 79348/10.12.2024, depusă de KATAR CONNEG SRL, cu sediul social în str. Florilor nr. 5, loc. Negreşti, oraş Negreşti, judeţul Vaslui, înmatriculată la Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Vaslui sub nr. J37/889/2018, având Cod Unic de înregistrare 40314681, atribut fiscal RO, reprezentată legal de dl. Gabriel Andrei Melniciuc, în calitate de administrator, reprezentată convenţional de către „MUŞAT & ASOCIAŢII" S.p.a.r.l., cu sediul profesional în Bucureşti, B- dul Aviatorilor nr. 43, sector 1, cod poştal 011853, tel. 021.202.5900; fax: 021.2230495; e-mail: departament.achizitii@musat.ro. unde, în temeiul dispoziţiilor art. 158 alin. (1) C. pr. civ., înţelegem să ne alegem sediul procesual şi vă solicitam comunicarea tuturor actelor de procedură efectuate în prezentul demers, împotriva documentației de atribuire, privind procedura de licitație deschisă, online, organizată în vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Proiectare şi execuţie pentru realizarea obiectivului "Construire corp clădire pentru secţiile de boli infecţioase, pneumologie şi psihiatrie din cadrul Spitalului Municipal de Urgenţă Elena Beldiman Bârlad"”, cod CPV 45215140-0, de către MUNICIPIUL BÂRLAD, prin primar dl. Dumitru Boroş, cu sediul în Strada 1 Decembrie, nr. 21, Bârlad, România, în calitate de autoritate contractantă, s-a solicitat: 1. Suspendarea procedurii de atribuire până la data soluţionării prezentei contestaţii. 2. Obligarea Autorităţii contractante la modificarea în parte a Documentaţiei de atribuire şi eliminarea/amendarea cerinţelor/factorilor de evaluare nejustificate/-i şi/sau nelegale/-i, astfel cum este detaliat în cuprinsul prezentei contestaţii: (i) în tot cuprinsul Documentaţiei de atribuire unde se face referire la acestea şi Pagina 1 din 2

(ii) cu obligarea Autorităţii contractante de a publica un anunţ de tip erată prin care să aducă la cunoştinţa operatorilor economici modificările admise. 3. În toate cazurile, cu aplicarea prioritară a dreptului Uniunii Europene, precum și a prevederilor art. 58 din Directiva 2014/24, a principiului proporționalitații și a jurisprudenței CJUE obligatorii indicate în prezenta contestație. Pe rol se află cererea de suspendare a procedurii de atribuire din cuprinsul contestației formulată de KATAR CONNEG SRL. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DISPUNE: Respinge, ca rămasă fără obiect, cererea de suspendare a procedurii de atribuire din cadrul contestației formulate de KATAR CONNEG SRL în contradictoriu cu MUNICIPIUL BÂRLAD. Împotriva prezentei încheieri se poate formula plângere în termen de 5 zile de la comunicare, în temeiul art. 23 alin. (2) din Legea nr. 101/2016. 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) și ale art. 27 alin. (1) din Legea nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, Consiliul adoptă următoarea DECIZIE Nr. .... Data: .... Prin contestația fără număr de înregistrare la emitent, transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la CNSC sub nr. (...), formulată de (...), prin liderul asocierii (...), cu sediul în (...), CUI (...), înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. (...), reprezentată prin dl. (...)și convențional prin (...), persoana împuternicită cu primirea corespondenței (...), cu sediul procesual ales (...), împotriva rezultatului procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică având ca obiect: „(...)(...)”, organizată de (...), în calitate de autoritate contractantă, cu sediul în (...)și punct de lucru: (...), inițiată prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. (...), cod CPV (...)(Rev. 2), s-au solicitat următoarele: - Anularea actului administrativ „COMUNICAREA REZULTATULUI PROCEDURII”, publicată în data de 16.12.2024 aferent anunțului de participare nr. (...) ca netemeinic și nelegal sub aspectul deciziei de respingere ca inacceptabilă și neconformă a ofertei (...); - Anularea raportului procedurii nr. 22296 L/16.12.2024 și a actelor subsecvente ce au stat la baza sa sau au fost emise ca o consecință a acestuia; - Obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de achiziție prin reevaluarea ofertelor din perspectiva conformității și accceptabilității ofertei (...) (...); - acordarea cheltuielilor de judecată. Procedura de soluționare în fața Consiliului s-a desfășurat în scris. CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR, asupra cauzei de față, constată următoarele: Consiliul a fost legal sesizat și este competent, potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, să soluționeze contestația formulată de (...) Chestiuni prealabile. Contestatorul menționează că la data de 16.12.2024 a fost înștiințat prin Comunicarea rezultatului procedurii (a cărei anulare o solicită), de faptul că oferta sa a fost respinsă ca inacceptabilă, deoarece în cadrul răspunsului nr. 786/21.11.2024 transmis de ofertantul (...) – (...), comisia Pagina 1 din 27

de evaluare nu a regăsit documente care să ateste îndeplinire cerinței „indicator financiar” – cash flow. Contestatorul susține că decizia autorității contractante cuprinsă în comunicarea rezultatului procedurii nr. 22296 L/16.12.2024 este nelegală și neteminiciă având în vedere următoarele motive : I. Autoritatea contractantă a evaluat oferta (...) cu încălcarea dispozițiilor legale, declarând-o în mod nelegal inacceptabilă, nu a respectat prevederile art. 134 din HG nr. 395/2016, descalificând oferta sa fără a solicita clarificarea/completarea formală a documentelor și informațiilor cuprinse în ofertă. Contestatorul precizează că în comunicarea rezultatului procedurii și în raportul procedurii se invocă ca temei al respingerii ofertei sale următoarele prevederi legale: art. 137 alin. (2) lit. b) și art. 134 alin. (5) din H.G. nr. 395/2016. Contestatorul susține că așa cum rezultă din comunicarea rezultatului procedurii și raportul procedurii, i se impută faptul că nu ar fi respectat prevederile documentației de atribuire, respectiv cele cuprinse în Fișa de Date, secțiunea II.2. După cum va demonstra în cele ce urmează, contestatorul precizează că motivul invocat de către autoritatea contractantă nu este întemeiat, încălcându-se principiul proporționalității, al eficientei utilizări a fondurilor publice și a art. 134 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016 prin faptul că nu au fost solicitate clarificări, deși oferta sa avea un caracter conform și acceptabil, demonstrând de la data depunerii ofertei îndeplinirea cerinței (dovada accesului la disponibilități bănești în valoare de 922.921,38 lei). II. Autoritatea contractantă a evaluat oferta (...) cu încălcarea dispozițiilor legale, declarând-o în mod nelegal și inacceptabilă. În acest sens, contestatorul invocă prevederile art. 20 și art. 134 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016. Solicitarea de clarificari este un instrument care ii permite autoritatii contractante o evaluare temeinica a fiecarei oferte depuse in procedura si nu unul de control subiectiv asupra eligibilitatii acesteia. Contestatorul susține că în modalitatea în care a fost redactată solicitarea de clarificări nr. 20761L/18.11.2024 și intrepretat răspunsul la aceasta, autoritatea contractantă a luat o decizie disproporționată asupra conformității sau neconformității răspunsului (...), atâta timp cât documentele ce au condus la descalificarea ofertei erau deja la dispoziția autorității contractante. De asemenea, contestatorul precizează că singurul aspect ce a condus la descalificarea ofertei sale, constă în faptul că la solicitarea autorității contractante de a prezenta documentele suport DUAE nu au fost atașată (din eroare) și dovada actualizată a deținerii unui cash-flow în valoare de 922.921,38 lei, deși această dovadă se afla deja la dispoziția autorității contractante. În primul rând, contestatorul apreciază că trebuie lămurit caracterul unei astfel de solicitări. Deși legiuitorul a denumit, în cadrul art. 196 din H.G. nr. 395/2016 solicitarea de a prezenta documente justificative Pagina 2 din 27

actualizate prin care să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare şi selecţie, în conformitate cu informaţiile cuprinse în DUAE, ca și „solicitare de clarificări”, în mod neechiovoc aceasta are un caracter diferit față de solicitarea de clarificări transmisă în condițiile art. 209 din Legea nr. 98/2016. În cazul solicitării emise în temeiul art. 196 H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă solicită ofertantului depunerea unor documente prin urmarea cursului firesc al procedurii, în general după finalizarea evaluării tehnice și financiare și clasarea pe primul loc, și acestea nu au rolul de a clarifica/completa alte documente din cadrul ofertei ca urmare a unei ambiguități sau omisiuni a ofertantului ca cele emise în temeiul art. 209 din Legea nr. 98/2016. Așadar, contestatorul menționează că prin raportare la dispozițiile legal aplicabile nu există niciun impediment, ba din contră apreciază că există o obligație, în sarcina autorității contractante de a depune diligențele necesare, fără a fi apreciată că o încălcare a principiilor art. 2 din lege, de a lămuri/clarifica o omisiune din cadrul unei oferte, cu atât mai mult cu cât, după un îndelungat proces de evaluare aceasta s-a clasat pe primul loc cu punctaj maxim atât la oferta tehnică cât și financiară. Contestatorul susține că argumentul invocat de către autoritatea contractantă în cadrul comunicării rezulatului procedurii publicat în SICAP la data de 12.12.2024 conform căruia „potrivit cerințelor documentației de atribuire, autoritatea contractantă nu avea dreptul de solicita o nouă clarificare, deoarece se prevede expres faptul «Se poate acorda un termen suplimentar numai dacă autoritatea contractantă considera necesar acest lucru în vederea clarificării documentelor depuse în cadrul răspunsului la prima solicitare»”, este eronat sub mai multe aspecte: 1. Solicitarea de a lămuri/completa/confirma Răspunsul (...) nr.786/21.11.2024, conform căruia: „Vă transmitem situația conturilor societății (...)S.R.L. cu care facem dovada că societatea deține sume disponibile pentru a realiza un cash flow de execuție a lucrării de minim 922.921,38 lei.”, coroborat cu existența în cadrul ofertei a Extraselor de cont emise de Banca Transilvania la data de 1.10.2024, nu reprezenta o nouă solicitare și nu era prohibită nici de legislație și nici de documentația de atribuire”. În tot acest context este esențial de menționat că în oferta contestatoarei, la Capitolul „Capacitatea economică și financiară” a fost depus Extrasul de Cont emis de către Banca Transilvania la data de 1.10.2024 de unde rezultă că societatea deține sume disponibile pentru a realiza un cash flow de execuție a lucrării de un 1.000.000 lei”. În acest sens, contestatorul prezintă un print screen din oferta tehnică așa cum a fost încărcat în SICAP și susține că autoritatea contractantă avea în posesia sa dovada de unde rezultă că societatea deține sume disponibile pentru a realiza un cash flow de execuție a lucrării superior celui solicitat prin documentația de atribuire, iar faptul că la răspunsul ofertantului la solicitarea autorității contractante nr. 20761/18.11.2024 a intervenit o omisiune, trebuia să determine aplicarea Pagina 3 din 27

dispozițiilor art. 209 din Legea nr. 98/2016 și art. 135 din H.G. 395/2016 și nu declararea ca inacceptabilă a ofertei. În condiţiile art. 209 din Legea nr. 98/2016, comisia de evaluare are dreptul de a solicita ofertantului corectarea viciilor de formă sau omisiunilor cu privire la oferta acestuia. În acest sens, contestatorul citează prevederile art. 209 alin.(3) din Legea nr. 98/2016. Așadar, contestatorul consideră că printr-o eventuală solicitare de clarificări, nu se încălcau nici prevederile art. 209 alin.(2) din Legea nr. 98/2016 și nici prvederile documentației de atribuire așa cum susține în mod nejustificat autoritatea contractantă în cadrul comunicării rezultatului procedurii. Revenind la afirmația expusă la începutul argumentării, pe lângă modalitatea disproporționată în care a fost interpretată documentația de atribuire, și felul în care a fost redactată solicitarea, contestatorul susține că nu respectă tocmai cerințele pe care se aprecieaza că acesta le-ar fi încălcat. În concret, contestatorul menționează că prin solicitarea de clarificări nr. 20761L/18.11.2024, s-a solicitat: „în conformitate cu prevederile art. 196 alin. 2 din Legea 98/2016 coroborat cu prevederile art. 132 alin. 2 din H.G. nr. 395/2016, comisia de evaluare a hotărât să vă solicite prezentarea documentelor justificative actualizate, prin care să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare și selecție, în conformitate cu informațiile cuprinse în DUAE.” Prin răspunsul nr. 786/21.11.2024, s-au transmis: - Certificate de atestare fiscala atât pentru membrii asocierii cât și pentru subcontractant, certificate de cazier judiciar, certificate constatatoare emise de ONRC, documente în dovedirea experienței similare, extrase Revisal etc. Adică toate acele documente justificatoare și actualizate în conformitate cu informațiile cuprinse în DUAE. De asemenea, contestatorul precizează că suplimentar s-a menționat că se transmite situația conturilor societății (...) prin intermediul căreia se face dovada că se dețin sume disponibile pentru a realiza un cash-flow de execuție a lucrării de minim 922.921,38 lei, deși în solicitarea de clarificări nu s-a solicitat în mod expres aceste aspect. În conformitate cu documentul „Instrucțiuni pentru ofertanți” – parte a documentației de atribuire, „Documentele justificative care probează îndeplinirea celor asumate prin completarea D.U.A.E., în sensul existenței disponibilităților bănești și asigurării finanțării, urmează să fie prezentate la solicitarea autorității contractante.” Spre deosebire de toate celelate instrucțiuni cu privire la DUAE, la această cerință se specifică în mod expres că în ceea ce privește existența disponibilităților bănești și asigurării finanțării, acestea se vor prezenta la „solicitarea autorității contractante”, ori după cum rezultă din solicitarea nr. 20761L/18.11.2024, aceasta nu cuprinde în mod expres o astfel de solicitare ci are un caracter extrem de general, aspect ce ar fi putut fi Pagina 4 din 27

corectat prin emiterea unei solcitari clare și exprese prin care să se solicite depunerea documentelor justificative actualizate. 2. Prin deciza sa de a descalifica oferta (...) fără a solicita o clarficare formală și de confirmare, autoritatea contractantă a încălcat principiul proporționalității. Contestatorul menționează că principiul proporttionalitaa ttii iin evaluarea unei oferte, presupune ca orice masura stabilita de autoritatea publica sa fie necesara si corespunzătoare naturii contractului. În acest sens, contestatorul invocă practica instanțelor de judecată. În condittiile impuse de legislattia iin vigoare privind achizittiile publice atât la nivel nattional căt și la nivel european, prin directivele care sunt reglementate in acest sens, scopul principal al autoritattii publice nu este acela de a descalifica cu orice prețțț o ofertaa , pentru a restrânge libera concurențaa sau a descalifica oferta ce are cel mai bun punctaj tehnic și financiar, ci comisia de evaluare, in momentul in care a desemnat un ofertant ca câștigător, trebuie să aibă convingerea finalaa a faptului că oferta depusaa este una serioasaa și fiabilaa , ofertantul asiguraa nd comisia de evaluare prin oferta depusaa , ca poate executa in mod corespunzator contractul licitat. Prin urmare, contestatorul considera ca autoritatea contractanta nu beneficiază de o putere discrettionaraa iin a respinge o ofertaa pentru omisiuni minore și făraa relevanttaa iin stabilirea conformitaa ttii ofertei. Așa cum a arătat anterior, autoarea contestației susține că, comisia de evaluare avea la dispoziție documentele necesare ce dovedeau îndeplinirea Cerinței nr. 2 - indicator financiar - cash-flow și este total eronată și neadevărată mențiunea din cadrul comunicării rezultatului procedurii conform căreia: „nu a fost transmis niciun document, ci numai o nouă declarație pe proprie răspundere”. De asemenea, contestatorul precizează că extrasele anterior depuse, nu reprezintă o simplă declarație pe proprie răspundere ci au calitatea de document justificativ așa cum este definită în Fișa de Date și Instrucțiunile penrtu ofertanți. Astfel, contestatorul apreciaza ca reprezinta o atitudine total abuziva declararea ofertei ca fiind inacceptabilă pentru un singur aspect evident minor, raportat la complexitatea de ansamblu a ofertei, ce putea fi remediat printr-o simplă confirmare, printr-un răspuns la o solicitare de clarificări a faptului că depozitele constituite la Banca Transilvania pentru care au fost depuse extrasele de cont doveditoare este necesar a fi actualizate. În acest sens, contestatorul invocă practica CJUE. Totodată, contestatorul precizează că în contextul în care documentele justificative există la dosarul achiziției și comisia de evaluare le-a avut la dispoziție, prin răspunsul la solcitarea de depunere a documentelor suport DUAE, se coroboreza cu informatii din oferta, in raport de principiul proporttionalitaa ții, autoritatea contractantaa nu putea respinge „de plano” oferta pentru niște aspecte nesemnificative. Pagina 5 din 27

Concluzionând, (...) solicită CNSC admiterea contestației așa cum a fost formulată, cu acordarea cheltuielielor de judecată. Prin adresa nr. (...)(nr. (...)), înregistrată la Consiliu sub nr. (...), (...) a transmis punctul său de vedere cu privire la contestația formulată de (...), prin care solicită respingerea acesteia ca nefondată, pentru următoarele motive: I. Referitor la critica privind respingerea ofertei depuse de ... (...), prin care se susține că motivele invocate de către autoritatea contractantă sunt neîntemeiate sau rezultă dintr-o interpretare eronată a documentaţiei de atribuire. Autoritatea contractantă, susține că prin comisia de evaluare, a decis respingerea ofertei depuse de (...) ca inacceptabilă în baza prevederilor art. 134 alin. (5) coroborat cu art. 137 alin. (2) lit. b) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016, întrucât răspunsul la solicitarea de clarificări a fost neconcludent și oferta a fost „depusă de un ofertant care nu îndeplinește unul sau mai multe dintre criteriile de calificare stabilite în documentația de atribuire". Autoritatea contractantă menţionează că în cadrul documentaţiei de atribuire, s-au precizat următoarele: Cerinţa fișei de date. „III. 1.2) Capacitatea economică și financiară - „indicator financiar" - cash flow Modalitatea de îndeplinire: Cerinţa Lotul 1: Ofertantul clasat pe primul loc trebuie să demonstreze că, la momentul solicitării documentelor suport D.U.A.E., are acces la disponibilităţi băneşti pe care se angajează că le va utiliza pe parcursul implementării contractului, facilităţi de finanţare (linie de credit sau alt instrument de finanţare) emise de un operator economic ce derulează activităţi de creditare, conform legislaţiei aplicabile, (de ex.: bancă, instituţie financiară nebancară) suficiente pentru a realiza un cash-flow de execuţie a lucrării de minimum 922.921,38 lei, sumă care va fi destinată exclusiv îndeplinirii viitorului contract pentru o perioadă egală cu perioada de proiectare şi primele 2 (două) luni aferente execuţiei lucrărilor, independent de alte angajamente contractuale ale operatorului economic. [...] Modalitatea de îndeplinire: Informaţii detaliate se regăsesc în documentul Instrucţiuni pentru ofertanţi - parte a documentaţiei de atribuire." Dispoziţiile documentului „Instrucţiuni pentru ofertanţi" (folder-ul denumit "[SCN1147890/00007]

P+E_PS_INSTRUCTIUNI

PENTRU OFERTANȚI.docx.p7s") conform cărora: „III.1.2) Capacitatea economică şi financiară Informaţii şi/sau nivel(uri) minim(e) necesare pentru evaluarea respectării cerinţelor menţionate: Cerinţa 2: „indicator financiar" - cash flow Cerinţa Lotul 1: Modalitatea de îndeplinire Pagina 6 din 27

La momentul depunerii ofertei, se va completa D.U.A.E. de către operatorii economici participanţi la procedura de atribuire cu informaţiile aferente situaţiei lor (prin bifarea indicaţiei globale). La momentul solicitării documentelor suport D.U.A.E., ofertantul va transmite documentele prin care dovedeşte îndeplinirea cerinţei (extras de cont/scrisoare de garanţie bancară etc.). Prin intermediul acestor documente se va proba deţinerea sumei efectiv disponibile, actualizate prin raportare la momentul solicitării autorităţii contractante. Din documentele depuse trebuie să rezulte (la momentul prezentării lor) suma şi perioada pentru care se asigură accesul la disponibilităţile băneşti conform celor solicitate prin cerinţă. [...] În cazul în care, la momentul solicitării documentelor suport D.U.A.E. conform art. 196 alin. (2) „înainte de atribuirea contractului de achiziţie publică, autoritatea contractantă [solicită] ofertantului clasat pe primul loc [...] să prezinte documente justificative actualizate prin care să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare şi selecţie, în conformitate cu informaţiile cuprinse în D.U.A.E. [...] acordând ofertantului [...] un termen de până la 7 zile lucrătoare pentru a răspunde la solicitarea de clarificare, sub sancţiunea respingerii ofertei ca inacceptabilă", ofertantul nu face dovada deţinerii sumei efectiv disponibile de la prima solicitare, oferta sa va fi respinsă fără a fi solicitate alte clarificări şi fără acordarea unui termen suplimentar. Se poate acorda un termen suplimentar numai dacă autoritatea contractantă consideră necesar acest lucru în vederea clarificării documentelor depuse în cadrul răspunsului la prima solicitare. Documentele justificative care probează îndeplinirea celor asumate prin completarea D.U.A.E., în sensul existenţei disponibilităţilor băneşti şi asigurării finanţării, urmează să fie prezentate la solicitarea autorităţii contractante. În cazul unei asocieri, cerinţa poate fi îndeplinită prin cumul (un singur asociat, mai mulţi sau toţi asociaţii)." Prin solicitarea de clarificări cu nr. 20761L din 18.11.2024, membrii comisiei de evaluare au solicitat (...)„prezentarea documentelor justificative actualizate, prin care să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare şi selecţie, în conformitate cu informaţiile cuprinse în DUAE". Autoritatea contractantă susține că autoarea contestației a răspuns la solicitarea de clarificări, în termen, prin adresa nr. 786/21.11.2024, în care a menţionat „Vă transmitem situaţia conturilor societăţii (...)S.R.L. cu care facem dovada că societatea dispune de sume necesare pentru a asigura un cash flow de execuţie a lucrării de minimum 922.921,38 lei", însă fără a anexa niciun document justificativ. Astfel, analizând documentele depuse de contestator, prin raportare la: - principiile achiziţiilor publice reglementate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în mod special principiile transparenţei, tratamentului egal şi proporţionalităţii; Pagina 7 din 27

- dispoziţiile art. 209 alin. (2) din acelaşi act normativ, conform cărora „Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat"; - cerinţele clare şi exprese ale documentaţiei de atribuire conform cărora „în cazul în care, la momentul solicitării documentelor suport D.U.A.E. [...] ofertantul nu face dovada deţinerii sumei efectiv disponibile de la prima solicitare, oferta sa va fi respinsă fără a fi solicitate alte clarificări şi fără acordarea unui termen suplimentar." Autoritatea contractantă, prin membrii comisiei de evaluare, a decis respingerea ofertei depuse de (...) (LIDER) - (...) întrucât, prin răspunsul la solicitarea documentelor suport DUAE, ofertantul „NU” a transmis „NICIUN DOCUMENT” prin care să justifice îndeplinirea cerinţei „indicator financiar" - cash flow. Autoritatea contractantă susține că răspunsul ca atare, prin care ofertantul „DOAR AFIRMĂ” că dispune de documente doveditoare „NU” reprezintă, în sine, „UN DOCUMENT DOVEDITOR”, ci numai o nouă „DECLARAŢIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE (similar DUAE)”. Totodată, autoritatea contractantă menționează că potrivit cerinţelor documentaţiei de atribuire, nu avea dreptul de a-i solicita ofertantului o nouă clarificare, deoarece s-a prevăzut expres faptul că „Se poate acorda un termen suplimentar numai dacă autoritatea contractantă consideră necesar acest lucru în vederea clarificării documentelor depuse în cadrul răspunsului la prima solicitare", or, astfel cum a precizat mai sus, ofertantul nu a depus niciun document, ci a făcut simple afirmaţii care nu au valoarea unui document justificativ, prin care se dovedesc cele declarate în DUAE. Autoritatea contractantă precizează că a acţionat cu respectarea prevederilor art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, documentaţia de atribuire conţinând toate informaţiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă şi precisă cu privire la cerinţele achiziţiei, obiectul contractului şi modul de desfăşurare a procedurii de atribuire, iar, conform art. 125 din H.G. nr. 395/2016, întreaga responsabilitate privind transmiterea documentelor revine ofertantului (inclusiv forţa majoră sau cazul fortuit). Având în vedere cele menţionate mai sus, autoritatea contractantă susține că, comisia de evaluare a constat aplicabilitatea prevederilor art. 66 alin (1) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, conform cărora: „în situaţia în care în urma demersurilor realizate de autoritatea contractantă în baza art. 196 alin. (2) din Lege ofertantul clasat pe primul loc nu demonstrează în mod corespunzător îndeplinirea integrală a tuturor criteriilor de calificare, autoritatea contractantă solicită ofertantului clasat pe locul următor să depună toate documentele justificative ca dovadă a informaţiilor cuprinse în DUAE, în scopul verificării îndeplinirii criteriilor de calificare." Autoritatea contractantă precizează că așa după cum se poate observa şi din contestaţia formulată de către contestator, acesta confirmă Pagina 8 din 27

în mod explicit faptul că „din eroare" nu a fost anexată dovada actualizată a deținerii unui cash-flow în valoare de 922.921,38 lei. Este important de menţionat că, aşa cum a precizat anterior în cuprinsul acestui punct de vedere, în documentaţia de atribuire au fost stipulate clar cerinţele privind documentele justificative necesare pentru a demonstra capacitatea financiară a ofertantului. Mai mult, autoritatea contractantă consideră că a fost extrem de explicită în solicitarea de clarificări, subliniind că ofertele trebuie să fie însotite de documente actualizate care să facă dovada îndeplinirii tuturor criteriilor de calificare şi selecţie. În acest context, a fost clar cerută prezentarea documentelor justificative care să reflecte în mod concret şi actualizat situaţia financiară a ofertantului, inclusiv dovada cash-flow-ului necesar pentru derularea lucrărilor. Având în vedere aceste aspecte, autoritatea contractantă susține că se poate observa că, prin omisiunea de a prezenta documentele justificative solicitate, contestatorul nu a respectat cerinţele fundamentale ale documentaţiei de atribuire, încălcând astfel procedura stabilită de autoritatea contractantă. De asemenea, din conţinutul răspunsului oferit de contestator reiese că acesta nu a înţeles pe deplin nici documentaţia de atribuire, nici solicitările de clarificări adresate de autoritate, ceea ce subliniază o gestionare deficitară a procedurii de ofertare. Această neconformitate cu cerinţele impuse nu poate fi considerată decât o încălcare a principiilor transparenţei şi egalităţii de tratament în cadrul procedurii de achiziţie publică, ceea ce justifică respingerea ofertei. Contestatorul afirmă că autoritatea contractantă avea în posesia sa dovada de unde rezultă că societatea contestatoare deţine disponibile sumele pentru a realiza un cash flow, transmis de către aceştia prin SEAP în cadrul documentaţiei de ofertă tehnică, în data de 02.10.2024, document denumit „[(...)] Capacitatea economica și financiara, rar”. Autoritatea contractantă menționează că solicitarea de a prezenta documentele justificative actualizate, care să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare şi selecţie, a fost transmisă în data de 18.11.2024, la mai bine de o lună de la depunerea iniţială a documentelor. În cadrul evaluării, autoritatea contractantă, prin comisia de evaluare, a luat în considerare răspunsul contestatorului, în care acesta precizează următoarele: „Vă transmitem situaţia conturilor societătii (...)S.R.L. cu care facem dovada că societatea deţine sume disponibile pentru a realiza un cash flow de execuţie a lucrării de minimum 922.921,38 lei". Astfel, autoritatea contractantă susține că această formulare poate fi interpretată ca o confirmare a faptului că ofertantul a înţeles solicitarea autorităţii contractante. Totuşi, aşa cum a menţionat chiar contestatorul, dintr-o eroare nu au încărcat documentele corespunzătoare. Dacă intenţionau într-adevăr ca autoritatea contractantă să ia în considerare aceste documente, ar fi putut face trimitere în răspunsul la solicitarea de clarificări la documentele încărcate în propunerea tehnică, pentru a le adresa în mod corespunzător. Pagina 9 din 27

Referitor la afirmaţia contestatorului că autoritatea contractantă ar fi trebuit să îi solicite o clarificare suplimentară, aceasta precizează că trebuie subliniat că această cerinţă a fost deja clar stipulată în documentaţia de atribuire, iar termenul pentru depunerea clarificărilor a fost respectat. Autoritatea contractantă nu poate fi obligată să solicite documente care, prin natura lor, ar trebui să fie incluse în oferta iniţială, iar omisiunea acestora nu poate fi considerată un motiv pentru a invoca necesitatea unei noi clarificări. Astfel, având în vedere circumstanţele şi reglementările aplicabile, este justificată respingerea ofertei contestatorului din cauza neîndeplinirii cerinţelor documentaţiei de atribuire. În cadrul procedurii de achiziţie publică, documentele care dovedesc capacitatea financiară, cum ar fi dovada cash-flow-ului, pot fi solicitate fie ca parte a ofertei tehnice, fie ca documente suplimentare, în funcţie de cerinţele stabilite în documentaţia de atribuire. De obicei, în documentaţia de atribuire se menţionează explicit ce documente trebuie să fie incluse în oferta tehnică şi ce documente pot fi solicitate suplimentar de autoritatea contractantă pe parcursul procedurii, printr-o solicitare de clarificări. Autoritatea contractantă menționează că respingerea ofertei depuse de Asocierea (...)a fost realizată în deplină conformitate cu principiul proporţionalităţii, prevăzut de legislaţia în vigoare. Decizia autorităţii contractante a fost fundamentată pe respectarea strictă a cerinţelor din documentaţia de atribuire, care sunt esenţiale pentru asigurarea unei evaluări echitabile, transparente şi obiective. De asemenea, autoritatea contractantă precizează că documentele solicitate şi condiţiile impuse în cadrul procedurii au fost stabilite în mod clar şi precis, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, fără a impune sarcini excesive sau disproporţionate ofertanţilor. Respingerea ofertei Asocierii (...)s-a bazat pe neîndeplinirea unor cerinţe esenţiale şi obiective, necesare pentru demonstrarea capacităţii de a executa contractul conform standardelor stabilite. Prin urmare, autoritatea contractantă consideră că măsura luată este adecvată scopului urmărit - respectarea principiilor egalităţii de tratament şi asigurarea selectării unei oferte conforme - şi este proporţională cu gradul de nerespectare identificat în oferta analizată. Referitor la critica privind necesitatea emiterii unei clarificări suplimentare în temeiul art. 196 din Legea nr. 98/2016, autoritatea contractantă subliniază că această susţinere este nefondată. Fişa de date a achiziţiei a stabilit clar obligaţia ofertanţilor de a prezenta documente- suport pentru informaţiile declarate în DUAE, iar această cerinţă a fost reiterată în solicitarea transmisă pentru actualizarea documentelor-suport. Art. 196 din Legea nr. 98/2016 permite autorităţii contractante să solicite documente justificative fără a emite clarificări suplimentare, în condiţiile în care cerinţele au fost comunicate clar în documentaţia de atribuire şi în solicitările ulterioare. Prin urmare, responsabilitatea respectării acestor cerinţe revine ofertanţilor, care au avut la dispoziţie toate informaţiile necesare pentru a-şi conforma documentele depuse. Pagina 10 din 27

De asemenea, autoritatea contractantă susține că, comisia de evaluare, în etapa de evaluare/verificare a modului de îndeplinire a criteriilor de calificare, în ceea ce priveşte completarea DUAE, a respectat principiile expres reglementate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, respectiv cel al nediscriminării, tratamentului egal, transparenţei şi asumării răspunderii. Ofertantul nu a respectat dispoziţiile art. 123 din H.G. nr. 395/2016, conform cărora „Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire", în ceea ce priveşte această cerinţă de completare a DUAE. Prin depunerea ofertei, autoritatea contractantă menționează că Asocierea (...)şi-a însuşit conţinutul întregii documentaţii de atribuire, deci implicit şi cerinţele expres detaliate în cadrul fişei de date a achiziţiei, iar riscul întocmirii ofertei cade în sarcina operatorului economic care transmite respectiva ofertă, conform dispoziţiilor art. 125 din normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016, ofertantul neputând să îşi invoce propria culpă ca motiv al întocmirii neconforme a ofertei potrivit principiului „nemo auditur propriam turpitudinem allegans", în condiţiile în care autoritatea contractantă a menţionat în mod expres, în cadrul documentaţiei de atribuire, care este modalitatea de completare a DUAE. Raportat la prevederile art. 215 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, „Oferta este considerată inacceptabilă dacă nu îndeplineşte condiţiile de formă aferente elaborării şi prezentării acesteia, (...)". Autoritatea contractantă precizează ca relevante speţei sunt şi considerentele CJUE din cauza C-523/16, potrivit cu care: Astfel, Curtea a statuat printre altele că o solicitare de clarificare nu poate suplini lipsa unui înscris sau a unei informaţii a căror comunicare era impusă de documentele achiziţiei, autoritatea contractantă fiind obligată să respecte cu stricteţe criteriile stabilite chiar de ea (a se vedea în acest sens Hotărârea din JO octombrie 2013, A1m1m1a, C-336/12, EU:C:2013:647, punctul 40). În aceste condiţii, având în vedere cele prezentate anterior, autoritatea contractantă, prin membrii comisiei de evaluare, a decis respingerea ofertei depuse de (...) (lider) - (...) ca inacceptabila în baza prevederilor art. 134 alin. (5) coroborat cu art. 137 alin. (2) lit. b) din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 395/2016, întrucât răspunsul la solicitarea de clarificări a fost neconcludent şi oferta a fost „depusă de un ofertant care nu îndeplineşte unul sau mai multe dintre criteriile de calificare stabilite în documentaţia de atribuire". (...) solicită CNSC să constate legalitatea evaluării efectuată de către comisia de evaluare a autorităţii contractante, precum şi admisibilitatea ofertei declarată câştigătoare. Prin adresa fără număr de înregistrare la emitent, înregistrată la Consiliu sub nr. (...), (...) a transmis concluzii scrise prin care solicită admiterea contestației și pe cale de consecință: - Anularea actului administrativ „COMUNICAREA REZULTATULUI PROCEDURII”, publicată în data de 16.12.2024 afernat anunțului de Pagina 11 din 27

participare nr. (...) ca netemeinc și nelegal sub aspectul deciziei de respingere ca inacceptabila și neconformă a ofertei (...); - Anularea raportului procedurii nr. 22296 L/16.12.2024 și a actelor subsecvente ce au stat la baza sa sau au fost emise ca o consecință a acestuia; - Obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de achiziție prin reevaluarea ofertelor din perspectiva conformității și accceptabilității ofertei (...) (...). Având în vedere următoarele: 1. Susţinerile autorității contractante din cadrul punctului de vedere transmis în data de 30.12.2024, sunt neîntemeiate Principala susţinere din cadrul acestui document este aceea că: „autoritatea contractantă, prin membrii comisiei de evaluare, a decis respingerea ofertei depuse de (...) - (...), întrucât, prin răspunsul la solicitarea documentelor DUAE, ofertantul NU a transmis NICIUN DOCUMENT prin care să justifice îndeplinirea cerinței „indicator financiar " - cash flow. Răspunsul ca atare, prin care ofertantul DOAR AFIRMĂ că dispune de documente doveditoare NU reprezintă, în sine, un DOCUMENT DOVEDITOR, ci numai o nouă DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE (similar DUAE)." În primul rând, contestatorul consideră că prima observaţie ce se impune a fi făcută, este aceea că autoritatea contractantă neagă caracterul de DOCUMENT al Adresei nr. 786/21.11.2024 emisă de către (...) ca răspuns la solicitarea de clarificări nr. 20761L/18.11.2024, aspect ce nu își găsește justificare nici în legislația aplicabilă și nici în documentia de atribuire. Se invocă de asemenea prevederile fișei de date conform cărora: „Se poate acorda un termen suplimentar numai dacă autoritatea contractantă considera necesar acest lucru în vederea clarificării documentelor depuse în cadrul răspunsului la prima solicitare". După cum a menționat și în cadrul contestației, contestatorul învederează faptul că în oferta sa, la Capitolul „Capacitatea economică și financiară" a fost depus extrasul de cont emis de către Banca Transilvania la data de 01.10.2024, de unde rezultă că societatea deține sume disponibile pentru a realiza un cash flow de execuție a lucrării de 1.000.000 lei. Așadar, contestatorul susține că autoritatea contractanta avea în posesia sa, pe lângă răspunsul la solicitarea de clarificări, documente/dovezi de unde rezultă că societatea deține sume disponibile pentru a realiza un cash flow de execuție a lucrării superior celui solicitat prin documentația de atribuire, iar faptul că la răspunsul ofertantului la solicitarea autorității nr. 20761/18.11.2024, a intervenit o omisiune, trebuia să determine aplicarea dispozițiilor art.209 din Lege și art. 135 din H.G. nr. 395/2016, aspect ce era în deplină concordanță cu prevederile Fișei de Date și Instrucţiunilor pentru ofertanți. Se susține în cadrul punctului de vedere că „dacă intenționau într- adevăr ca autoritatea contractantă să ia în considerare aceste documente Pagina 12 din 27

(nn. extrasele de cont din cadrul ofertei care dovedeau existența cash- flow-ului necesar) ar fi putut face trimitere la răspunsul la solicitarea de clarificări la documentele încărcate în propunerea tehnică, pentru a le putea adresa corespunzător." Așadar, contestatorul precizează că autoritatea contractantă nu contestă dovedirea existentei cash-flow-ului necesar îndeplinirii contractului și în mod subsecvent confirmă îndeplinirea cerinţelor din documentația de atribuire, nu contestă nici faptul că le aveau la dispoziţie, ci doar, printr-un formalism exagerat, apreciază că dacă ar fi dorit să le aibă în vedere trebuia să menționăm expres în cadrul răspunsului la solicitarea de a depune documentele aferente DUAE. Așa cum susține și autoritatea contractantă, unul din principiile de bază ale legislaţiei achiziţiilor publice este cel al proporţionalităţii, consacrat de art. 2 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 98/2016. Pornind de la acest aspect, contestatorul consideră că este evident că autoritatea contractantă a respins, în mod eronat, oferta sa ca fiind inacceptabilă. În stabilirea acestei concluzii, contestatorul menționează că trebuie avute în vedere și procesele verbale intermediare de analiză a propunerii tehnice și financiare din conţinutul cărora, atât în ceea ce priveşte propunerea tehnică cât și propunerea financiară se precizează că au fost respectate cerinţele solicitate, ori dovada existentei cash-flow-ului, capacitatea financiară, este parte a ofertei tehnice, care a fost apreciată conformă și a obținut punctaj maxim. Faptul că societatea contestatoare a comunicat, din eroare, Răspunsul 786/21.11.2024 fără a atașă o nouă dovadă a existentei cash-flow-ului, nu poate constitui „per se”, motiv de respingere ca inacceptabilă a ofertei acestei, în baza normelor legale invocate de către autoritatea contractantă. În acest sens, contestatorul, invocă prevederile art. 209 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, redate. Prin urmare, contestatorul consideră că în acest caz, se impunea ca autoritatea contractantă să solicite acestuia o lămurire asupra conținutului respectivului document, respectiv a Adresei nr.786/21.11.2024 în care se menționează că se depune dovada actualizată a cash-flow-ului. Faţă de cele prezentate anterior, contestatorul apreciază că, Consiliul nu trebuie să rețină ca întemeiată afirmația autorității contractante potrivit căreia nu ar fi mai avut dreptul, „din punct de vedere legal, să mai solicite contestatoarei aceste documente", deoarece, pe de o parte, este vorba doar de un singur document, iar, pe de altă parte, autoritatea contractantă nu l-a solicitat de două ori, astfel încât să fie incidente prevederile art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, potrivit cărora: „Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariția unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat", aşa cum susţine autoritatea contractantă. Mai mult, contestatorul precizează că acel extras de cont reprezintă un document ce este emis de către o instituție bancară şi are rolul de a confirma faptul că societatea are capacitatea financiară de a implementa Pagina 13 din 27

contractul, aspect pe care societatea contestatoarea le-a menţionat în conţinutul propunerii sale tehnice, astfel că nu poate fi considerat un act care, prin depunerea lui, ar conduce la completarea/modificarea propunerii tehnice în sensul prevederilor art. 134 alin. (6) din HG nr. 395/2016. Prin urmare, contestatorul consideră că în cazul de față, eroarea de transmitere a Adresei nr.786/21.11.2024 fără a avea atașat un nou extras, poate fi încadrată ca un viciu de formă, legiuitorul stabilind foarte clar, prin dispoziţiile art. 135 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016, următoarele: „În sensul dispozițiilor alin. (1), viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul altor informaţii existente iniţial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire”, astfel că (...) nu poate fi sancţionată prin respingerea ofertei sale ca inacceptabilă pe acest aspect. În acest sens, contestatorul invocă Decizia civilă nr. 386/01.07.2019, a Curţii de Apel Bucureşti. Așa cum a arătat și în cadrul contestației, contestatorul precizează că deși legiuitorul a denumit în cadrul art. 196 din H.G. nr. 395/2016, solicitarea de a prezenta documente justificative actualizate prin care să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare şi selecţie, în conformitate cu informațiile cuprinse în DUAE, ca și „solicitare de clarificări” în mod neechivoc aceasta are un caracter diferit față de solicitarea de clarificări transmisă în condițiile art. 209 din Legea nr. 98/2016. În cazul solicitării emise în temeiul art. 196 din H.G. nr. 395/2016, autoritatea contractantă solicita ofertantului depunerea unor documente prin urmarea cursului firesc al procedurii, în general după finalizarea evaluării tehnice și financiare și clasarea pe primul loc, și acestea nu au rolul de a clarifica/completa alte documente din cadrul ofertei ca urmare a unei ambiguități sau omisiuni a ofertantului ca cele emise în temeiul art. 209 din Legea nr. 98/2016. Așadar, contestatorul menționează că prin raportare la dispozițiile legal aplicabile nu există niciun impediment, ba din contră apreciază că există o obligație, în sarcina autorității contractante de a depune diligentele necesare, fără a fi apreciată că o încălcare a principiilor art.2 din Lege, de a lămuri/clarifica o omisiune din cadrul unei oferte, cu atât mai mult cu cât, după un îndelungat proces de evaluare aceasta s-a clasat pe primul loc cu punctaj maxim atât la oferta tehnică cât și financiară. De asemenea, contestatorul susține că argumentul invocat de către autoritatea contractantă atât în cadrul comunicării rezultatului procedurii publicat în SICAP la data de 12.12.2024 cât și în cadrul punctului de vedere transmis către CNSC conform căruia „potrivit cerințelor documentației de atribuire, autoritatea contractantă nu avea dreptul de solicita o nouă clarificare, deoarece se prevede expres faptul «Se poate acorda un termen suplimentar numai dacă autoritatea contractantă Pagina 14 din 27

considera necesar acest lucru în vederea clarificării documentelor depuse în cadrul răspunsului la prima solicitare»", este eronat având în vedere că extrasele anterior depuse, nu reprezintă o simplă declarație pe proprie răspundere (așa cum susține autoritatea contractantă), ci au calitatea de document justificativ așa cum este definită în Fișa de Date și Instrucțiunile pentru ofertanți. Concluzionând, contestatorul solicită admiterea contestației așa cum a fost formulată, cu acordarea cheltuielilor de judecată. Prin corespondența înregistrată la CNSC sub nr. (...), contestatoarea a remis Consiliului OP nr. 8876,45 lei din data de 13.01.2025, iar prin corespondența înregistrată la Consiliu sub nr. (...), contestatoarea a remis Consiliului Factura nr. (...)în valoare de 8.876,45 reprezentând „Contravaloare servicii asistență juridică – Contestație CNSC împotriva comunicării nr. 8342/16.12.2024”. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situație de fapt: În vederea atribuirii contractului de achiziție publică având ca obiect „Pachet 16: Proiectare, execuție lucrări și asistență tehnică din partea proiectantului pe perioada execuției lucrărilor pentru obiectivul de investiție: Lot 1: «Construire și dotare sediu primărie, Punct teren aferent curții sediului (...)» - 12179, Lot 2: «Construire și dotare sediu administrativ comuna (...)» - 9378”, cod CPV (...)(Rev. 2), (...), în calitate de autoritate contractantă a inițiat procedura de atribuire simplificată, prin publicarea în SEAP a anunțului de participare simplificat nr. (...), stabilind termenul limită pentru primirea ofertelor la data de 02.10.2024, ora 15:00, criteriul de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț” și valoarea estimată, fără TVA, de 11.053.645,69 RON. Procedura de atribuire este divizată în două loturi, contestația formulată de (...) - (...) vizând rezultatul procedurii de atribuire aferent lotului 1 – „Construire și dotare sediu primărie, Punct teren aferent curții sediului (...)”, având o valoare estimată de 4.357.359,48 lei. Așa cum rezultă din Declarația de participare publicată în SEAP, în cadrul lotului 1 au depus oferte 3 operatori economici. Prin Raportul procedurii nr. 22296 L/16.12.2024, membrii Comisiei de evaluare au declarat câștigătoare oferta depusă de (...) (Leader) - (...), în timp ce oferta asocierii contestatoare (...) (lider) - (...), a fost respinsă ca inacceptabilă în baza prevederilor art. 134 alin. (5), coroborat cu art. 137 alin. (2) lit. b) din Normele metodologice aprobate prin HG nr. 395/2016, cu modificările și completările ulterioare, întrucât răspunsul la solicitarea de clarificări a fost neconcludent și oferta a fost „depusă de un ofertant care nu îndeplineşte unul sau mai multe dintre criteriile de calificare stabilite în documentaţia de atribuire”. Prin adresa privind comunicarea rezultatului procedurii, autoritatea contractantă a comunicat asocierii (...) (lider) - (...), faptul că oferta acesteia a fost respinsă, precum și motivele concrete care au stat la baza deciziei de respingere a ofertei sale. Pagina 15 din 27

Fiind nemulțumită de rezultatul procedurii de atribuire, (...) - (...), prin liderul asocierii (...), a sesizat Consiliul în cadrul termenului legal cu contestația care formează obiectul prezentului dosar prin care a solicitat următoarele: - Anularea actului administrativ „COMUNICAREA REZULTATULUI PROCEDURII”, publicată în data de 16.12.2024 aferent anunțului de participare nr. (...) ca netemeinic și nelegal sub aspectul deciziei de respingere ca inacceptabilă și neconformă a ofertei (...); - Anularea raportului procedurii nr. 22296 L/16.12.2024 și a actelor subsecvente ce au stat la baza sa sau au fost emise ca o consecință a acestuia; - Obligarea autorității contractante la reluarea procedurii de achiziție prin reevaluarea ofertelor din perspectiva conformității și accceptabilității ofertei (...) (...); - acordarea cheltuielilor de judecată. Cu respectarea prevederilor art. 611 alin. (1) și alin. (21) din Legea nr. 101/2016, (...) a făcut dovada constituirii cauțiunii corespunzătoare, în valoare de 88.000 lei, conform recipisei de consemnare nr. (...)din data de 23.12.2024, emisă de CEC Bank – Sucursala Râmnicu Vâlcea. Recipisa de consemnare se va restitui în condițiile stipulate de art. 1.064 din Codul de procedură civilă, coroborate cu dispozițiile art. 611 alin. (5), (6) și (7) din Legea nr. 101/2016, cu modificările și completările ulterioare. Prezenta cauză a fost soluționată pe baza documentelor transmise de autoritatea contractantă pe suport electronic. Pe fondul cauzei, Consiliul reține următoarele: În urma aplicării criteriului de atribuire, oferta depusă de (...) - (...) s-a poziționat pe primul loc în clasamentul intermediar obținând 100 de puncte. Pe locul 2 s-a poziționat oferta depusă de (...) - (...) (98,88 puncte) iar pe locul 3 oferta depusă de Asocierea (...)(Leader) - (...)(locul 3). Comisia de evaluare a solicitat asocierii (...) - (...) clasată pe primul loc, prin adresa 20761L/18.11.2024 să prezinte documentele justificative actualizate, prin care să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare în conformitate cu informațiile cuprinse în DUAE, iar termenul- limită de depunere a documentelor-suport a fost 22.11.2024. Ofertantul a răspuns prin adresa nr. 786/21.11.2024, în cuprinsul căreia a menționat, printre altele: „Va transmitem situatia conturilor societatii (...)S.R.L. cu care facem dovada ca societatea detine sume disponibile pentru a realiza un cash flow de executie a lucrarii de minim 922.921,38 lei”, însă Comisia de evaluare nu a regăsit documente care să ateste îndeplinire cerinței „indicator financiar” – cash flow. În cadrul adresei privind comunicarea rezultatului procedurii, autoritatea contractantă i-a comunicat contestatoarei următoarele: „ (...) analizând documentele depuse prin raportare la: Pagina 16 din 27

• principiile achizițiilor publice reglementate la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 98/2016, în mod special principiile transparenței, tratamentului egal și proporționalității; • dispozițiile art. 209 alin. (2) din același act normativ, conform cărora «Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat» • cerințele clare și exprese ale documentației de atribuire conform cărora «În cazul în care, la momentul solicitării documentelor suport D.U.A.E. [...] ofertantul nu face dovada deținerii sumei efectiv disponibile de la prima solicitare, oferta sa va fi respinsă fără a fi solicitate alte clarificări și fără acordarea unui termen suplimentar», comisia de evaluare a decis respingerea ofertei depuse de dumneavoastră întrucât, prin răspunsul la solicitarea documentelor suport DUAE, NU a transmis NICIUN DOCUMENT prin care să justificați îndeplinirea cerinței «indicator financiar» – cash flow. Răspunsul ca atare, prin care DOAR ATI AFIRMAT că dispuneti de documente doveditoare NU reprezintă, în sine, UN DOCUMENT DOVEDITOR, ci numai o nouă DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE (similar DUAE). Totodată, potrivit cerințelor documentației de atribuire, autoritatea contractantă nu avea dreptul de a solicita o nouă clarificare, deoarece se prevede expres faptul că «Se poate acorda un termen suplimentar numai dacă autoritatea contractantă consideră necesar acest lucru în vederea clarificării documentelor depuse în cadrul răspunsului la prima solicitare», or, astfel cum am precizat mai sus, nu ați depus niciun document, ci ati făcut simple afirmații care nu au valoarea unui document justificativ, prin care sa dovediti cele declarate în DUAE. Menționăm că autoritatea contractantă a acționat cu respectarea prevederilor art. 154 alin. (1) din Legea nr. 98/2016, documentația de atribuire conținând toate informațiile necesare pentru a asigura operatorilor economici o informare completă, corectă și precisă cu privire la cerințele achiziției, obiectul contractului și modul de desfășurare a procedurii de atribuire, iar, conform art. 125 din HG nr. 395/2016, întreaga responsabilitate privind transmiterea documentelor revine ofertantului (inclusiv forța majoră sau cazul fortuit). În concret, oferta dumneavoastră a fost respinsă, deoarece răspunsul la solicitarea de clarificari a fost neconcludent și oferta a fost «depusă de un ofertant care nu îndeplineşte unul sau mai multe dintre criteriile de calificare stabilite în documentaţia de atribuire». În urma aplicării criteriului de atribuire «cel mai bun raport calitate pret», oferta declarată câștigătoare este cea a ofertantului (...) (Leader)- (...), cu un punctaj total de 98,88 puncte (punctaj tehnic 60 puncte și punctaj financiar 38,88 puncte)”. Verificând prevederile documentației de atribuire, Consiliul reține următoarele: Pagina 17 din 27

Analizând prevederile Fișei de date a achiziției, Consiliul constată că la punctul III.1.2) Capacitatea economică și financiară, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „«indicator financiar» – cash flow Modalitatea de indeplinire: Cerința Lotul 1: Ofertantul clasat pe primul loc trebuie sa demonstreze că, la momentul solicitării documentelor suport D.U.A.E., are acces la disponibilități bănești pe care se angajează că le va utiliza pe parcursul implementării contractului, facilități de finanțare (linie de credit sau alt instrument de finanțare) emise de un operator economic ce derulează activități de creditare, conform legislației aplicabile, (de ex.: bancă, instituție financiară nebancară) suficiente pentru a realiza un cash-flow de execuție a lucrării de minimum 922.921,38 lei, sumă care va fi destinată exclusiv îndeplinirii viitorului contract pentru o perioadă egală cu perioada de proiectare și primele 2 (două) luni aferente execuției lucrărilor, independent de alte angajamente contractuale ale operatorului economic. (...) Modalitatea de îndeplinire: Informatii detaliate se regasesc in documentul Instructiuni pentru ofertanti - parte a documentatiei de atribuire”. În cadrul documentului intitulat INSTRUCȚIUNI PENTRU OFERTANȚI privind procedura de atribuire a contractului de achiziție publică, având ca obiect: Pachet Pachet 16: Proiectare, execuție lucrări și asistență tehnică din partea proiectantului pe perioada execuției lucrărilor pentru obiectivul de investiție: Lot 1: „Construire și dotare sediu primărie, Punct teren aferent curtii sediului primariei Glăvile, sat Glăvile, comuna Glăvile, județul Vâlcea” – 12179 Lot 2: „Construire și dotare sediu administrativ comuna (...)” – 9378, autoritatea contractantă a menționat următoarele: „Cerința 2: „indicator financiar” – cash flow Cerința Lotul 1: Ofertantul clasat pe primul loc trebuie sa demonstreze că, la momentul solicitării documentelor suport D.U.A.E., are acces la disponibilități bănești pe care se angajează că le va utiliza pe parcursul implementării contractului, facilități de finanțare (linie de credit sau alt instrument de finanțare) emise de un operator economic ce derulează activități de creditare, conform legislației aplicabile, (de ex.: bancă, instituție financiară nebancară) suficiente pentru a realiza un cash-flow de execuție a lucrării de minimum 922.921,38 lei, sumă care va fi destinată exclusiv îndeplinirii viitorului contract pentru o perioadă egală cu perioada de proiectare și primele 2 (două) luni aferente execuției lucrărilor, independent de alte angajamente contractuale ale operatorului economic. (...) Modalitatea de îndeplinire Pagina 18 din 27

La momentul depunerii ofertei, se va completa D.U.A.E. de către operatorii economici participanți la procedura de atribuire cu informațiile aferente situației lor (prin bifarea indicației globale). La momentul solicitării documentelor suport D.U.A.E., ofertantul va transmite documentele prin care dovedește îndeplinirea cerinței (extras de cont/scrisoare de garanție bancară etc.). Prin intermediul acestor documente se va proba deținerea sumei efectiv disponibile, actualizate prin raportare la momentul solicitării autorității contractante. Din documentele depuse trebuie să rezulte (la momentul prezentării lor) suma și perioada pentru care se asigură accesul la disponibilitățile bănești conform celor solicitate prin cerință. În cazul prezentării unui extras de cont, ofertantul va prezenta, de asemenea, o Declarație pe proprie răspundere din care să rezulte accesul la disponibilitățile bănești pentru o perioadă egală cu perioada de proiectare și primele 2 (două) luni aferente execuției lucrărilor, independent de alte angajamente contractuale ale operatorului economic (conform cerinței). În cazul în care, la momentul solicitării documentelor suport D.U.A.E. conform art. 196 alin. (1) «Documentele solicitate vor trebui depuse de către candidați/ofertanți, sub sancțiunea excluderii, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării din partea autorității contractante» sau alin. (2) «Înainte de atribuirea contractului de achiziție publică, autoritatea contractantă [solicită] ofertantului clasat pe primul loc [...] să prezinte documente justificative actualizate prin care să demonstreze îndeplinirea tuturor criteriilor de calificare și selecție, în conformitate cu informațiile cuprinse în D.U.A.E. [...] acordând ofertantului [...] un termen de până la 7 zile lucrătoare pentru a răspunde la solicitarea de clarificare, sub sancțiunea respingerii ofertei ca inacceptabilă», ofertantul nu face dovada deținerii sumei efectiv disponibile de la prima solicitare, oferta sa va fi respinsă fără a fi solicitate alte clarificări și fără acordarea unui termen suplimentar. Se poate acorda un termen suplimentar numai dacă autoritatea contractantă consideră necesar acest lucru în vederea clarificării documentelor depuse în cadrul răspunsului la prima solicitare. Documentele justificative care probează îndeplinirea celor asumate prin completarea D.U.A.E., în sensul existenței disponibilităților bănești și asigurării finanțării, urmează să fie prezentate la solicitarea autorității contractante. În cazul unei asocieri, cerința poate fi îndeplinită prin cumul (un singur asociat, mai mulți sau toți asociații)”. Analizând documentele depuse de (...) - (...) în prezenta procedură de atrobuire, Consiliul reține următoarele: - Ambii membrii ai asocierii au completat formulare D.U.A.E. prin bifarea indicației globale pentru toate criteriile de selecție; - Deși nu avea această obligație instituită prin documentația de atribuire, din proprie inițiativă, asocierea contestatoare a prezentat în cadrul propunerii tehnice, un document pdf intitulat Extras depozite active Pagina 19 din 27

client, purtând sigla Banca Transilvania, document care conține Depozitele deschise la data de 01/10/2024 de (...)SRL. Analizând acest document, Consiliul constată că (...)SRL avea următoarele depozite deschise la data de 01.10.2024 (termenul limită pentru primirea ofertelor a fost stabilit la data de 02.10.2024): - Depozit pe 3 ani deschis la data de 08.12.2022 – 100.000 lei; - Depozit pe 3 ani deschis la data de 08.12.2022 – 100.000 lei; - Depozit pe 3 ani deschis la data de 08.12.2022 – 100.000 lei; - Depozit pe 3 ani deschis la data de 08.12.2022 – 100.000 lei; - Depozit pe 3 ani deschis la data de 08.12.2022 – 100.000 lei; - Depozit pe 3 ani deschis la data de 08.12.2022 – 100.000 lei; - Depozit pe 3 ani deschis la data de 10.10.2022 – 100.000 lei; - Depozit pe 3 ani deschis la data de 10.10.2022 – 100.000 lei; - Depozit pe 3 ani deschis la data de 10.10.2022 – 100.000 lei; - Depozit pe 3 ani deschis la data de 10.10.2022 – 50.000 lei; - Depozit pe 3 ani deschis la data de 10.10.2022 – 50.000 lei. De asemenea, extrasul demonstrează că (...)SRL are un cont de economii deschis la data de 21.06.2024, în sumă de 701.753,68 lei. În acest context, Consiliul constată că toate depozitele din extras însumează suma de 1.000.000 lei, fiind mai mare decât suma solicitată de autoritatea contractantă prin documentația de atribuire, respectiv 922.921,38 lei. Aceste informații s-au aflat la dispoziția autorității contractante încă de la data limită de depunere a ofertelor și demonstrează că, în ceea ce privește „Cerința 2: indicator financiar – cash flow” privind Capacitatea economică și financiară, ofertantul a prezentat documente doveditoare, alături de DUAE – „documentul unic de achiziţii european furnizat în format electronic prin utilizarea formatului standard stabilit de Comisia Europeană, constând în declaraţia pe propria răspundere a operatorului economic cu privire la îndeplinirea criteriilor de calificare şi selecţie” (art. 3 alin. (1) lit. s) din Legea nr. 98/2016). Conform art. 193 alin. (1) din Legea nr. 98/2016: „Autoritatea contractantă acceptă la momentul depunerii solicitărilor de participare sau ofertelor DUAE, constând într-o declaraţie pe propria răspundere actualizată, ca dovadă preliminară în locul certificatelor eliberate de către autorităţile publice sau de către terţi care confirmă că operatorul economic în cauză îndeplineşte următoarele condiţii: a) nu se află în niciuna din situaţiile de excludere menţionate la art. 164, 165 şi 167; b) îndeplineşte criteriile privind capacitatea, astfel cum au fost solicitate de autoritatea contractantă; c) dacă este cazul, îndeplineşte criteriile de selecţie stabilite de autoritatea contractantă în conformitate cu prevederile prezentei legi”. Practic, rolul DUAE-ului este de a înlocui documentele aferente îndeplinirii criteriilor de calificare solicitate prin documentația de atribuire. Pagina 20 din 27

Or, în speță, din documentele aflate la dosarul cauzei se constată că la data limită de depunere a ofertelor, cerința „indicator financiar” – cash flow nu a fost îndeplinită doar declarativ ci și prin prezentarea unor documente, care nu au fost analizate de către Comisiei de evaluare, aspect care rezultă din verificările efectuate de Consiliu cu privire la lucrările membrilor Comisiei de evaluare. Faptul că urmare a solicitării de clarificări nr. 20761L/18.11.2024, ofertanta contestatoare a menționat că „Va transmitem situatia conturilor societatii (...)S.R.L. cu care facem dovada ca societatea detine sume disponibile pentru a realiza un cash flow de executie a lucrarii de minim 922.921,38 lei”, însă nu a anexat documente care să ateste îndeplinire cerinței „indicator financiar” – cash flow, nu poate determina Comisia să respingă pur și simplu oferta, ignorând documentele deja aflate la dispoziția sa, încă de la data limită de depunere a ofertelor. Mențiunea autorității contractante din cadrul adresei privind comunicarea rezultatului procedurii „Răspunsul ca atare, prin care DOAR ATI AFIRMAT că dispuneti de documente doveditoare NU reprezintă, în sine, UN DOCUMENT DOVEDITOR, ci numai o nouă DECLARAȚIE PE PROPRIE RĂSPUNDERE (similar DUAE)”, nu poate fi reținută de Consiliu deoarece în propunerea tehnică a societății (...)S.R.L. se regăsea documentul pdf intitulat Extras depozite active client, Comisia de evaluare având la dispoziție mai multe informații și documente doveditoare decât o simplă declarație pe proprie răspundere. Această precizare din cadrul actului atacat, demonstrează în fapt omisiunea membrilor Comisiei de evaluare de a analiza documentele pe care le aveau la dispoziție pentru verificarea îndeplinirii cerinței „indicator financiar” – cash flow. Esențial este ca informația să existe în ofertă, care conform art. 3 alin. (1) lit. hh) din Legea nr. 98/2016 reprezintă „actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică. Oferta cuprinde propunerea financiară, propunerea tehnică, precum şi alte documente stabilite prin documentaţia de atribuire”, și să fie la dispoziția membrilor Comisiei de evaluare, neputând fi reținute susținerile COMPANIEI NAȚIONALE DE INVESTIȚII SA, referitoare la faptul că „În cadrul procedurii de achiziţie publică, documentele care dovedesc capacitatea financiară, cum ar fi dovada cash-flow-ului, pot fi solicitate fie ca parte a ofertei tehnice, fie ca documente suplimentare, în funcţie de cerinţele stabilite în documentaţia de atribuire. De obicei, în documentaţia de atribuire se menţionează explicit ce documente trebuie să fie incluse în oferta tehnică şi ce documente pot fi solicitate suplimentar de autoritatea contractantă pe parcursul procedurii, printr-o solicitare de clarificări”. Admiterea punctului de vedere al autorității contractante ar însemna dovada unui formalism excesiv și ar reprezenta o încălcare a principiului proporționalității stipulat de art. 2 alin. (2) lit. e) din Legea nr. 98/2016 pe care autoritatea contractantă trebuie să-l respecte în derularea procedurii Pagina 21 din 27

de atribuire, alături, evident, de celelalte principii din materia achizițiilor publice. Principiul proporționalității presupune că oricare decizie sau măsură adoptată, trebuie să se bazeze pe o justă şi echitabilă evaluare, pe echilibrarea adecvată a intereselor implicate, precum şi pe o selectare coerentă a mijloacelor şi mecanismelor care urmează a fi utilizate în vederea atingerii unui scop predefinit. Principiul proporționalității trebuie înțeles ca o asigurare a corelației dintre necesitatea autorității contractante, obiectul contractului şi cerințele solicitate a fi îndeplinite. După cum s-a reținut în jurisprudența comunitară a achizițiilor publice, ca o expresie a priorității principiului proporționalității, trebuie ca actele instituțiilor să nu depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite „înţelegându-se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puţin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate nu trebuie să fie disproporţionate în raport cu scopurile urmărite” (Hotărârea Curţii din 5 mai 1998, National Farmers’ Union şi alţii, C- 157/96, pct. 60). Fără a susține vreun moment că documentația de atribuire nu ar trebui respectată ori că ofertanții nu ar trebui să întocmească ofertele cu respectarea dispozițiilor din cuprinsul documentației (toate fiind obligatorii) potrivit art. 123 alin. (1) din H.G. nr. 395/2016, în procesul de evaluare sancționarea unei eventuale inadvertențe trebuie să respecte principiul proporționalității, altfel fiind în prezența unui formalism excesiv. Din perspectiva principiului proporționalității, decizia autorităților contractante nu trebuie să depășească limitele a ceea ce este adecvat și necesar în scopul realizării obiectivelor urmărite, înţelegându-se că, în cazul în care este posibilă o alegere între mai multe măsuri adecvate, trebuie să se recurgă la cea mai puțin constrângătoare, iar inconvenientele cauzate (în particular respingerea ofertei cu cel mai avantajos preț) nu trebuie să fie disproporționate în raport cu scopurile urmărite. În speță, lipsa din răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 20761L/18.11.2024, a documentelor care să ateste îndeplinire cerinței „indicator financiar” – cash flow, trebuie analizată de Comisie din perspectiva viciilor de formă. Conform prevederilor art. 135 alin. (3) din HG nr. 395/2016,: „viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susţinută în mod neechivoc de sensul şi de conţinutul

altor informaţii existent e

iniţi a Pagina 22 din 27

l în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de atribuire”. Astfel în cuprinsul propunerii tehnice a ofertantului criticat se regăsea documentul pdf intitulat Extras depozite active client, purtând sigla Banca Transilvania, document care conține Depozitele deschise la data de 01.10.2024 de (...)SRL, iar acest înscris trebuia analizat în condițiile în care ofertantul a omis prezentare unor dovezi în răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 20761L/18.11.2024. În acest context, Consiliul nu poate reține susținerile autorității contractante din cadrul punctului de vedere referitoare la faptul că „dacă intenționau într-adevăr ca autoritatea contractantă să ia în considerare aceste documente, ar fi putut face trimitere în răspunsul la solicitarea de clarificări la documentele încărcate în propunerea tehnică, pentru a le adresa în mod corespunzător”. Consiliul apreciază că documentele depuse în prezenta procedură de atribuire de către ofertant trebuie analizate în mod coroborat. În considerarea ofertelor financiare depuse de către participanţii la procedura licitaţiei publice, precum şi în virtutea „principiului economiei", oferta depusă de asocierea contestatoare are cea mai mică valoare, astfel că din cauza unui viciu de formă și din cauza unui formalism excesiv, s-ar ajunge la respingerea unei oferte avantajoase pentru autoritatea contractantă. În speță, în prezenta procedură de atribuire, la factorii de evaluare tehnici, toți ofertanții au obținut punctaj maxim, ofertele fiind în final departajate în funcție de factorul de evaluare „prețul ofertei”. Autoritatea contractantă are obligaţia de a acţiona în concordanţă cu principiul fundamental al eficientei utilizări a fondurilor care trebuie să guverneze conduita unei administrări eficiente ceea ce presupune că nu ar trebui să excludă cu multă uşurinţă o ofertă care putea avantaja interesul public. În consecință, membrii Comisiei de evaluare aveau obligația de a analiza documentele aflate în propunerea tehnică a asocierii contestatoare, putând solicita acestui ofertant clarificări, respectiv actualizarea la momentul solicitării, fără a deveni incidente prevederile art. 209 alin. (2) din Legea nr. 98/2016: „Autoritatea contractantă nu are dreptul ca prin clarificările/completările solicitate să determine apariţia unui avantaj evident în favoarea unui ofertant/candidat”. Solicitarea de clarificări trebuie să fie clară şi să definească în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare. Este adevărat că documentele privind îndeplinirea cerinței „indicator financiar” – cash flow nu au fost anexate răspunsului la clarificări dar se aflau în propunerea tehnică a contestatoarei, iar existența acestora nu poate fi ignorată de către Comisia de evaluare. Conduita autorității contractante ar fi fost corectă doar în ipoteza în care documentele în discuție nu se aflau în propunerea tehnică a contestatoarei. Pagina 23 din 27

Consiliul mai reține că anexat contestației, au fost prezentate două adrese de la Banca Transilvania, respectiv adresa nr. 2949628/18.12.2024 – care confirmă depozitele existente în extrasul din propunerea tehnică și adresa nr. 2949637/18.12.2024, care reconfirmă aceste depozite precum și faptul că „nu au suferit modificări de la data constituirii și până în prezent”. Având în vedere considerentele anterior menționate, în temeiul art. 26 alin. (2) şi (5) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite contestația formulată de (...) - (...), prin liderul asocierii, va anula în parte, raportul procedurii nr. 22296 L/16.12.2024 și actele subsecvente acestuia, respectiv mențiunile referitoare la oferta depusă de (...) - (...) în cadrul lotului 1, precum și cele referitoare la stabilirea ofertei câștigătoare pentru lotul contestat și va obliga autoritatea contractantă ca în termen de 10 zile de la primirea deciziei să continue procedura de atribuite prin reevaluarea ofertei depuse de contestatoare, în cadrul lotului 1, prin raportare la prezentele considerente. În ceea ce privește cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 8.876,45 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocațial), Consiliul o va admite, în parte, pentru următoarele motive: Codul de procedură civilă stipulează următoarele: - Art. 451: „(1) Cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbrul judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile cauzate de necesitatea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului. (2) Instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său. (3) Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător la plata experților judiciari și a specialiștilor numiți în condițiile art. 330 alin. (3). (4) Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și plata sumelor cuvenite martorilor potrivit alin. (1)”; - Art. 452: „Partea care pretinde cheltuieli de judecată trebuie să facă, în condițiile legii, dovada existenței și întinderii lor, cel mai târziu la data închiderii dezbaterilor asupra fondului cauzei”; - Art. 453: Pagina 24 din 27

„(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. (2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată”. Având în vedere dispozițiile anterior menționate, se constată că fundamentul răspunderii pentru plata cheltuielilor de judecată este culpa procesuală a părții. În speță, Consiliul reține culpa procesuală a autorității contractante în intentarea acțiunii de către contestatoarea (...), motiv pentru care Consiliul apreciază că, în speță, se impune obligarea autorității contractante la plata unor cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Cheltuielile reclamate de contestatoare sunt în sumă de 8.876,45 lei și reprezintă onorariu avocat (...), dovedite cu factura (...)și achitate conform ordinului de plată din 13.01.2025. Analizând temeinicia pretențiilor contestatorului, referitor la cuantumul cheltuielilor de judecată solicitate, reprezentând onorariu avocat, Consiliul apreciază că se impune reducerea onorariului de avocat la suma de 4.000 lei, din următoarele considerente: Având în vedere faptul că procedura de soluționare este o procedură scrisă, potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 101/2016, facultativă și gratuită potrivit art. 24 alin. (4) din Constituția României și având în vedere faptul că, în speță, nu s-au dispus audieri sau depunerea de concluzii orale, Consiliul apreciază că suma solicitată de contestatoare este excesivă. Cheltuielile de judecată cuprind orice cheltuieli pe care partea care a câștigat procesul va dovedi că le-a făcut, cum sunt onorariile de avocat, costul dactilografierii actelor depuse la dosar etc., dar numai cele strict necesare pentru buna desfășurare a soluționării prezentei contestații. Potrivit prevederilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 coroborat cu art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă și, ținând seama de serviciile prestate de avocat (...), Consiliul, analizând prin prisma dispozițiilor art. 451 alin. (2) din Codul de procedură, cererea de plată a sumei de 8.876,45 lei, reprezentând onorariu avocat suportat de contestator cu ocazia soluționării contestației sale la CNSC, apreciază că respectiva sumă trebuie redusă. Astfel, având în vedere complexitatea cauzei, cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate cu soluționarea prezentei contestații, va fi admisă, în parte. În acest sens, în temeiul prevederilor legale enumerate anterior, va obliga autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 4.000 lei și va respinge cererea contestatoarei de obligare a autorității Pagina 25 din 27

contractante la plata sumei de 4.876,45 lei reprezentând cheltuieli disproporționate (conform dispozițiilor legale citate anterior). Consiliul va da eficiență dispozițiilor art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, coroborat cu art. 68 din Legea nr. 101/2016, în sensul că va reduce onorariul de avocat, considerând că prin aceasta nu se intervine în convenția încheiată de contestatoare, în calitate de client, și avocatul ei, pentru că în acest fel ar fi încălcate dispozițiile art. 1270 Cod civil. De asemenea, se apreciază că nu se aduce atingere nici dispozițiilor Legii nr. 51/1995, potrivit cărora avocații sunt liberi ca prin înțelegere cu clienții lor să stabilească onorarii, întrucât Consiliul nu face altceva decât să stabilească, în cadrul raportului juridic procesual civil, cheltuielile de judecată, astfel că, prin aplicarea dispozițiilor art. 68 din Legea nr. 101/2016 raportat la art. 451 alin. (2) Cod procedură civilă, Consiliul nu cenzurează contractul de asistență juridică, ci doar stabilește în mod corespunzător cuantumul cheltuielilor de judecată, în raport de criticile admise. Pentru aceste considerente, Consiliul apreciază că reducerea onorariului de la 8.876,45 lei, la suma de 4.000 lei, este în concordanță cu munca depusă de avocat și complexitatea cauzei. În condițiile art. 451 Cod procedură civilă, contestatorul este îndreptățit să solicite cheltuielile de judecată, respectiv onorariu de avocat, care însă poate fi diminuat de către Consiliul, în condițiile legale menționate anterior. Dispoziția art. 451 Cod procedură civilă este în concordanță și cu jurisprudența CEDO conform căreia un reclamant poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată în măsura în care li s-au stabilit realitatea, necesitatea și caracterul rezonabil. În soluționarea acestui aspect, Consiliul reține Decizia ICCJ nr. 3/2020 prin care s-au statuat următoarele: „în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă, motivul de recurs prin care se critică modalitatea în care instanța de fond s-a pronunțat, în raport cu prevederile art. 451 alin. (2) din Codul de procedură civilă, asupra proporționalității cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul avocaților, solicitate de partea care a câștigat procesul, nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din Codul de procedură civilă”. În consecință, în temeiul art. 26 alin. (9) din Legea nr. 101/2016, Consiliul va admite, în parte, capătul de cerere formulat de contestatoarea (...) cu privire la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației, va obliga autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 4.000 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate de soluționarea contestației și va respinge cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de Pagina 26 din 27

4.876,45 lei reprezentând cheltuieli disproporționate, pentru considerentele expuse în motivarea decizie. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite contestația formulată de (...) - (...), prin liderul asocierii, în contradictoriu cu autoritatea contractantă (...). Anulează, în parte, raportul procedurii nr. 22296 L/16.12.2024 și actele subsecvente acestuia, respectiv mențiunile referitoare la oferta depusă de (...) - (...) în cadrul lotului 1, precum și cele referitoare la stabilirea ofertei câștigătoare pentru lotul contestat și obligă autoritatea contractantă ca în termen de 10 zile de la primirea deciziei să continue procedura de atribuite prin reevaluarea ofertei depuse de contestatoare, în cadrul lotului 1, prin raportare la considerentele deciziei. Admite, în parte, capătul de cerere formulat de contestatoarea (...) cu privire la obligarea autorității contractante la plata cheltuielilor ocazionate de soluționarea contestației. Obligă autoritatea contractantă la plata către contestatoare a sumei de 4.000 lei cu titlu de cheltuieli ocazionate de soluționarea contestației și respinge cererea contestatoarei de obligare a autorității contractante la plata sumei de 4.876,45 lei reprezentând cheltuieli disproporționate, pentru considerentele expuse în motivarea decizie. Prezenta decizie este obligatorie pentru părți, în conformitate cu dispozițiile art. 28 alin. (1) din Legea nr. 101/2016. Împotriva prezentei decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare pentru părțile cauzei, respectiv de la data luării la cunoștință de către alte persoane vătămate. PREȘEDINTE, Redactat în 4 exemplare originale, conține 27 pagini.

Pagina 27 din 27

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea ÎNCHEIERE Nr.1542/C10/4295 Data: 30.04.2025 Prin cererea nr. 985/14.04.2025 înregistrată la CNSC cu nr. 24365/14.04.2025, formulată de KATAR CONNEG SRL, cu sediul social în Negreşti, oraş Negreşti, str. Florilor nr. 5, judeţul Vaslui și adresa de corespondență cu sediul ales în municipiul Iași, șoseaua Păcurari, nr. 127, județul Iași, înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J37/889/2018, având Cod Unic de înregistrare RO40314681, reprezentată legal de administrator Gabriel Andrei MELNICIUC, s-a solicitat restituirea sumei achitate cu titlu de cauțiune în dosarul nr. 4295/2024, în care a avut calitatea de contestator, privind procedura de licitație deschisă, organizată pentru atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect "Construire corp clădire pentru secţiile de boli infecţioase, pneumologie şi psihiatrie din cadrul Spitalului Municipal de Urgenţă Elena Beldiman Bârlad", cod CPV 45215140-0, organizată de UAT MUNICIPIUL BÂRLAD, cu sediul în Bârlad, str. 1 Decembrie nr. 21, județul Vaslui, în calitate de autoritate contractantă. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Admite cererea formulată de către KATAR CONNEG SRL și dispune restituirea către aceasta a cauțiunii în sumă de 220.000,00 lei, consemnată prin recipisa de consemnare nr. 210849179/1 din 11.12.2024 emisă de CEC BANK – SUC. IAȘI. Prezenta încheiere poate fi atacată cu plângere în termen de 5 zile de la comunicare, potrivit prevederilor art. 611 alin. (7) din Legea nr. 101/2016. Pagina 1 din 2

Pagina 2 din 2

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) şi ale art. 27 alin. (2) din Legea nr. 101/2016 privind remediile şi căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Consiliul adoptă următoarea ÎNCHEIERE Nr. 4064/C11/4295 Data: 17.12.2024 Prin contestația nr. 130651/09.12.2024, înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor cu nr. 79696/12.12.2024, înaintată de KATAR CONNEG SRL, cu sediul în orașul Negrești, str. Florilor nr. 5, județul Vaslui, înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J37/889/2018, având CUI 40314681, reprezentată prin administrator Gabriel Andrei Melniciuc și, convențional, prin ”Mușat și Asociații” S.p.a.r.l., cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură din prezentul dosar în municipiul București, b-dul Aviatorilor nr. 43, sector 1, formulată împotriva documentației de atribuire întocmită de UAT MUNICIPIUL BÂRLAD , cu sediul în municipiul Bârlad, str. 1 Decembrie nr. 21, județul Vaslui, în calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire, prin licitație deschisă organizată în vederea atribuirii contractului de lucrări având ca obiect „Proiectarea și execuție pentru realizarea obiectivului « Construire corp clădire pentru secțiile de boli infecțioase, pneumologie și psihiatrie din cadrul Spitalului de Urgență Elena Beldiman Bârlad», s-a solicitat, suspendarea procedurii de atribuire până la soluționarea contestației, obligarea autorității contractante la modificarea în parte a documentației de atribuire și eliminarea/amendarea cerințelor/factorilor de evaluare nejustificate/-i și/sau nelegale/-i în tot cuprinsul documentatei de atribuire unde se face referire la acestea cu obligarea autorității contractante de a publica un anunț de tip erată prin care să se aducă la cunoștința operatorilor economici modificările admise. Pentru aceste motive, în baza legii și a mijloacelor de probă aflate la dosar, CONSILIUL DECIDE: Pagina 1 din 2

Admite cererea de abținere formulată de doamna Mihaela Enache, consilier de soluționare a contestațiilor, președinte al completului 10, în cadrul dosarului nr. 4295/2024. Fără cale de atac potrivit dispozițiilor art. 53 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Pagina 2 din 2